Micro Tema 3

Post on 18-Jan-2016

290 views 2 download

description

teme

Transcript of Micro Tema 3

CAPITOLUL 3

OMNIPREZENTA PRODUSELOR SUBSTITUIBILE:

CONCEPTUL DE CERERE

Prof.univ.dr. Gabriela Carmen Pascariu

CONTINUT

NEVOILE

VALORI MARGINALE - ALEGERI MARGINALE

CEREREA: formare, determinanți, elasticitate

RATIONALIZAREA PRODUSELOR INSUFICIENTE

BANII,COSTURILE MONETARE SI CALCULUL ECONOMIC

Există substitut pentru orice

Alegerile presupun comparația între costurile suplimentare și beneficiile suplimentare;

Alegerile au un cost de oportunitate; implică un compromis (bunurile sunt rare)

Cum aleg indivizii?Cum se formează cererea?Cum se manifestă cererea pe piață

4 AFIRMATII EXEMPLIFICATIVE SI INTERPRETAREA LOR:

O PERSOANA OBISNUITA ARE NEVOIE DE 8 PAHARE DE APA PE ZI PENTRU A-SI MENTINE SANATATEA;

TOTI CETATENII TREBUIE SA OBTINA ASISTENTA MEDICALA DE CARE AU NEVOIE, INDIFERENT DE CAPACITATEA LOR DE PLATA;

UN DIABETIC ARE NEVOIE DE INSULINA;

DUMNEAVOASTRA AVETI NEVOIE SA CITITI MANUALUL DE ECONOMIE

Existența unui sacrificiu; a unui cost de oportunitate Produsele insuficiente se obțin prin sacrificarea altor produse

(substituție) Când sacrificiile cresc, sunt căutate produse substituibile (soluții

alternative)

VAL0RI MARGINALE – ALEGERI MARGINALE

ALEGERILE NOASTRE DEPIND DE SITUATIILE CU CARE NE CONFRUNTAM: VEZI EXEMPLUL CU APA SI DIAMANTELE

VALORILE BUNURILOR DEPIND SI ELE DE SITUATIE

ANALIZA ECONOMICA ESTE ANALIZA MARGINALA DEOARECE EA PRESUPUNE CA OAMENII IAU DECIZII COMPARAND:

- BENEFICIILE SUPLIMENTARE ASTEPTATE (MARGINALE) CU - COSTURILE SUPLIMENTARE ASTEPTATE (MARGINALE), MASURATE IN PUNCTUL UNDE SE AFLA IN PREZENT FACTORUL

DECIZIONAL (valorile care contează sunt marginale): vezi utilitatea marginală (exemplu)

MODUL DE GANDIRE ECONOMIC - RESPINGE ABORDAREA DE TIPUL “TOTUL SAU NIMIC” - ACORDA ATENTIE BENEFICIILOR SI COSTURILOR MARGINALE,

SUPLIMENTARE

ALEGERILE COTIDIENE SUNT ALEGERI MARGINALE

DE LADE LA NEVOI - NEVOI - LA LA CERERECERERE

NEVOINEVOI = CONCEPT CARE INCURAJEAZA = CONCEPT CARE INCURAJEAZA ABORDAREA DE TIP “ABORDAREA DE TIP “TOTUL SAU NIMICTOTUL SAU NIMIC” SI ” SI NU APRECIAZA IDEEA GANDIRII MARGINALENU APRECIAZA IDEEA GANDIRII MARGINALE

CERERECERERE = CONCEPT CARE FACE = CONCEPT CARE FACE LEGATURA INTRE LEGATURA INTRE CANTITATEACANTITATEA PE CARE PE CARE OAMENII DORESC SA O OBTINA DINTR-UN OAMENII DORESC SA O OBTINA DINTR-UN ANUMIT BUN SI ANUMIT BUN SI SACRIFICIILESACRIFICIILE PE CARE PE CARE TREBUIE SA LE FACA PENTRU A OBTINE TREBUIE SA LE FACA PENTRU A OBTINE ACEASTA CANTITATEACEASTA CANTITATE

INTELEGEREA CERERIIINTELEGEREA CERERII

CEREREA DECEREREA DE APA APA INTR-UN ORASINTR-UN ORAS::

CEREREA: cantitatea CEREREA: cantitatea dintr-un produs pe care dintr-un produs pe care consumatorii consumatorii intenționează să o intenționează să o cumpere la un preț datcumpere la un preț dat

? De câtă apă are ? De câtă apă are nevoie comunitatea?nevoie comunitatea?

PRETUL PE PRETUL PE GALON GALON

GALOANE GALOANE PE ZI PE ZI (mil.)(mil.)

0,07 $0,07 $ 2323

0,04 $0,04 $ 4040

0,02 $0,02 $ 8080

0,01 $0,01 $ 160160

0,00,0005 $5 $ 320320

CONSTRUIREA CURBEI CERERII

INTERPRETAREA CURBEI CERERII: LEGEA CERERII

Când prețul crește cantitatea cerută scade și invers (ceteris paribus): (se caută substituienți)

relație negativă între preț și cantitate Excepții:….. Cerere (relație între două variabile: preț și

cantitate ) și cantitate cerută (cantitate cerută la un preț definit): cererea este o relație/o curbă/o listă de opțiuni;

Este o cerere marginală

Legea cererii

Toate lucrurile depind de toate celelalte: MODIFICAREA CERERII (determinanți)

PRETUL ASTEPTAT ALPRODUSULUI

PRETURILE ALTOR

PRODUSEVENITURILE

GUSTURILE SIPREFERINTELE

CONSUMATORILOR

NUMARUL DE CONSUMATORI

MODIFICAREA CERERII

Cererea şi inflaţia

Inflaţia modifică preţurile relativePreţurile medii crescDe determinat:- Raportul între preţuri- VeniturileExemplu……Semnificaţia preţului real (distincţia preţ

nominal- preţ real)

Conceptul de elasticitate

Elasticitate = reacțieEx: cum reacționează cererea la

modificarea unei variabile….Variația relativă (procentuală) a cantității

cerute, raportată la:- Variația relativă a prețului- Variația relativă a altor bunuri- Variația relativă a venitului

Determinanții elasticității

TimpulDisponibilitatea și apropierea produselor

substituibilePonderea produsului in totalul bugetului

Rolul timpului

Distincţia: perioadă scurtă/perioadă lungă

Termenul lung permite găsirea de substituienţi

Pe termen scurt reacţia este slab vizibilă

Rolul pieţei

Autoturisme

Auto europene

Mercedes

Cererea şi structura cheltuielilor:fie o creştere medie de 100%

Fie consumul de scobitori

Fie consumul de benzină….Fie taxele şcolare….

Cererea și prețul: Elasticitatea preț directă

Ed > 1 cerere elastică Ed = 1 elasticitate unitaraEd < 1 cerere inelastică

Tipuri de elasticitate directă

Elasticitatea directă – reprezentare grafica

Exemple:

Creşterea preţului cu 10% det. Scăderea cantităţii cerute cu 5%: cerere….

Scăderea preţului cu 5% det. Creşterea cererii cu 7%: cerere….

Creşterea preţului cu 10% det. Scăderea cantităţii cerute cu 10%: cerere….

Creşterea preţului cu 100% nu are nici un efect asupra cantităţii cerute (mitul cererii verticale)

Cererea și prețul altor bunuri

Tipuri de bunuri

Ecp > 0 Substituibile

Ecp < 0 Complementare

Ecp = 0 Independente

Cererea și prețul bunurilor substituibile

Cererea și prețul bunurilor complementare

Exemple:

Daţi exemple de bunuri substituibileDaţi exemple de bunuri complementareImaginaţi exemple numerice

Cererea și venitul – curbele lui Engel (relație directă)

Cazul bunurilor inferioare(efectul de substituţie)

Venitul disponibil

cererea

Engel Curve for an Inferior GoodEI < 0

Elasticitatea cererii funcție de venit

Bunuri normale(EI >0)

superioare(EI >= 1)

De necesitate (0 < EI < 1)

Bunuri inferioare(EI < 0)

EV = % Qd / % Vd

Despre produse insuficiente şi raţionalizare(o analiză dincolo de preţ şi venit)

RATIONALIZAREA = STABILIREA UNUI CRITERIU SAU A UNEI REGULI PENTRU A DIFERENTIA INTRE SOLICITANTI SI A STABILI CINE SI CAT VA PRIMI

CRITERII DE DIFERENTIERE (DE RATIONALIZARE) si AVANTAJE/DEZAVANTAJE ALE FIECARUI SISTEM DE RATIONALIZARE

ANALIZA SISTEMELOR DE RATIONALIZARE DIN PERSPECTIVA OFERTEI

ANALIZA SISTEMELOR DE RATIONALIZARE DIN PERSPECTIVA CERERII

ROLUL PIEŢEI: EXTINDEREA LIBERTĂTII

Criteriul puterii publice

Criteriulmeritelor

Criteriul puterii

Parti egalePentru toti

Loteria(tragerea la

Sorti)

Primul venitPrimul servit

In functie de

necesitati

DISPONIBILITATEADE A PLATI

CRITERII

BANII,COSTURILE MONETARE SI CALCULUL ECONOMIC

Costurile nu sunt doar bani Preţurile în bani facilitează calculul economic,

realizarea schimbului, funcţionarea pieţelor Modul de gândire economic pp:- Când costul de oportunitate creşte –

activitatea este mai puţin practicată

- Când costul de oportunitate scade – activitatea este mai mult practicată

CONCLUZII RECAPITULATIVE

1. produsele sunt insuficiente 2. există substitut pentru orice 3. economisirea pp. un compromis între

beneficiile suplimentare şi costurile suplimentare 4. legea cererii pp.că indivizii economisesc 5. cererea este funcţie indirectă de preţ 6. alţi determinanţi… 7. rolul explicativ al elasticităţii 8. Despre raţionalizare şi rolul pieţei (produsele

insuficiente trebuie raţionalizate)

De analizat:

Exerciţiile: 17, 18, 22, 23, 24