GRAM AUR = 235,0131 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5101 RON EURO = 4,8745 RON DOLAR = 4,0179 RON

12 pagini

n BÂLBÂIELILE GUVERNULUI I-AU NEMULÞUMIT TOTAL /Antreprenorii din HoReCa ies în stradã

PAGINA 9

n BCR: “Activitatea economicã a accelerat înfebruarie ºi a ajuns la 94% dintr-o lunã pre-Covid”

PAGINA 9

n Intrãri recordde sume la nivelglobal în fondurilede acþiuni

PAGINA 4

5 lei Marþi, 16 februarie 2021, nr. 32 (6812), anul XXX

n CONFRUNTAÞI CU LIPSA ACUTÃ A MATERIA-LULUI RULANT / Ceferiºtii solicitã desfiin-þarea Autoritãþii pentru Reformã Feroviarã

PAGINA 3

n 4 miliarde euro – prefinanþare accesibilãdupã aprobarea de cãtre guvern a PNRR

PAGINA 3

n Universitãþile mizeazã pe consilieriºcolari specializaþi în psihologieeducaþionalã PAGINA 10

n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Din cesunt fãcute statuile?

PAGINA 11

Bãncileeuropenefolosescpandemia sãreducã dinpersonal ºi sãînchidãsucursale

Dupã mai bine de un deceniu de lacriza datoriilor suverane ºi intra-rea într-un mediu cu dobânzi ul-tra-scãzute, bãncile europene au

gãsit în pandemia de Covid-19 oportuni-tatea sã realizeze schimbãrile pe care in-vestitorii le-au cerut de ani buni, anumesã reducã din personal, sã închidã dinsucursale ºi sã forþeze migrarea clienþi-lor în mediul online, scrie Wall StreetJournal (WSJ).

Commerzbank, a doua cea mai mareinstituþie de credit din Germania, a anun-þat joia trecutã cã va renunþa la o treimedin personalul din þarã ºi va închide peviitor aproape jumãtate din toate sucur-salele sale. Miºcarea a venit ca urmare apresiunii exercitate în acest sens de cãtreacþionarul american Cerberus CapitalManagement. De asemenea, fuziunile îndesfãºurare în sistemele bancare din Ita-lia ºi Spania sunt aºteptate sã ducã laînchiderea a câteva mii de sucursale carealtfel s-ar suprapune ºi care în altevremuri reprezentau coloana vertebralã aactivitãþii bancare.

Compania de consultanþã Kearneyestimeazã de altfel cã aproape un sfertdin cele 165.000 de sucursale de bancãdin Europa vor dispãrea în termen de treiani.

Bãncile sunt de la criza financiarã overigã slabã în sistemul economic euro-pean în condiþiile în care acestea au fostmai lente comparativ cu bãncile ameri-cane în a-ºi adapta modelul de afaceri. Încomparaþie cu bãncile de peste Ocean,instituþiile de credit din zona Euro sestrãduie sã câºtige suficienþi bani pentrua susþine creºterea creditãrii. De aseme-nea, bãncile europene au intrat în crizaCovid-19 cu un munte de crediteneperformante moºtenite de pe urmacrizei datoriilor suverane.

WSJ aratã însã cã pandemia a adus unsentiment de urgenþã ºi de voinþã pentrurezolvarea situaþiei. Banca Centralã Eu-ropeanã (BCE) a început sã sprijine re-formele ºi a pavat drumul cãtre fuziuni ºipractic cãtre consolidarea sistemelorbancare. De asemenea, guvernele naþio-nale, rezistente în alte vremuri la aproba-rea fuziunilor - deoarece se taie puternicdin locurile de muncã din bãnci -, ºi-auschimbat tonul. Iar preþurile foarte scã-zute ºi evaluãrile slabe din piaþa bursierãpentru bãncile listate i-au convins pe uniidirectori de bãnci sã acþioneze în sensulfuziunii, în sens contrar riscând ieºireade pe piaþã.

“Pandemia, într-o anumitã privinþã, afost un catalizator pentru bãnci ca ace-stea sã înceapã sã rezolve din aceste slã-biciuni într-un mod mult mai radical”, aafirmat recent Andrea Enria, directorulsupravegherii bancare de la BCE, citat deWSJ. (M.G.)

(continuare în pagina 12)

CE SEMNAL POT TRANSMITE NIªTE TROGLODIÞI UNEICIVILIZAÞII MULTIMILENARE?

Sfidarea Chinei, o eroare strategicãfundamentalã pentru România

Marºul cãtre o lume multipola-rã, care nu mai poate fi stãvilitdupã vremelnica hegemonieamericanã, va cãpãta o

cadenþã nouã, mult mai dinami-cã, dupã depãºirea pandemiei.

La recenta întâlnire virtualã aForumului de la Davos, preºedin-þii Putin ºi Xi au prezentat o viziu-ne asupra noii lumi “uºor” diferi-tã de cea propusã de adepþii MariiResetãri.

Publicaþia Asia Times scrie cãviziunea celor doi lideri este una a colabo-rãrii multilaterale, care presupune câºti-guri pentru toþi participanþii, ºi nu a unuijoc cu sumã nulã, în care câºtigurile uneipãrþi presupune pierderi pentru ceilalþi.

“Vechile centre ale capitalismului, din

SUA, Europa ºi Japonia, se îndreaptã cã-tre o nouã locaþie”, se aratã într-un edito-rial recent din Asia Times. Noile centre

vor fi China, India ºi Brazilia.Ce fac “autoritãþile” statului

român în faþa acestei tendinþe?Nu lasã nici mãcar o portiþã deadaptare, ci preferã opþiunea“scufundãrii” alãturi de UniuneaEuropeanã. O Uniune Europeanãa cãrei “politicã externã a murit laMoscova sãptãmâna trecutã”,dupã cum scrie publicaþia online

Politico.Dar astfel de “detalii” nu conteazã,

atunci când o þarã micã, cum este þara no-astrã, condusã de politicieni ºi mai mici,este gata sã se opunã planurilor Chinei dea dezbina Uniunea Europeanã.

Dincolo de absurdul unei astfel de ju-stificãri, oare chiar nu vede nimeni cã UEnu are nevoie de “ajutoare” externe pen-tru a se dezbina?

Un articol recent tot din Politico, pre-luat pe larg în presa noastrã, aratã cã “XiJinping a fost umilit de România ºi altecinci þãri din Estul Europei”, deoarece nuºi-au trimis reprezentanþi de cel mai înaltnivel la întâlnirea China - CEEC (Centraland Eastern European Countries), cuno-scutã ºi sub numele informal de “17+1".

“E un semnal pe care l-am dat ca þarãevitând o participare de nivel înalt”, a de-clarat un diplomat român, sub protecþiaanonimatului, pentru Digi24.

“Chinezii cred cã nu-i tratãm cu res-pect”, a mai precizat diplomatul.

(continuare în pagina 12)

PE PARCURSUL ANULUI CURENT

Bãncile din Grecia încearcã sã atragãcapital de trei miliarde de eurolMartin Czurda, ºeful Fondului Elen de Stabilitate Financiarã: “Crediteleneperformante - cea mai mare problemã a bãncilor elene”

Bãncile greceºti vor încerca sãatragã, prin intermediul pieþei,fonduri în valoare de aproxima-tiv trei miliarde de euro în acest

an, urmãrind sã-ºi consolideze rata deadecvare a capitalul ºi sã-ºi protejeze li-chiditatea, astfel încât sã poatã susþineeconomia þãrii.

Conform ekathimerini.com, PiraeusBank are în plan creºterea capitalului sãucu 1,1 miliarde de euro, în vederea con-solidãrii acestuia, iar alte bãnci vor apelala piaþã pentru emisiuni de titluri Tier II ºiobligaþiuni senior care ar trebui sã le adu-cã aproximativ douã miliarde de euro.

Fondurile care urmeazã sã fie obþinu-

te prin intermediul obligaþiunilor Tier IIvor spori indicatorii de capital ai credi-torilor, în timp ce lichiditãþile din emi-siunile de bonduri preferenþiale vor fiutilizate pentru susþinerea fluxurilor denumerar ale bãncilor, scrie sursa men-þionatã.

Potrivit ekathimerini.com, AlphaBank va recurge la pieþe pe mãsurã cemanagementul sãu pregãteºte emitereade titluri Tier II în valoare de 500-600 demilioane de euro ºi apoi bonduri seniorpreferenþiale de aproximativ 500 demilioane de euro.

Observatorii pieþei anticipeazã, deasemenea, miºcãri similare ale National

Bank of Greece (NBG) - emisiuni de tit-luri Tier II ºi obligaþiuni senior preferen-þiale -, respectiv Eurobank, care va pre-gãti o emisiune de obligaþiuni pentruîmbunãtãþirea lichiditãþii sale.

Condiþiile de pe piaþã sunt consideratepozitive, deoarece, pe lângã lichiditateaexcesivã a investitorilor, titlurile Tier IIale bãncilor oferã randamente satisfãcã-toare de aproximativ 5%, într-un mo-ment în care randamentele pentru bondu-rile suverane scad pânã la niveluriminime, noteazã sursa.

A.V.

(continuare în pagina 12)

Realitatea financiarãse lasã penetratã de

moneda virtualã

Criptomonedele nu mai pot fiignorate de bãnci ºi cataloga-te drept o miºcare marginalã,lucru tot mai evident în ulti-mul timp când investiþiile înpiaþa criptomonedelor aucrescut considerabil, iar nume

cu puternicã rezonanþã, precum ElonMusk, promoveazã adopþia tot mai largãa monedelor digitale.

Piaþa criptomonedelor a ajuns acum lao valoare de sute de miliarde de dolari ºiatrage pe zi ce trece toþi mai mulþi investi-tori, atât individuali, cât ºi societãþi cuno-scute. Astfel, bãncile ºi întreg sistemul fi-nanciar actual se aflã sub presiune în faþaunor clienþi care solicitã active crypto.

În plus, bãncile de pe Wall Street sevãd obligate sã accepte bitcoinul ca pe oclasã legitimã de active, conform CNBC.

Co-preºedintele JPMorgan, DanielPinto, a semnalat în cadrul unei reuniuniinterne cã este deschis în ceea ce priveºtebitcoinul, iar decizia companiei cu privi-re la adoptarea bitcoin va fi luatã dacã o

masã criticã de clienþi doreºte ca firma sãtranzacþioneze bitcoin.

“Dacã în timp se dezvoltã o clasã deactive care urmeazã sã fie utilizatã de di-feriþi administratori de active ºi investi-tori, va trebui sã fim implicaþi”, a spusPinto într-un interviu, conform CNBC,adãugând: “Cererea nu este încã acolo,dar sunt sigur cã va fi la un moment dat”.

Traderii de la JPMorgan nu sunt sin-gurii care îºi îndreaptã atenþia cãtre crip-tomonede. Sãptãmâna trecutã, GoldmanSachs a gãzduit un forum privat alãturide Mike Novogratz, CEO-fondator alcompaniei crypto Galaxy Digital, pentruangajaþi ºi clienþi. Novogratz ºi-a expusîn cadrul acestei întâlniri teza sa pentrubitcoin, ethereum ºi alte active digitale,precum ºi istoricul lor macroeconomic.

Noua deschidereaWallStreetcãtrecrip-tomonede aratã cã industria este nevoitã sãse lupte cu bitcoinul, pe mãsurã ce ultima saascensiune ameþitoare care s-a apropiat depragul de 50.000 de dolari ºi adoptarea cre-scutã în rândul investitorilor instituþionali,

corporaþiilor ºi concurenþilor fintechstârnesc temeri de a fi lãsatã în urmã.

Bãncile, care se confruntã, în general,cu cel mai înalt control reglementar înrândul firmelor financiare din cauza am-plitudinii operaþiunilor lor ºi a roluluicrucial în economie, au fost în mare mã-surã reticente în ceea ce priveºte piaþacrypto, preferând sã se concentreze asu-pra tehnologiei conexe, inclusivblockchain-ului. Totuºi, specialiºtii con-siderã cã dacã una dintre cele mai mariºase bãnci americane decide sã adoptebitcoinul, ar fi o ºtampilã majorã de legi-timitate pentru clasa de active în curs dedezvoltare, potrivit Cnbc.

Publicaþia aminteºte cã în timpul cicluluide creºtere a bitcoinului din 2017, bãncile,inclusiv Goldman, au flirtat cu ideea de aînfiinþa birouri de tranzacþionare crypto de-dicate, dar în cele din urmã majoritatea pla-nurilor au rãmas la rangul de idee.

ADELINA TOADER

(continuare în pagina 8)

CÃLINRECHEA

Ilustraþie de MAKE

Primãria din Miami hotãrâtã sã foloseascã bitcoin,pentru a atrage companiile de tehnologie

Primãria din Miami vrea sã foloseascã bitcoin în operaþiunile sale, strategie carear putea atrage companiile de tehnologie, a declarat primarul Francis Suarez, tran-smite Reuters. O comisie a oraºului a aprobat cu un vot de 4-1 o primã etapã a pro-punerii primarului de a permite ca bitcoin sã fie folositã la plata angajaþilor ºi ca lo-cuitorii ºi companiile sã plãteascã taxe ºi impozite cu moneda virtualã.

(continuare în pagina 8)

Deutsche Bank, miºcãri în liniºte spre piaþa cryptoDeutsche Bank s-a alãturat marilor instituþii financiare care exploreazã custodia

criptomonedelor, cu aspiraþii de a oferi servicii de înaltã calitate fondurilor de in-vestiþii care investesc în aceastã clasã de active.

Prototipul Deutsche Bank Digital Asset Custody îºi propune sã dezvolte „oplatformã de custodie complet integratã pentru clienþii instituþionali ºi activele lordigitale care asigurã o conectivitate perfectã la ecosistemul mai larg al criptomo-nedelor”, potrivit unui raport citat de Coindesk.

Cea mai mare bancã din Germania spune cã intenþioneazã sã creeze o platformãde tranzacþionare ºi emisiune, punând în legãturã activele digitale cu serviciilebancare tradiþionale ºi gestionând gama de active digitale ºi deþineri fiduciareîntr-o singurã platformã uºor de utilizat.

(continuare în pagina 8)