Post on 31-Aug-2019
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
februarie
2, 2 014FATA CU M+R
Andrea BUNU, cl. a VI-aLiceul Gh. Asachi, Chi[in=u
Ninge z]mbet, ninge lacrimiNinge visuri, ninge dorNinge g]nduri, ninge aripi.Printre fulgi ]ncep s= zbor.
pag. 1-5
Smerenia te poart= pe aripe u[oare c=tre }naltul Cerului [i-\i ridic= mintea aproape de Dumnezeu.
pag. 16
Costa 3 dolari [i ]n primul an au fost v]ndute 351 000 de buc=\i. P=pu[ile Barbie au devenit una din-tre cele mai bine v]ndute juc=rii ale tuturor timpurilor.
pag. 22, 23
Campionii nu se nasc ]n s=lile de sport. Campionii s]nt f=cu\i din ceea ce au mai ad]nc s=dit ]n ei: o dorin\=, un vis, o chemare...
pag. 27
NOI
antologie Noi
* * *P=[esc ]n fa\a noastr= umbre{i dup= ele,noi – Goii copaci ai celui mai frumos anotimp.
Maria GU|U, cl. a XII-aGlodeni
POJGHI|+
Fotografie: Valerie VOLONTIR
2014, februarie Noi
LITERATURA }NSEAMN+ ARDERE
capriciile muzei
M aria GU|U, cl. a XII-a (Glodeni). Am ales doar c]teva texte, care ni s-au p=rut mai potrivite. Dar
toate fac parte dintr-un univers poetic personal ]n for-mare. Sper=m s= avem [i alte revela\ii.
Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-a (Cobani, Glodeni). Numai proza. Poemele s]nt oarecum confuze. Nu ne ]ndoim de inten\ia ]nc=rc=turii mesajului lor. }ns= cu-vintele de pe h]rtie nu o reflect=.
Ionela BEJENARU, cl. a XII-a (Bute[ti, Glodeni). Dis-cursul poetic e mai decantat, cu toate c= [i el are unele asperit=\i de expresie. Eseul, ca o prim= ]ncercare, este pasabil. Dar pe alocuri g]ndurile nu se v=d de dup= cuvinte.
Maria F+R}M+, cl. a XII-a (Nisporeni). o frumoas= revenire poetic=. Succes ]n continuare!
Vlad BADRAJAN, cl. a XII-a (Z=icani, R][cani). Des-f=[ori o activitate vast=, dar e nevoie ]nc= de mult lucru pentru a reu[i s= st=p]ne[ti f=r= st]ng=cii [i confuzii ma-terialul propus spre poetizare. Bun=oar=, Aventurile lui Coad=-Dalb= s]nt crude de tot. }n schimb denot= ca-pacitatea de a surprinde subiectul, de a-l delimita, evi-den\ia [i transpune ]n fraz= poetic=. Merit= s= insi[ti!
M=d=lina BURLAC, 12 ani (Cobani, Glodeni). Un ]n-ceput cursiv [i promi\=tor at]t ]n poezie, c]t [i ]n proz=. Felicit=ri!
Nicoleta NANI (Ulmu, Ialoveni). Merit= toat= aten\ia aceast= partid= de [ah din vis, ]ns= pare a fi liniar=. Adic= o descriere de dragul descrierii, o parad= a fan-teziei. Pe c]nd bucata literar= trebuie s= sugereze ceva, s= pledeze pentru ceva, s= conving=, s= atrag=.
Rosa LUPAN, cl. a VIII-a (Coliba[i, Cahul). Eseul e scris ]ngrijit, dar nu e dec]t schematic. Unele afirma\ii se repet= ori se bat cap ]n cap. Tema libert=\ii este una deloc u[oar=. Ai fi putut s-o tratezi dintr-o perspectiv= mai ]ngust=, mai personal=. C=ci abordarea ei plenar= necesit= mai multe cuno[tin\e [i mai mult= experien\= de via\=.
O. F., cl. a VIII-a (Coliba[i, Cahul). Literatura, dar [i un eseu scris la lec\ia de limba [i literatura rom`n=, este altceva dec]t pescuire [i compilare de pe net. Literatura ]nseamn= ardere, durere, iluminare, vizi-une, imagina\ie, fantezie [i stil propriu. or, pentru un ochi avizat, textul ]mprumutat, ca s= nu zicem furat, [i lipit de propria ”crea\ie” bate la ochi ca o c]rpal= ro[ie ([i ru[inoas=) pe un sac alb.
Nu enumer=m autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
1
DESP+R|IREscrii poeme
literele s]nt (c)orbi
cite[ti
corbii ciugulesc din inima ta
orbii ]mbr=\i[eaz= cu disperare
lumina promis=
c=dere
]n
gol
Maria F+R}M+ cl. a XII-a Liceul B. Cazacu, Nisporeni
PRIMA DRAGOSTEEu [i tu –doi ]ndr=gosti\iadmir=m lunapeste noi cad [i stelele.
NINGENinge ca odinioar=,Ninge-n sim\uri [i-n priviri,iar z=pada m=-nconjoar=,Face loc la amintiri.
Ninge z]mbet, ninge lacrimiNinge visuri, ninge dorNinge g]nduri, ninge aripi.Printre fulgi ]ncep s= zbor.
M=d=lina BURLAC, cl. a VII-aCobani, Glodeni
Noi, februarie 20142
cap ri ci ile mu zei
CE E CU VIA|A MEA?Ce e cu via\a mea?S]nt cufundat= ]n abis,Nu e nici iad, nici paradis,E doar o lupt=, o lupt= grea...
Durerea de ”noi” m= doboar=,Visul meu... de mult mi-l omoar=Cei ce cred c= m= pot schimba –Dar nu [tiu c= suf=r, nici nu [i nici ba.
}mi e greu s= rezist acum,N-am nici lumin=, n-am nici drum,Totul se pare c= e un e[ecDurerea e ap= ]n care m=-nec.
CU FLOARE }N P+RIrina OSE|CAIA, 15 ani{coala de Arte, Ocni\a
Mi-e dor de tine ca de-o portocal=}n miezul unei ierni cu serafimi {i mi se pare c=-s ]n pielea goal=P=[ind prin tufele de trandafiri.
E dorul trist remediul iubirii? Nu, [tiu c= nu, [i vreau s= te alung. Nu s]ntem noi p=rta[ii fericirii {i nici eroii gloan\elor de plumb.
Atunci, de ce nu vrei s= pleci odat=?}n amintire s= te am pierdut C=ci nu e ea, iubirea adev=rat=, Dec]t o patim= [i-un strig=t mut.
Da, am gre[it, [i am uitat a spune, C]nd m= iubeai cu sufletul curat, Cuvintele de dor [i de iubire, Pe care [tiu c= tu le-ai a[teptat.
Mi-e sete de-un s=rut al necredin\ei Zidit ]n mine ]nc= din p=rin\i.
Tu mi-ai fi dat [i sufletul din tineF=r= a cere cei treizeci de argin\i.
Tu mi-ai fi dat, probabil, lumea toat=, |i-ai fi dorit copii din rodul meu {i eu, ce am f=cut, ca o netoat=?L-am sup=rat, din nou, pe Dumnezeu.
Te caut ]n b=rba\ii care pleac=, Te caut ]n b=rba\ii care vin {i trece via\a cum se scurge vinulDin cup= – jum=tate cu venin.
Mi-e dor de tine ca de-o portocal=Pus= la geam, la frig, la ]nghe\at.
{i simt ]n mine, parc=, o sfial=, C= te-am iubit pu\in... [i-ai meritat.|i-ai fi dorit copii din rodul meu {i iar L-am sup=rat pe Dumnezeu.
Ionela BEJENARU, 18 aniCobani, Glodeni
MI-E DOR DE TINE
TU M+ IUBE{TISoarele e cel ce lumineaz={i sufletul [i via\a mi-o vegheaz=,Azi, fericirea lui este pe chipul meu{i pacea-mi este de la Dumnezeu!— Tu, soare, tu, lumin= vie,Tu, fericire, dulce p=p=die.Tu m= ]nal\i [i s]nt cea fericit=,Tu m= iube[ti [i s]nt cea mai dorit=.E[ti rana ce apare diminea\a,E[ti z]mbetul ce-mi lumineaz= via\a{i azi, [i m]ine, [i-n fiece moment,Prezen\a ta e cel mai fin desertPrezen\a ta e cea ce m=-nfioar=,E vocea, e acordul de chitar=.Tu m= iube[ti, tu m= iube[ti, iube[ti...
Diana MUNTEANU, cl. a XII-aMingir, H]nce[ti
2014, februarie Noi 3
OR+ DE HOCHEI
Nicolae CHIPERI, cl. a VIII-aLiceul L. Damian, R][cani.
PLOAIAPloaia nu e at]t de trist=,oamenii s]nt mai tri[ti –Singuri, ]ntr-un morman de vise [i iluzii,}[i caut= r=t=ci\i drumul,Urm=rind propriii pa[iPe care i-au p=r=sit gr=bi\i(}mb=ta\i de fericire)Nemaiput]nd observaTriste\ea [i mizeria din jur.Ploaia nu e at]t de trist=,Lacrimile ei s]nt bucurie,Pe c]nd ale noastre z]mbeteS]nt din ce ]n ce mai triste{i fac s= pl]ng= cerul.
C+L+RE|UL DE FULGIA nins ieri, ninge [i aziPrintre mun\i [i brazi.Tu, c=l=re\ de fulgi,Zilele le scazi,M]n]nd caii de spum=Spre-a bol\ii talaz,Cu aripi de ghea\={i neau= pe obraz,Br]u de stele,Aurore pe grumaz.Aduci fulgi, troienePrin albul calm al iernii.
Vlad BADRAJAN, cl. a XII-aLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, Chi[in=u
DORIN|EM= vreau semn de carte,Ca s= r=m]n printre cuvinte,M= vreau autobuz de fericire,Ca s= culeg tri[tii c=l=tori,M= vreau aripi de libelul=,Ca s= ating cerul,M= vreau ochi ve[nic umezi,Ca s= simt marea,M= vreau plaj= de ocean,Ca s= ]mbrac scoici,M= vreau cine nu s]nt,{i cine nu pot fi –Arom= de vanilie,Parfum de prim=var=,Note muzicale dintr-un c]ntSau o simpl= zi de var=.
iar pe plaiul meu b=laiNinge pufos [i m=[catFulgii to\i – vesel alaiR]nduri, r]nduri cad [i cad.
Alb e-acoperi[ul casei,Alb e hornul, alb e tot,Albe gene au [i brazii}n al fulgilor potop.
S-a oprit pu\in ninsoareaCu flori dalbe pe z=bun{i se-aud ]n dep=rtareZurg=l=ii de Cr=ciun.
ZURG+L+II DE CR+CIUN
COPIL+RIEUn fluture,o trotinet={i iar plou=Cu stropi g=l=gio[i,Alba[tri,iar tu, copil=rie, dulce}mi s=ru\i obrajii}n ultim an de minunat amor.Un fluture, o pas=re ce c]nt=o prim=var={i tu m= \ii de m]n=:Copil=rie – unica iubit=,Eu dorurile toate ]\i ]nchin.Un fluture,C=lcat din nep=sare,Nori cenu[iiAlei pustii.E toamn= rece{i tu ai plecat de acas=,iar eu ]\i strig: Te rog, r=m]i!
Maria GU|U, cl. a XII-aGlodeni
4 Noi, februarie 2014
cap ri cii le mu zei
SIMBOL AL }N|ELEPCIUNII
Alexandra MALCEVA, 13 ani{coala de Arte Plastice, Vulc=ne[ti, UTA G=g=uzia
Ce culoare poart= fericirea?Ah!o \in minte pe mama, purt]nd o bluz= alb=, Prea alb= pentru a nu fi p=tat=.Timpul ]ns= i-a p=strat amintirea,}n inima mea.A fost o nuan\= pl=cut= la atingere, oferit= ca suvenir{i existen\= sufletului.Un moment oportun,o nuan\= pierdut=(Ast=zi).
ochii r=t=cesc ]ntr-o cartecu pagini [terse, ]ng=lbenite.obosi\i deiubire tr=dat=[i amara durere din poezii.Se opresc,Peste ni[te buchiice leag= un cuv]nt.La lumina palid=]ncerc s= cuprind pata de acolodar,pleoapele cad acoperind[i ultima sc]nteie vie,sigur, m]ine voi putea cuprinde cuv]ntulchiar [i la ora 23 (h).
ORA 23 (h)
O NUAN|+ PIERDUT+
EU NU CER{ESC IUBIREA NIM+NUIEu nu cer[esc iubirea nim=nui,Nu caut dragostea ]n buzunare{i n-o a[tept acolo unde nu-i,{i n-o primesc a[a, din ]nt]mplare.
Eu nu cer[esc iubirea pe poteci,Nu caut mila inimilor moarte,Cu z]mbetele lor at]t de reci,Tr=iesc lipsi\i de orice libertate.
Nu m= cobor la ]n=l\imea lor –A ochilor ce au iubit ]n glum=,C=ci tot ce [tie lic=rirea lorNu e dec]t o tragic= minciun=.
Nu caut mila inimilor reci.Ce po\i g=si ]n inima de piatr=?Doar ni[te lungi iluzii [i poteciC-a fost [i Ea aici c]teodat=.
Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni
52014, februarie Noi
sarea g]ndirii
CRITICUL F+R+ AMBI|IEL ucrurile nu s]nt greu de f=cut. Greu este s= te
pui ]n starea de a le face. Constantin BR~NCU{I
Via\a f=r= ambi\ie e aproape imposibil=.
Lev TOLSTOI
Tot ceea ce oamenii ]\i vor spune c= nu po\i face, ]ncearc= [i vei afla c= po\i.
Henry David THOREAU
Este o ambi\ie de nume, una de situa\ii [i alta – cea mai ]nalt= [i cea mai rar= – de fapte.
Nicolae IORGA
Ambi\ia e ca moartea: vrea s= pun= gheara peste tot.
Honoré de BALZAC
inteligen\a f=r= ambi\ie e ca o pas=re f=r= aripi.
Salvador DALI
Timpul este singurul critic f=r= ambi\ie.John STEINBECK
Stai departe de oamenii care ]\i mic[oreaz= ambi\ia. oamenii mici ]ntotdeauna fac asta. Cei cu adev=rat mari te fac s= te sim\i c= [i tu po\i deveni mare.
Mark TWAIN
Fiecare s= se str=duiasc= s= calce pe urmele celor dint]i, nu at]t pentru a-i urma pe ei, c]t pentru a se dep=[i pe sine.
Baltasar GRACIAN
Doamne, f= s= doresc ]ntotdeauna pu\in mai mult dec]t pot realiza.
Michelangelo BUONARROTI
Crede c= po\i [i atunci lucrul este rezolvat pe jum=tate.
Theodore ROOSEVELT
Ambi\ia este o pasiune at]t de puternic= a omului, ]nc]t oric]t de sus am ajunge niciodat= nu vom fi mul- \umi\i.
Niccolo MACHIAVELLI
Cele mai multe dezbin=ri se ivesc ]n cet=\i din cauza ambi\iei.
ARISTOTEL
O PARTID+ DE {AH
E ra sf]r[it de noiembrie. }ntr-o zi de vineri, m= ]ntorceam de la [coal=. M= g]ndeam la ale
mele, f=r= s= observ ce se ]nt]mpl= ]n jur. La un mo-ment dat, am c=zut ]ntr-o pr=pastie ]ntunecat= [i sumbr=. Eram ]n acela[i timp speriat=, dar [i curi-oas=, m= g]ndeam ce o s= m= a[tepte. C]nd am ajuns cu picioarele pe p=m]nt m-am uitat ]n jur. Era o atmosfer= de poveste, ]n jur era o mare c]mpie cu floricele multicolore, totul era minunat, ciripeau p=s=relele, soarele cu razele sale ]nc=lzea orice fiin\=.
Dar c]nd m-am uitat ]n jos, m-am speriat: p=m]n-tul era ]n p=tr=\ele albe [i negre. Mi-am dat seama c= am mai v=zut pe undeva a[a p=tr=\ele, dar nu ]mi aduceam aminte unde anume. Apoi am z=rit ni[te personaje cu totul fantastice [i neobi[nuite. o regin= de culoare neagr= cu coroan= pe cap ]mpre-un= cu regele tot de aceea[i culoare. Este interesant de men\ionat c= ei erau patrona\i [i proteja\i de doi cai negri, apoi urmau nebunii [i turele.
— Desigur, era o tabl= de [ah!Eram ]n acela[i timp [i fericit=, [i trist=; fericit=,
pentru c= am ajuns ]n aceast= lume, dar trist=, pen-tru c= nu prea [tiam s= joc [ah. Apoi am stat de vorb= cu regina. Ea mi-a povestit despre regulile jocului [i mi-a sus c= Regina Alb= s-a ]mboln=vit [i n-are cine s= o ]nlocuiasc= [i mi-a propus s= fiu eu Regina Alb=. Eu m-am g]ndit pu\in [i am hot=r]t c= voi juca cu mare pl=cere. La ora 13:00, c]nd toate figurile au f=cut pauz= [i eram gata de joc, eu, drept regin=, i-am aranjat pe to\i dup= ordine.
Pionii fiind opt la num=r, nu-i puteam ast]mp=ra, pentru c= erau mici [i n=zb]tio[i ca ni[te copii. Dup= pu\in timp a [i ]nceput jocul, mai ]nt]i am mers cu calul, iar Regina Neagr= cu pionul. Tot a[a ne-am jucat p]n= seara. Lupta a fost cr]ncen=, eu mi-am pierdut ambii cai [i pionii, iar Regina Neagr= o tur= [i doi pioni. La urm=, am r=mas numai eu [i ea, [i, desigur, regii. {i ]n acel moment mi-am pus ]n g]nd c= voi c][tiga, pentru c= nu trebuie s= pierd o asemenea [ans=. Apoi mi-am f=cut planul pentru a c][tiga, am mers pe diagonal=, d]nd mat regelui. El fiind neajutorat [i sleit de puteri s-a l=sat ]nvins, astfel am c][tigat. To\i au ]nceput s= m= aplaude. iar Regina Neagr= a spus c= s]nt o juc=toare foarte bun=. Dar ]n acel moment m-am trezit, totul a fost un vis, dar unul deosebit. Acea zi am ]nceput-o cu z]mbetul pe buze, fiind m]ndr= c= am c][tigat o par-tid= de [ah.
Nicoleta NANI, 14 aniUlmu, Ialoveni
Noi, februarie 2014
cu ta re r]nd mu[ c=
INT
ER
SE
C|
II
An
a-M
ari
a B
R}N
Z+
, cl.
a X
II-a
V=
rati
c, R
][ca
ni
SATE F+R+ DE PROFESORIO are de ce? Probabil c= fiecare
dintre voi se g]nde[te c= nu exist= un viitor mai bun dec]t cel pe care \i-l faci ]n lumea mare, deci ]n ora[e. To\i s]nte\i atra[i de cole-gii [i de universit=\i grandioase, dar pu\ini ][i dau seama c= esen- \ialul vie\ii ]l prime[ti de la [coala din satul natal.
Este adev=rat c= acolo faci stu-dii, acolo e[ti liber ]n a te exprima [i multe altele, ]ns= s= nu uit=m de locul unde ne-am adresat pentru prima oar= cu cuvintele mam=, doamn= ]nv=\=toare, doamn= pro-fesoar=. intelectualul rural [i cel urban se pot deosebi dup= un sim-plu exemplu – profesorii. Dup= o via\= ]ntreag= dedicat= comunit=- \ii, dup= zeci de genera\ii educate, dup= nesomnul caietelor controla-te, a stresului permanent consu-mat cu fiecare examen sus\inut de discipolii s=i, iat= care e r=splata! M= ]ntreb care ar trebui s= fie atitudi-nea [i motiva\ia tinerilor de-a activa ]n sistemul de ]nv=\=m]nt, mai ales la sat, c]nd au sub nas asemenea exemple? Sau, ]n genere, prin ce motiveaz= statul tinerii speciali[ti de a-[i ]ncepe o carier= ]n mediul ru-ral, de a promova cultura la sat?
De c]\iva ani, a ]nceput politica de sus\inere a tinerelor cadre di-dactice din mediul rural, se acord= pentru o perioad= de trei ani de activitate drept ]ncurajare 30 de mii de lei. Din nefericire, nici chiar aceast= sum= n-a fost o motiva\ie prea mare, pu\ini s]nt cei care s-au ]ncumetat s= vin= ]n calitate de profesor ]ntr-o [coal= s=teasc=, in-stitu\ii cu multe, prea multe nevoi financiare, cu cabinete prea pu\in dotate, biblioteci s=race. R=m]n sate pustiite. F=r= de profesori. F=r= educa\ie. F=r= cultur=. {i f=r= o c]t de mic= speran\= de schimbare spre bine.…
Din p=cate, acesta este cel mai voluminos gol al unei localit=\i ru-rale, ]ns= niciodat= nu ne-am g]n-dit la felul ]n care privesc lucrurile, simplu spus \=ranii. V= spun eu, deoarece ei au acel suflet pentru natur=, pentru tot ce-i ]nconjoar=, acel pur, modest mul\umesc [i nu m]nia [i m]ndria cu care se uit= unii or=[eni!
Probabil, mul\i dintre colegii mei vor s= se fac= pedagogi.
Ecaterina HER|A, 14 aniBardar, Ialoveni
6
PORT CU MINE TOT CE-I AL MEU
D a, eu o s= tac [i o s= trec cu vederea multe lucruri, a[a
cum fac mereu. Asta nu ]nseamn= c= nu v=d [i nu simt c]nd mi se calc= pe inim=, [i nu numai. Azi s]nt eu aia care las= lucrurile a[a, doar pentru c= nu are nevoie de o grij= ]n plus. Dar m]ine pot la fel de bine s= lovesc cu mult= discre\ie acolo unde nu v= a[tepta\i. Nu am haine de firm=, nu am gen\i sau pantofi de mii de euro [i nici vil= pe malul m=rii. Eu port cu mine tot ce-i al meu. To\i oamenii dragi ]i am ]n suflet, ]n minte [i ]n inim=. iar tot ceea ce am mai scump se leag= de o cas= modest=, de p=rin\i minuna\i, fra\i dragi [i scumpi [i un bunic cu pove[ti mai frumoase dec]t unele c=r\i.
Valeria POPOV, 17 aniGiurgiule[ti, Cahul
S+RB+TORILE DE ALT+DAT+
S -au ]ncheiat [i s=rb=torile de iarn=. Chiar dac= le a[tept=m
cu mult drag, mi se par prea multe – [i pe stil nou, [i pe stil vechi. Nu [tiu dac= mai exist= un alt popor care ar s=rb=tori la fel de mult.
Bunica din raionul orhei m-a ]nv=\at multe ur=turi, colinde vechi [i frumoase. Mi-a povestit despre tradi\iile de pe timpuri. Ea ]ntot-deauna ofteaz= [i spune c= tare ]i este dor de s=rb=torile de alt=dat=. Acum pu\ini gospodari care pri-mesc ur=torii. o bun= parte ]ncuie por\ile [i sting luminile. {i nu po\i s=-i condamni, s=r=cia e de vin=. Mie mi-ar pl=cea s= fim primi\i ]n casele lor, s= le ur=m de bine, f=r= s= primim ceva ]n schimb.
Mihaela ZUMBREANU., 13 aniOrhei
2014, februarie Noi 7
noi [i voi
1. Cum te sim\i ]n mijlocul naturii?2. }n ce anotimp admiri mai mult natura?3. Te sim\i ata[at de vreun copac/plant=?4. Cum procedezi dac= observi unii cons=teni de-ai t=i c= fac dezordine?5. Ce ac\iuni de protec\ie a mediului se organizeaz= ]n localitatea/[coala ]n care ]nve\i? 6. La ce concursuri ecologi-ce ai participat/participi? Urm=re[ti concursul ecolo-gic publicat ]n NOI?7. Care este opera ta de art=/literar= favorit= despre natur=? Nume[te c]\iva scriitori [i arti[ti plastici care au redat ]n lucr=rile lor natura?8. }n biblioteca [colii unde ]nve\i este Cartea Ro[ie a Republicii Moldova? Nume[te 2-3 specii de plante/animale pe cale de dispari\ie?9. Ce monumente ale naturii s]nt ]n preajma localit=\ii tale? Acestea s]nt amenajate sau l=sate ]n voia sor\ii? 10. Ce animale s=lbatice s]nt ]n preajma localit=- \ii tale? Pe care dintre ele le-ai v=zut? 11. P=rin\ii, bunicii ][i amintesc [i de alte specii de animale [i plante care erau acum 20-30 de ani pe meleagurile noastre?12. }n ultimul timp lupul apare mai des pr in Moldova? A fost v=zut [i ]n p=r\ile voastre?13. Dup= p=rerea ta, care s]nt cele mai grave pro-bleme ce \in de protec\ia global= a mediului? Dar ]n \ara noastr=? Dar ]n localitatea ta?14. Comenteaz=: Frumu-se\e obraznic=, dac= except=m omul, nu vom ]n- t]lni ]n natur=. (Gr. Vieru)
CHESTIO NAR
R+PU{I DE DORM igra\ia este unul dintre procesele sociale care influen\eaz= profund socie-
tatea, devenind din ce ]n ce mai dureroas= pentru \ara noastr=. Aceasta are un impact negativ, ]n special pentru elevi, ]ntruc]t plecarea p=rin\ilor peste hotare implic= mult= singur=tate, lips= de c=ldur= [i emo\ii negative. Cel pu\in a[a consider= cititorii no[tri care au r=spuns la chestionarul din nr.11, 2013.
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!
M+RIA SA NATURA
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
3. Am mul\i colegi de clas= ai c=ror p=rin\i s]nt pleca\i peste hotare. Ei r=m]n ]n grija bunicilor, care nu ]ntotdeauna le pot oferi o educa\ie de calitate.4. o coleg= de clas= chiar a plecat cu p=rin\ii ]n str=in=tate. Nu \in leg=tura cu ea, dar sper c= lucrurile ]i merg bine. De c]nd a plecat, ]n clas= permanent parc= lipse[te ceva.5. La plecarea peste hotare, copiii, de re-gul=, ][i iau cu ei, ]n primul r]nd, amintiri-le, pozele cu prietenii, alte lucruri dragi.7. o coleg= din clasa mea, plecat= re-cent peste hotarele \=rii, s-a integrat bine ]n sistemul de ]nv=\=m]nt de acolo. Din cele spuse de colegi e tare la istorie.8. Colegii mei care revin ]n \ar= s]nt foar-te prieteno[i: ne povestesc cum e s= tr=ie[ti ]ntr-o \ar= str=in=, iar noi le po-vestim ce s-a mai ]nt]mplat ]n lipsa lor.10. Cei pleca\i peste hotare vor neap=rat s= se ]ntoarc=, deoarece dorul este peste puterile lor.13. Eu cred c= ]n viitorul apropiat vor ple-ca [i mai multe persoane, deoarece e ne-voie de bani, iar ]n \ara noastr= e greu s= g=se[ti un serviciu bine pl=tit.14. Copiii f=r= de p=rin\i devin mai r=-ut=cio[i, mai dezechilibra\i, mai vulnera-bili. Pe termen lung, plecarea peste hota-re a cet=\enilor ap\i de munc= duce la ]mb=tr]nirea popula\iei [i la sc=derea calit=\ii ]n toate sferele de activitate.
Silvia MUNTEANUSusleni, Orhei
2. Din p=cate, am o mul\ime de apropia\i [i prieteni care s-au stabilit cu traiul ]n alte \=ri.6. Din convorbirile cu copiii pleca\i ]n alte \=ri, am ]n\eles c= ei se adapteaz= foarte repede [i u[or, dar cunosc [i o fat= r=pus= de dor, care a revenit ]n \ar=.8. Pot spune c= nu am observat schimb=ri esen\iale la colegii de peste hotare, doar c= au devenit mai sociabili [i mai deschi[i.12. Eu cred c= acei copii ai c=ror p=rin\i s]nt pleca\i peste hotare devin mai independen\i, ][i c=lesc caracterul, devin mai responsabili, se maturizeaz= mai re-
pede dec]t semenii lor. S]nt ]ns= [i situa\ii c]nd ace[tia, din cauza libert=\ii totale, ]ncep a fuma, a consuma b=uturi alcooli-ce etc.
Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni
5. Copiii care pleac= peste hotare ][i iau cele mai dragi lucruri, care le amintesc ]ntr-un fel sau altul de cas=, rude, prie-teni.11. }n cazul colegilor cu ambii p=rin\i pleca\i peste hotare, ace[tia s]nt l=sa\i ]n grija buneilor, vecinilor, sau chiar cunosc [i cazuri c]nd s]nt l=sa\i s= se descurce singuri.
Mihai CIOBANUOrhei
1. No\iunea de migra\ie mi se asociaz= cu p=rin\ii care pleac= la munc= ]n str=in=tate pentru a le oferi copiilor o via\= mai bun= (dar ce copil=rie po\i avea f=r= de p=rin\i?). 2. Majoritatea rudelor mele s]nt ]n Cana-da, SUA [i Rusia. Tat=l meu munce[te peste hotare, pentru ca eu [i sora mea s= nu ducem lips= de nimic, dar ne lipse[te mult anume el.3. Din clas= de la noi doar trei elevi din 16 ]i au pe ambii p=rin\i acas=, ceilal\i au plecat, c]te un p=rinte sau chiar am-bii.5. Dac= pleac= peste hotare, copiii ][i iau lucrurile personale [i poze cu casa p=rinteasc= (eu tot a[a a[ face).7. Este dificil s= fii nevoit s= vorbe[ti o limb= str=in= [i s= renun\i la limba pe care ai vorbit-o p]n= acum, dar cu mult= voin\= reu[e[ti. Colegii pleca\i pe care ]i cunosc au fost foarte buni la sport.12. Copiii se adapteaz= diferit: unii din-tre ei, cu rezultate foarte bune la [coal= nu mai vor s= ]nve\e, iar al\ii, din contra, muncesc mai mult, pentru a-[i bucura p=rin\ii.14. Dorul, lipsa sfaturilor la momentul potrivit, influen\a nefast= a celor din jur, modeleaz= negativ caracterul adoles-cen\ilor.
Marinela LUPU{ORCobani, Glodeni
Noi, februarie 20148
poezie
É щ щ «» ç Ö ”””
DIALOG DE IARN+
C]ntec-desc]ntec...De alb s= m= vindec,De negru s= m= vindec...
Alb= mi-i noapteace pleac= [i vine,alb=-i femeiade l]ng= mine;albu-i v=zduhulpe care-l respir,alb=-i h]rtia pe care ]n[iralbe cuvinte – m=rgele pe salb=;cerneala mi-i alb=[i vorba mi-i alb=.
Sprijinu-mi fruntea ]n palm= [i tac:masa, de lemn, se preface-n copac.L=stare copacul a dat ca-n p=dure.{i-aud ]n p=dure zvon de secure.{i-aud ]n p=dure glas de izvoare.{i v=z cum r=sarefirul de iarb= pl=p]nd din p=m]nt...Unde s]nt?
Ziua de-odat= se-ntunec= greu[i cade ca piatra peste cre[tetul meu:femeia din pat are-obraz de t=ciune,s=rut de minciune, oftat de minciune...
Negru-i v=zduhul pe care-l respir,neagr=-i h]rtia pe care ]n[irversuri mai negre ca negrul de corb...Poate s]nt orb [i nu [tiu c= s]nt orb?
C]ntec-desc]ntec...De alb s= m= vindec,de negru s= m= vindec...
ALB {I NEGRU BUCURA|I-V+Eu m= gr=besc, tu te gr=be[ti, el se gr=be[te.}mb=tr]nesc, ]mb=tr]ne[ti, ]mb=tr]ne[te.Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca ]n povestesimpl= de tot,scurt= de totvia\a ne este.
Uite-o din nou trece pe drum fata zglobie.Uite-un b=iat floare [i-a pus la p=l=rie.Uite un prunc, r]de ]n prag, ai, n=zdr=vanul!Uite-un mo[neag, tace-n toiag, alb ca troianul.
Muntele ieri ne-ademenea, ast=zi ne doare.S-a ]mplinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?Cine s]nt eu, cine e[ti tu, cine e d]nsul?Noi am [tiut zborul ]nalt, dorul [i pl]nsul...
Zilele trec, zilele vin... Ce va r=m]ne?Suflet de lut, necunoscut, suflet de p]ine?Toamnele cresc, grijile cresc, via\a descre[te.Eu m= gr=besc,tu te gr=be[ti,el se gr=be[te.
Bucura\i-v=, prieteni, de prieteni [i de fra\i,Bucura\i-v= de-un nume ce vi-i dat ca s=-l purta\i.Bucura\i-v= de-un c]ntec,de-un amurg cu flori de tei,bucura\i-v= o via\=de lumina dragostei...
Dumitru MATCOVSCHI
Poetul, prozatorul, academicianul, publicistul [i dramaturgul Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti – d. 26 iunie 2013, Chi[in=u) [i-a f=cut studiile la Institutul Pedagogic Ion Creang= din Chi[in=u, Facultatea Istorie [i Filologie. {i-a ]nceput activitatea ]n calitate de redactor, ]n 1963, la ziarul Moldova socialist=. }n acela[i an editeaz= prima sa plachet= de versuri Maci ]n rou=. Semneaz= peste 50 de volume de poezie, proz=, dramaturgie. Multe dintre poeziile lui s]nt puse pe note, devin veritabile imnuri. Este un simbol al mi[c=rii de rena[tere na\ional= din Basarabia. Anul 2014 a fost declarat anul lui Dumitru Matcovschi.
2014, februarie Noi 9
S+RUT, FEMEIE, M}NA TA
Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+
S=rut, femeie, m]na ta]ntotdeauna muncitoare,at]t de mic= [i de floareS=rut, femeie, m]na ta.
Ca o arip= ce-a zburat[i-a obosit neobosit=,s= odihneasc= lini[tit=,ca o arip= ce-a zburat.
Copiii dorm ]n cuibul lor,nevinovat li-i somnul, mam=;tot f=r= griji [i f=r= team=,copiii dorm ]n cuibul lor.
{i-al=turi m]na ta, aici,la c=p=t]i, ca o lumin=;alin=toare [i blajin=,al=turi m]na ta, aici.
Pam]ntu-n ea a ]nc=put,cu m=r domnesc [i lun= nou=,cu strugur copt sc=ldat ]n rou=,pam]ntu-n ea a ]nc=put.
Cuminte ramura de dor,c]nd miezul nop\ii ora bate,se-adun= din eternitate,cuminte ramura de dor.
{i plou= stele fulgerat]n casa noastr= [i-n cuvinte.Cuvintele s]nt toate sfinte!{i plou= stele fulgerat.
{i c]nt= dincolo de geamb=tr]nul greier la vioar=Din tain= greierul coboar=[i c]nt= dincolo de geam.
S=rut, femeie, ochii t=ide lacrim= [i de sc]nteie,de ]mp=rat= [i de zeie,s=rut, femeie, ochii t=i.
S=rut, cuminte, vorba tacu limpezime de izvoare,cu vraja Soarelui-r=sare,s=rut, cuminte, vorba ta.
S=rut [i p=rul t=u frumos,]mb=t=tor ca o secar=c]nd o-nfioar= v]nt de sear=,s=rut [i p=rul t=u frumos.
{i cad, iubito, ]n genunchi[i ]\i s=rut piciorul carede r=d=cin= e [i doare,[i cad, iubito, ]n genunchi.
Sf]nt= mi-i casa cu pragul ei tare de piatr=,
sf]nt= mi-i casa cu focul ei ve[nic din vatr=,
sf]nt= mi-i casa din leag=n de dor ce coboar=,
sf]nt= mi-i casa ce cre[te fecior [i fecioar=.
TOAMNA, LA BUNELULEu ]i spun m=icu\eiseara pe [optite:mustul, la bunelul,cred c=-i pe sf]r[ite.
Eu ]i spun m=icu\eidiminea\a iar=:toamna, la bunelul,plou= nuci pe-afar=.
Eu ]i spun m=icu\eic]nd se face noapte:toamna la bunelul,s]nt gutuie coapte.
Eu ]i spun m=icu\ei,iar= ea z]mbe[te:toamna, la bunelul,plou= ciob=ne[te.
DOAR FEMEIAMai regin= dec]t floareadoar femeia poate fi.Mai ad]nc= dec]t mareadoar femeia poate fi.
Mai ]nalt= ca destinuldoar femeia poate fi.Mai amar= ca pelinuldoar femeia poate fi.
Mai frumoas= dec]t via\adoar femeia poate fi.Mai de[teapt= ca pova\adoar femeia poate fi.
Mai cuminte ca poemuldoar femeia poate fi.Mai cumplit= ca blestemuldoar femeia poate fi.
Mai aproape dec]t doruldoar femeia poate fi.Mai de [oapt= ca izvoruldoar femeia poate fi.
Mai de-april ca prim=varadoar femeia poate fi.{i mai dulce ca vioaradoar femeia poate fi.
iube[te-m=, b=rbate [i m= ]nve[nice[te,dar chipul niciodat= nu mi-l t=ia ]n piatr=.Dec]t o ve[nicie, mai bine d=ruie[te-mic=ldura cea de tain= a focului din vatr=.
10 Noi, februarie 2014
pa uz= de g]ndi re
COPIII DE IERI {I DE AZI I arna, c]nd se stingea lumina, ne pl=cea enorm de mult s= o ascult=m
pe mama cum ne poveste[te ”p=t=r=niile” copil=riei ei. Savuram orice cuvin\el, orice amintire. Ne transpuneam ]n trecutul ei, de parc= am fi copil=rit ]mpreun=. Apoi ne trezeam odat= cu aprinderea luminii din acest vis frumos [i ne g]ndeam c]t de diferi\i s]ntem cu trecerea vremii, de la o genera\ie la alta.
C]t de diferi\i se simt copiii de azi de p=rin\ii lor, ne spun elevii clasei a VI-a de la Gimnaziul Tamara Ciobanu, Berezlogi, Orhei.
Maria VEVERI|+: Am observat, din spusele mamei [i ale bunicii, c= genera\ia lor era modest=, ]n ceea ce prive[te vestimenta\ia. Ele purtau o bluz= trei-patru ani, noi ]ns= ne permitem s= ne cump=r=m mai des haine [i s= le schimb=m aproape ]n fiecare zi.
Vera GAVRILI|A: P=rin\ii no[tri erau mai ]n\eleg=tori, dar [i mai ti-mizi. Noi comunic=m mai u[or [i s]n-tem mai ]ndr=zne\i.
Marcela CUCURUZEAN: }n ge-nera\ia noastr= copiii s]nt mai activi [i plini de via\=. }n genera\iile trecu-te copiii aveau mai multe griji, erau mai obosi\i.
Vasile MELNIC: Noi, copiii de ast=zi, avem mai multe posibilit=\i de a ne afirma. Dispunem de tele-foane, de calculatoare, pe c]nd ge-nera\ia p=rin\ilor mei nici nu au au-zit de aceste tehnologii moderne.
Irina TULUC: P=rin\ii mi-au spus c= ei munceau mai mult dec]t noi. Genera\ia t]n=r= de ast=zi nu prea vrea s= se angajeze, s= fie respon-sabil=. De aceea, p=rin\ii, bunicii no[tri erau veseli mereu.
Viorica DORO{: }n vremurile tre-cute copiii ]nv=\au doi la o carte. C]nd unul o lua acas=, c]nd cel=lalt. Ast=zi, noi avem mai multe posi-bilit=\i, avem de unde selecta infor-ma\ia. Probabil, de aceea, p=rin\ii no[tri au fost ]ntotdeauna dornici de a \ine ]n m]n= o carte.
Simon C+LUG+REANU: Ceea ce ]i deosebe[te pe cei mai ]n v]rst= dec]t noi este responsabilitatea. A[a erau ei educa\i s= fie mai res-ponsabili.
Irina GU|U: P=rin\ii mei, c]nd erau elevi, citeau foarte mult. Le pl=ceau mai mult c=r\ile. Noi ]ns= prefer=m s= r=sfoim reviste. Ne par mai interesante.
Valentina CHICU{: P=rin\ii no[-tri, c]nd erau ca noi, erau mai mode[ti, mai timizi. Ei acceptau tot ceea ce li se oferea. Noi s]ntem mai deschi[i, dar [i mai alinta\i. Ceea ce ne propunem, vrem neap=rat s= ob- \inem.
Eudochia GARABADJIU: Mame-le din genera\iile trecute g=teau foarte mult. }nv=\au acest lucru de mici. Ele nu prea aveau timp s= se distreze a[a cum o facem noi. Nu ne prea place s= st=m pe la buc=t=rie.
Mihaela MOLDOVAN: P=rin\ii mei c]nd erau de v]rsta mea reu[eau s= munceasc= [i s= ]nve\e. Eu acum abia reu[esc s= ]nv=\ [i s= m= joc. La munc= nu m= g]ndesc ]nc=.
Ilie COTELEA: Copiii de ieri erau mai ascult=tori, nu f=ceau poznele pe care le facem noi. Mama zice c= numai de [otii [tim s= ne \inem.
Pentru NOI – Olesea CURMEIBerezlogi, Orhei
FI|I M}NDRI DE REALIZ+RILE VOASTREL auda de sine nu miroase a bine, este o veche zical=. Conform
Dic\ionarului explicativ al limbii rom`ne, a l=uda ]nseamn= ”a exprima prin cuvinte pre\uirea, stima fa\= de cineva sau ceva; a aduce laude, a elogia”. Adic=, dac= te pre\uie[ti pe tine [i te apreciezi ]nseamn= c= este ceva r=u? Nu, dimpotriv=. De aceea ]ntrebarea Cu ce te mai lauzi?, ar putea avea [i o conota\ie pozitiv=. Iar conota\ia nega-tiv= este atunci c]nd ]l faci pe grozavul. C]\iva copii din diferite localit=\i ne-au m=rturisit c]nd e bine s= te lauzi [i c]nd nu prea ]\i face fa\=.
Adrian N+STAS, 14 ani, Liceul I. Vatamanu, Str=[eni: Nu obi[nuiesc s= m= laud, e mai pl=cut c]nd al\ii o fac. Dintr-o parte se vede mai bine, deci s]nt mai obiectivi.
Vladislava D}MCENCO, 13 ani, Li-ceul N. Gogol, Basarabeasca: De la v]rs-ta de patru ani am ]nceput s= merg pe role, e o pasiune. Atunci c]nd p=rin\ii mi-au d=ruit o pereche de role profesi-onale, de culoare roz – sincer, nu am putut s= nu m= laud cu ele.
Tudori\a STAVER, 13 ani, Scoreni, Str=[eni: Pot s= m= laud doar familiei cu succesele mele. L=ud=ro[enia sau fudulia s]nt tr=s=turi negative pentru c= semnific= nevoia de a te eviden\ia cu orice pre\. Sau nu este meritul t=u
pe de-a-ntregul, dar te lauzi c= numai tu [tii s= faci asta [i e[ti unic.
Inessa BUZADJI, 14 ani, Liceul N. Gogol, Basarabeasca: Cu mare drag le spun tuturor c]nd citesc o carte bun= [i nu cred c= acest lucru e o laud=, mai mult e ]mp=rt=[irea impre-siilor. Trebuie s= fim m]ndri de realiz=rile noastre.
Daniela ROJNI|A, 10 ani, S=r=u\i, Briceni: }mi place c]nd p=rin\ii, bunicii, profesorii ]mi spun cuvinte de laud=. Ele ]mi dau ]ncredere ]n for\ele proprii.
Xenia CA{U, 14 ani, Liceul A. Pu[kin, Basarabeasca: De trei ani practic bas-chetul [i atunci c]nd echipa noastr= c][tig= la competi\ii, nu ai cum s= nu te lauzi.
Mihaela V}RLAN, 11 ani, Plopi, Cantemir: Lauda de sine nu miroase a bine – de at]tea ori ni s-a repetat acest lucru, c= deja cred ]n asta. Totodat=, am ]n\eles c= aceast= convingere poa-te avea efecte negative asupra ]ncre-derii ]n propria persoan=. Nu trebuie s= ne jen=m s= ne ]mp=rt=[im succesele.
Nadejda CAZACENCO, 14 ani, Li-ceul N. Gogol, Basarabeasca: Ador lucrul manual, am mo[tenit aceast= dib=cie de la bunica. Atunci c]nd con-fec\ionez c]te ceva, ea este cea care m= laud= [i m= sus\ine. Chiar dac= nu fac totul perfect, bunica ]mi spune c= ]ntotdeauna este loc pentru mai bine.
Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+
2014, februarie Noi 11
CEL MAI BUN SFAT
E ugenia PRONOZA, 16 ani: Cel mai bun sfat mi l-a oferit
mama, mi-a zis s= m= \in ]ntot-deauna de ]nv=\=tur=, pentru c= aceasta ar fi cheia succesului, pre-cum [i c= ]mi va fi mai u[or ]n via\=.
Adela PLO{NI|+, 16 ani: Mama mi-a zis una [i bun=, s= m= \in de ]nv=\=tur=, este ceea ce ne
define[te drept oameni. {i toate celelalte vin dup= aceasta.
Vasile PLE{CA, 16 ani: Trebuie s= ]nve\i mult [i bine, ]mi zicea mama, c=ci f=r= ]nv=\=tur= depar-te nu ajungi, iar dac= ajungi, om
de valoare nu e[ti. }mi mai zicea s= mai iau aminte [i la cei care ]mi ofer= sfaturi multe, c= nu to\i o fac cu inten\ii bune de fiecare dat=.
Vasile PUNGA, 16 ani: Cel mai valoros sfat oferit de cineva vreo-dat= a fost sfatul mamei: Bine vei face, bine vei ajunge! }mi mai zi-cea s= nu fiu ambi\ios. De aceasta m= conduc mereu, ]mi sun= ]n
urechi aceste vorbe, ori de c]te ori m= confrunt cu anumite dificult=\i.
Cristina RA{CAN, 15 ani: P=-rin\ii mei ]ntotdeauna ]mi zic s= nu renun\ la visurile mele, la scopuri-le propuse, altfel nu voi putea pro-
gresa, voi fi ca o frunz= b=tut= de v]nt [i m= voi ]ndrepta nic=ieri. Printre sfaturile de valoare am mai re\inut [i faptul c= s= merg oiric]nd cu capul ]n sus, ca s= devin un om cu verticalitate [i niciodat= s= nu m= ]njosesc, pentru c= este un fel umil de a tr=i.
Dumitru PRUTEAN, 16 ani: Sfa-tul la care \in este acela de a nu
asculta pe cei care ]mi vor spune c= ceva nu-mi va reu[i niciodat=, pentru c= acel care ]ntr-adev=r nu va reu[i, anume acela [i va ]ncerca s= m= con-ving= pe mine c= eu nu pot s= fac ceva anume. S= merg ]ntotdeauna spre scopul meu, mai mult nimic nu conteaz=!
Sabina DELIU, 16 ani: Niciodat= s= nu cred ]n prie-tenie adev=rat=, c=ci p]n= la urm= anume prietenii cei mai buni ]\i fac cele mai mari tic=lo[ii, ]mi zicea mama, dar [i mul\i profe-sori. S= prietene[ti cu to\i, dar av]nd anumite rezerve, c=ci omul nu este doar ceea ce se
vede pe dinafar=. E un sfat pe care nu-l voi uita chiar [i c]nd voi fi ]n v]rst=.
Pentru NOI – Ana CEAP+, Talmaza, {tefan Vod=
CUGETAREFotografie: Valerie VOLONTIR
P ]n= la urm=, cum e bine s= facem? S= spunem ce vrem, ce ne dorim cu adev=rat, ce ne macin= interiorul, ori s= \inem pentru
noi? S]nt numeroase situa\iile ]n care fie cau\i o solu\ie, fie te ob-serv= ceilal\i c= nu mai e[ti ca ]nainte [i atunci to\i ]\i ofer= sfaturi care mai de care. Dar este [i aici ceva important, cel mai bun sfat care ar fi? Desigur, cel c=ruia i-a venit timpul potrivit. Despre cele mai pre\ioase sfaturi ne-au vorbit un grup de liceeni din clasa a X-a din Liceul Teoretic {tefan Ciobanu din Talmaza, {tefan Vod=.
Noi, februarie 201412
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=
ETAPA a V-a
I. Propune 10 cuvinte sau expresii str=ine pe care le utilizezi ]n exprimarea ta.
II. Plaseaz= ]n enun\uri cinci expresii frazeologice ce con\in cuv]ntul ”nas”.
III. Demonstreaz=, prin dou= exemple, c= fabulele s]nt texte moralizatoare, angajate ]n lupta ]mpotriva viciilor umane.
IV. Realizeaz= un text reflexiv de jum=tate de pa-gin=, pornind de la afirma\ia: Via\a omului numai atunci e pre\ioas= c]nd urm=re[te un ideal (Liviu Re-breanu), referindu-te la propria alegere.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!
R=spunsuri corecte la etapa a II-a:
i. Afganezi, mongoli, madrileni, romani, parizieni, budapestani, giurgiuveni, b=im=reni, v=leneni/ v=le-na[i, vulc=ne[teni.
ii. Rezultatul relei-credin\e a fost concedierea sa. i-am pictat stelei-de-mare bra\ele delicate. Am dresat mai mul\i c]ini-lupi. To\i gur=-casc= au fost ruga\i s= p=r=seasc= sala. i-a cerut lui Harap-Alb s= aduc= salate din Gr=dina
Ursului. Aleile Gr=dinii Botanice erau pline de vizitatori.
iii. Dumitru Matcovschi a fost poet (Melodica; Gr]ul; Axa; Tu, dragostea mea; Soarele cel mare; imne [i blesteme; Vad etc.), prozator (Duda; B=tuta; Toamna porumbeilor albi; Focul din vatr= etc.), dramaturg (Pre[edintele; C]ntec de leag=n pentru bunici; Pies= pentru un teatru provincial; Pomul vie\ii; Abecedarul; ion Vod= cel Viteaz; Sperietoarea; Tata; Troi\a; Bas-tarzii etc.).
S-a acceptat orice eveniment important care se re-fer= la cariera profesional= [i artistic= a scriitorului. La fel, a fost binevenit= orice strof=, transcris= corect, cu indicarea textului din care a fost extras=.
iV. M= mir= uneori generozitatea cu care c=r\ile ][i deschid sufletul [i ne las=, supuse ]n aparen\=, s= le ]ntoarcem paginile, fil= cu fil=, ]ndemn]ndu-ne ]n acest mod s= ]nf=ptuim ritualul deduc\iei. Ele nu ne con-damn= dac= le-am ales, am=gi\i ca ni[te copii, de co-perta frumoas=. N-au prejudec=\i cu privire la capa-cit=\ile noastre intelectuale [i nu ne judec= dac= le l=s=m deoparte pentru lucruri mai importante. [...] Cartea pe care nu a[ l=sa-o niciodat= este cartea pe care ]nc= nu am citit-o. Este cartea la care m= g]ndesc mereu, o carte format= din biblioteci ]ntregi ]n care m-a[ r=t=ci oric]nd. Nu cutez s= fac nedreptatea de a
le clasifica. Fiecare carte pe care am citit-o m-a ]nv=\at c= nu e suficient, c= nu am citit aproape nimic [i c= totul a[teapt= s= fie descoperit.
Ionela BEJENARUBute[ti, Glodeni
Rezultatele etapei a II-a:
37 de puncte au acumulat: Tamara BIVOL (7,10,10,10), Bardar, Ialoveni; M=d=lina BURLAC (9,10,10,8), Cobani, Glodeni; Ana-Maria COTORO-BAI (7,10,10,10), Corjova, Criuleni.
36 de puncte: Tatiana TIMOFEI (8,10,10,8), Coliba[i, Cahul; Ionela BEJENARU (9,9,8,10), Bute[ti, Glodeni.
35 de puncte: Victor RUSU (8,8,9,10), Ciripc=u, Flore[ti; Alina PLE{CO (8,8,9,10), Orhei.
34 de puncte: Marinela LUPU{OR (9,8,10,7), Co-bani, Glodeni; Ana-Maria EREMIA (7,9,9,9), Coliba[i, Cahul.
33 de puncte: Vadim BOLDESCU (8,8,9,8), Ciripc=u, Flore[ti; Silvia MUNTEANU (7,6,10,10), Susleni, Or-hei; Alina ISTRATI (8,10,10,5), Lozova, Str=[eni; Mi-haela IRIZAN (8,10,7,7), Coliba[i, Cahul.
32 de puncte: Ana OBRINTE|CHI (7,8,10,7), V=ratic, R][cani.
31 de puncte: Maria JARDAN (8,10,10,3), Lozova, Str=[eni; Victor BR}NZ+ (8,10,10,3), V=ratic, R][cani; Mihaela PATRA{CO (6,9,9,7), Valeria POSLAVSCHI (7,9,10,5), Ciripc=u, Flore[ti; Elena IACONI (6,10,8,7), Coliba[i, Cahul.
30 de puncte: Elena GA|CAN (6,8,8,8), Ciripc=u, Flore[ti; Mihaela DODI (8,9,7,6), Susleni, Orhei; Lu-cia JALB+ (5,9,8,8), R=zeni, Ialoveni; Natalia PO-CIUMBAN (8,8,6,8), Cobani, Glodeni;
29 de puncte: Ana-Maria BR}NZ+ (6,7,9,7), V=ratic, R][cani; Veronica RO{CA (8,10,6,5), Olga FLOREA (8,8,7,6), Romina HORNE| (7,10,7,5), Coliba[i, Cahul.
28 de puncte: Sabina TCACI (7,8,8,5), Clocu[na, Oc-ni\a; Lumini\a GHEORGHI|A (6,9,8,5), V=ratic, R][cani; Alexandra BATR}NCEA (5,8,7,8), Holercani, Du-b=sari.
27 de puncte: Silvia ISTRATI (0,10,9,8), V=sieni, Ia-loveni; Adriana {VE| (7,5,8,7), Clocu[na, Ocni\a; C=t=lina MUNTEAN (7,8,9,3), Z=icani, R][cani; M=d=lina VOD+ (7,10,5,5), Coliba[i, Cahul.
25 de puncte: Ionela B}RDAN (3,7,8,7), Lozova, Str=[eni.
22 de puncte: Lauren\ia GOREACII (7,5,7,3), Clocu[na, Ocni\a.
21 de puncte: Elena PORUBIN (5,5,8,3), Holercani, Dub=sari; Rosa LUPAN (7,5,6,3), Coliba[i, Cahul; Maria RUGIN+ (9,9,7,5), V=ratic, R][cani.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 21 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tu-turor participan\ilor.
VENI, VIDI, VICI
2014, februarie Noi 13
SOL LUCET OMNIBUS
Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar
ˇ ETAPA a V-a1. Care s]nt asem=n=rile [i deosebirile dintre jde-
rul de p=dure [i jderul de piatr=? Care este rolul lor ]n natur= [i ]n via\a omului.
2. Rolul speciei de plant= sov]rv (Origanum vul-gare) ]n natur= [i ]n via\a omului?
3. Descrie\i succint fenomenul de maree. Rolul lui ]n natur= [i ]n via\a omului.
A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
Succes.
R=spunsurile corecte la etapa a II-a:1. }n procesul evolu\iei toate organismele vii, inclu-
siv p=s=rile s-au adaptat la diverse condi\ii de via\=. Unele specii ]n distribu\ia lor spa\ial= au devenit soli-tare, altele – coloniale (pesc=ru[ii, chirele, st]rcii, cor-moranii, pelicanii, prigoriile etc.). Avantajele speciilor de p=s=ri coloniale s]nt: concentrarea cuiburilor pe suprafe\e limitate, ap=rarea comun= a cuiburilor [i pro-geniturilor de r=pitori, reproducerea simultan=, captu-rarea hranei ]n comun, resurse bogate de hran= etc.
2. Printre speciile edificatoare de arbori, pe l]ng= stejarul pedunculat [i gorun este [i stejarul pufos sau pubescent (Quercus pubescens). Formeaz= p=durile de g]rne\ ]n sudul \=rii. Este r=sp]ndit p]n= ]n zona Co-drilor. Se deosebe[te de celelalte specii ]nrudite prin frunzele [i l=starii acoperi\i cu peri[ori sub form= de puf. Este o specie mediteranean= rezistent= la defici-tul de umiditate.
3. Simbioza este o form= de convie\uire interspeci-fic=, de regul=, pozitiv= [i util= pentru ambii parteneri. Ca fenomen biologic, simbioza presupune un amplu schimb de informa\ie ]ntre simbion\i. P=s=rile indica-toride, de unde au [i primit denumirea, informeaz= [i indic= mamiferului melivor adresa stupilor albinelor s=lbatice [i viespilor, inaccesibili lor. Melivorul ]nzes-trat cu gheare puternice distruge stupii [i se alimen-teaz= cu miere [i larve, iar p=s=rile folosesc resturile de larve, ou= [i cear=.
Punctajul acumulat de participan\i la etapa a II-a:30 de puncte (10,10,10) a acumulat: Mihaela STI-
CEA, Cobani, Glodeni.29 de puncte (9,10,10): Lumini\a GHEORGHI|A,
V=ratic, R][cani.28 de puncte (10,10,8): Ionela JARDAN, Maria JAR-
DAN, Lozova, Str=[eni.26 de puncte (10, 6,10): Alexandrina ANDREEV,
Dorina BO{C+NEANU, Inga DIMICENCO, Irina GRIGORA{CENCO, Elena PORUBIN, Elena RO{CA, Alina ROTARI, Olga ROTARI, Felicia S}RBU, Maria STEPCO, Holercani, Dub=sari; Ionela BARDAR, Lo-zova, Str=[eni.
23 de puncte (7, 6, 10): Diana BURINSCHI, Bilice-nii Noi, S]ngerei.
20 de puncte (7, 4, 9): Mihaela DODI, Susleni, Orhei.Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-
pan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tu-turor participan\ilor.
a[chii
E ram elev ]n clasa a cincea la [coala din S=h=idac, situat peste dealuri, la vreo 5-6 kilo-
metri de satul nostru.Ne duceam, ]n doi cu Mi[a Cotorobai, la lec\ii,
]ntr-o dis-de-diminea\= de iarn=. Deasupra era o lun= plin=, ]nghe\at= [i ea.
om=tul sc]r\]ia metalic sub picioarele noastre. La un moment dat am v=zut, la c]teva sute de
metri, un lup care ne a[tepta chiar ]n c=rare. Era r=t=cit de hait=, din cei care se rup de restul dih=niilor, ca s= dea t]rcoale drume\ilor ]n februa-rie, c]nd s]nt cei mai fl=m]nzi. P=durea era al=turi [i lupi erau mul\i pe atunci ]n p=r\ile noastre.
inima prinse ai bubui ]n piept, s= ne rup= coas-tele, [i p=rul ni s-a f=cut m=ciuc= sub c=ciuli, ulti-mul, cum ne-au spus ulterior cunosc=torii, semn si-gur c= acela nu fusese un c]ine al nim=nui.
Ne-am oprit. Am vrut s= ne sf=tuim ce s= facem, dar noi mu\iser=m de fric=: vocile nu ni se supu-neau [i-n loc de [oapte emiteam ni[te respira\ii g]- f]ite. Ne-am fi ]ntors acas=, la mamele noastre, care ne-ar fi crezut [i nu ne-ar fi certat c= n-am ajuns la [coal=. Dar aveam ]n acea zi geografia – cel mai cumplit obiect – pe care ni-l preda directorul [colii, iar a lipsi de la lec\iile lui era o catastrof=.
Am hot=r]t, ]n\eleg]ndu-ne mai mult din priviri, s= ]nconjur=m locul; am mers astfel prin z=pada spulberat= de v]nt c]\iva kilometri, p]n= am ajuns la o alt= c=rare de pe valea lui ochin, care s= ne duc= la [coal=.
Lupul venea agale din urma noastr=, men\in]nd distan\a – gr=beam noi pasul, ]l gr=bea [i el, ne opream noi, se oprea [i el, porneam noi – pornea [i el, p]n= am intrat ]n sat, c]nd a disp=rut ]n una din-tre r]pe.
N-a ]ndr=znit s= ne atace, pentru c= aveam ni[te fele[tiocuri care fumegau ]n m]ini [i pentru c= eram doi, ne-au spus mai apoi ni[te oameni b=tr]ni.
P]n= la urm=, ocolul pe care l-am f=cut fiind prea mare, am ]nt]rziat la lec\ia de geografie.
— De ce-a\i ]nt]rziat? ne-a ]ntrebat bine dispus directorul [colii.
— Ne-a fug=rit un lup, a r=spuns colegul meu.— {i-acela n-a putut s= v= fug=reasc= mai repe-
de?!, ne-a ]ntrebat profesorul nostru, f=c]nd toat= clasa de b=ie\i [i de fete s= izbucneasc= ]n r]s.
{i-atunci noi am mai mu\it o dat=, acum de ru[ine.
Nicolae DABIJA
UN LUP R+T+CIT
Noi, februarie 201414
nimic altceva
DRAGOSTEA PENTRU TOT CE E VIU PE P+M}NT
N =scut la 9 martie 1934 ]n Glin-jeni, {old=ne[ti. A studiat la
{coala Pedagogic= din Orhei (1952-1955). A lucrat ]n caliate de ]nv=-\=tor la [coala din P=p=u\i, Rezina, ]n post de director al C=minului Cul-tural din Lipceni, Rezina. Din 1957 este actor la Teatrul Na\ional Vasi-le Alecsandri din B=l\i. }n specta-cole a jucat ]n peste 120 de roluri: N=pasta, Vinova\i f=r= vin=, B=tr]-nul, Esop, Arvinte [i Pepelea, Oa-meni energici, Bani pentru Maria, Ochiul magic, Sf]nt [i p=c=tos, Amurg, Ple[ul, Agachi Flutur, Fru-mos [i sf]nt, Ultima noapte a lui So-crate, Visul unei nop\i de var=... }n filme a jucat ]n peste 40 de roluri: Se caut= un paznic, Acest dulce cuv]nt – libertate, Centaurii, Dimi-trie Cantemir, }n zona aten\iei deo-sebite, |iganul, De la Bug p]n= la Visla, Un caz ]n p=tratul 36-80, }n-toarcerea lui Budulai... Laureat al Premiului Na\ional al RSSM. Laure-at al Premiului Na\ional al Federa- \iei Ruse [i al Premiului Fra\ii Vasi-liev din Federa\ia Rus=. Artist al Poporului din RSSM [i URSS. Cet=- \ean de Onoare al ora[ului Gdansk, Polonia, al municipiului B=l\i, al ra-ioanelor Flore[ti [i {old=ne[ti. Ca-valer al Ordinului Republicii. Deputat ]n primul Parla-ment al Republicii Moldova. Este desemnat cel mai bun actor al filmului moldovenesc din sec. XX. Doctor Hono-ris Causa al A{M. Laureat al Medaliei de Aur pentru Creativitate a Organiza\iei Mondiale pentru Proprietate Intelectual=.
— Echipa revistei NOI a[teapt= cu ner=bdare ]n fie-care diminea\= po[ta[ul – ne intereseaz= ]ndeosebi scrisorile de la cititori. Dumneavoastr= primi\i scrisori de la admiratori? Ce v= scriu, ]n special, copiii?
— }ntotdeauna mi-a fost fric= s= dau interviuri, [i mai ales pentru cei cu sufletul curat – pentru copii [i adolescen\i. Mi-a fost fric= s= nu mi se schimonoseasc= spusele, s= nu fiu ]n\eles gre[it. Vreau s= fiu sincer ]n toate cele ce nu ]ntotdeauna te ]nal\=. S]nt artist. Deci am o obliga\ie deo-sebit= fa\= de cititor [i spectator. Vorbele mele trebuie s=-i dea cititorului un ]ndemn la fapte bune, s=-i m]ng]ie inima. M= tem c= nu-mi ajung cuvinte pentru aceast= ]nalt= misi-une. S= m= ajute Dumnezeu s= reu[esc la ]ndemn.
Au fost timpuri c]nd primeam zilnic scrisori. Cele mai frumoase erau de la copiii din diferite sate [i ora[e ale fostei Uniuni Sovietice. C]ndva poate le voi da publicit=\ii. Ni[te copii din Rusia m-au rugat s= le fiu bunic. S= vin la ei ]n ospe\ie s= m= serveasc= cu lapte [i cu pomu[oare din p=dure, s= merg cu ei la pescuit [i la sc=ldat, s=-mi d=ruiasc= un c=\elu[ care joac= fotbal. C]nd s-a spus ]n public despre boala mea, am primit suficiente scrisori de comp=timire, inclusiv de la copiii care m= rugau s= nu mor, c= le s]nt drag. o [coal= din regiunea Pskov mi-a tri-mis o cruciuli\= de la m=n=stirea unde copiii mergeau ]n
fiecare diminea\= s= se roage pentru s=n=tatea mea. }mi pu-neau [i bani ]n plic pentru medi-camente. Nu tuturor acestora le-am r=spuns, nu le-am pus tuturora ]n plic c]te o poz= cu mine. }mi pare r=u, [i rog s= fiu iertat pentru aceasta.
— C]nd cel de-al Doilea R=zboi Mondial a ajuns prin p=r\ile noastre, Dvs. avea\i [apte ani. Ce amintiri V-a l=sat el?
— Cel mai mult am memori-zat urm=torul caz, demn [i de un film sau de o nuvel=: tata i-a as-cuns ]ntr-o glug= de ciocleji pe doi dezertori – un neam\ [i un cons=tean de-al nostru, al unuia mo[ Cost=chel, care fugise de ]n-rolarea ]n Armata Sovietic=. Cum se ]mp=cau ei acolo nu cu-nosc. Mai t]rziu cons=teanul nostru disp=ruse f=r= urm=, iar pe neam\ tata l-a dus la una din-tre cele 14 mori de ap= de pe Ciorna, mai sus de gara ferovi-ar=, ]ns= dup= un timp [i el s-a pierdut undeva. Erau oameni ]n sat care [tiau c= tata i-a dosit pe ace[ti doi fugari, ]ns= nimeni nu l-a tr=dat. Tata era bun cu toat= lumea.
— Ce a\i ]nv=\at cel mai mult de la ]nv=\=torii [i pro-fesorii Dvs. din [coal=?
— Ne-au ]nv=\at nu at]t matematic=, fizic= [i chimie, c]t educa\ie [i cumsec=denie. Aceste dou= calit=\i ni le trans-mitea [i preotul satului, p=rintele ion. La un Cr=ciun de p]-n= la r=zboi m-am dus cu cineva dintre fra\i [i cu doi veri[ori s=-l colind=m pe p=rintele, care ne-a invitat ]n cas= l]ng= un br=dule\ ]npodobit: La doi meri, la doi pr=sazi... Dar cine coase [i descoase... (aici trebuia s= spunem numele preotesei, dar ]l uitasem [i l-am numit pe al preotului. P=rintele ne-a amintit numele preotesei, ru- g]ndu-ne s= mai colind=m o dat=). La urm= ne-a bucurat cu b=nu\i, mere, pere, nuci... }n cas= avea o bibliotec= bo-gat= [i ne permitea s= lu=m cu ]mprumut c=r\i. }mi amintesc bine de o carte cu regulile de comportament ale copiilor.
}n ’44 a plecat peste Prut p=rintele ion, ]nv=\=torii Rusu, Soltinschi cu so\ia sa Paulina, la fel pedagog. A r=mas doar bunul meu ]nv=\=tor Toma {aptefra\i. Tot atunci a plecat [i fratele Nicu, iar ceva mai ]nainte cel mai mare frate – Andrei.
— Mul\i dintre cititorii no[tri se intereseaz= dac= a\i scris versuri ]n copil=rie?
— Nu. Nici colegii mei de [coal= nu scriau poezii pe atunci. — A\i jucat teatru, c]nd era\i elev, la Glinjeni?— F=ceam. Jucam cu un coleg, ilarion Turcu, ceva mai mic
ca mine, piesa M]\a-n sac. St]rneam multe r]sete ]n sal=...— A\i studiat la {coala Pedagogic= de la Orhei...— La ]ndemnul bunului meu profesor de limb= [i litera-
tur= rom`n= (pe atunci moldoveneasc=) Toma {aptefra\i, care ]mi era [i cumnat.
DE VORB+ CU ACTORUL, REGIZORUL {I INTERPRETUL MIHAI VOLONTIR
2014, februarie Noi
— A\i lucrat doi ani ]nv=\=tor la P=p=u\i, o localitate situat= la 7-8 kilometri de satul Dvs. Ce impresii V-a l=sat munca de pedagog?
— Frumoase amintiri. Mi-a pl=cut s= lucrez cu copii plini de curiozitate [i seto[i de cuno[tin\e. Aveam ore ]n aceea[i sal= de clas= cu elevii dintr-a doua [i a patra. Am fost angajat [i la [coala seral=, unde f=ceam ”likbez”, al-fabetizare cu elevi mult mai ]n v]rst= ca mine. Era un co-lectiv de profesori, prietenos. Directorul [colii, Afanasie Cibotaru, un bun matematician, un om foarte sociabil [i un minunat interlocutor, se pricepea la toate: s= repare biciclete [i motociclete, s= fac= mobil=, s= joace [ah, s= c]nte la trompet=. Dac= cineva dintre satele vecine nu-l invita la o nunt= sau la o cumetrie, el se ducea nepoftit, ca la poart= s= c]nte la trompet= un mar[, probozind dup= asta gospo-darul de nerespect.
odat=, v=z]nd c= administratorul [colii Divunea, a[a-i zicea toat= lumea, nu se gr=bea s= repare pragul u[ii de la intrarea ]n [coal= pe unde v]ntul sufla z=pad= ]n clase, m-am apucat eu de aceast= treab=, aduc]nd de acas= o sc]ndur= [i sculele necesare. }n timp ce me[teream, mi-am zg]riat un deget din care curgea s]nge. Marusica, o feti\= din clasa ]nt]i, care era al=turi, s-a speriat, a ]nce-put a pl]nge [i, cum molf=ia o felie de p]ine, a mototolit o buc=\ic= din ea [i mi-a pus-o pe ran= leg]nd degetul cu batista, f=c]nd-o pe sora medical=: ”Mihail Mormolaevici (nu putea pronun\a Ermolaevici), totul o s= fie bine, o s= treac= repede...”, – m= consola ea printre lacrimi. Atunci i-am pus p=rinte[te m]na pe cre[tet, mul\umindu-i [i h=r=zindu-i c= se va face medic c]nd va cre[te mare. Pes-te aproape treizeci de ani, film]ndu-m= ]n pelicula }nvinu-irea la Belgorod-Dnestrovsk, de mine s-a apropiat o t]n=r= [i m= salut=: ”Bun= ziua, Mihail Mormolaevici...” Era Ma-rusica, fosta elev= de la P=p=u\i. M-a numit inten\ionat a[a, cum o f=cea c]nd era copil=. Am recunoscut aceia[i ochi alba[tri, p=rul ondulat [i frumuse\ea pe care o poate avea doar o fat= de la \ar=. }ntre timp, absolvise institutul de Medicin= din odesa, se c=s=torise.
— Totu[i, de ce a\i plecat de la P=p=u\i, dup= ce a\i lucrat aproape doi ani? Nu V= pl=cea [coala?
— }mi pl=cea mult, cu toate c= nu eram un ]nv=\=tor calificat. Au fost dou= motive la mijloc. Dup= ore, seara, de regul=, se organiza un fel de discotec= ]n jurul unui patefon. Ne adunam toate cadrele didactice la pre[edin-tele colhozului, care, parc= [i acum ]l v=d cum ]i poruncea tare neveste-sii de peste gard, f=r= a intra ]nc= ]n curte: ”Femeie, pr=je[te c]teva zeci de ou=...” Nu lipsea nici ul-ciorul cu vin. Lumea de dup= r=zboi era dornic= de petre-ceri. Nu-mi prea erau ]ns= pe plac aceste chefuri...
A mai fost ceva despre care nu am povestit nim=nui p]n= acum. La aceste ”vecerinci”, cum le numeam noi, ve-nea un t]n=r ofi\er Volodea, [eful pazei de la tunelul fero-viar de la Mateu\i, ]mpreun= cu so\ia sa Nina – ni[te rusoi pl=cu\i [i prieteno[i. Volodea m= ]nv=\a a conduce moto-cicleta [i a trage din arm=. La una dintre petreceri, Nina, o femeiu[c= dr=gu\=, m= invita des la dans, ]ncerca s= m= ]mbr=\i[eze. Nu ]n\elegeam ce ]nseamn= asta. }ntr-o sear= so\ul ei mi-a spus c= vrea s= stea de vorb= cu mine. Am ”sfeclit-o”, m= b=nuie[te de ”ceva”, m-am g]ndit eu. Afar=, ofi\erul a pus m]na pe um=rul meu [i a f=cut bl]nd: ”Mihai, ajut=-m=... La r=zboi o schij= mi-a distrus organul ru[inos, dar ]mi doresc mult un copil... F=-mi un copil cu Nina...” La acea v]rst= de 18-19 ani eram un b=iat sfios, cu at]t mai mult, nu voiam s= las un urma[ printre str=ini.
— Ceva mai t]rziu a\i aflat c= la B=l\i se deschide un teatru? Concursul a fost mare?
— La prima selec\ie s-au prezentat peste [ase sute de candida\i. Eu am venit cu ceva ]nt]rziere, dar, dup= ce m-au ascultat, m-au inclus pentru a doua prob=, unde ajunseser= doar 24. P]n= la urm= au r=mas 14, printre care [i eu. La ultima prob= am ie[it ]n scen= cu poezia Acolo-s fra\ii mei. Dup= ce am recitat-o, mi-au zis s-o mai spun o dat=, mai tare. Am declamat-o a[a, de r=sunau pere\ii. La sf]r[it de mine s-a apropiat Artiom Lazarev, pe atunci ministru al culturii [i pre[edinte al comisiei de ad-mitere [i m-a ]mbr=\i[at. iar Boris Harcenco (pseudonimul Radu), viitorul meu na[ ]n teatru, mi-a spus s= revin peste dou= zile cu pern= [i ogheal. Era august 1957. Aceasta a fost cea mai fericit= zi din via\a mea. Acesta mi-a fost destinul.
— Acel prim rol, modest, pe care l-a\i avut la teatrul de la B=l\i, a fost o bun= trambulin= ]n via\a Dvs. de actor...
— Aceasta s-a ]nt]mplat ]n ]ndep=rtatul septembrie 1957, peste o lun= [i ceva dup= ce am fost angajat la tea-tru. }n spectacolul Chiri\a din ia[i sau dou= fete [i-o ne-neac= jucam rolul surugiului – ]n culise m]nam caii [i stri-gam: Hei, m]nca-v-ar lupii... Hei, jupui-v-a[ pielea s-o usuc pe gard... Aceast= f=r]m= de rol mi-a ]nc=lzit tot sufletul, iar spectatorul se ]ntreba cine e el, acest actor care nu se vede...
— Dup= modestul debut, regizorul Boris Harcenco a pus [i mai mult ochiul pe Dvs...
— C]nd aveam o zi liber= pe s=pt=m]n=, luni, Boris Harcenco m= invita la d]nsul acas= s= juc=m [ah. La ]n-ceput m= sup=ram pu\in, to\i colegii mei se ]nt]lneau cu fete, se duceau ]n ospe\ie ori se s=turau de somn, eu ]ns= trebuia s= stau concentrat asupra tablei de [ah. De fapt, repede am ]n\eles c= [ahul [i ceaiul pe care-l sorbeam ]mpreun= erau doar un pretext. Harcenco ]mi povestea din istoria teatrului, despre m=iestria actorului, despre profunzimea mesajului unui spectacol sau altul..., iar figu-rile de pe tabl= erau ni[te personaje din spectacol. Chiar de la ]nceput mi-a zis: ”Dac= ai s= m= ascul\i, ai s= ajungi actor mare...”
— Stimate domnule Mihai Volontir, dorim s= afl=m, cum a\i debutat ]n cinematografie?
— }n teatru de-acu aveam experien\= bun=, c]nd mi s-a propus s= joc rolul lui ivan Turbinc= ]n filmul lui Gheorghe Vod= [i al lui Vlad iovi\= Se caut= un paznic. Atunci nu [tiam ce-i filmul – cum se face [i de unde se ia. Citind sce-nariul, nu am ]n\eles nimic [i am refuzat. Vod= m= caut=, vine dup= mine: ”Hai, Mihai, c= ai jucat ]n N=pasta [i ne-ai bucurat pe to\i...” M-au convins [i m-au dus pe platou. Film=rile au mers u[or de la ]nceput p]n= la cap=t. }n film am strecurat [i versurile c]ntecului: Foaie verde m=r rotat/ Mult am dat c= m-am liberat/ Hei, armat=, hei...
— Dar cum a\i lucrat cu regizorul lituanian Vytautas Zalakevicius la filmul Acest dulce cuv]nt – libertate?
— Cu Zalakevicius, Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace, a fost o pl=cere s= colaborezi. }nainte de a ne ]nt]lni, Vytautas a trimis o doamn= la mine, invit]ndu-m= la pro-be. C]nd am intrat ]n biroul s=u, acesta s-a ridicat ]n pi-cioare [i a f=cut: ” Tu e[ti Volontir... Te vei produce ]n filmul meu...” N-a fost nevoie de nici o prob=. Zalakevicius era un om dintr-o bucat= (printre altele, ceva mai t]rziu s-a c=s=torit cu moldoveanca Lica, fiica academicianului Bo-ris Melnic). Cu d]nsul m= ]n\elegeam dintr-o fraz=, el nu spunea un cuv]nt de prisos. }n timpul film=rii, la propune-rea mea, a fost schimbat de c]teva ori locul camerei de luat vederi, am f=cut ni[te ]ntors=turi [i gesturi care nu erau ]n scenariu, am renun\at la funia cu care eram legat
15
Continuare ]n pag. 30, 31
ˇˇ
ˇ
ˇ ˇ
ˇ
Noi, februarie 201416
MINTEA, }N LAN|URI {I ARIPE
C u lucrurile ]ndrept=\irii ]n=l\]ndu-se fariseul, ]n lan\urile slavei de[arte r=u s-a ]ncurcat, l=ud]n-
du-se peste m=sur=; iar vame[ul ]n=l\]ndu-se cu ari-pile smereniei, prea u[or s-a apropiat de Dumne-zeu.
Greu ]i este min\ii s= se ]nal\e c=tre Dumnezeu ]n lan\urile slavei de[arte. Acestea o opresc din ]n=l\area ei [i o ]ncurc=, leg]nd-o [i sugrum]nd-o ca-n ni[te la- \uri. Ele s]nt precum o povar= ce te apas= mereu de deasupra. Nu v= l=sa\i mintea ]nc=tu[at=! Nici o lega\i sp]nzurat= cu la\uri groase de fierul drept=\ii! Drepta-tea e tare ca fierul care nu se las= u[or ]ndoit, nici nu e maleabil. Construindu-\i cas= din ea, te ]ncarcerezi
ca-ntr-o cu[c= a con-damna\ilor din care nu mai este ie[ire. Nu da\i cugetului vostru ]ndrept=\ire de sine [i min\ii voastre ]n=l\are nesmerit=! Nu pe ea trebuie s= o ]n=l\a\i pe soclul slavei de[arte, nu ea e cea dreapt=, ci trebuie ]ndreptat= c=tre Dumnezeu. Acest
lucru nu a ]n\eles fariseul, c=ut]nd lan\urile grele [i groase ale slavei de[arte cu care s-a afundat ]n ad]n-cul p=catului.
Smerenia te poart= pe aripe u[oare c=tre }naltul Cerului [i-\i ridic= mintea aproape de Dumnezeu. Ea zboar= cu u[ur=tate, fiindc= nu are legate de aripe nici p=cate de slav= de[art=, nici lucruri greoaie [i c=tre p=m]nt ]ndreptate. Ea nu caut= dec]t pe Dumne-zeu, [i unde-L afl=, ]ndat= c=tre El se ]ndreapt=, [i-l poart= ]n zbor pe cel a c=rui minte este deta[at= de cele de[arte. Vame[ul c=uta ]n singur=tate, de era cu putin\=, s= g=seasc= iertare pentru multele sale p=cate [i nici la Cer nu ]ndr=znea a privi, ci ][i l=sa mintea purtat= pe aripe smerite, c=tre Dumnezeu ]ndreptate.
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
MOTIVE DE JEN+
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXMARTIE
2 Duminica l=satului sec de br]nz=. Sf. Mare Mc. Teodor Tiron; Sf. Mc. Ermoghen; Sf. Mariamna.
3 }nceputul Postului Mare. Sf. Irh. Leon; Cuv. Cosma.
9 Duminica I din Post (a Ortodoxiei). }nt]ia [i a doua aflare a Capului Sf. Pr. Ioan Botez=torul. Cuv. Erasm.
16 Duminica II. Sf. Irh. Grigorie Palama.23 Duminica III (a Sf. Cruci). Sfin\ii Mucenici Co-
drat, Pavel, Victor, Leonid, Vasilisa, Galina. Ziua hirotoniei P. S. Marchel, Episcop de B=l\i [i F=le[ti.
30 Duminica IV. Cuv. Ioan Sc=rarul. Cuv. Alexie, Omul lui Dumnezeu; Cuv. Macarie; Sf. Mc. Marin.
S ughi\atul, str=nutul, suflatul nasului, pielea de g=in=, transpira\ia, rujii ]n obraji s]nt reac\ii ale
corpului esen\iale pentru s=n=tatea organismului nos-tru, dar care uneori prezint= drept motive de st]nje- neal= dac= nu [tii cum s= le faci fa\=. Fiecare dintre noi a fost pus ]n dificultate ]n urma acestor procese fiziolo-gice, ]ns= [i ]n cazul lor exist= un cod etic care ne va ajuta s= le dep=[im cu gra\ie.
Pe timp de iarn=, suflatul nasului este un gest mai pu\in pl=cut [i este bine s=-l evi\i ]n public pe c]t e posi-bil. Totu[i, dac= nu ai alt= solu\ie la ]ndem]n=, se ac-cept= folosirea ambelor m]ini [i suflatul nasului cu dis-cre\ie. Cum acesta este un gest intim, ai grij= s= te ]ntorci cu spatele la ceilal\i. obligatoriu folose[te o batist= sau un [erve\el de unic= folosin\= [i nicidecum man[eta bluzei. E bine [tiut c= batista nu trebuie s= lipseasc= niciodat= din buzunarul unui om manierat, dar mai ales pe timp de iarn= este un accesoriu indispensabil. Asigur=-te c= nu vei scoate din buzunar o batist= [ifo-nat=. Con\inutul batistei nu intereseaz= pe nimeni, a[a c= nu-l cerceta. Suflatul nasului pe jos este un gest pe care nu vrem s=-l coment=m, fiindc= aici proasta cre[tere sare ]n ochi. |in s= v= amintesc c= japonezii [i coreenii ][i sufl= nasul doar ]n baie, folosind [erve\ele din h]rtie, care s]nt mai igienice. Cele expuse mai sus, pe l]ng= aspectul legat de etic=, educa\ie, ]\i vizeaz= [i s=n=tatea ta, dra-g= cititorule, dar [i a celor de pe l]ng= tine ]n caz de r=ceal= sau viro-ze sezoniere.
Scuipatul pe jos, pe strad= este strict inter-zis. Doar ]n caz de urgen\= me-dical= expecto-r=rile se fac ]n public. La fel, evit= ]n public sc=rpinatul ]n cap, urechi, pocnitul degetelor [i scutu-ratul m]inilor [i al picioarelor.
C]t prive[te str=nutul, lucrurile par mai simple at]ta timp c]t nu poate fi evitat. A[adar, ai grij= s= te ]ntorci cu spatele la ceilal\i [i ]ncearc= s= fie c]t mai pu\in zgo-motos. Vei reu[i s= pui batista la nas dac= [tii exact unde se afl=. M]na poate servi drept posibilitate cu con-di\ia s= v= sp=la\i apoi cu ap= [i s=pun. }\i ]nchipui c]t de jenant te vei sim\i dac= str=nut]nd cu o vitez= de 250 km/h ri[ti s= r=sp]nde[ti microbi ]n toate p=r\ile? Dac= te ia prin surprindere, nu ezita s= te scuzi mai apoi. obiceiul de a spune “Fii s=n=tos!” sau “Noroc!” ]n urma unui str=nut dateaz= din vremuri ]ndep=rtate, c]nd se credea c= prin str=nut corpul se ap=r= de invazia for- \elor malefice. o alt= explica\ie este din anul 590, pe timpul lui Papa Grigore i Cel Mare, c]nd ciuma bubo-nic= invadase Roma [i primul ei simptom era conside-rat str=nutul. Mai apoi se vehicula versiunea c= ]n tim-pul str=nutului inima se opre[te [i ar fi necesar= o urare pentru a fi pornit=. Codul bunelor maniere este indul-gent la acest capitol, dar tindem s= credem c= indicat ar fi s= ne prefacem c= nu am observat str=nutul [i s= nu-l coment=m.
Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV
2014, februarie Noi
BASM
AUA
1 /
mot
an.
Ace
sta
o z
=ri
se c
el d
int]i
[i
ale
rga
se s
pre
ea d
e la
cul
cu[u
l lui
d
e l]n
g=
sob
=. }
[i r
idic
= s
us c
oad
a
[i s
e fr
ec=
de
pic
ioru
l ei
. Ma
rysk
a
]l m
]ng
]ie
u[o
r [i
mo
tan
ul ]
nce
pu
]nd
at=
s=
toa
rc=
de
mul
\um
ire
[i s
=
se r
=sf
e\e
pe l]
ng=
ea
.}n
tr-o
zi,
tata
ad
use
cu e
l un
c=-
\elu
[. i
ntr]
nd ]
n ca
s=,
]l sc
oase
de
sub
poa
lele
sum
anu
lui,
tr=
g]n
du-
l d
e ur
echi
. C
=\e
lul
sche
un=
]nc
et,
atu
nci
tata
]i
d=
du
repe
de
dru
mul
pe
du[
umea
[i ]
l ]m
pins
e u[
or c
u v]
r-fu
l ciz
mei
.C
l=tin
]nd
u-se
pe
pici
oru[
ele
lui
gr=
su\e
, c=
\elu
l ]n
cepu
s=
a
dul
-m
ece
sc]n
dur
ile p
odel
ei.
Eu
s=ri
i ]n
su
s d
e b
ucu
rie
[i m
= a
ple
cai
l]ng
= e
l.—
Ce
ochi
[ori
mic
i are
! De
und
e l-a
i ad
us, t
=tic
ule?
Ta
ta b
=tu
pa
sul
pe lo
c [i
puf
=i p
e n=
ri cu
m f=
cea
]nto
t-de
auna
c]n
d er
a m
ul\u
mit
de s
ine.
— {
i ce
c][t
igi d
ac-
ai s
= [
tii?
— B
ine
te m
ai p
rice
pi la
glu
me,
ta
t=, z
isei
eu
[i m
= p
orni
i s=
m]n
g]i
u[ur
el b
lana
fum
urie
[i
pufo
as=
a
c=\e
lulu
i.—
Alta
acu
! ]nc
epu
s= b
omb
=ne
m
am
a,
c=re
ia n
u pr
ea-i
pl=
cuse
no
ua a
pari
\ie.
A f
=ta
t c=
\ea
ua l
ui
Ma
liglo
wka
, [tiu
. C]in
e ]m
i ma
i lip
-se
a ]
n ca
s=!
]nc=
o c
oad
= [
i a
t]t,
nim
ic m
ai m
ult.
}nd
at=
mi-
am
ad
us a
min
te d
e c=
\ea
ua l
ui N
owa
k d
e d
inco
lo d
e po
d,
pe c
are
to\
i ]l
num
eau
Ma
-lig
low
ka.
Dum
inic
a,
]na
inte
d
e lit
urg
hie,
b=
tr]n
ul s
e d
ucea
la
bi-
seri
c=,
und
e a
jung
ea c
el d
int]i
[i
gla
sul l
ui fr
umos
[i p
uter
nic
umpl
ea
bis
eric
a.
C]in
ele
lui,
un d
ul=
u cu
p=
rul n
=p]
rlit,
se
smul
gea
ad
eseo
ri
din
lan\
[i a
lerg
a p
e iz
laz
dup
= c
ai
[i m
]nji.
Am
lua
t c=
\elu
l ]n
bra
\e,
l-am
pu
pat d
rept
]n b
ot [
i am
str
iga
t:—
{i d
e ce
te s
uper
i, m
am
=?
C=
a
re c
oad
=?.
.. ia
uit=
-te la
el,
Ma
rys,
[i
, vo
rbin
d,
]l ]n
tors
ei c
u l=
bu\
ele
spre
slu
jnic
=. i
a z
i, nu
-i fr
umos
?—
Ei,
[i tu
! Ma
rysi
a, c
are
st=
tea
pe
la
vi\a
de
la f
erea
str=
[i
torc
ea
ea c
u fu
rca,
]nto
arse
cap
ul [
i-mi z
]mb
i d
in c
ol\u
l gur
ii. N
uma
i pro
stii
spui
!Lu
ai d
in f
erea
str=
tip
sia
de
sub
g
last
ra c
u tu
fa d
e m
irt
[i t
urna
i, ]n
ea
la
pte.
Ce
limb
= d
r=g
u\=
ave
a!
Lins
e o
da
t=,
de
dou
= o
ri,
apo
i in
tr=
cu
pici
oru[
ele
]n la
pte.
Ma
ma
, nem
ul\u
mit=
, izb
ucni
:—
Nu-
l ve
zi c
= d
e-a
bia
a f
=cu
t oc
hi?
Ma
i tr
ebui
a s
= m
ai
sug
= d
e la
\]\=
.—
Ce
tot
bom
b=
ni a
colo
? se
o\
=r]
tata
. C
]inel
e-i
ca l
upul
– d
ac=-
i fl=
m]n
d,
m=
n]nc
= [
i va
rz=
, o
s=
ved
e\i.
}ntr
-ad
ev=
r, c
]nd
ne
a[e
zar=
m
am
]nd
oi p
e po
dea
l]ng
= e
l, c=
\elu
l ][
i b
ag
= s
ing
ur c
apu
l ]n
str
ach
in=
[i
lins
e to
t la
ptel
e, p
]n=
[i c
el v
=rs
at
pe d
e l=
turi
.G
erul
se
]nte
\ise,
da
r zi
lele
se
lung
eau
pe n
esim
\ite.
De
la a
rie
vene
au
mer
eu g
r]ne
de
]mb
l=ci
t. M
am
a [
edea
ca
de
obic
ei l
]ng
=
sob
= c
u fu
rca
-n b
r]u,
sa
u ]l
juca
pe
mic
ul Jo
zio
pe p
atu
l r=
ma
s ne
f=cu
t d
e cu
no
apt
e.
C]t
des
pre
min
e,
dup
= o
rele
de
[coa
l=, n
=v=
lea
m ]n
ca
s= d
oar
ca s
= ]
mb
uc c
eva
, a
poi
o zb
ughe
am
cu
patin
a la
hel
e[te
u,
und
e r=
m]n
eam
cu
cea
suri
le.
Da
r se
]nt
]mpl
a s
= c
ad
= c
]te o
ni
nsoa
re d
eas=
sa
u b
=te
a ta
re v
]n-
tul,
[i p
e a
sem
enea
vre
me,
de
vis-
col [
i vifo
rni\=
, era
m n
evoi
t s=
sta
u ]n
ca
s= [
i s=
-mi
fac
lec\
iile.
Gre
u,
da
r n-
ave
am
]nco
tro.
8 /
Jan
Bol
esla
w O
ZO
G
Pe
Ma
rysi
a
a
ad
us-o
ta
ta
a
dou
a z
i dup
= B
obot
eaz=
.Pl
eca
se d
e-a
cas=
de
dim
inea
\=,
]mb
r=ca
t cu
scur
ta lu
i ]m
bl=
nit=
, cu
c=ci
ula
de
oaie
pe
cap
[i c
u ci
zmel
e ]n
pic
ioa
re, c
=ci
pe
nea
[tep
tate
se
l=sa
se u
n ge
r st
ra[n
ic, i
ar v
]ntu
l az-
v]
rlea
]n g
eam
urile
]ngh
e\at
e pu
mni
d
e z=
pad
= m
=ru
nt=
ca
nis
ipul
. Se
]nto
rses
e d
e-a
bia
sea
ra,
c]nd
vis
-co
lul ]
ncep
ea s
= s
e po
tole
asc
=.
Cer
ul,
ro[u
la
apu
s, s
e og
lin-
dea
]n
g
eam
uri
le
dez
gh
e\a
te,
]n b
uc=
t=ri
e a
bur
ul d
in o
ale
[u-
iera
, ia
r m
am
a s
t=te
a t
=cu
t= l
a
ma
rgin
ea m
esei
[i
t=ia
sl=
nina
. M
= l
ung
isem
pe
pat
[i c
u pi
cior
ul
dre
pt ]m
ping
eam
lea
g=
nul,
]n c
are
m
icul
Joz
io s
c]nc
ea ]
ncet
i[or
, a
[a
cum
f=
cea
el
]nto
tdea
una
]na
inte
d
e a
a\ip
i. Pe
m=
sur=
ce
se ]
nne-
gur
a a
far=
, m
= c
upri
ndea
tot
ma
i m
ult
tea
ma
, g
]nd
ind
u-m
= l
a t
ata
. S
e d
uses
e to
cma
i la
Hus
iak.
Sa
tul
ace
la e
ra fo
art
e d
epa
rte
[i d
rum
ul
trec
ea p
rin
p=d
ure.
Nu
cum
va lu
pii
]l sf
][ie
pe
tata
, ]n
vrem
e ce
noi
st=
m
aic
i ]n
tihn=
, la
c=
ldur
=, l
]ng
= s
oba
]nci
ns=
, la
ad
=po
st?
Sa
u po
ate
s-a
r=
t=ci
t [i z
ace
unde
va, s
ub z
=pad
=?N
elin
i[te
a, p
are
-se,
pus
ese
st=
-p]
nire
[i
pe s
ufle
tul
ma
mei
; un
a-
do
u=
, s=
rea
la
gea
m [
i p
rive
a
]nde
lung
[os
eaua
. }nt
r-o
clip
=, ]n
tu-
neri
cul
umpl
u od
aia
, d
e se
ved
ea
num
ai
ad
]ncu
l ro
[iet
ic
al
sob
ei
cu u
[i\a
des
chis
= [
i um
bre
fir
ave
pe
per
e\i,
fr]n
g]n
du-
se ]
n tr
emur
ul
fl=c=
rilo
r t]r
]toa
re.
Jozi
o a
dor
mis
e.
M=
opr
ii d
in l
eg=
nat,
lua
i la
mpa
ca
re a
t]rna
de
gri
nd=
[i
apr
inse
i fit
ilul.
Tocm
ai a
tunc
i u[a
de
la ti
nd=
se
des
chis
e, s
c]r\
]ind
gro
s. A
uzii
cum
ci
neva
][i s
cutu
r= c
izm
ele
[i in
ima
se
por
ni s
=-m
i ba
t= m
ai t
are
.Ta
ta s
e iv
i ]n
pra
g, i
ar d
up=
el s
e st
recu
r=, s
fioa
s=, o
fat=
. Era
]nfo
fo-
lit=
]nt
r-o
bro
boa
d=
de
sub
ca
re i
se
ved
ea ie
[ind
num
ai n
asu
l, m
ic,
[i o
chii,
foa
rte
ma
ri.
—
Ei,
zise
ta
ta,
iac=
t=-n
e [i
a
cas=
! ][
i sc
oase
c=
ciul
a,
scut
ur=
z=
pad
a d
e pe
ea
]n fa
\a s
obei
[i o
Preg
=ti
t p
entr
u ca
rier
a t
eolo
gic
=,
renu
n\=
la
ace
ast
a,
ded
ic]n
du-
se
cele
i d
e ]n
v=\=
tor.
R
epre
zent
]nd
]n
ain
te
de
r=zb
oi a
[a-n
umit
ul ”
aut
enti
sm”
]n p
oezi
e, d
up=
elib
era
re
pub
lic=
vol
umel
e d
e ve
rsur
i: C
aru
l Ma
re (
1947
), S
pre
Ca
pul
B
unei
Sp
era
n\e
(195
6), V
]ntu
l ver
de
(195
8), T
]n=
ra fa
t= (1
959)
[i
c]t
eva
lucr
=ri
]n p
roz=
: rom
anu
l aut
obio
gra
fic
Cei
urm
=ri
\i
(195
6), s
chi\
e [i
nuv
ele
din
via
\a s
atu
lui,
]n v
olum
ele
Glo
n\ul
(1
958)
, Ba
sma
ua (1
959)
, Cel
ce
renu
n\=
(196
2).
Ver
suri
le [
i nu
vele
le l
ui O
zog
se
rem
arc
= p
rin
sub
til=
a
naliz
= p
siho
log
ic=
, ver
idic
ita
tea
des
crie
rii [
i une
le a
ccen
te
plin
e d
e si
m\i
re [
i um
ani
tate
]n ]n
f=\i
[are
a v
ie\i
i rur
ale
.
Con
tinu
are
]n n
um=
rul u
rm=
tor
Noi, februarie 2014
aru
nc=
pe
ma
s=. S
e tr]n
ti ap
oi,
fr]nt de oboseal=, pe lavi\= [i ]n-
cepu s=-[i frece m
]inile ]nghe\a
te. A
l naib
ii drum
, z=pa
d=
, viforni\=.
Dezb
rac=
-te, Ma
rysia, m
ai zise, ]n-
torc]nd ca
pul spre noua sosit=
.Fa
ta se uita
sfioas=
prin oda
ie. M
am
a se a
pro
pie d
e ea cu
pa
[i ]nce\i, a
m]nd
ou= se privir=
]n ochi o clip=
, apoi m
am
a ]ntreb
= :
— M
arysia
]\i zice ?—
Da
! Fetei ]i str=lucir=
ochii [i z]m
bi, a
r=t]nd
un [ir frumos d
e d
in\i alb
i.—
Sta
i jos, odihne[te-te, a
i b=
tut ca
le lung=
. Scoa
te-\i brob
oad
a.
Ma
rysia se a
propie de la
vi\=,
scoase b
roboa
da
de p
e umeri, o
]mp=
turi [i-o at]rn=
pe speteaz=
. A
poi oft= a
d]nc [i se a
[ez=.
— }\i vine g
reu, nu? continu=
ma
ma
.—
P
=i cu
m s=
nu
, se b=
g=
]n vorb
= ta
ta. E
prima
da
t= c]nd
intr=
]n serviciu. Taic=
-s=u a
murit
as’va
r=, le-a
l=sa
t numa
i da
torii, [i copila
trebuie s=
muncea
sc= a
cu pe la
str=ini.
— N
u-\i fie team
=, ]i zise m
am
a,
n-ai s-o d
uci r=u la
noi. Spune-i [i
tu, Jas!
M=
mi[ca
i nelini[tit [i nu [tiam
b
ine ce s= sp
un, c]nd z=
rii lacrim
i ]n ochii fetei, ][i ]ng
ropa
ap
oi fa\a
]n pa
lmele a
lbe. M
i se f=cu m
il= d
e ea
, m=
a[eza
i al=
turi [i-i spusei c]t putui m
ai b
l]nd:
— N
u pl]nge. D
e ce s= pl]ng
i? D
ar pl]nsul o scutura
[i ma
i tare.
— E
i, asta
ma
i lipsea a
cuma
! strig
= ta
ta [i ]ncepu s=
se ]nv]r-tea
sc= ]n
jurul fetei. Trase m
asa
l]ng
= ea
. M=
icu\=, ia
d=
-ne ni[te ca
rtofi ca
lzi. M
ai
]nt]i d
e toa
te, treb
uie s= ]nfulec=
m ceva
. S]nt lih-
nit de foa
me.
M=
uitai la
Ma
ryska.
Se ru[ina
s= m
=n]nce. N
u era
de m
irare; oa
meni str=
ini, o schim-
ba
re at]t d
e ]nsemna
t= ]n via
\a ei!
Cine s-a
r g]nd
i la m
]ncare ]ntr-o
clip= ca
asta
...E
ra o fa
t= fru
moa
s=. R
um
en=
]n ob
raji, cu na
sul mic, d
rept, ochi m
ari, verzui [i o g
ropi\= ]n b
=rb
ie. D
e sub
b
asm
aua
roz=
sc=
pau,
neast]mp=rate,
[uvi\e b=lane,
]m-
br=
cat=
cu
o ca
\aveic=
str]m
t=,
alb
= cu pic=
\ele negre [i cu o fust=
scurt=
, larg
=, d
ar str=
veziu de sub
- \ire, st=
tea d
reapt=
pe lavi\=
[i cu-fund
a ]ncet ling
ura ]n stra
chin=.
}n noaptea
aceea
m=
dusei s=
d
orm cu ta
ta ]n od
aia
cea m
are.
Era
frig a
colo, nu se f=cuse foc
toat=
iarna
, da
r tot e ma
i pl=cut s=
d
ormi la
r=coa
re, sub o pla
pum=
g
roas=
, dec]t ]n b
uc=t=
ria ]ncins=
d
e c=ld
ur=. Pe pa
tul din b
uc=t=
rie s-a
culca
t num
ai
ma
ma
, ia
r pe
lavi\a
cea m
are, M
aryska
.}l sim
\ii pe ta
ta scul]nd
u-se [i ]m
br=
c]ndu-se
al=
turi d
e m
ine, a
poi lupt]ndu-se cu cizm
ele, nu-i intra
u cu nici un chip ]n picioare.
U[a
sc]r\]i ]n urma
lui [i ]nda
t= se
porni forfota ]n b
uc=t=
rie. Auzea
m
prin somn b
oc=nit d
e pa[i, g
lasuri,
vorbe, g
=le\ile lovind
u-se una d
e a
lta [i prin tot zg
omotul a
cesta con-
fuz r=zb
=tea
c]ntatul ]nd
ep=rta
t al
coco[ilor.A
far=
era ]nc=
noapte, c]nd
des-
chisei ochii. M=
trezise ma
ma
.—
Scoa
l=-te, b
=iete, treb
uie s=
tai lem
ne.}nd
at=
mi-a
mintii c=
avea
m ]n
cas=
o slujnic= nou=
[i, s=rind
din
pat, intra
i ]n buc=
t=rie.
Ca
pul mi-era
]nc= g
reu, c=sca
m
o gur=
p]n= la
urechi [i d]rd
]iam
de
frig.L]ng
= sob
= o v=
zui pe Ma
ryska.
Avea
pe
cap
tot b
asm
aua
roz=
sob=
, s= toa
ce cartofi pentru porci,
s= d
ea d
rumul p=
s=rilor d
in cote\ [i s=
le hr=nea
sc=... {
i multe, m
ulte a
ltele. Toate reped
e, f=r=
o clip= d
e od
ihn=, [i ]nc=
afa
r=, ]n plin g
er.Poruncile
veneau
toate
din
partea
ma
mei, [i pe un ton a
desea
d
estul de a
spru. Fata
le primea
ca
pe ceva firesc. Putea
s= ]m
buce
ceva d
oar d
up= sf]r[itul treb
urilor, m
=tura apoi odaia [i, aduc]ndu-[i din
pod un b
ra\ d
e fasole sa
u ma
z=re,
putea s=
stea c]tva
timp la
c=ld
ur=,
dezg
hioc]nd.
La vrem
ea pr]nzului, c]nd
clopo-tul d
e la b
iseric= a
mintea
vremel-
nicia lucrurilor, ]ncepea
pentru a
doua
oar=
goa
na pe l]ng
= va
ci, cal,
porci [i p=s=
ri, \in]nd ia
r=[i cel pu-
\in o or=. A
poi tata
o lua pe M
arys-
ka la
arie, la
treierat. B
=ta
ia surd
=
a ]m
bl=
ciilor se auzea
p]n= ]n a
-m
urg, c]nd
m]inile sla
be [i ob
osite a
le fetei se apuca
u pentru a treia
oa
r= d
e treburile g
ospod=
re[ti.Ta
ta se silea
s=-i m
ai a
jute fetei. T=
iau a
m]nd
oi paiele ]n ha
mb
ar;
el m]nuia
singur t=
ietorul, iar ea
a
[ternea
paiele
ded
esubt.
Tata
m
=tura
pe l]ng=
cal, a
ducea
ap=
d
in butoiul d
e pe arie, m
ai rob
otea
ici, colo, da
r [i a[a
Ma
ryska a
vea
treab
= p]n=
peste cap.
C]teod
at=
, merg
eam
cu ea ]n
gra
jd sa
u ]n ham
ba
r, dup=
f]n pen-tru vite, d
ar ce putea
m eu s=
-i ajut?
M]inile ]m
i ]nghe\a
u de frig
]ntr-o clipit=
. M=
]ntorceam
, sc]ncind, ]n
cas=
.M
am
a nu prea
vedea
cu ochi b
uni cum se ]nv]rte[te ta
ta pe l]ng
=
Ma
ryska,
ajut]nd
-o la
treb
uri. o
d
at=
, c]nd intra
se ]n cas=
]nghe-
\at [i ]ntinsese, g
]f]ind, m
]inile spre so
b=
ca s=
se ]nc=
lzeasc=
, ea ]l
]ntreb=
, a[a
]ntr-o doa
r=, ]n ce con-
di\ii, la
drept vorb
ind, a
tocmit-o pe
fat=
. Sa
u asta
trebuia
s= r=
m]n=
o ta
in=? Ta
ta nu pricepu und
e vrea
s= b
at=
.—
Cu c]t a
m tocm
it-o? Ce te
prive[te? Z
]mb
i, ][i
apuc=
cu
drea
pta
deg
etele m]in
ii st]ng
i [i ]ncepu
s=
socoteasc=
: C
izmuli\e
pentru lucru, pantofi pentru b
ise-ric=
, trei c=m
=[i, d
ou= rochii – una
d
e toate zilele, a
lta d
e dum
inic= – o
brob
oad
=, a
poi o zeghe sa
u bund
=,
ce-om a
vea. E
i, [i-i voi ma
i da
trei b
=sm
=lu\e [i vreo d
ou= b
ani\e d
e ca
rtofi. Ajung
?M
am
a izb
ucni:—
Da
’ cine ma
i pl=te[te a
t]ta?
|i-ai pierd
ut min\ile?
— A
sta-i trea
ba
mea
. Face [i d
e d
ou= ori pe-a
t]t.—
Pl=te[ti pentru ochii ei frum
o[i, [tiu eu.
— C
e-\i tr=sni prin ca
p, muiere
nebun=
? Sta
i colea ]n ca
s=, fa
ta
face trea
ba
]n locul t=u [i tot nu-i
bine, a
i? Tot tu da
i cu gura?
— D
e-a[ fi fost zd
rav=
n=, n-a
i fi turb
at. V
=d
eu c= nu a
[tep\i dec]t
s= m
= d
uc= la
groa
p=...
}n clipa a
sta u[a
se deschise [i
intr= M
aryska
cu g=
leata
goa
l=,
pun]nd-o
l]ng=
pra
g.
ob
rajii
fe-tei
erau
ro[ii d
e g
er [i
p=rul
]i str=
lucea. C
u ochii ei vis=tori privi
c]nd la
mine, c]nd
la ta
ta, a
poi l=s=
b
uza ]n jos.
Tata
am
u\ise. Sufl]nd
greu, se
]ntoarse cu fa
\a la
gea
m, pe c]nd
m
am
a ]ng
]na ceva
, ce n-ad
ucea
nici pe depa
rte a c]ntec; l=
l=ia
nu-m
ai a
[a, ca
s= nu ob
serve ceva
fata
.Ma
ryska nici nu-[i d
=d
u seam
a
c= d
e ea fusese vorb
a. S
e a[ez=
o clip
= p
e lavi\=
, ][i umfl=
piep
tul, d
]nd
bra
\ele spre spate, d
e parc=
a
r fi vrut s= a
runce o greuta
te ma
re d
e pe umeri, a
poi se aplec=
spre
2/7 /
2014, februarie Noi
— o
am
enii
din
sa
t n-
au
ap=
va
ra, p
e c=
ldur
ile c
ele
mar
i, da
r la
noi
lipse
[te
[i ia
rna.
Bun
= tre
ab=,
nu?
}mi d
esch
ise
u[a
gra
jdul
ui [
i ne
pom
enir
=m
]n
ab
urul
ca
ld a
l va
-ci
lor.
Ani
ma
lele
se
rid
ica
r= ]
nda
t=
]n p
icio
are
, icn
ind
u[o
r [i
]nce
pur=
s=
ne
mir
oas=
[i s
= m
ugea
sc=
.Le
]mp=
r\ir=
m p
=st=
ile. S
e ar
un-
car=
asu
pra
lor
de
parc
= z
iua
]n-
trea
g=
nu
m]n
case
r=.
o a
juta
i pe
Ma
rysk
a s
= s
coa
t=
gun
oiul
de
sub
va
ci.
Nic
iod
at=
nu
mi-a
m p
utut
st=
p]ni
sc]
rba
la
ve-
der
ea b
=lig
aru
lui;
m=
gr=
bii,
dec
i, u[
ura
t, s=
la
s fu
rca
la
per
ete
c]nd
M
arys
ka s
f]r[i
s=
se fo
iasc
= pe
l]ng
=
Ste
lu\a
. A
[ez=
sub
va
ci f
]nul
, pe
ca
re-l
toca
sem
cu
secu
rea
pe
pra
g,
iar
eu o
[i z
bug
hii l
a c
ai.
— H
ai,
Ma
rysi
a,
lu=
m s
ani
a [
i m
erg
em d
up=
ap=
la p
rim
ar.
— B
ine,
ha
idem
.U
rca
r=m
]m
preu
n=
but
oiul
]n
sa
nie,
]nh
=m
ar=
m i
apa
[i
ie[i
r=m
pe
poa
rt=
, lu
]nd
-o p
e d
rum
eag
ul
cu z
=pa
da
b=
t=to
rit=
.A
jun[
i la
vec
in, n
e op
rir=
m ]n
fa\a
f]n
t]nii;
pri
m=
rea
sa ie
[i ]n
tind
=.
— C
e v=
d,
Jasi
o, a
ve\i
o fa
t=
nou=
? {
i fru
moa
s=! M
= cu
prin
se u
n va
l de
bucu
rie [
i r=s
puns
ei, m
]ndr
u.—
Da
r ce
-a\i
crez
ut, m
= r
og?
Ma
rysk
a s
e ]m
buj
or=
toa
t=, s
e ve
-d
ea c
= o
buc
ura
se la
uda
. }nt
reb
=:
— N
e d
a\i
voie
s=
lu=
m a
p=?
— D
a’
ce,
n-a
vem
des
tul=
? S
=
ia c
ine
pofte
[te.
Cum
te
chea
m=
, fe
ti\o? —
Ma
rysk
a.
— i
a a
p=, i
a, e
u m
= d
uc ]n
=un
tru,
c=
m-a
lua
t cu
frig
.—
P=
i, fir
e[te
, m
=
b=
ga
i ]n
vo
rb=
, e u
n g
er c
a-n
Sib
eria
.Pr
im=
rea
sa ]n
chis
e u[
a la
tind
=,
ap
oi
]i v
=zu
r=m
ca
pu
l la
gea
m,
l]ng
= o
gla
str=
cu
mir
t.
Ma
rysk
a ]m
i lu=
g=
lea
ta [
i, sc
o-
\]nd
mer
eu a
p= d
in f
]nt]n
=,
o tu
r-na
]n
but
oi.
Eu
\inea
m h
=\u
rile
[i
priv
eam
]n
t=
cere
cu
m
mer
gea
tr
eab
a.
La
]nto
arc
ere
spre
ca
s=,
am
m
]na
t ca
lul
]nce
t, cu
b
=g
are
d
e se
am
=.
Ma
rysk
a m
erg
ea ]
n ur
ma
sa
niei
, \in
]nd
but
oiul
cu
m]n
a,
s=
nu s
e ve
rse.
Ma
ma
nu
ma
i a
vea
mul
te d
e f=
cut,
]nce
puse
r= [
i pe
ntru
ea
vre
-m
uri
ma
i b
une.
St=
tea
mer
eu c
u Jo
zio
]n p
at.
Une
ori
ie[e
a p
]n=
la
g
rajd
s=
mul
g=
va
cile
, ][i
]nf
=[u
r=
capu
l ]n
tr-u
n [a
l g
ros,
][
i m
ai
pune
a ]
nc=
o f
ust=
de
l]n=
, un
co-
joc
]n s
pate
[i,
a[a
]nco
to[m
=na
t=,
o po
rnea
cu
ciub
=ru
l pr
in z
=pa
d=
sp
re v
aci
. Dup
= e
a, c
u un
alt
ciub
=r,
M
ary
ska
.}n
gra
jd, m
am
a s
e a
[eza
pe
un
sc=
unel
l]n
g=
Ste
lu\a
, d
ar
]nd
at=
]n
cepe
a s
= s
trig
e [i
s=
ble
stem
e:
”Rid
ic=
-te!
Sta
i a
[a,
boa
l=,
nu t
e m
i[ca
! To
t la
ptel
e m
i-l v
ars
= v
ita
ast
a b
lest
ema
t=!”
Sa
u [i
ma
i ta
re:
”Cr=
par-
ar
fiere
a-n
tine
!”S
trig
=te
le e
i r=
zb=
tea
u p]
n=-n
ca
s=
[i
tata
][
i ie
[ea
d
in
\]\]n
i. L=
sa l
a o
pa
rte
trea
ba
, ][
i ]n
des
a
c=ci
ula
-n
cap
[i
ale
rga
la
ca
l, b
odog
=ni
nd:
— C
ine
naib
a a
m]n
at-o
]ntr
-aco
-lo
? C
e [i
-o fi
]nch
ipui
nd b
iata
fat=
? A
uzi-o
! Ble
stem
= c
a o
vr=
jitoa
re...
Ma
rysi
ei
i se
po
runc
ea
s=
care
ap=
de
la f
]nt]n
= [
i ca
rtof
i d
in g
r=m
ad
=,
s= s
coa
t= p
aie
din
st
og [
i s=
le
toa
ce,
s= c
are
apo
i cu
co[
ul p
aie
le t
oca
te [
i s=
le
dea
ce
lor
trei
va
ci [
i ca
lulu
i, s=
ad
uc=
a
nim
ale
lor
[i a
p=, s
= f
]nea
sc=
gu-
noiu
l d
e su
b e
le [
i s=
pun
= ]
n lo
c pa
ie p
roa
spet
e sa
u fr
unze
usc
ate
, s=
cur
e\e
cart
ofi,
s= t
aie
[i
s= c
o-je
asc
= le
mne
le, s
= a
prin
d=
focu
l ]n
3 /
6 /
Rum
en=
]n o
bra
ji, c
u na
sul m
ic, o
chii
ma
ri [
i o g
rop
i\=
]n b
=rb
ie...
Ilus
tra
\ie:
Ad
ria
n M
OR
AR
U
Noi, februarie 2014
de ieri, lega
t= str]ns sub
b=
rbie [i
]n spate un cojoc vechi [i ros, a
l ta
tii. Se g
hemuise l]ng
= u[i\a
so-b
ei [i sufla d
in r=sputeri ]n focul
care nu voia
s= se a
prind=
. Ma
ma
, d
escul\=, sta
pe ma
rginea
patului;
][i ]mpletea
p=rul. Ta
ta, cu c=
ciula
]n cap, se a
[ezase pe la
vi\= cu un
ciur de ca
rtofi pe genunchi; ]n m
]ini ]i str=
lucea t=
i[ul cu\itului. Cur=
\a
cartofii pentru m
asa
de d
iminea
\=.
— }m
bra
c=-te, m
orm=
i el c=tre
mine, [i a
du fier=
str=ul d
in tind=
.C
]nd, o clip=
ma
i t]rziu, l=sa
i fier=
str=ul pe trunchiul d
e pin pus pe
capr=
, veni
Ma
ryska
[i, f=
r=
o vorb
=,
]l a
puc=
de
un ca
p=t.
T=ia
r=m
]mpreun=
c]teva b
uc=\i.
Nu
prea
merg
ea
treab
a;
lemnul
aluneca
mereu [i treb
uia s=
-l \i-nem
cu o m]n=
, da
r p]n= la
urm=
a
m ispr=
vit. Tr=g
ea cu ochiul spre
mine [i m
i se p=rea
c= z]m
be[te.
M=
sim\ii d
intr-o da
t= plin d
e voie b
un=.
Ma
ma
se ]nv]rtea prin b
uc=t=
rie. C
l=ti ca
rtofii ]ntr-o g=
leat=
, turn=
apoi a
p= ]n oa
l= [i o puse pe plit=
. Focul d
uduia
]n sob=
. Ab
urul [u-iera
sub ca
pac.
— V
ino, feti\o, s=-\i a
r=t va
cile [i ca
lul. Tata
se scula [i o lu=
spre ie[ire.
—
Ara
t=-i,
ara
t=-i,
Kub
us, [i
vacilor d
a\i-le t=
r]\e cu paie. Lua
\i [i g
=lea
ta, treb
uie s= le a
d=
pa\i, le
strig=
ma
ma
.M
aryska
lu= o g
=lea
t= [i porni
dup=
tata
.—
Frumoa
s= fa
t=, M
aryska
asta
, nu, Ja
sio? Ma
ma
se uitase lung
]n urm
a lor.
Cuvintele ei m
= g
=sir=
nepre-g
=tit [i a
runcai d
rept r=spuns d
oar
at]t:—
Da
.—
N
uma
i c=
-i prea
sfioa
s=,
parc=
i-ar fi ru[ine s=
scoat=
o vorb
=.
Nu r=
spunsei. Sufla
i ]n lam
p=,
c=ci se f=
cuse ziu= d
e-a b
inelea [i
privii pe gea
m ]n curte.
Dinspre g
rajd
se auzea
mug
etul vacilor, ]n cocin= scroafa gui\a de-\i lu
a a
uzu
l. Cote\u
l p=
s=rilor era
]nc=
]nchis cu c]rligul, d
ar piuitul
din=
untru r=zb
=tea
]nfunda
t p]n= la
noi. Toa
t= sufla
rea se f=
cea a
uzit=,
cer]nd d
e m]nca
re.Pe
olanele
gra
jdului
se plim
-bau ciorile ]nghe\ate. D
e obicei ][i f=
ceau
veacul
pe l]ng
=
gra
jd
[i g
unoi[te, ]mpreun=
cu vr=b
iile, da
r a
st=zi og
rad
a era
toat=
]necat=
]n z=pad=. Bulg=ri m
oi c=deau ]ntruna
din
crengile
vi[inilor. Priveli[tea
era
frumoa
s=, d
ar eu ]m
i am
intii, f=
r=
veste, c=
va
ra,
pe creng
ile a
celea, st=
teau r]nd
unele, cu p]nte-cele lor a
lbe, [i m
= cuprinse d
orul. U
nde-or fi ele a
cum und
e, s=ra
cele [i uita
tele?D
e c]teva zile, m
= ]ntorcea
m d
e la
[coal=
foarte t]rziu. E
ra un g
er d
e cr=pa
u pietrele, ]nghe\ase [i r]ul
la pod
, [i hele[teul de d
incolo de
C=
minul C
ultural; d
up= lec\ii, ne
ad
unam
toat=
ba
nda
, cu zarv=
[i strig
=te, pe g
he\u[. |ii, ce pl=cere
era s=
-\i da
i drum
ul pe ghea
\= pe
potcoavele b
=tute ]n tocuri! C
=r\ile
le l=sam pe m
al, ne luam v]nt [i –
hep! – porneam
propti\i ]n c=lc]ie,
iar fierul potcoa
velor ne ducea
, ne d
ucea, l=
s]nd pe luciul nem
=rg
init [i
neted
al
ghe\ii
urme
alb
e ]n
form=
de sem
icerc. Sa
u, ca s=
ma
i schim
b=
m, punea
m pa
tinele! Nu
era unul ca
re s= nu a
ib=
]n buzu-
nar sa
u ]n ghiozd
an, printre c=
r\i, m
=ca
r o patin=
de lem
n. o a
veam
[i eu pe a
mea
. o leg
am
zdra
v=n
cu curele de g
heat=
st]ng=
[i apoi
p=[ea
m
pe g
hea\=
. C
u piciorul
drept treb
uia num
ai s=
te av]n\i [i
apoi s=
-l \ii ridica
t. De c]te ori n-a
m
c=zut la
]nceput fiecare! D
ar cine
apuca
s= ]nve\e m
e[te[ugul, a
cela
era st=
p]n pe tot hele[teul. Putea
s=-l str=
ba
t= d
intr-o r=sufla
re, de
la u
n ca
p=
t la a
ltul. N
e lua
m la
]ntrecere,
care
ajung
e cel
dint]i,
sau ne \inea
m d
e m]n=
c]\iva, ]n [ir,
ca la
joc. Uneori venea
u [i fetele, st=
teau pe m
al, privind
la h]rjoa
na
noastr=
[i b=
teau d
in palm
e de
pl=cere, sa
u chicoteau c]nd
vreunul d
in noi se cl=tina
, c=z]nd
]n nas.
|in minte, m
= ]ntorcea
m a
cas=
leoa
rc= d
e sudoa
re [i fl=m
]nd ca
un lup.
}n ziua a
ceea l=
sai [i joa
c= [i tot
[i alerga
i aca
s= ]nd
at=
dup=
lec\ii. Pe d
rum m
= ]nt]lnii cu p=
rintele; era
cu sutana
lui sub\ire [i cojoce-
lul prea scurt; cu pa
[i m=
run\i [i o ca
rte ma
re subsuoa
r= m
ergea
spre C
=m
inul Cultura
l. }l saluta
i [i ]nd
at=
]mi a
dusei a
minte c=
e joi, zi ]n ca
re tata
lipsea d
e aca
s= p]n=
sea
ra t]rziu. }n fieca
re joi se \inea
ad
unare la
casa
de ]m
prumut, [i
trebuia
u s= fie d
e fa\=
p=rintele,
prima
rul [i
tata
; ta
t=l
meu
era
casierul.N
u m=
]n[elasem
, tata
era ple-
cat d
e-aca
s=. }n od
aia
]nc=lzit=
[i m
=tura
t= a
m g
=sit num
ai pe m
am
a
[i Ma
rysia. M
am
a se ]nc=
lzea la
sob
=. S
t=tea
pe plit=, pe ca
re se usca
u boa
bele d
e fasole, sprijinit=
cu picioa
rele de la
vi\=. C
osea ceva
, cu ochii foa
rte apropia
\i de a
c. Pe M
aryska
o v=zui l]ng
= g
r=m
ad
a d
e p=
st=i. A
[ezat=
pe p=tu\, ]l leg
=na
cu piciorul pe Jozio, ia
r cu m]inile
dezg
hioca fa
solea, a
runc]nd b
oa-
bele, pum
n dup=
pumn, ]n ciurul
de pe pod
ea.
}nghi\ii la
repezeal=
, o strachin=
d
e colea[=
, dup=
care m
= a
pucai
[i eu de d
ezghioca
t.M
arysia povestea despre taic=-s=u [i d
espre satul lor, H
ucisko. Acolo,
p=m
]ntul era tot nisipos [i nu se
recolta nim
ic, doa
r secar=
. S=
r=cie
lucie. Va
ra, ]n prea
jma
seceri[ului, oa
menii tr=
iau num
ai cu fructe d
in p=
dure.
Mam
a l=sase
cusutul [i,
ridi- c]nd
u-[i capul, a
sculta la
com=
fie-ca
re vorb=
.C
ine [tie c]t ar fi \inut povestea
fetei, d
e nu
ni s-a
r fi
termina
t fa
solea.
Fata
b
=g
=
p=st=
ile ]ntr-o
leg=
tur=, ia
r eu m=
turai r=
m=
[i- \ele p]n=
la pra
g.
— C
e s= fa
c cu asta
? ar=
tai
spre leg=
tur=.
— D
oar n-a
i s-o arunci la
gunoi,
]mi r=
spunse ma
ma
. Trebuie s=
d
ai p=
st=ile va
cilor, ]n staul.
Luai leg
=tura
pe um=
r [i ie[ii d
in oda
ie. Ma
rysia se lu=
dup=
m
ine.—
E vrem
ea s=
d=
m a
p= la
vaci
[i la ca
i, ]mi a
minti ea
, gr=
bit=
[i pa
rc= d
ezvinov=\ind
u-se.—
Da
, e vremea
, am
r=spuns,
sim\ind
cum inim
a ]m
i b=
tea m
ai
tare, num
ai c=
n-avem
ap=
.—
V=
d, v=
d. G
hizdul e d
=r]m
at
[i g=
leata
sun= a
gol, a
r=t=
ea cu
capul ]nspre f]nt]n=
.Z
]mb
ii ]n
sinea
mea
. S
ub
crengile p=
rului at]t d
e f=los toa
m-
na d
e minuna
tele sale fructe a
urii, f]nt]na
, n=p=
dit=
de m
u[chi, ar=
ta
ca o b
=tr]nic=
[ubred
= ca
re c=zuse
pe ghea
\=, sc=
p]nd [i toia
gul d
in m
]ini. L]ng= zidul de piatr= al f]nt]nii z=
cea roa
ta, a
coperit= d
e ghea
\=.
Ce
ma
i tura
-vura,
trebuia
s=
d
au pe fa
\= cum
st=tea
u lucrurile.
4 /5 /
2014, februarie Noi 21
calea spre olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAE Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
ETAPA a V-a
1. Demonstreaz= interdependen\a dintre pute-rea politic= [i biseric= ]n societatea medieval= rom`neasc= (explic= rela\ia de in-terdependen\= dintre biseric= [i domnie ]n evul mediu rom`nesc).
2. Apreciaz= prin trei argumente rolul istoric al personalit=\ii Angelei Merkel.
3. Recunoa[te monumentul arhi-tectural din imaginea al=turat=.
A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
Succes.
R=spunsurile corecte la etapa a II-a:
1. Unirea Basarabiei cu Rom`nia: Cauze: 1) Mi[carea na\ional= [i de autodeterminare na\ional= din Basarabia aflat= sub asuprirea imperiului Rus, care promova politici coloniale, de dezna\ionalizare [i asuprire na\ional=; 2) Lovitura de stat bol[evic=, r=zboiul civil din Rusia, pierderea controlului asupra teritoriilor imperiului ]n lipsa unei autorit=\i au creat condi\ii favorabile pentru Basarabia de a-[i declara independen\a, iar apoi unirea cu Rom`nia.
Consecin\e: 1) integrarea Basarabiei ]n cadrul Rom`niei ]ntregite prin implementarea reformelor: agrar=, monetar=, administrativ=, a ]nv=\=m]ntului; participarea politicienilor din Basarabia la via\a po-litic= din Rom`nia; 2) Dezvoltarea f=r= precedent a culturii rom`ne[ti prin deschiderea [colilor [i alfa-betizarea popula\iei, deschiderea Facult=\ii Agricole [i a celei de Teologie, activitatea teatrelor etc.
2. Matei Basarab – domnitor al |=rii Rom`ne[ti ]ntre 1632-1654: s-a ocupat de organizarea armatei, efectivele ajung]nd la 40.000 de osta[i. A dispus con-struirea unor noi fortifica\ii.
A introdus prima legisla\ie scris=: Pravila mic= (tip=rit= la m=n=stirea Govora,1640), care a fost tradus= din limba slavon=, precum [i }ndreptarea legii (T]rgovi[te, 1652).
}n rela\iile externe a men\inut rela\ii de prietenie, ]ncheind pacte cu Gheorghe Rakóczi i (1635), pe care a re]nnoit-o ]n repetate r]nduri, cu Sf]ntul imperiu Ro-man (1636), Polonia (1637), Vene\ia (1639).
3. }n imagine este reprezentat Pavilionul Prin\ului Teng sau Pavilionul Tengwang situat ]n Nanchang.
Rezultatele etapei a II-a:
C]te 30 de puncte (15;10;5) au acumulat: Daniela COSTIN, Ana ROGOJINARU, Maria VATAMANU, Irina GRIB, Iulian DIMITRIU, Snejana GOGEANU, H]nce[ti; Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Mi-haela DODI, Susleni, Orhei; Felicia SIRBU, Elena PORUBIN, Holercani, Dub=sari.
C]te 29 de puncte (14;10;5): Maria JARDAN, Lo-zova, Str=[eni.
C]te 27 de puncte (15;10;2): Maria BABENCO, Mi-haela NECRU|U, Cuhure[tii de Jos, Flore[ti; Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni; Marina MERIU|A, Ulmu, Ialoveni.
C]te 25 de puncte (15;10;0): Maria CHISTOL, H]n-ce[ti; Silvia NACU, Silvia ISTRATI, Ana PLAMADEA-LA, V=sieni, Ialoveni; Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni; Mihai-Adrian IOVU, Chi[in=u, Liceul Teo-retic Orizont.
C]te 24 de puncte (14;10;0): Ionela B}RDAN, Lo-zova, Str=[eni.
D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 10 luni ale anului 2014.
Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista Noi. }ndeamn=-i s= se aboneze! Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista Noi.Abon]ndu-te la Noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al
autorealiz=rii. Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n paginile revistei pute\i g=si: lite-
ratur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i solu\ii psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.
Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru 10 luni este de 150 de lei. Indicele PM 31239. Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
abonament
Noi, februarie 201422
Carul-Mic
P rima p=pu[= Barbie a ap=rut ]n februarie 1959. A fost fabricat= de Ruth [i Elliot Handler, co-
fondatori ai fabricii americane de juc=rii Mattel, care au botezat p=pu[a cu numele fiicei lor Barba-ra. Era ]mbr=cat= ]ntr-un costum de baie ]n dungi albe [i negre, avea ochelari de soare, sandale cu toc [i cercei de aur ]n form= de toart=. Barbie a fost prezentat= ca blond= sau brunet=, dar ]n 1961 vari-anta ro[cat= a intrat [i ea ]n scen=...
Costa 3 dolari [i ]n primul an au fost v]ndute 351 000 de buc=\i. P=pu[ile Barbie au devenit una dintre cele mai bine v]ndute juc=rii ale tuturor tim-purilor.
Ceea ce nu [tia\i probabil este c= numele ]ntreg al lui Barbie a fost ini\ial, Barbie Millicent Roberts, din Willows, Wisconsin. Barbie avea astfel, o adev=rat= identitate.
M ust=\ile [obolanilor s]nt, ]n realitate, organe de sim\. Cu ajutorul lor, animalele se orien-
teaz= la ]ntuneric. Ating]nd obiectele din jur cu must=\ile (care se mi[c= ]nainte [i ]napoi de 8 ori pe secund=), animalele cap=t= informa\ii despre ceea ce se g=se[te ]n ]mprejurimi. Must=\ile se ]nt]lnesc la multe specii de mamifere dar, ]ntruc]t la om ele nu exist=, se credea c= oamenii nu s-ar putea orien-ta printr-un mecanism de acest gen.
Dar un experiment realizat ]n israel, a dovedit c=, dac= s]nt echipa\i cu must=\i artificiale, oamenii ]nva\= s= se orienteze cu ajutorul lor ]n doar c]teva ore. Cercet=torii au ata[at fire de plastic lungi de 30 cm de degetele unor voluntari lega\i la ochi [i au urm=rit modul ]n care oamenii ]nv=\au s= localize-ze obiectele din jur.
Experimentul a ar=tat, astfel, c= simpla schim-bare a caracteristicilor mi[c=rii – f=r= nici o modifi-care a sensibilit=\ii sim\urilor – este suficient= pen-tru a ne ”ascu\i” percep\iile.
} n antichitate, grecii, asediind zadarnic Troia timp de zece ani, au hot=r]t – a[a cum ne
poveste[te Homer – s= cucereasc= cetatea printr-un vicle[ug. Sub pretextul unei ofrande religioase, gre-cii au construit un uria[ cal de lemn, ]n interiorul c=ruia au fost ascun[i cinci sute de solda\i; apoi restul armatei s-a pref=cut c= se retrage. Atunci tro-ienii au introdus calul ]n ora[. }n puterea nop\ii, osta[ii greci au ie[it din ascunz=toare, au deschis poarta cet=\ii [i astfel Troia a fost cucerit= printr-o stratagem= devenit= celebr= de-a lungul veacurilor [i cunoscut= sub denumirea de calul troian.
Aceast= expresie ]l caracterizeaz= pe acela care folose[te [iretlicuri pentru a se furi[a ]n tab=ra ad-vers=, pentru a ob\ine ceva, indic]nd pe du[manul cu masc= de binef=c=tor.
S finte }ngere, P=zitorul meu, acoper=-m= cu ari-pile bun=t=\ii tale [i izgone[te de la mine toat=
lucrarea cea rea a diavolului [i roag=-te Bunului Dum-nezeu pentru mine. Amin.
SFINTE }NGERE, P+ZITORUL MEU
IARNATotu-i alb ]n jur c]t vezi,Noi podoabe pomii-ncarc={i vibreaz= sub z=peziSatele-adormite parc=.Doamna iarn=-n goan= trece}n cale[ti de vijelii –Se turtesc de geamul receNasuri c]rne [i hazlii.Prin od=i miroase-a p]ine, A fum cald [i am=ruiZgreap=n= la u[=-un c]ineS=-[i primeasc= partea lui,…Tata iese s= mai pun=Ap= [i nutre\ la vac=;Vine nins c-un fel de brum={i-n must=\i cu promoroac=.iar bunicul desf=[oar=Basme pline de urgie, Basme care te-nfioar=Despre vremuri de-odinioar=, Vremi ce-n veci n-au s= mai fie.
APARI|IA LUI BARBIE
Nicolae LABI{
2014, februarie Noi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
M abel a picotit l]ng= sob= p]n= ]nainte de amiaz=, cu cartea deschis= ]n poal=. Mare
parte din iarn= nu ][i permisese s= doarm= ]n mie-zul zilei, fie [i numai fiindc= voia s= demonstreze c= nu are nici urm= de febr= a colibei. Dar nu dormise bine ]n noaptea dinainte, chinuit= fiind de co[maruri. Acum, amor\it= de lumina zilei [i de c=ldura focului, se l=sase ]n voia somnului.
S-a trezit sim\ind o m]n= mic= [i r=coroas= pe a ei. A deschis ochii [i a v=zut-o pe Faina.
— Am ceva, a zis feti\a tr=g]nd-o de m]n= pe Mabel.— Ah, feti\o, m-ai speriat.— Gr=be[te-te, te rog, a zis ea.— Ceva de desenat?Copila a ]ncuviin\at [i a tras de ea.— Unde?Faina a ar=tat pe fereastr=.— Afar=? Bine. Bine. Stai s=-mi iau ghetele [i haina.— {i creioanele?— Da, da. {i blocul de desen.Mabel [i-a dat seama c= ele, ea [i copila, ]nc=
st=teau \in]ndu-se de m]n=, iar a Fainei era at]t de firav= [i r=coroas=, iar inima lui Mabel era ca o gaur= ]n piept umpl]ndu-se, precum o f]nt]n=, cu ap= rece ca ghea\a [i dulce.
— Desenezi? a ]ntrebat Faina ]nceti[or.— Z=pada? Nu prea [tiu cum s= fac.Faina i-a dat drumul lui Mabel [i [i-a ]ndreptat
palma c=tre cer, cu mitena at]rn]ndu-i de un [nur albastru, de la ]ncheietur=. Un singur fulg de nea i s-a a[ezat ]n palma goal=. Faina s-a ]ntors [i i l-a ar=tat lui Mabel.
— Acum po\i s= desenezi?Fulgul nu era mai mare dec]t cel mai mic nasture
de la fust=. Avea [ase v]rfuri, cu capete franjurate [i un centru hexagonal, [i st=tea ]n palma copilei ca o pan= mititic=, f=r= a se topi (...)
Ce altceva era de f=cut? Mabel a b]jb]it [i a des-chis blocul de desen. A apucat creionul cu degetele moi [i a ]nceput s= deseneze. Faina st=tea neclin-tit=, cu fulgul de nea ]n m]n= (...)
Schi\a era prea mic=, iar Mabel [i-a dat seama c= ]i va fi imposibil s= capteze fiecare stria\ie [i li-nie. }[i dorea s= fi avut o lup=. A trecut la o pagin= nou= din blocul de desen.
— Nu am fost niciodat= prea bun= la desenele geo-metrice, a zis ea, mai mult pentru sine, dec]t pentru co-pil=. Nu prea am r=bdare. Nu s]nt destul de precis=.
A luat-o iar de la cap=t, desen]nd din linii mai largi [i umpl]nd ]ntreaga pagin= cu unica form= ge-ometric=. {i-a sprijinit blocul de desen de o m]n=,
desen]nd cu cealalt=, u[or aplecat= pentru a vedea mai de aproape. Dar r=suflarea ei, [i numai ea singur=, putea transforma fulgul ]ntr-o pic=tur=. {i-a ]ntors fa\a ]ntr-o parte, ca s= nu r=sufle asupra acestuia.
Z=pada ]ncepuse s= se a[eze, ]n pete umede, pe foaie. Mabel lucra tot mai repede [i scotea oftaturi de frustrare. De-ar fi fost un artist mai priceput…
— E perfect, a [optit Faina. {tiam eu c-o s= fie (...)Copila [i-a apropiat palma de buze [i a suflat spre
fulgul care a plutit prin aer ]n jos, ca puful de p=p=die.
— Ah, a zis Mabel.i-au dat lacrimile [i nu ]n\elegea de ce (…)Faina a tras-o de m]nec=. Mabel s-a aplecat ]n
jos, c=tre ea, a[tept]ndu-se s= ]i [opteasc= ceva la ureche, ]ns= Faina [i-a lipit buzele reci [i uscate de obrajii lui Mabel [i a s=rutat-o.
— La revedere, a zis copila.
COPILA DE Z+PAD+
Ilustra\ii: Aurel GU|U
Eowyn IVEY
(fragment)
Traducere de Veronica D. NICULESCU
Noi, februarie 201424
Continuare ]n num=rul urm=tor
NU SERVESC!V erbul a servi creeaz= probleme nu numai agea-
miilor, dar [i unor vorbitori cul\i. Nu-i ”dibuie” bine sensurile chiar [i unele dic\ionare. }n notele de fa\= ne intereseaz= dou= accep\ii generale ale cuv]n-tului, pe care mul\i le confund=.
Un prim sens al verbului e cel de a ]ndeplini anu-mite ]ndatoriri fa\= de cineva, de a sluji (pe cineva sau ceva). Exemple: ”Eu te servesc de ani buni, coa-ne Costache!” Sau: ”Noi ne servim patria”.
o alt= accep\ie a verbului e de a aduce bucatele, a le pune ]n farfurie, a turna b=uturile ]n pahare pen-tru a fi oferite mesenilor. E tocmai ceea ce fac osp=tarii ]n cafenele sau restaurante: ][i servesc clien\ii. Ei bine, problemele vorbitorilor se isc= anume ]n cele ce \in de acest aspect semantic al cuv]ntului. Neologism cu fasoane, verbul a servi are darul de a hipnotiza pe cunosc=torii superficiali ai limbii, ace[tia fiind fura\i de eufonia lui ”intelectual=”. A[a c= tind s= ]nlocu-iasc= ”trivialele” a m]nca, a bea prin senioralul a ser-vi. Probabil li se pare c= aceast= asumare a stilului ”]nalt” le confer= imediat celor ce-l rostesc un aer de noble\e. {i ]n loc s= spun= simplu [i clar: ”Nu beau, nu m=n]nc!”, ei proclam= afecta\i: ”Nu servesc!” sau, dimpotriv=: ”Voi servi ceva din salat=!” F=r= s= rea-lizeze c= au transmis un mesaj absolut inadecvat fa\= de inten\iile lor. C=ci ”Nu servesc!”, ]ntr-o rom`n= corect=, ]nseamn= doar at]t: nu dau de m]ncat [i de b=ut nim=nui sau, ]n cealalt= situa\ie: da, voi oferi cuiva pu\in= salat=. or, nu asta au avut ei ]n vedere ]n replica lor, nu-i a[a?
Eroarea se produce din cauza c= oamenii con-fund= forma tranzitiv= a verbului a servi (pe cineva), cu sens de a aduce bucatele la mas= sau de a oferi cump=r=torilor cele cerute, cu forma reflexiv= a ver-bului respectiv – a (se) servi. }n primul caz, m]ncarea sau b=utura e servit= cuiva (persoana e servit=), ]n al doilea caz, persoana ][i ia singur= de m]ncat sau de b=ut, adic= se serve[te (pe sine). Deci, cel ce ne d= de-ale gurii ne serve[te, noi ]ns= m]nc=m sau bem, dar nu servim. Noi servim doar dac= d=m altcuiva de b=ut sau de m]ncat. A[a c= nu vom spune oaspe\ilor ”Servi\i!“, ceea ce ar presupune c= ace[tia s= se scoale de la mas= [i s= ne aduc= ceva, ci ”Servi\i-v=!“ (adic= ”M]nca\i, be\i!“). Fiind deja ]n rol de oaspete, c]nd ne vom s=tura, vom refuza delicat propunerile gazdei de a mai gusta din bucate prin expresia: ”Mul- \umesc, nu mai m=n]nc, nu mai beau!“ [i nicidecum nu vom spune: ”Nu mai servesc!“. Sau, ]n caz c= accept=m oferta, vom zice: ”Mul\umesc, m= servesc singur!“.
iat= cum ][i instruia ]n acest sens osp=tarii un foarte util }ndrumar pentru unit=\ile de alimenta\ie public=: ”Se va evita formula «Ce servi\i?», deoarece consumatorul nu serve[te, ci ia, m=n]nc=, bea, con-sum=. Verbul a servi nu poate ]nlocui nici unul din
verbele de mai sus, el se potrive[te numai pentru a denumi ac\iunea osp=tarului (sau a gazdei, vom ad=uga noi), deci verbul a servi poate figura numai ]n ]ntrebarea osp=tarului: «Cu ce v= servim?». De ase-menea, se vor evita formulele: «A\i servit?» «Mai servi\i?», care se ]ncadreaz= ]n aceea[i gre[eal= de exprimare. }nlocuirea verbelor a bea, a m]nca, care par unora vulgare, cu a servi nu reprezint= o expri-mare elegant=, politicoas=, ci o incorectitudine prove-nind din insuficienta cunoa[tere a limbii rom`ne” (au-tor C. Florea, Bucure[ti, Editura Tehnic=, 1988, p. 54).
Evit]nd verbul ”a bea”, prea ”mojicesc” ]n opinia lor, unele persoane risc= s= cad= (sau chiar cad!) ]n ridicol. M-a pufnit r]sul c]nd l-am auzit la TV pe un poli\ist care, ]n mod normal, nu prea alege expresiile, dar ]n prezen\a reporterului [i a camerei de luat ve-deri f=cea eforturi eroice de a p=rea mai cult dec]t este. A[a c=, ]n loc s=-i spun= direct [oferului (par-don, ”conduc=torului auto”!) care abia ]mpleticea cu-vintele [i picioarele: ”Dvs. s]nte\i beat la volan!”), i-a zis cu mult ighemonicon: ”Dvs. s]nte\i servit la vo-lan”!!! }n sensul c= acesta ”servise” (corect b=use!) c]-teva sute de grame ]nainte de a se urca ]n ma[in=.
Aceast= eroare cauzat= de interpretarea gre[it= a verbului a servi este la fel de popular= la Chi[in=u, ca, de altfel, [i la Bucure[ti. Gre[esc, cum spuneam, [i cei mai buni. Un mare poet rom`n, disp=rut de c]\iva ani dintre noi, scria ]ntr-un admirabil poem, Am z=rit lumin=: iar fata aceea, iat=,/ Se uit= la mine cu sufle-tul.../ Nu, drag=, nu te deranja s= m= iube[ti./ o ca-fea neagr= voi servi, totu[i,/ Din m]na ta./ }mi place c= tu [tii s-o faci/ Amar=” (Drumul, Editura Minerva, Bucure[ti, 1984, p. 1-2). Trebuie oare s= mai preciz=m c= verbul corect ar fi fost ”voi bea” [i nu ”voi servi”?
}n 2005, la Humanitas, ap=rea volumul de memo-rii Pe[tele ]n ap= al bine cunoscutului scriitor peruan Mario Vargas Llosa. Traducerea unei fraze poate s= ne fac= probleme de interpretare a textului: ”Nebu-nul acesta de Lavalle voia s= c][tige alegerile ]n mod cinstit!, l-am auzit spun]nd pe un prieten de-al lui Porras Barrenechea, ]ntr-o sear= c]nd serveam o cio-colat= nocturn= ]n casa istoricului” (p. 392). Dac= ci-tim verbul corect, atunci trebuie s= ]n\elegem c= me-morialistul Mario Vargas Llosa ]l servea cu o ciocolat= pe prietenul s=u, istoricul. Lucru cam straniu, deoarece scriitorul se afla ]n ospe\ie la prietenul respectiv. Deci, el bea o ciocolat= fiind ]n vizit= la un amic. {i nicidecum nu o servea! Faptul c= eroarea se repet= ne demonstreaz= adev=rul c= nu e vorba de un sim-plu lapsus calami, ci de un viciu gramatical al traduc=torului. iat= alt exemplu: ”octavio Paz a fost printre noi ]n zilele acelea, prin sunet [i imagine (pe o ]nregistrare video)”.
Eugen LUNGU
lumea ]n cuvinte [i expresii
2014, februarie Noi 25
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului
| in s= v= adresez o ]ntrebare, care la prima vede-re pare naiv=, dar s]nt sigur c= nici unii maturi
n-ar putea r=spunde cu exactitate la ea:Care s]nt func\iile poli\istului, ale procurorului, ale
judec=torului [i ale avocatului.V= mul\umesc.Pavel RO{CA, 13 ani
Orhei
P avel, ]ntrebarea ta nu este deloc naiv=, dimpo-triv=, ne bucur=m c= ai adresat aceast= ]ntreba-
re. Atribu\iile poli\istului, ale procurorului, ale jude-c=torului [i ale avocatului se reg=sesc ]n con\inutul mai multor legi, hot=r]ri de Guvern, coduri etc.
Pentru a enumera toate atribu\iile acestor catego-rii de angaja\i este nevoie de foarte mult spa\iu, dar ]\i oferim un r=spuns succint privind atribu\iile res-pective [i-\i vom enumera actele unde vei g=si infor-ma\ia care te intereseaz=.
Poli\ia – institu\ie public= specializat= a statului, ]n subordinea Ministerului Afacerilor interne, care are misiunea de a ap=ra drepturile [i libert=\ile fun-damentale ale persoanei prin activit=\i de men\ine-re, asigurare [i restabilire a ordinii [i securit=\ii pu-blice, de prevenire, investigare [i de descoperire a infrac\iunilor [i contraven\iilor. Poli\istul ][i exercit= atribu\iile, dispune de drepturile [i ]ndepline[te obli-ga\iile, care ]i revin potrivit legii, ]n limitele compe-ten\ei [i conform func\iei de\inute (vezi Legea cu pri-vire la Poli\ie [i statutul poli\istului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Monitorul oficial 42-47/145, 01.03.2013).
Procuratura – reprezint= interesele generale ale societ=\ii [i ap=r= ordinea de drept, precum [i drep-turile [i libert=\ile cet=\enilor, conduce [i exercit= urm=rirea penal=, reprezint= ]nvinuirea ]n instan\ele judec=tore[ti, ]n condi\iile legii. Procurorul este per-soana cu func\ie de r=spundere prin al c=rei interme-diu Procuratura ][i exercit= atribu\iile. (Vezi Legea cu privire la Procuratur= nr. 294 din 25 decembrie 2008 //Monitorul oficial 55-56/155, 17.03.2009, Codul pe-nal [i Codul de procedur= penal=).
instan\ele judec=tore[ti ]nf=ptuiesc justi\ia ]n sco-pul ap=r=rii [i realiz=rii drepturilor [i libert=\ilor fun-damentale ale cet=\enilor [i ale asocia\iilor acesto-ra, ale ]ntreprinderilor, institu\iilor [i organiza\iilor. instan\ele judec=tore[ti judec= toate cauzele privind raporturile juridice civile, de contencios administra-tiv, contraven\ionale [i penale, precum [i orice alte cauze pentru care legea nu stabile[te o alt= compe-ten\=. (Vezi Legea privind organizarea judec=to- reasc= nr.514 din 06 iulie 1995//Monitorul oficial 58/641, 19.10.1995). Judec=torul este persoana ]nves-tit= constitu\ional cu atribu\ii de ]nf=ptuire a justi\iei, pe care le execut= ]n baza legii. (Vezi Legea cu pri-vire la statutul judec=torului nr. 544 din 20 iulie 1995 //Monitorul oficial 59-60/664, 26.10.1995).
Profesia de avocat este exercitat= de persoane calificate [i abilitate, conform legii, s= pledeze [i s= ac\ioneze ]n numele clien\ilor lor, s= practice dreptul, s= apar= ]n fa\a unei instan\e judec=tore[ti sau s= consulte [i s= reprezinte ]n materie juridic= clien\ii lor. (Vezi Legea cu privire la avocatur= nr. 1260 din 19.07.2002// Monitorul oficial 126-127/1001, 12.09.2002, Codul de procedur= penal=, Codul de procedur= ci-vil=, Codul contraven\ional etc.).
AP+R+TORII ADEV+RULUIC ontinu=m concursul cu ]ntreb=rile urm=toarei
etape. Prima etap= ne-a ar=tat c= s]nte\i destul de bine preg=ti\i [i c= nu v= scap= nimic din ceea ce se ]nt]mpl= ]n lumea sportului. Este nevoie doar de perseveren\=, de participare [i premiile puse la b=taie vor fi mai aproape de voi. {i ]nc= ceva – cea mai mare parte a premiilor anun\ate s]nt deja ”pe poli\a” revistei Noi. V= ur=m succes.
ETAPA a IV-a1. Cine a fost desemnat sportivul anului 2013 ]n
Republica Moldova? (5 puncte)2. Cine a fost c][tig=torul turneului de tenis simplu
masculin, edi\ia 2010 din Wimbledon? (4 puncte)3. Cine este recordmanul mondial la proba de
100 de metri alerg=ri? (3 puncte)A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile din data
apari\iei revistei.
R=spunsurile corecte la etapa I:1. Ion Luchianov.2. Serena Williams.3. Nu. Era accidentat.
Rezultatele etapei I:Iat= [i numele celor care au acumulat maximum
de puncte (12), ceea ce ]nseamn= c= toate cele trei r=spunsuri au fost corecte: Mihaela STICEA, Co-bani, Glodeni; Mihai AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni, Daniel CEBOTARI, Orhei; Elena PORUBIN, Holer-cani, Dub=sari; Mihaela DODI, Susleni, Orhei.
C]te 7 puncte au acumulat: Dumitri\a UNGU-REANU, H]nce[ti; M=d=lina BACIU, Cetireni, Un-gheni; Cristian MARDARE, Cahul.
}NAINTE DE COMPETI|IEFotografie: Valerie TUDOR
Noi, februarie 201426
pa gi na mu ze lor
XENIA DELI
C unoscuta moldoveanc= Xenia Deli a reu[it s= cucereasc= SUA. Tr=ie[te din plin visul american.
A plecat ]n SUA prin intermediul companiei Work and Travel [i a ajuns ]n lumina reflectoarelor ]n calitate de model. Ast=zi Xenia este imaginea mai multor branduri interna\ionale. Are onorarii de superstar [i mul\i admi-ratori. C]nd a ajuns ]n SUA, Xenia a fost observat= de un fotograf profesionist, ]n timp ce lucra drept chel-neri\=. Acest incident i-a deschis calea spre succes.
“America mi-a devenit a doua cas=. }mi place aceast= \ar=, oamenii s]nt binevoitori”, spune Xenia. De[i este un pic sup=rat=, pentru c= admiratorii din America nu [tiu s= pun= Republica Moldova pe hart=.
Cea mai mare realizare profesional= a ei este Victo-ria's Secret, orice model ][i dore[te s= fie fa\a acestui brand [i este cel mai frumos lucru care i s-a ]nt]mplat. Este prima moldoveanc= de la Victoria's Secret.
Xenia este singurul copil la p=rin\i. ini\ial, familia a fost ]mpotriv= ca ea s= r=m]n= ]n America, iar acum se m]ndre[te cu succesele ei. Cel mai bun prieten al Xeniei r=m]ne bunica de care nu o desparte nici oceanul, vorbe[te cu ea ]n fiecare zi pe skype.
Xenia este tentat= s=-[i ]ncerce norocul ]n actorie, ][i dore[te o carier= de actri\= la Hollywood. Chiar dac= a trecut timp de c]nd a ajuns vedet=, Xenia nu are fi\e. Atunci c]nd nu defileaz= pe cele mai mari podiumuri ale lumii, ea ][i petrece timpul ]n compania celui mai bun prieten al ei necuv]nt=tor, un c]ine.
Recent, am admirat-o ]n videoclipul piesei Wake me up a lui ionel istrati. Ne bucur=m c= ][i face timp [i pen-tru proiectele de acas=.
Ana BRADU
2014, februarie Noi 27
ALI MUHAMMAD
F urtul bicicletei a fost ]nt]mplarea care i-a dec-lan[at pasiunea pentru box. Ali a fost nevoit s=
raporteze furtul unui poli\ist, care ]i face cuno[tin\= cu antrenorul Fred Stoner. Cu ajutorul lui Stoner, Muha-mmad ajunge vedet= ]n liceu [i c][tig= un [ir de cam-pionate locale. Talentul [i munca colosal= face ca la 18 ani s= c][tige medalia de aur la olimpiada de la Roma. De aici ]ncepe preg=tirea pentru profesioni[ti, astfel lu]nd na[tere cel mai cunoscut boxer al lumii [i triplu campion mondial la categoria grea. Stilul lui de lupt= impresiona prin flexibilitatea mi[c=rilor, de-venind un boxer puternic [i gra\ios. Spusele lui cele-bre: ”Ca s= fii un mare campion trebuie s= crezi c= e[ti cel mai bun. Dac= nu e[ti, pref=-te”, r=m]n a fi drept motto pentru multe genera\ii de pugili[ti.
Muhammad Ali s-a n=scut la 17 ianuarie 1942 ]n statul Kentucky, SUA, lu]nd numele tat=lui s=u, Ca-ssius Marcellus Clay, Jr. }n 1964, convertindu-se la is-lam, ][i schimb= numele ]n Muhammad Ali, devenind astfel o figur= controversat= ]n afara ringului. Asocia- \ia Mondial= de Box ]n 1967 ]i ridic= licen\a [i titlul, fiind condamnat la cinci ani de ]nchisoare. Dup= eli-berare, revine ]n ring, iar victoria ]mpotriva lui George Foreman ]l claseaz= ]n topul celor mai buni boxeri. }n meciul impresionant de la Zair, Muhammad a folosit o tactic= spectaculoas=, l=s]ndu-se ]nvins p]n= ]n run-da a opta, dup= care revine cu o for\= de invidiat,
]nving]nd adversarul. }n 1974 este ales Sportivul anu-lui din SUA, iar ]n 1999 e desemnat Sportivul secolu-lui. A[adar, pseudonimul de The Greatest (Cel m=re\) s-a adeverit ]n timp, adun]nd 59 de meciuri c][tigate din totalul celor 64. Despre momentele de cotitur= din via\a-i [i cariera spectaculoas= s-au turnat filme, chiar el fiind distribuit ]n calitate de actor ]n c]teva pelicule demne de oscar. “Campionii nu se nasc ]n s=lile de sport. Campionii s]nt f=cu\i din ceea ce au mai ad]nc s=dit ]n ei: o dorin\=, un vis, o chemare”, declara spor-tivul ]n repetate r]nduri.
Militant pentru drepturile omului, se implic= activ ]n politic=, fiind fondatorul organiza\iei WoRLD, or-ganiza\ie Mondial= pentru Dreptate, Libertate [i Dem-nitate. }[i manifest= nemul\umirea cu privire la dis-criminarea rasial= din America printr-un gest [ocant, arunc]ndu-[i medalia olimpic= ]ntr-un r]u.
Adev=rata lupt= a vie\ii ]ncepe ]ns= ]n 1982, c]nd Ali Muhammad este diagnosticat cu boala Parkinson. Semnele bolii au fost vizibile ]nc= la apari\ia celebru-lui pugilist la Jocurile olimpice din Atlanta, unde a fost onorat s= aprind= tor\a olimpic=. }n prezent tr=ie[te ]n Michigan [i e tat= a nou= copii.
Daniela COJOCARU
time-out
28 Noi, februarie 2014
N oi ne-am obi[nuit cu ele, de parc= ne-ar ]nso\i de c]nd lumea [i p=m]ntul. S]nt at]t de r=sp]ndite, ]nc]t nici nu ne mai ]ntreb=m: dar
cine este autorul? {i ne vom uimi, auzind c= ideea acestor obiecte, iar adeseori [i realizarea, a apar\inut copiilor. Spre deosebire de maturi, copiii nu prea cunosc obstacolele, care le-ar face dificil= exploatarea unei idei ]ndr=zne\e. Apoi, maturii de multe ori neglijeaz= subiecte, care le par sau copil=re[ti (”neserioase”), sau bizare, sau inutile. Aceasta nu ]mpiedic= pe unii ”inventatori” v]rstnici s= breveteze idei mai mult ca tr=snite – les= pentru [erpi, de exemplu, sau furculi\= cu semafor. Vom vorbi despre astfel de inven\ii de-ale copiilor, adoles-cen\ilor [i tinerilor, care st]rnesc invidia [i celor mai faimo[i inventatori, care [i-ar fi dorit s= fie ei autorii unora dintre aceste idei.
Despre unii am scris deja la Aventura cunoa[terii. De exemplu, despre Blaise Pascal, care a inventat calculatorul mecanic ]n 1642, pe c]nd avea 19 ani. Sau despre Antoni van Leeuwenhoek, care, ]n 1648, la 16 ani, a construit cel mai performant microscop.
Benjamin Franklin, renumitul om politic, diplomat, jurnalist din Statele Unite ale Americii, a fost [i un inventator [i cercet=tor de suc-ces, de[i avea doar dou= clase! }n 1716, lucr]nd ]n magazinul de lum]-n=ri al tat=lui s=u, a inventat un dispozitiv care, pus pe m]ini, ]i per-mitea s= ]noate mai u[or. Avea doar 10 ani! Mai apoi a avut contribu\ii esen\iale la studierea electricit=\ii (el a introdus ]nsemnele pentru sarcina electric= ”+” [i ”-”, a inventat paratr=snetul [.a.), av]nd [i multe alte inven\ii. A avut un rol important ]n dob]ndirea independen\ei SUA, ]n stabilirea statalit=\ii. Nu ]n zadar ]l vedem pe bancnotele de 100 de dolari, de[i nu a fost pre[edinte al SUA (unicul caz).
}n 1824 t]n=rul francez Louis Braille, care avea doar 15 ani, a in-ventat un sistem de reprezentare a cuvintelor prin puncte reliefate, des-tinat orbilor. S-a ghidat de o inven\ie pentru militari, ce le oferea aces-tora s= citeasc= depe[ele pe ]ntuneric. Pe c]nd avea trei ani, Louis [i-a pierdut vederea ]n urma unui accident. inven\ia sa, utilizat= [i ]n prezent ]n ]ntreaga lume, ofer= nev=z=torilor [ansa de a citi singuri. Cam ]n aceea[i perioad=, t]n=rul englez Henry Bessemer a propus un meca-nism cu ace pentru [tampilarea datei pe timbre, prin aceasta excluz]nd posibilitatea utiliz=rii lor repetate. {i ast=zi timbrele au aspectul con-ceput de Bessemer. }n 1830, pe c]nd avea doar 17 ani, [i-a fondat o mic= fabric= de turnat font=. }n continuare [i-a dedicat via\a ]mbun=t=- \irii aliajelor de fier, ob\in]nd o\eluri dedicate [i tehnologiilor de pro-ducere a acestora, devenind un industria[ faimos. Totodat=, era un inventator ]nn=scut – a ob\inut 117 patente, majoritatea fiind aplicate la fabricile sale. iar despre convertizorul Bessemer pentru producerea o\elului, care a revolu\ionat industria metalurgic= mondial=, a auzit orice elev la lec\iile de chimie.
}n 1873, pe c]nd avea doar 15 ani, americanul Chester Greenwood a inventat ”protec\ia pentru urechi” – c=[tile, iar la 18 ani [i-a primit bre-vetul pentru inven\ie. }i pl=cea s= patineze, prin urmare petrecea mult timp la frig. {i primele ]i ]nghe\au urechile. Astfel a ajuns la ideea unei protec\ii u[oare [i estetice. Au urmat alte vreo sut= de inven\ii, multe fiind axate pe ]mbun=t=\irea ”protec\iei”. }n prezent, de diferite forme, cu sau f=r= muzic=, s]nt un accesoriu preferat al tinerilor. E bine s= ne aducem aminte c= mai ]nt]i a fost Chester.
Ce inven\ii uimitoare de ale copiilor [i tinerilor au urmat? Le vom g=si ]n num=rul urm=tor.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
COPIII {I TINERII, MEREU INVENTIVI
aventura cunoa[terii
Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+
I
30 Noi, februarie 2014
Urmare din pag. 14, 15
de camer= pentru a merge concomitent cu ea, deplas]ndu-m= corect [i f=r= ea. Lui Zalakevicius i-au pl=cut interven- \iile mele, accept]ndu-le f=r= ezitare, [i d]ndu-le drept exem-plu ]n cinematografie studen\ilor c=rora le preda la Arte.
— C]nd rulau pe ecranele televizoarelor filmul |iga-nul, apoi }ntoarcerea lui Budulai, toate str=zile fostei URSS erau pustii. Ce ne pute\i spune despre produce-rea acestui film?
— A fost interesant s= lucrez [i cu regizorul Aleksandr Blank, accept]nd [i el cu pl=cere interven\iile pe care le-am f=cut, mai ales ]n prima parte a peliculei. }n partea a doua am intervenit mai pu\in, eram obosit [i bolnav. Adeseori, ]mpreun= cu Blank, beam ]n doi un ceai rece cu c]teva pic=turi de coniac, ]n care puneam [i dou=-trei floricele galbene – era de ajuns s= sorbim un g]t ca s= ne ajute mult pe platoul de filmat. Numai eu [i Blank [tiam de acest ceai.
— Domnule Mihai Volontir, de ce ave\i nevoie ]ndeo-sebi ]n ultima zi ]nainte de premiera unui spectacol sau de turnarea unui film?
— Cel mai important e s= fiu ]n lini[te. S= m= plimb de unul singur ]n s]nul naturii. S= vorbesc cu eroul pe care ]l creez, cu mine ]nsumi.
— Dar ce sentiment V= cuprinde la sf]r[itul turn=rii unui film?
— C]nd se termin= film=rile unei pelicule, atunci vine cea mai mare triste\e. Timp de c]teva luni sau poate ani te concentrezi asupra vie\ii unui personaj, asum]ndu-\i o alt= via\=. {i c]nd s-a sf]r[it "jocul", via\a acestuia, cu bucuriile [i durerile lui, r=m]n gol, trist [i r=t=cit. M= simt sec=tuit cu totul, dar nu de puteri. Dup= asta m= simt singur cu via\a de toate zilele, nu [tiu ce voi face m]ine, poim]ine... C]teva luni de filmare tr=iam cu rolul, orice pas pe care-l f=ceam eram cu rolul. Eu nu eram Volontir. Trupul [i sufletul meu erau cu eroul. Dac= e vorba de |iganul, atunci, dup= film=ri, s-a terminat [i ceaiul rece al lui Blank – nu-mi mai pl=cea. Ai tr=it o via\= a eroului... Acum trebuie s-o tr=ie[ti pe a ta, mult prea necunoscut=, adev=rat= [i adesea ]ncurcat=.
— Dac= ar fi s= ]mbr=\i[a\i azi profesia de cadru di-dactic, ce a\i vrea s= le preda\i copiilor?
— Le-a[ vorbi despre via\=, despre oameni, despre na-tur=: animale, p]r]ia[e, p=dure; s= ne cunoa[tem drepturi-le [i obliga\iile. Nu a[ putea s= le spun altceva. Eu nu cu-nosc prea multe.
— Am auzit nu o singur= dat=: c]nd Mihai Volontir \i-a t=ia o ro[ie sau o felie de p]ine, \i se face ]ndat= poft=, chiar dac= adineaori ai stat la o mas= copioas=...
— orice lucru trebuie f=cut cu drag. Dac= invi\i pe cine-va ]n ospe\ie, f= lucrul acesta cu pl=cere, dar nu din dato-rie. Dac= ]mprumu\i colegului de banc= un creion sau o carte, f=-o cu z]mbetul pe buze, dar nu cu fruntea ]ncre- \it=... Dac= o turturic= s-a oprit la picioarele tale, nu fi nep=s=-tor, arunc=-i ni[te semin\e sau c]teva firimituri de p]ine...
— Adeseori ]i pomeni\i pe p=rin\ii Dvs. Cum V-au r=mas ei ]n memorie?
— Mama c]nta cu mult suflet, ]ndeosebi pentru sine: Cucule cu pan= sur=; Nistrule, pe malul t=u... Mama ne mai atingea uneori cu v=rgu\a, tata ]ns= era suficient s= ne pofteasc= ]n camera sa, un fel de ”cabinet”, [i ne spu-nea doar dou= vorbe – cuv]ntul lui era tare. A f=cut el o excep\ie cu mine. Aveam 11–12 ani, ]ntr-o zi de noiembrie eram la p=scut oile pe Valea Ciornei. M= jucam cu ceva ]n m]ini, c]nd a ]nceput a fulgui. Deodat=, m-am trezit c= fulgii cad peste mine ca ]n poveste, ]mprejur se f=cuse to-tul alb, iar oile disp=ruser=. Cat=-le de unde nu-s. M-am ]ntors acas= [i i-am spus tatei c= le-am pierdut. Atunci tata
mi-a dat o palm= u[oar= peste obraz, prima [i ultima ]n via\=. L-a luat pe fratele mai mare Volodea, un felinar, [i s-au dus pe Valea Ciornei, unde dup= mai multe c=ut=ri le-a g=sit sub un \anc de piatr=. Tata a fost un om sobru, era foarte corect [i disciplinat, nu avea duio[ia mamei, dar ne-a iubit foarte mult, ]ndemn]ndu-ne s= ne p=str=m demnitatea orice s-ar ]nt]mpla ]n via\=, s= fim respectuo[i, dar s= cerem reciprocitate. Tata s-a ]ntors din armata \arist= ofi\er cu trei cruci Sf. Nicolai, cu o uniform= fru-moas=, cu un revolver, cu o sabie [i cu un ceas de argint cu numele lui. V]rful s=ge\ii se p=streaz= [i ast=zi la frate-le meu Benedict, ceasul nu [tiu unde a disp=rut, iar pisto-lul l-a uns cu unsoare consistent=, l-a pus ]ntr-o oal= de lut [i l-a ascuns dup= cas= ]n p=m]nt. Fratele meu Volodea [tia unde l-a ]ngropat [i peste un timp de la moartea tat=-lui nostru l-a c=utat, dar n-a dat de urma lui. ori c= fratele a uitat unde era ascuns, ori mai cuno[tea cineva aceast= tain= [i i-a luat-o ]nainte.
Tata nu voia s= intre ]n colhoz. }n 1949 i-au luat p=m]ntul, calul, c=ru\a, boroana... [i l-au obligat s= lucre-ze ]n calitate de contabil ]n gospod=rie.
— Domnule Mihai Volontir, V= plac mult animalele, ]ndeosebi caii [i c]inii...
— Aveam o c=\elu[= de v]n=toare, pe nume Duda, de ras= copoi elve\ian care a jucat [i ]n spectacolul Ple[u. Era foarte de[teapt= [i ager=, depista de departe fazanul, sco\]ndu-l din orice culcu[. odat=, la o v]n=toare, a ridicat un coco[ frumos, de vreo 3-4 ani. Am tras un foc, ]ns= pe al=turi, fazanul cobor]nd peste aproape 300 de pa[i ]n ni[te porumbei. Duda i-a luat ]ndat= urma, ridic]ndu-l din nou. Am tras dou= focuri la r]nd, ]ns= [i de data aceasta ]n gol. Atunci Duda se ]ntoarce la mine [i face ham-ham... Copoiul s-a luat iar pe urma fazanului, ca s=-l ridice a treia oar=. S= vezi, dr=cie, [i de data asta am ]mpu[cat ]n nori. Duda a s=rit la picioarele mele, probozindu-m= [i mai nemul\umit=: ham-ham-ham-ham...
— Lumea V= cunoa[te [i drept interpret de muzic=. Cum V-a\i lansat pentru prima dat= ]n aceast= calitate?
— Mai ]nt]i ]n spectacole, apoi ]n filme. C]nd am montat piesa Agache Fluture de V. Alecsandri, Petre Teodorovici, care a compus muzica, m-a ]ndemnat: ”B=di\= Mihai, tre-buie s= c]n\i nu numai ]n spectacole de teatru”. Tot el a dus la Casa Radio c]teva ]nregistr=ri ale mele care au fost ac-ceptate. Mai apoi am fost invitat s= particip la concerte ]n sala Palatului Na\ional din Chi[in=u, ]ntr-un mic turneu ]n Rom`nia, apoi la Moscova ]n sala Belîie Stolbî. Petre [i fratele s=u ion Aldea-Teodorovici mi-au fost na[i pe acest f=ga[. Fie-le \=r]na u[oar=.
— Dar ce sfat le pute\i da celor care stau azi ]n b=ncile [colii [i viseaz= s= devin= actori, regizori sau interpre\i?
— Mai ]nt]i de toate s= fac= observa\ii asupra gesturi-lor [i mimicii oamenilor [i ale animalelor – cum se bucur=, cum se ]ntristeaz=, cum se sup=r=... De multe ori omul spu-ne mai mult prin gesturi dec]t prin cuvinte. S= transmit= via\a veridic= prin rolul pe care-l joac=. S= fie ]n toate sin-ceri [i vrednici, s= nu fie m]ndri [i ]ng]mfa\i, s= nu fie sup=ra\i. Sigur, un rol bine jucat depinde [i de chipul omu-lui, adic= de personalitatea fizic=. Dac= ]\i dore[ti ca cine-va s= te arate cu degetul, uite ce artist frumos, n-ai s= ajungi niciodat= artist.
Cu ceva timp ]nainte de a juca ]ntr-un spectacol sau mai ales ]nainte de film=ri, m= duceam la pia\a agricol= [i urm=ream un prototip care-mi pl=cea suflete[te – mer-geam cu el, r]deam cu el, tr=iam cu el, luam de la el tot ce-mi trebuia [i m= ]ntorceam cu el pe platou ]mbr=c]nd
SALA FUNDUL M+RII
nimic altceva
ˇ ˇ
312014, februarie Noi
doar hainele eroului... Personajul meu din Acest dulce cuv]nt – li-bertate, care s=pa un tunel p]n= la pere\ii unei ]nchisori a ajuns la un bloc de piatr=. Era bolnav [i nespus de obosit. Piatra m= blocase [i pe mine, cu toate c= [tiam pe de rost scenariul, nu m= dumiream cum s= joc mai departe starea eroului [i l-am ]ntrebat pe Zalakevicius. Aces-ta mi-a r=spuns: ”Mi-hai, a[ fi cel mai prost regizor dac= a[ [ti ce trebuie s= faci...”
Actorul, ca [i inter-pretul, ca [i scriitorul, ca [i orice om de art= e o personalitate crea-tiv=.
— Succesele Dvs. au fost apreciate cu numeroase premii, titluri, distinc\ii de stat... Care dintre ele V= bu-cur= mai mult?
— Aprecierile oamenilor. Miile de scrisori, telefoane-le, vorbele de respect ale trec=torilor cu care m= v=d zil-nic... Cineva din Recea, R][cani, mi s-a m=rturisit c= a crescut [i s-a format datorit= filmelor mele pe care le-a vizionat pe toate de c]teva ori... Acum 15-17 ani prezen-tam cu Klara Luciko un spectacol la Volgograd. Sala era arhiplin=. Deodat=, u[ile s-au deschis [i au dat buzna vreo dou= sute de \igani. Administra\ia a ]ncercat s=-i opreasc=, ]ns= ei au r=spuns categoric: ”Eto na[ Budu-lai” (Budulai e al nostru). odat= am fost invitat la Mosco-va de Patriarhul Rusiei, Alexei al ii-lea, la o manifestare cultural= organizat= ]n cadrul Funda\iei }mp=care [i ]n- \elegere. Acolo am c]ntat Trimite-ne, Doamne, o ploaie cu stele, dup= care s-a apropiat de mine so\ia lui Boris El\in [i a f=cut: ”Nu [tiu despre ce a\i c]ntat, dar mi-au dat ochii ]n lacrimi...”
— Ce categorie de filme V= plac mai mult?— Filme [i spectacole de duh. Care au o atitudine
s=n=toas= [i frumoas=, ceva care s=-\i p=trund= sufletul, nu numai ra\iunea.
— Nu o singur= dat= Vi s-a propus s= V= stabili\i la Chi[in=u, la Moscova ori la Kiev. De ce a\i refuzat?
— Pentru c= nu duc dorul migra\iei. Am avut un ”am-b]\”, am dorit s= le demonstrez celor pleca\i ]n c=utarea locului unde e mai bine c= [i aici unde-\i s]nt ]nceputurile po\i face lucruri bune, vrednice de laud=, dac= te dedai f=r= cru\are [i cu uitare de sine frumoasei munci de crea- \ie. }n Cartea Sf]nt= se spune: Nu c=uta unde e bine, f= s= fie bine.
— Ne-a\i povestit ]n c]teva cuvinte despre prima dra-goste a Dvs. V= rug=m s= ne spune\i cum a\i f=cut cuno[tin\= cu so\ia Dvs., cunoscuta actri\= Eufrosinia Dob]nd=-Volontir?
— La fel e ”de vin=” regizorul Boris Harcenco. }n 1960 eram la {tefan Vod= cu spectacolul Tinere\ea p=rin\ilor de Gorbatov. Harcenco c=uta [i viitori actori. iar al=turi, la C=u[eni, era un teatru, a[a-numit intercolhoznic, unde ju-cau Grigore Grigoriu [i Eufrosinia Dob]nd=, care lucra ca
bibliotecar=. Am-bii au fost la acest spectacol, dup= care regizorul i-a ]ntrebat ce le-a pl=cut. Ei au fost foarte sinceri [i au povestit tot ce cre-deau. }n acea zi ambii au fost invita\i la B=l\i. Cur]nd, Harcenco ne-a propus s= facem ]mpreun= o prob= ]ntr-un spectacol. Acesta a fost ]nceputul. }n ianuarie 1962 ne-am c=s=torit, ]ns= ne-am cununat mult mai t]rziu ]n Rom`nia.
— Stimate Domnule Mihai
Volontir, s]ntem curio[i s= [tim ce vrea s= afle de la bu-nic nepo\ica Dvs. C=t=lina?
— }n frageda copil=rie m= ]ntreba de toate: cum eram c]nd eram mic, ce peripe\ii am avut mai hazlii, cum erau bunicul [i bunica mea. Dac= am avut pati-ne, s=niu\=, biciclet= [i c= tare ar vrea s= aib= un c=lu\ cu [a [i s= ]ngrijeasc= de el. Ea s=-l ]ngrijeasc=. Se mir= de ce ]n strad= to\i m= salut= [i ]mi zic pe nume. De unde m= cunosc. Acuma e mare, e elev= ]n clasa a X-a la un liceu din Chi[in=u. }nva\= [i cite[te mult. A fost nevoit= s= plece de dou= ori, cu o ]ntrerupere, pentru [ase ani la Paris, cu maic=-sa ]n calitate de diplomat, angajat= la Ministerul de Externe [i inte-gr=rii Europene. iar programul de ]nv=\=m]nt difer= de la o \ar= la alta.
— Pe care oameni ]i dispre\ui\i cel mai mult?— Pe [mecheri, lacomi, be\ivi [i pro[ti. Dar cel mai
mult nu-mi plac fariseii, care se arat= bl]nzi, pl=cu\i, ]ns=, de fapt, au cu totul alt= fa\=.
— Dar ce calit=\i pre\ui\i cel mai mult la om?— Bun=tatea, indulgen\a, profesionalismul, calita-
tea de a da o m]n= de ajutor atunci c]nd e nevoie.— Ce cuv]nt sau expresie V= place mai mult [i ]l (o)
utiliza\i mai des ]n vorbire?— Dac= e bine, bine s= fie. Drag= omule...— Ce le dori\i cititorilor revistei NOI?— }nt]i de toate s= fie s=n=to[i, s= aib= parte de oa-
meni care s=-i pov=\uiasc=, s=-i ]ndrumeze. S= citeasc= c=r\i bune [i s= se str=duiasc= a le ]n\elege. S= studie-ze istoria neamului rom`nesc, dar [i a altor lumi, s= p=streze, s= apere cu d]rzenie cele mo[tenite de la str=-str=-bunici. S= urasc= lenevia, p]r]tul, lingu[irea, l=comia, ]ng]mfarea, invidia. S= se bucure de orice zi a anului, de orice anotimp. S= apere [i s= pre\uiasc= ceea ce trebuie s= d=inuie ve[nic – dragostea. Altfel spus, s= poarte de grij= sufletului. S= fie corec\i cu sine [i cu semenii lor.
Pentru NOI – Valerie VOLONTIRFotografii de autor
ˇ ˇ
32 Noi, februarie 2014
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
ex-libris
VATRA BLAJINILOR. Ion Dru\=. Bucure[ti: Editura Aca-demiei Rom`ne, 2013, 384 p.
Volumul reprezint= o selec\ie de autor din nuvelele [i po-vestirile cele mai valoroase, pu-blicate pe parcursul c]torva de-cenii de remarcabilul scriitor [i dramaturg, iar la final opera este ]ncununat= de dou= po-eme noi – |=ranii mei [i T=cerea p=m]ntului. Ve\i fi ]nc]nta\i s= reg=si\i aici Sania, La fete, Piept la piept, Samariteanca, Toiagul p=storiei (din ciclul Dor de oameni), dar [i s= descoperi\i noi nuvele [i povestiri la fel sau chiar mai profunde, mai poetice, mai aproape de sufletul neamului rom`nesc.
LOCALIT+|ILE REPUBLICII MOLDOVA: ITINERAR DOCU-MENTAR – PUBLICISTIC ILUS-TRAT. Valerian Ciobanu etc. Vol.11. R-Sa. Chi[in=u: Funda\ia Draghi[tea, 2013, 548 p.
Actualul volum, al 11-lea la num=r din cele 15 preconizate, descrie evolu\ia economic= [i so-cial-politic= a a[ez=rilor, ale c=ror nume ]ncep cu litera R [i c]teva cu litera S, ]ncep]nd cu Racov=\ (So-roca) p]n= la Sauca (ocni\a), printre ele fiind [i ora[ele R][cani, R]bni\a, Rezina, R=u\el, str=vechile vetre umane R=ciula, R=dulenii Vechi, R=sc=ie\i, R=spopeni, R=zeni, Recea, Rediul Mare, Rom=ne[ti, Rudi [.a. – ]n total 89 de localit=\i din arealul dintre Prut [i Nistru [i c]teva din partea st]ng= a Nistrului. Acest volum a fost tip=rit cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Rom`niei – Departamentul Po-litici pentru rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.
PROVERBE {I ZIC+TORI. Alc=-tuire: Efim Junghietu. Chi[in=u: Arc, 228 p.
Cartea este o culegere de proverbe [i zic=tori care fac parte din tezaurul folcloric rom`nesc. {i proverbele, [i zic=torile s]nt u[or de memorizat [i imprim= limbii mai mult= plasticitate [i o mai mare for\= de expresivitate, autorul f=- c]nd o distinc\ie clar= ]ntre prover-be [i zic=tori. Acestea s]nt grupate ]n c]teva categorii mari: Universul; Natura; Lumea; omul; Rela\iile so-ciale; Rela\iile familiale; Virtu\ile [i cusururile indi-viduale, fiecare dintre ele av]nd mai multe subcate-gorii. Culegerea mai con\ine un Glosar ]n care s]nt explicate unele cuvinte marcate stilistic: regionale, populare, ]nvechite, ie[ite din uz, dar [i interpreta-rea unor proverbe [i expresii, oferindu-ne posibili-tatea s= afl=m istoria [i contextul apari\iei lor. Lec-tur= pl=cut=!
punctul de pornire
—Mai pu\ine fete s]nt pa-sionate de matematic=,
de unde ai aceast= atrac\ie? — ”Vinovat” se face bunicul meu, care ]n fiecare zi
m= ]nv=\a c]te ceva nou din domeniul matematicii. A[a c= el a fost cel care mi-a altoit aceast= dra-goste.
— Cum a fost la Olimpiada Balcanic= de Mate-matic= pentru Juniori?
— Subiectele au fost dificile [i fiecare avea un specific, ceea ce le f=cea s= fie interesante la rezol-vare.
— Cum au fost concuren\ii din alte \=ri? — Am avut concuren\i puternici, bine preg=ti\i.
Dar [i noi am avut o presta\ie bun=.— Care este pre\ul acestei medalii pentru tine?— Multe ore suplimentare de matematic=. Absen-
tarea de la alte dicipline ]n favoarea matematicii. — Ai renun\at la ceva de dragul cifrelor?— La somnul dulce ]n dimine\ile de s]mb=t=, c]nd
merg la orele suplimentare. }n rest, [tiu s=-mi orga-nizez timpul.
— Am citit c= un matematician are nevoie de in-tui\ie. Tu ce crezi?
— o problem= are mai multe metode de rezolvare, dar nu toate duc la un r=spuns corect, a[a c= intui\ia e important=, apare ca un fulger.
— }n agenda ta se reg=sesc note insuficiente?— Am fost ]ntotdeauna un copil energic. }n clase-
le primare nu prea reu[eam s= stau lini[tit= ]n pauze, la ore cu at]t mai mult. De aceea m= alegeam cu c]te o not= insuficient= la purtare. }n rest pot s= m= m]n-dresc – am zece pe linie.
— Ce muzic= ascult= o domni[oar= pasionat= de cifre?
— }n zilele ploioase ascult blues, ]n zile cu soare – muzic= vesel=.
— Ce-\i place s= faci ]n timpul liber?— Timp de opt ani am practicat dansul, acum ]mi
place s= fac coregrafii noi. Ador s= petrec timpul ]mpreun= cu familia mea, cu sora mea Eliza. Cu mult drag privesc filme despre natur= [i univers.
— Care este rolul bunicilor ]n via\a ta? — }i s]nt recunosc=toare bunicului c= mi-a trezit
interesul pentru matematic=, iar bunica a fost cea care mi-a dat cele mai bune sfaturi [i m-a r=sf=\at mereu.
Pentru NOI – Iuliana BUNU
FULGERUL INTUI|IEI Nicoleta MAHU, elev= ]n cl. a VIII-a la Liceul Teoretic Orizont din Chi[in=u. Performan\=: me-dalia de bronz la Olimpiada Bal-canic= la Matematic= pentru Juniori.
332014, februarie Noi
fii s=n=tos!
}N AJUTORUL RESPIRA|IEI
poft= bun=!
D e fiecare dat= c]nd s]ntem la mas=, ]mi place s=-i uimesc pe cei dragi cu m]c=ruri gustoase,
care s= le ]nc=lzeasc= sufletele, ]ndeosebi, ]n aceste zile reci de iarn=. Un loc aparte printre preferin\ele culinare ale casei ]l ocup= pastele — ]n toat= varie-tatea formelor, de la cele simple p]n= la cele mai sofisticate.
Cu ceva timp ]n urm= aveam rezerve ]n privin\a pastelor, motivul fiind miturile create ]n jurul acestui aliment, cum c= ar fi nes=n=toase. Ast=zi, dimpo-triv=, pastele s]nt cunoscute ca fiind parte a unui regim alimentar corect. Foarte hr=nitoare, pastele s]nt o surs= sigur= de energie. Datorit= concentra\iei mari de carbohidra\i, pastele constituie ”combusti-bilul” organismului nostru, ]n special, al creierului care este dependent de glucoz=. Acestea confer= rapid senza\ia de sa\ietate [i lent elibereaz= energie pentru tot felul de activit=\i practicate ]n timpul zilei. iat= de ce s]nt recomandate a fi consumate ]n prima jum=tate a zilei. Partea bun= e c= pastele s]nt s=race ]n gr=simi saturate [i ]n colesterol. Cu toate astea, dac= nu s]nt alese corect — s]nt fabricate din f=in= alb= rafinat= — [i nu s]nt g=tite corespunz=tor — s]nt combinate cu sosuri grase, zah=r sau prea multe br]nzeturi — nu aduc nici un beneficiu organismului. Cea mai bun= op\iune o reprezint= pastele din f=in= integral=. }n ele se p=streaz= toate propriet=\ile s=n=toase ale bobului de gr]u. Se recomand= ca acestea s= fie servite cu legume precum vinete, ardei gras, ciuperci, dovlecei, m=sline sau sos de ro[ii cu verde\uri proaspete. Al=turi de legume, la re\etele de paste se pot al=tura [i o bucat= de pe[te, de pui sau de vit= la cuptor. Pastele ob\inute din f=in= integral= s]nt bogate ]n proteine, vitamine (B1, B2, K, E), fibre [i minerale esen\iale (calciu, magneziu, fier, zinc).
Toate pastele din f=in= de gr]u con\in o protein=, pe nume gluten. Unor persoane glutenul le provoac= tulbur=ri diges-tive, deci trebuie exclus din ali-menta\ie. Pentru ei au fost create pastele din f=in= de hri[c=, de orez [i de po-rumb, care sea-m=n= bine ca textur= cu cele clasice din gr]u [i s]nt foarte s=n=toase.
oric]t de tare am ]ndr=gi pastele [i oric]t de be-nefice ar fi, nu le putem consuma ]n fiecare zi. Exce-sul ar putea determina cre[terea nivelului de zah=r din s]nge. iat= de ce se recomand= s= se consume paste de dou= ori pe s=pt=m]n=.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
A cum c]teva zile, st]nd la coad= ]n farmacie, am auzit ]nt]mpl=tor discu\ia a dou= doamne di-
naintea mea. ”iarna, fiecare zi ]ncepe [i se termin= cu c]teva pic=turi pentru desfundat nasul. Uneori, dac= nu pot respira le folosesc [i la serviciu. Nu [tiu cum m-a[ descurca f=r= acest medicament”, spunea una dintre ele. Nu este primul caz pe care-l ]nt]lnesc. Fie c= s]nt sub form= de pic=turi, solu\ii sau spray-uri, foarte mult= lume se bazeaz= pe descongestionante, ba mai mult, ajunge s= depind= de acestea.
Este adev=rat, dou=-trei pic=turi sau o doz= de spray administrate ]n nas ][i fac ]ndat= efectul, te ajut= s= respiri [i ]\i ofer= o stare de bine. Dar aces-tea nu pot fi folosite mai mult de trei zile, iar dep=[irea acestui termen nu va ]nt]rzia s=-[i arate con-secin\ele. Ape-larea continu= la solu\iile na-zale creeaz= dependen\= , iar nevoia de a le folosi se va sim\i din ce ]n ce mai des. }n timp, are loc iri-tarea mucoasei nazale. Aceasta se inflameaz=, se usuc= [i chiar poate s]ngera. Mai mult dec]t at]t, pe termen lung, descongestionantele s]nt o amenin\are pentru miros, iar mai t]rziu [i pentru gust.
{i totu[i exist= alternative sigure, f=r= riscuri. Evi-dent, trebuie evitat= utilizarea solu\iilor nazale, care se g=sesc acum ]ntr-o mare varietate ]n farmacii [i ]nlo-cuirea lor cu o solu\ie salin=. Aceasta poate fi pre-parat= u[or acas=. Este nevoie doar de o linguri\= de sare, care se adaug= ]ntr-un pahar cu ap= cald=. Se amestec= bine [i cu ajutorul unei seringi se fac sp=l=turi ]n fiecare nar=, de dou= ori pe zi. Pentru o respira\ie u[oar= ]n timpul somnului, seara, ]nainte de culcare, s]nt binevenite inhala\iile cu infuzie de mu[e\el. }ntr-un vas larg cu ap= fiart= se pun 3-4 linguri sau plicule\e cu flori de mu[e\el. Pot fi ad=u-gate [i alte plante puternic aromate — lev=n\ic=, frunze de eucalipt, ace de brad, ment=, busuioc, cim-bru. Cu un prosop peste cap, timp de 15 minute, se inhaleaz= aburii infuziei. De mare ajutor este [i zea-ma de l=m]ie. Dac= nasul nu este r=nit pe interior, se picur= ]n fiecare nar= cu o pipet= c]te dou= pic=turi de zeam= de l=m]ie. Efectul este imediat.
Dac= exist= probleme de respira\ie severe, neap=rat se recomand= consultarea unui medic oRL-ist.
"COMBUSTIBILUL" DIN FARFURIE
34 Noi, februarie 2014
abc-ul Af ro di teisimbolistica pomilor
CEDRUD atorit= dimensiunii impu-
n=toare a variet=\ii sale ce-lei mai cunoscute (cedrul din Li-ban), cedrul a devenit emblema m=re\iei, a noble\ii, a for\ei [i a perenit=\ii. Dar, mai mult dec]t at]t, datorit= propriet=\ilor sale natu-rale, el este simbolul incoruptibi-lit=\ii. Acest lucru ]l afirm= teolo-
gicianul filosof din secolul al ii-lea, origene, ]n comentariul s=u asupra C]nt=rii C]nt=rilor 1.17: Cedrul nu putreze[te; a face din cedru b]rne pentru casele noastre ]nseamn= a ne feri sufle-tele de stricare. Ca toate conifere-le, cedrul este, prin urmare, sim-bol al nemuririi.
Egiptenii ][i construiau cor=-biile, co[ciugele [i statuile din lemn de cedru; evreii, pe vremea regelui Solomon, au construit din lemn de cedru schel=ria Templu-lui din ierusalim. Unele statui grece[ti [i romane erau sculptate din lemn de cedru. Din trunchiul s=u r=[inos romanii f=ceau [i tor\e pl=cut mirositoare, [i sculp-tau imaginile zeilor [i ale str=-mo[ilor tot din acest lemn consi-derat sacru. Cel\ii ]mb=ls=mau cu r=[ina lemnului de cedru ca-petele celor mai nobili dintre du[manii lor. }n unele cazuri, r=[ina era ]nlocuit= cu aur, care, evident, avea aceea[i semnifica- \ie. Hristos este uneori ]nf=\i[at ]n trunchiul unui cedru.
} nflorirea cire[ilor, care este unul din spectacolele natura-
le cele mai pre\uite ]n Japonia – [i care reprezint= efectiv una din manifest=rile cele mai atr=g=-toare ale frumuse\ii ]n stare pur= – nu \ine doar de un estetism gra-tuit, cum s-ar putea presupune din faptul c= cire[ii ]n floare ai Ja-poniei s]nt copaci sterili.
Floarea de sakura este un sim-bol al purit=\ii [i de aceea este emblema bushl-ului, idealul ca-valeresc. La ceremoniile de nunt=, ceaiul este ]nlocuit printr-o infuzie de flori de cire[, care reprezint=, ]n acest caz, un simbol al fericirii.
Trebuie s= remarc=m c= ]nflo-rirea variet=\ii celei mai cunoscu-te de sakura coincide cu echinoc- \iul de prim=var=: este un prilej de bucurie [i presupune ceremo-nii religioase al c=ror scop este acela de a ocroti [i proteja recol-tele. }nflorirea cire[ilor prefigu-reaz=, de fapt, ]nflorirea orezului [i ofer=, prin dimensiunile gene-rozit=\ii [i duratei sale, un indiciu asupra recoltelor ce vor urma. Ea
este ]n orice caz imaginea pros-perit=\ii [i a fericirii existen\ei p=m]nte[ti care s]nt, de fapt, chiar [i atunci c]nd nu le sim\i ca atare de la ]nceput, prefigura\ii ale bea-titudinii atemporale.
Floarea cire[ului, efemer= [i fragil=, cur]nd luat= de v]nt, mai simbolizeaz=, ]n Japonia, o moar-te ideal=, deta[at= de bunurile acestei lumi, [i precaritatea exis-ten\ei.
Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT
Dic\ionar de simboluri,Bucureşti, 1995
NOTE CALDE} n plin= iarn= vrei s= te evi-
den\iezi cumva. o po\i face cu o arom= ]mb=t=toare. Dar s= \ii cont de felul t=u de a fi. Cum e[ti? Energic=, sensibil=, roman-tic=, optimist=, cerebral=... s= [tii c= parfumul ]\i eviden\iaz= per-sonalitatea. A[a c= Afrodita ]\i sugereaz= c]teva trucuri dac= nu [tii pentru ce miresme s= optezi.
Dac= e[ti o romantic= incura-bil= atunci, cu siguran\=, parfu-murile care-\i subliniaz= perso-nalitatea s]nt cele de trandafir, iasomie, l=cr=mioar=, violet=, crin, liliac, orhidee, crizantem=, zambil=, panselu\=. Notele ]\i vor face sim\it= prezen\a [i-i vei sur-prinde pl=cut pe to\i. Pentru zi folose[te ap= de parfum, iar pen-tru sear= aplic= esen\e mai tari.
}\i place s= te ]mbraci sport [i e[ti o fire energic=? |i se potri-vesc parfumurile de citrice, de bergamot=, m=r, mango, cocos, ananas, pepene galben [i ro[u, cire[e, papaya [i toate acele fructe care r=sp]ndesc ]n jur aro-me electrizante [i persistente. Domni[oarele care prefer= par-fumurile fresh-fructate iau decizii rapid, s]nt sigure pe ele [i [tiu s= combine munca cu distrac\ia [i au un suflet curat.
Pentru o fire cerebral= se potrive[te o arom= lemnoas=. Nu-\i plac discu\iile contradictorii [i preferi s= rezolvi situa\iile cu diploma\ie. Pentru tine au fost create parfumurile cu miros de pin, santal, cedru [i ar\ar. Mires-mele ]\i dau putere, te inspir= [i te ajut= s= comunici mai u[or cu cei din jur. Dac= e[ti mai ]n-dr=znea\=, ]\i plac aromele lem-noase amestecate cu piper [i nucu[oar=.
}\i place s= c=l=tore[ti [i s= ex-perimentezi mereu lucruri noi? E[ti o aventurier=. Atunci preferi parfumurile cu note calde, orien-tale, de vanilie, mosc, cui[oare [i ciocolat=. Miresmele de floare de portocal [i piperul alb ]\i sublini-az= senzualitatea, iar lavanda ]n amestec cu mirodeniile dulci ]\i dau un aer misterios. Doar gerul va putea concura cu tine.
CIRE{
352014, februarie Noi
ULTIMA SPORTS
ieri [i azi
MARTIEN u v= face\i griji – mai s]nt bran-
duri auto neelucidate ]nc= pe paginile revistei, [i mai vechi, [i mai noi. {i Ultima Sports e doar unul dintre ele, dup= care se as-cunde o companie relativ t]n=r= de
producere a automobilelor sporti-ve. Mai exact este vorba despre Ul-tima Sports Ltd. – o cas= automo-bilistic= britanic=, fondat= ]n 1997, cu sediul la Hinckley. Dar istoria firmei ]ncepe ceva mai devreme, ]n 1982, c]nd inginerul Lee Noble a creat firma Noble Motorsports Ltd. [i a ]nceput s= produc= modelul Ultima Mk1. }n continuare au fost elaborate [i urmau s= fie produse
modelele Ultima Mk2 [i Mk3, dar, ]n 1992, drepturile asupra lor au fost cump=rate de Ted Marlow. }n 1997 el a schimbat denumi-rea ]ntreprinderii ]n cea cunoscut= ]n pre-zent. Nici faimosul in-giner [i designer auto Lee Noble nu s-a l=sat b=tut – ]n 1999 el [i-a organizat o nou= firm= – Noble Au-tomotive.
De fapt, Ultima Sports Ltd. pro-duce toate componentele pentru automobilele proiectate [i testate, cu excep\ia motorului [i transmisi-ei, care se asambleaz= ]n afara ]n-treprinderii – fie la un atelier speci-alizat, fie de cump=r=tor. Aceast= tehnologie este cunoscut= ca rolling body.
Motorizarea modelelor Ultima Sports se axeaz= pe moderniz=ri ale legendarului motor Chevrolet V8, realizate de firma American
Speed. Astfel, motorul Chevrolet Small block V8, cu cei 640 c.p., in-stalat pe primele modele Ultima Sports, le-a asigurat acestora mai multe recorduri de vitez= [i accele-rare. Un alt motor perfec\ionat, mai nou – American Speed SBC – dez-volt= 720 c.p., transform]nd mode-lele actuale ]n unii dintre cei mai tari bolizi ai str=zii dup= ciclul ac-celerare – decelerare: de la pornire p]n= la oprire definitiv=, intermedi-ar ating]nd viteza de 100 km/or= (0-100-0), se perind= doar 9,2 se-cunde.
La ]nceputuri au fost produse modelele Sport [i Spyder, ca apoi s= fie ]nlocuite de Ultima GTR [i cabrioletul Ultima Can-Am. Ultima GTR, dotat= cu motorul cu benzin= V8 (6,3 l) deja amintit anterior, cu transmisie de la Porsche G50, ]n cinci trepte, cu caroseria din alu-
miniu [i fibr= de sti-cl=, omologat= pen-tru [osele, este un adev=rat vr=jitor al vitezelor. Pe renumi-ta pist= de ]ncerc=ri Top Gear, ]n 2009, Ultima GTR a dobor]t performan\ele ]nre-gistrate de Ferarri Enzo, Ferarri FXX (pi-lotat de Michael
Schumacher!) [i Gumpert Apollo Speed. Unde mai pui c= pre\ul Ulti-ma GTR – circa 85 mii de euro – este incomparabil mai mic dec]t al concuren\ilor s=i (un Ferarri FXX ajunge [i la 2 mln euro!). }n Ultima GTR este loc [i pentru pasager, care se simte pl=cut ]n scaunul sportiv al=turi de pilot. }n prezent se fac diferite propuneri pentru de-signul exterior al GTR-ului pentru a-l ]nnobila cu linii ultramoderne.
Iurie SCUTARU
170 de ani de la na[terea lui Nikolai Rimski-KoRSAKoV, com-pozitor, dirijor, pedagog [i critic muzical rus (6 mart. 1844 – 8 iun. 1908).
150 de ani de la fondarea Lice-ului Teoretic Rom`n-Francez Gh. Asachi din Chi[in=u (fondat de c=tre Janette Dubois) (8 mart. 1864).
300 de ani de la na[terea lui Carl Philip Emanuel BACH, com-pozitor [i clavecinist german, fiul compozitorului Johann Sebastian Bach (8 mart. 1714 – 14 dec. 1788).
80 de ani de la na[terea acto-rului de teatru [i film Mihai VoLoNTiR (9 mart. 1934).
200 de ani de la na[terea lui Taras {EVCENKo, poet, drama-turg [i pictor ucrainean (9 mart. 1814 – 10 mart. 1861).
80 de ani de la na[terea cos-monautului rus iuri GAGARiN (9 mart. 1934 – 27 mart. 1968).
85 de ani de la na[terea regi-zorului [i actorului de teatru Vale-riu CUPCEA (12 mart. 1929 – 15 ian. 1989).
160 de ani de la na[terea lui Alexandru MACEDoNSKi, proza-tor, dramaturg [i publicist rom`n (14 mart. 1854 – 24 sept. 1920).
85 de ani de la na[terea lui iu-rie DARiE, actor de teatru [i film, desenator rom`n originar din Ba-sarabia (14 mart. 1929 – 9 nov. 2012).
210 ani de la na[terea lui Joha-nn STRAUSS (Johann Baptist Strauss sau Johann Strauss Sr.), violonist, dirijor [i compozitor ro-mantic austriac, faimos pentru valsurile sale [i popularizarea acestora (14 mart. 1804 – 25 sept. 1849).
75 de ani de la na[terea lui Gheorghe VRABiE, artist plastic, cercet=tor [tiin\ific, specialist ]n domeniul artei monumentale de-corative, artei heraldice (21 mart. 1939).
65 de ani de la na[terea lui Tu-dor CHiRiAC, compozitor [i peda-gog, doctor ]n muzic=, stabilit ]n Rom`nia (21 mart. 1949).
calendar
Noi, februarie 201436
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Conlucrare. 2. Are multe luni – Extraordinar. 3. Preot – }n Sparta nu aveau drepturi cet=\ene[ti. 4. indicat – Pumnalul din dreapta! 5. C=prari. 6. La estul Zanzibarului! – idee principal=. 7. Cap=t de tigaie! – Scop – Dumneata. 8. Cupru [i zinc – }ncuietoare. 9. Transmit g]ndurile la distan\=. 10. }nchipuit.
VERTICAL: 1. Volum. 2. Demne de cinste. 3. Pot repeta sunete articulate. 4. }ncep=tor – Maria Eni-Mor=ra[. 5. Dubleaz= – Sut= la sut= – A piept=na. 6. Unde nu-i cap - vai de bonitate! – Andrei Grosu. 7. }l are codrul... ]n cap=t! – ia un ”e” leli\ei! 8. Nu [tie nimeni cum ]l cheam= – Se d= la b=ut. 9. Fa\=-n fa\= cu r=\oiul – A ]ncepe lupta. 10. A umple cu ceva, ce deriv= din etan – Nu e frumos.
Cuv]ntul strapa\ ]nseamn=:
1. Munc= grea;2. Talaghir;3. Ar[i\=.
dezlegarea
cuvintelor
]ncruci[ate
publicate
]n nr. 12, 2013
ORIZONTAL: 1. Letopise\e. 2. iaurt. Etaj. 3. Mi. A\=. 4. Arbust. Poc. 5. A.N.L. Pact. 6. An. Datat=. 7. Negri. R. V. 8. i\e. Ai. Aia. 9. Co-tramand. 10. Viniet=. A. i.
VERTICAL: 1. Liv=dari. 2. Ea. Tci. 3. Tumb=. Neon. 4. oriunde. Ti. 5. Pt. {lag=re. 6. A\. Triat. 7. Set. Pai. M=. 8. Etapat. A. A. 9. Ta. ocarin=. 10. Eject. V=di.
Evident, dup= ce a\i rezolvat totul corect, a ap=rut [i urarea: La mul\i ani!
Cuv]ntul marghiolie ]nseamn= viclenie; fandoseal=.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
Doi ta\i [i doi fii s-au pornit la pia\= [i pe drum au g=sit trei lei. Nu [tiu cum au f=cut ei, dar au ]mp=r\it leii ]n mod egal, fiec=ruia revenindu-i c]te unul. Pute\i expli-ca ]n ce fel?
iat= r=spunsul: 99 +9 = 108
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Igor GRABARI (1871- 1960): DIMINEA|+ DE IARN+
om de cultur=, de [tiin\=, pictor, n=scut la Budapesta din p=rin\i de origine ruseasc=. Primele ilustra\ii erau efectuate ]n baza lucr=rilor scriitorului rus N. V. Gogol.
Lucr=ri: ALEEA DE MESTECENi, SVETLANA, Z+PADA DE MARTiE, SoARELE R+SARE, SEAR+ DE MAi, BALUSTRADA etc.
Versuri: VERDE CRUD, VERDE CRUD... MUGUR ALB, {i RoZ {i PURDe vorb= cu creatoarea Elena E|CU.Bilan\ul concursului-loterie.pagina muzelor: Channing TATUM.time-out: Gabriela SZABo.
FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR
iuliana {CHiRC+secretar responsabil
Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie
Elena LEAHre dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Ana CEAP+co rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
olesea CURMEiope ra tor
Sergiu FRUNZ+[ofer
Co man da 3106For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al
Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).