5lei - bursa.ro · GRAM AUR = 240,7500 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5097 RON EURO = 4,8739 RON DOLAR =...
1
GRAM AUR = 240,7500 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5097 RON EURO = 4,8739 RON DOLAR = 4,0483 RON 12 pagini n FIFA nu va solicita vaccinarea cu prioritate a fotbaliºtilor PAGINA 10 n FAIR-MediaSind vorbeºte despre un genocid cultural la Oradea PAGINA 10 n ÎN FEBRUARIE / Ministerul Finanþelor vrea sã împrumute de pe piaþa internã 5,2 miliarde lei PAGINA 9 5 lei Miercuri, 3 februarie 2021, nr. 23 (6803), anul XXX n SAM STOVALL, STRATEG DE INVESTIÞII: “Condiþiile pieþei sunt coapte pentru o corecþie majorã” PAGINA 9 n ÎN URMA HOTÃRÂRII ADUNÃRII SPECIALE A ACÞIONARILOR / Dividendele anuale prioritare la Holde, plafonate la maxim 35% din profit PAGINA 9 n Peste 350.000 de persoane, vaccinate deja în etapa a doua PAGINA 12 n Majorarea salariilor de la Metrorex, verificatã de Corpul de Control PAGINA 12 BEATRICE MAHLER, MANAGERUL INSTITUTULUI MARIUS NASTA: „Ivermectina este avizatã la noi doar pentru studii clinice” V accinurile aprobate acum sunt pro- duse ºi destinate în mod deosebit pentru combaterea virusului SARS Cov 2, potrivit S.L.Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftizio- logie Marius Nasta. Aceasta subliniazã cã, dacã vorbim de terapii dedicate, singu- ra aprobatã pânã în prezent este terapia cu anticorpi. Celelalte terapii avizate sunt cele utilizate în alte patologii ºi se evalue- azã, în acest moment, eficienþa lor în tera- pia SARS Cov 2: ”Dacã suntem în Româ- nia, ne rapotãm la ceea ce înseamnã auto- rizãri necesare în România ºi, acum, pen- tru ivermectinã nu avem avizul decât pen- tru utilizarea de studii clinice. Acest lucru înseamnã cã pacientul care primeºte acest medicament este informat înainte cã me- dicamentul respectiv are aceastã limitare ºi îºi asumã o colaborare extrem de rigu- roasã cu medicul care i-l administreazã, nu doar pe perioada administrãrii lui, dar ºi ulterior, pentru raportarea extrem de ri- guroasã a eventualelor efecte adverse”. În acest context, vaccinul este singura metodã de terapie profilacticã pe care o avem în acest moment la dispoziþie împotriva infectãrii cu SARS Cov2, su- bliniazã specialistul, apreciind cã tot mai multe persoane inteleg importanþa trata- mentului þintit. Fiecare vaccin dezvoltat ºi aprobat de o instituþie abilitatã are avantaje ºi aduce protecþie pentru cei care îl administreazã, a mai precizat domnia sa, adãugând cã este important ca specialiºtii sã se uite la studiile fãcute pentru fiecare vaccin în parte ºi sã fie atenþi când îl recomandã. (E.O.) (continuare în pagina 4) MARIUS GEANTÃ, PREªEDINTELE CENTRULUI PENTRU INOVARE ÎN MEDICINÃ: „Sondajele aratã o tendinþã crescãtoare a interesului pentru vaccinare” S ondajele de opinie aratã o tendin- þã crescãtoare a interesului popu- laþiei pentru vaccinare, a precizat Marius Geantã, Preºedinte ºi Co-fon- dator, Centrul pentru Inovare în Medi- cinã, care considerã cã nu se putea face mai mult din punct de vedere al comunicarii: “Informarea oamenilor de cãtre specialiºti dã rezultate. Eu cred cã mixul dintre campania de co- municare, ofertã ºi realitate este unul foarte bun“. În opinia sa, suntem in punctul în care, odatã cu autorizarea vaccinului produs de Astra Zeneca, peisajul se complicã. În ceea ce priveºte ideea de precizie, domnia sa subliniazã cã, la începutul discuþiilor, se vorbea despre o perioadã de 8-12 ani necesarã pentru producerea unui vaccin împotriva Co- vid 19, pentru cã, pânã acum, nivelul de eroare trebuia luat de la capãt de câteva ori, gradul de precizie nefiind atât de ri- dicat ca în prezent. Aceastã precizie trebuie înþeleasã în douã moduri – profilul de reacþii adverse ºi eficacitatea, conform specialistului. Acum este clar cã lucrurile se miºcã mult mai repede. Marius Geantã a adãugat: “Mai este un tip de inovaþie care þine de secvenþierea virusului. E.O. (continuare în pagina 4) CONF.UNIV.DR. EMILIAN POPOVICI, SOCIETATEA ROMÂNà DE EPIDEMIOLOGIE: “Vaccinarea populaþiei în proporþie de 70% este realizabilã, pânã la finalul anului, dacã toate lucrurile decurg ca la carte” Vaccinarea populaþiei þãrii noastre se poate realiza în proporþie de 70% pânã la finalul anului dacã toate lucrurile vor de- curge ca la carte, a declarat conf.univ.dr. Emilian Popovici, vicepreºedinte al So- cietãþii Române de Epidemiologie. Domnia sa a explicat: ”Acoperirea vaccinalã de 70% a populaþiei pânã la fi- nalul anului este posibilã dacã vom avea vaccinul la dispoziþie, dacã partea de or- ganizare va funcþiona ireproºabil ºi dacã populaþia va rãspunde pozitiv apelului la vaccinare”. Totodatã, vicepreºedintele Societãþii Române de Epidemiologie a precizat cã odatã cu noile variante ale virusului care apar trebuie sã þinem cont de faptul cã cu cât transmisibilitatea creºte, cu atât tre- buie sã creascã ºi acoperirea post-infec- þioasã sau post-vaccinare pentru ca imu- nitatea colectivã sã devinã funcþionalã. „Trebuie sã creºtem acoperirea vacci- nalã pe mãsurã ce transmisibilitatea noi- lor variante creºte”, a subliniat domnul Emilian Popovici. (A.T.) (continuare în pagina 4) PROF DR. ADRIAN STREINU CERCEL: “Într-o pandemie nu îþi poþi permite sã stai la coadã pentru vaccinare” l ”Strategia de vaccinare ar fi funcþionat dacã am fi avut o aprovizionare corespunzãtoare cu doze” Î n momentul de faþã sunt foarte mulþi doritori de vaccin împotriva Co- vid-19, care însã nu au cum sã se vac- cineze, declarã Prof Dr. Adrian Streinu Cercel, preºedintele Comisiei pentru sã- nãtate publicã din Senat, atrãgând aten- þia: ”Aceasta este o eroare, din punctul meu de vedere, pentru cã într-o pande- mie nu îþi poþi permite sã stai la coadã. Dacã stai la coadã, îþi asumi un risc supli- mentar sã contractezi virusul. Consider cã oricine ar dori sã se vaccineze «astã- zi», ar trebui sã poatã sã o facã. Dacã stãm sã facem analize pe grupe de vârstã, pe patologii în general, nu e bine. Suna bine strategia de vaccinare la început - împãrþirea pe grupe de vârstã ºi patologii -, însã aceasta ar fi funcþionat dacã am fi avut o aprovizionare core- spunzãtoare cu doze. Acum, sã ai niºte doze ºi sã nu le foloseºti este o eroare, mai ales cã virusul nu stã. Trebuie sã mergem pe «foarte repede înainte» cu vaccinarea dacã vrem sã imunizãm po- pulaþia ºi sã blocãm circulaþia virusului între oameni. (V.R.) (continuare în pagina 3) VASILE BARBU, PREªEDINTELE ASOCIAÞIEI NAÞIONALE PENTRU PROTECÞIA PACIENÞILOR: “Bolnavul cronic ar trebui prioritizat la vaccinare” P acienþii cronici ar trebui prioritizaþi în campania de vaccinare, conside- rã Vasile Barbu, preºedintele Aso- ciaþiei Naþionale pentru Protecþia Pa- cienþilor. Acesta a spus cã bolnavii croni- ci încã întâmpinã dificultãþi în a se pro- grama la vaccinare, iar urmãtoarea etapã de vaccinare ar trebui sã se bazeze pe cri- terii de risc medical. Barbu a declarat: “Cred cã ar trebui prioritizat pacientul cronic. Cred cã aici acei «esenþiali», pentru cã am foarte nume de cunoscuþi «esenþiali» care deja au început sã se vaccineze dar care sunt sãnãtoºi tun - tineri, foarte activi -, care nu ºtiu cu adevãrat cât de esenþiali sunt faþã de un om care nu poate sã iasã afarã din casã din cauza riscului de a se infecta. Este important pentru noi cã ne-am vac- cinat salvatorii pentru cã prima datã tre- buie sã ne salvãm salvatorii. ªi a decurs extraordinar de bine aceastã campanie de vaccinare a cadrelor medicale, dar în ur- mãtoarea etapã trebuia sã se meargã pe criterii medicale, pe criterii de risc medi- cal. Pe patologii cu mare risc - iatã cã avem încã ºi probleme cu dializaþii. Aceºtia trebuiau, având în vedere cã se deplaseazã (odatã) la cel puþin 24-48 de ore ºi au un risc foarte mare de contami- nare. Aceºtia trebuiau sã meargã la cen- tre cu programare imediatã. (…) Din cele circa 12.000 de persoane dializate la ni- vel naþional nu am auzit de cineva care sã refuze vaccinul”. (M.G.) (continuare în pagina 2) Politichie cu amnezie încorporatã S poiala de normalitate a politicii noastre a cãzut de pe pereþii ºan- dramalei încropelnice numitã România mult mai repede decît a durat sã fie pusã pe pereþi. Brusc! Amorsã ioc, maglavais de doi bani ºi multã apã. Chioarã! Suntem în februarie ºi ”marii comandanþi de oºti” ai partidelor care au înfrînt cu atîta succes la alegerile din decembrie încã nu au terminat de împãrþit prada de rãz- boi. Posturile cheie din admini- straþie, de la care atîrnã ”binele þãrii” ºi, de la binele þãrii, nu-i aºa, binele lor ºi al gãºtilor clientelare acreditate. Am ajuns la prefecþi, dar odiseea este departe de a fi încheiatã. La noi e boalã lungã, cum îmi explica mie un prieten din Austria, din vremurile în care þara lui era prizoniera unui sistem binar de partide care se suc- cedau la putere, oarecum, dupã modelul ”rotativei guvernamentale” inventatã de Regele Carol I: împãrþeala se terminã abia dupã ce s-a dat ºi ultimul loc de portar la o instituþie de stat. Cam aºa e ºi pe la alte case mai mari, nu-i vorbã, ca sã nu amin- tesc decît Franþa, sora noastrã mai mare de ginte latinã… Ocupaþi pînã peste cap cu aceastã trebºoarã, de cea mai mare im- portanþã ºi rãspundere politicã, guvernarea a uitat de toate. Chiar ºi de buget. Însãilarea aceea de cheltuieli ale statului, întotdeauna mai mari decît cele prevãzute ºi de venituri, niciodatã încasate în totalitate. Încropealã, încro- pealã… dar fãrã ea maºinãria guvernãrii merge din patru pistoane în douã ºi alea tuºind de mama focului. Conform legii, zisul buget trebuie aprobat, nu doar de guvern, ci ºi de parlament pînã la începe- rea anului calendaristic. Desigur, legea prevede ºi niºte excepþii, cã de-aia e România, nu America, þara tuturor posi- bilitãþilor. Am mai avut bugete aprobate prin aprilie, dar de ce trebuie întotdeauna sã ne luãm dupã apucãturile cele mai rele?! Uite, de aia, cã uitarãm! Doar uita- rea, zice ºi romanþa bunicii, e scrisã-n legile omeneºti! Cînd se lãfãiau ei, aºa, mai fãrã de griji în uitarea asta, aproape terapeuticã, ho- doronc tronc a mai cãzut o bucatã de ten- cuialã. Mare, cît tot calcanul. A luat foc spitalul, da ce spun eu spitalul… mama ºi tata spitalelor covid din România, perla din bijuteriile coroanei, tocmai în buricul Bucureºtilor, la cîteva sute de metri de guvern ºi la vreo doi kilometri, în linie dreaptã, de Palatul Cotroceni. (continuare în pagina 12) ANDREEA-ANAMARIA MOLDOVAN, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL SÃNÃTÃÞII: “Cea mai mare provocare din acest moment este disponibilitatea vaccinului” V accinarea anti-Covid reprezintã o speranþã în derulare pentru a ne pu- tea relua viaþa normalã aºa cum do- rim, susþine Andreea-Anamaria Moldo- van, secretar de stat în Ministerul Sãnãtã- þii. Domnia sa precizeazã însã cã viaþa normalã trebuie sã fie grevatã în conti- nuare de o grijã mai mare pe care am învãþat sã o avem, dublatã de o precauþie pe care am învãþat sã o respectãm ºi pe care de multe ori am adoptat-o instinctiv. “Provocãrile vaccinãrii anti-Covid sunt extrem de mari. Am început cu su- spiciuni ºi o serie de fake-news-uri pri- vind vaccinurile. Pe lângã fake-news-uri a apãrut ºi compleanþa mai scãzutã la vaccinare. O compleanþã pe care o ob- serv în uºoarã creºtere pentru cã oamenii încep sã prinda curaj la vaccinare. De asemenea, am observat ºi o temã de nou, pentru cã este vorba despre un vaccin cu o tehnologie care nu a fost utilizatã pânã în prezent ºi care a insuflat o oarecare ne- siguranþã. Acea tehnologie existã, s-a fo- losit ºi este sigurã. Apoi existã o provo- care permanentã între tipurile de vacci- nuri disponibile, de asemãnãrile ºi dife- renþele dintre ele, de alegerea unuia sau altuia dintre ele. (G.M.) (continuare în pagina 4) Citiþi detalii în paginile 2,3 ºi 4. ”VACANÞA” ONLINE A LUAT SFÂRªIT Majoritatea elevilor revin la ºcoalã, dar scenariile rãmân în vigoare ª colile vor reveni la viaþã începând cu 8 februarie. Aproape toate, în funcþie de situaþia sanitarã localã. Anunþul, ca mai toate anunþurile importante legate de pandemie, a fost fãcut de Klaus Iohannis. Preºedintele a declarat cã începând de luni majoritatea copiilor merg fizic la ºcoalã, dar cã vor fi scenarii diferenþiate în funcþie de numã- rul de infectãri din fiecare localitate. Sin- gurul scenariu care a sãrit complet din di- scuþie este cel hibrid, aspru criticat de mi- nistrul Educaþiei, Sorin Câmpeanu. Preºedintele a fãcut anunþul dupã întâlni- rea de la Palatul Cotroceni cu premierul Florin Cîþu, ministrul Sãnãtãþii, Vlad Vo- iculescu, ministrul Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, ªeful Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã, secretar de stat în Mi- nisterul Afacerilor Interne, Raed Arafat, ºi Directorul Centrului Naþional de Su- praveghere ºi Control al Bolilor Transmi- sibile din cadrul Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã, doctor Adriana Pistol. Preºedintele Iohannis a vorbit ºi despre trendul descendent al îmbolnãvirilor, care a cântãrit greu în luarea acestei decizii, dar ºi despre exemplul altor state din Uniunea Europeanã: ”Tocmai am finalizat o întâlni- re la care au participat premierul, ministrul Educaþiei, ministrul Sãnãtãþii ºi alþi experþi ºi consilieri de la Adminsitraþia Preziden- þialã. Am discutat ce se va întâmpla cu ºco- lile din România începând de sãptãmâna viitoare, când începe semestrul 2. Am început cu o analizã a contextului pande- mic ºi nu, nu am scãpat de pandemie, e im- portant sã respectãm mãsurile în vigoare, dar putem sã constatãm cã în ultimele sãp- tãmâni incidenþa bolii s-a redus un pic. Avem ceva mai puþine persoane internate la ATI, avem ceva mai puþine persoane care se interneazã în spital în fiecare zi. OCTAVIAN DAN (continuare în pagina 12) CORNEL CODIÞÃ
Transcript of 5lei - bursa.ro · GRAM AUR = 240,7500 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5097 RON EURO = 4,8739 RON DOLAR =...
GRAM AUR = 240,7500 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5097 RON EURO = 4,8739 RON DOLAR = 4,0483 RON
12 pagini
n FIFA nu va solicita vaccinarea cu prioritate afotbaliºtilor
PAGINA 10
n FAIR-MediaSind vorbeºte despre un genocid culturalla Oradea
PAGINA 10
n ÎN FEBRUARIE / MinisterulFinanþelor vrea sãîmprumute de pe piaþainternã 5,2 miliarde lei
PAGINA 9
5 lei Miercuri, 3 februarie 2021, nr. 23 (6803), anul XXX
n SAM STOVALL, STRATEG DE INVESTIÞII:“Condiþiile pieþei sunt coapte pentru o corecþiemajorã” PAGINA 9
n ÎN URMA HOTÃRÂRII ADUNÃRII SPECIALE AACÞIONARILOR / Dividendele anuale prioritarela Holde, plafonate la maxim 35% din profit
PAGINA 9
n Peste 350.000 de persoane,vaccinate deja în etapa a doua
PAGINA 12
n Majorarea salariilor de la Metrorex,verificatã de Corpul de Control
PAGINA 12
BEATRICE MAHLER, MANAGERUL INSTITUTULUI MARIUS NASTA:
„Ivermectina este avizatã la noidoar pentru studii clinice”
Vaccinurile aprobate acum sunt pro-duse ºi destinate în mod deosebitpentru combaterea virusului SARS
Cov 2, potrivit S.L.Dr. Beatrice Mahler,managerul Institutului de Pneumoftizio-logie Marius Nasta. Aceasta subliniazãcã, dacã vorbim de terapii dedicate, singu-ra aprobatã pânã în prezent este terapia cuanticorpi. Celelalte terapii avizate suntcele utilizate în alte patologii ºi se evalue-azã, în acest moment, eficienþa lor în tera-pia SARS Cov 2: ”Dacã suntem în Româ-nia, ne rapotãm la ceea ce înseamnã auto-
rizãri necesare în România ºi, acum, pen-tru ivermectinã nu avem avizul decât pen-tru utilizarea de studii clinice. Acest lucruînseamnã cã pacientul care primeºte acestmedicament este informat înainte cã me-dicamentul respectiv are aceastã limitareºi îºi asumã o colaborare extrem de rigu-roasã cu medicul care i-l administreazã,nu doar pe perioada administrãrii lui, darºi ulterior, pentru raportarea extrem de ri-guroasã a eventualelor efecte adverse”.
În acest context, vaccinul este singurametodã de terapie profilacticã pe care oavem în acest moment la dispoziþieîmpotriva infectãrii cu SARS Cov2, su-bliniazã specialistul, apreciind cã tot maimulte persoane inteleg importanþa trata-mentului þintit. Fiecare vaccin dezvoltatºi aprobat de o instituþie abilitatã areavantaje ºi aduce protecþie pentru ceicare îl administreazã, a mai precizatdomnia sa, adãugând cã este importantca specialiºtii sã se uite la studiile fãcutepentru fiecare vaccin în parte ºi sã fieatenþi când îl recomandã. (E.O.)
(continuare în pagina 4)
MARIUS GEANTÃ, PREªEDINTELE CENTRULUI PENTRU INOVARE ÎN MEDICINÃ:
„Sondajele aratã o tendinþãcrescãtoare a interesuluipentru vaccinare”
Sondajele de opinie aratã o tendin-þã crescãtoare a interesului popu-laþiei pentru vaccinare, a precizat
Marius Geantã, Preºedinte ºi Co-fon-dator, Centrul pentru Inovare în Medi-cinã, care considerã cã nu se puteaface mai mult din punct de vedere alcomunicarii: “Informarea oamenilorde cãtre specialiºti dã rezultate. Eucred cã mixul dintre campania de co-
municare, ofertã ºi realitate este unulfoarte bun“.
În opinia sa, suntem in punctul încare, odatã cu autorizarea vaccinuluiprodus de Astra Zeneca, peisajul secomplicã. În ceea ce priveºte ideea deprecizie, domnia sa subliniazã cã, laînceputul discuþiilor, se vorbea despre operioadã de 8-12 ani necesarã pentruproducerea unui vaccin împotriva Co-vid 19, pentru cã, pânã acum, nivelul deeroare trebuia luat de la capãt de câtevaori, gradul de precizie nefiind atât de ri-dicat ca în prezent.
Aceastã precizie trebuie înþeleasã îndouã moduri – profilul de reacþii adverseºi eficacitatea, conform specialistului.Acum este clar cã lucrurile se miºcã multmai repede. Marius Geantã a adãugat:“Mai este un tip de inovaþie care þine desecvenþierea virusului.
E.O.
(continuare în pagina 4)
CONF.UNIV.DR. EMILIAN POPOVICI, SOCIETATEA ROMÂNÃ DE EPIDEMIOLOGIE:
“Vaccinarea populaþiei înproporþie de 70% este realizabilã,pânã la finalul anului, dacã toatelucrurile decurg ca la carte”
Vaccinarea populaþiei þãrii noastre sepoate realiza în proporþie de 70% pânã lafinalul anului dacã toate lucrurile vor de-curge ca la carte, a declarat conf.univ.dr.Emilian Popovici, vicepreºedinte al So-cietãþii Române de Epidemiologie.
Domnia sa a explicat: ”Acoperireavaccinalã de 70% a populaþiei pânã la fi-
nalul anului este posibilã dacã vom aveavaccinul la dispoziþie, dacã partea de or-ganizare va funcþiona ireproºabil ºi dacãpopulaþia va rãspunde pozitiv apelului lavaccinare”.
Totodatã, vicepreºedintele SocietãþiiRomâne de Epidemiologie a precizat cãodatã cu noile variante ale virusului careapar trebuie sã þinem cont de faptul cã cucât transmisibilitatea creºte, cu atât tre-buie sã creascã ºi acoperirea post-infec-þioasã sau post-vaccinare pentru ca imu-nitatea colectivã sã devinã funcþionalã.
„Trebuie sã creºtem acoperirea vacci-nalã pe mãsurã ce transmisibilitatea noi-lor variante creºte”, a subliniat domnulEmilian Popovici. (A.T.)
(continuare în pagina 4)
PROF DR. ADRIAN STREINU CERCEL:
“Într-o pandemie nu îþi poþipermite sã stai la coadã pentruvaccinare”l ”Strategia de vaccinare ar fi funcþionat dacã am fi avut oaprovizionare corespunzãtoare cu doze”
În momentul de faþã sunt foarte mulþidoritori de vaccin împotriva Co-vid-19, care însã nu au cum sã se vac-
cineze, declarã Prof Dr. Adrian StreinuCercel, preºedintele Comisiei pentru sã-nãtate publicã din Senat, atrãgând aten-þia: ”Aceasta este o eroare, din punctul
meu de vedere, pentru cã într-o pande-mie nu îþi poþi permite sã stai la coadã.Dacã stai la coadã, îþi asumi un risc supli-mentar sã contractezi virusul. Considercã oricine ar dori sã se vaccineze «astã-zi», ar trebui sã poatã sã o facã.
Dacã stãm sã facem analize pe grupede vârstã, pe patologii în general, nu ebine. Suna bine strategia de vaccinare laînceput - împãrþirea pe grupe de vârstã ºipatologii -, însã aceasta ar fi funcþionatdacã am fi avut o aprovizionare core-spunzãtoare cu doze. Acum, sã ai niºtedoze ºi sã nu le foloseºti este o eroare,mai ales cã virusul nu stã. Trebuie sãmergem pe «foarte repede înainte» cuvaccinarea dacã vrem sã imunizãm po-pulaþia ºi sã blocãm circulaþia virusuluiîntre oameni. (V.R.)
(continuare în pagina 3)
VASILE BARBU, PREªEDINTELE ASOCIAÞIEI NAÞIONALE PENTRUPROTECÞIA PACIENÞILOR:
“Bolnavul cronic ar trebuiprioritizat la vaccinare”
Pacienþii cronici ar trebui prioritizaþiîn campania de vaccinare, conside-rã Vasile Barbu, preºedintele Aso-
ciaþiei Naþionale pentru Protecþia Pa-cienþilor. Acesta a spus cã bolnavii croni-ci încã întâmpinã dificultãþi în a se pro-grama la vaccinare, iar urmãtoarea etapãde vaccinare ar trebui sã se bazeze pe cri-terii de risc medical.
Barbu a declarat: “Cred cã ar trebuiprioritizat pacientul cronic. Cred cã aici
acei «esenþiali», pentru cã am foartenume de cunoscuþi «esenþiali» care dejaau început sã se vaccineze dar care suntsãnãtoºi tun - tineri, foarte activi -, carenu ºtiu cu adevãrat cât de esenþiali suntfaþã de un om care nu poate sã iasã afarãdin casã din cauza riscului de a se infecta.Este important pentru noi cã ne-am vac-cinat salvatorii pentru cã prima datã tre-buie sã ne salvãm salvatorii. ªi a decursextraordinar de bine aceastã campanie devaccinare a cadrelor medicale, dar în ur-mãtoarea etapã trebuia sã se meargã pecriterii medicale, pe criterii de risc medi-cal. Pe patologii cu mare risc - iatã cãavem încã ºi probleme cu dializaþii.Aceºtia trebuiau, având în vedere cã sedeplaseazã (odatã) la cel puþin 24-48 deore ºi au un risc foarte mare de contami-nare. Aceºtia trebuiau sã meargã la cen-tre cu programare imediatã. (…) Din celecirca 12.000 de persoane dializate la ni-vel naþional nu am auzit de cineva care sãrefuze vaccinul”. (M.G.)
(continuare în pagina 2)
Politichie cu amnezieîncorporatãS
poiala de normalitate a politiciinoastre a cãzut de pe pereþii ºan-dramalei încropelnice numitãRomânia mult mai repede
decît a durat sã fie pusã pe pereþi.Brusc! Amorsã ioc, maglavais dedoi bani ºi multã apã. Chioarã!
Suntem în februarie ºi ”mariicomandanþi de oºti” ai partidelorcare au înfrînt cu atîta succes laalegerile din decembrie încã nu auterminat de împãrþit prada de rãz-boi. Posturile cheie din admini-straþie, de la care atîrnã ”binele þãrii” ºi,de la binele þãrii, nu-i aºa, binele lor ºi algãºtilor clientelare acreditate. Am ajunsla prefecþi, dar odiseea este departe de a fiîncheiatã. La noi e boalã lungã, cum îmiexplica mie un prieten din Austria, dinvremurile în care þara lui era prizonieraunui sistem binar de partide care se suc-
cedau la putere, oarecum, dupã modelul”rotativei guvernamentale” inventatã deRegele Carol I: împãrþeala se terminã
abia dupã ce s-a dat ºi ultimul locde portar la o instituþie de stat.Cam aºa e ºi pe la alte case maimari, nu-i vorbã, ca sã nu amin-tesc decît Franþa, sora noastrã maimare de ginte latinã… Ocupaþipînã peste cap cu aceastãtrebºoarã, de cea mai mare im-portanþã ºi rãspundere politicã,guvernarea a uitat de toate. Chiar
ºi de buget. Însãilarea aceea de cheltuieliale statului, întotdeauna mai mari decîtcele prevãzute ºi de venituri, niciodatãîncasate în totalitate. Încropealã, încro-pealã… dar fãrã ea maºinãria guvernãriimerge din patru pistoane în douã ºi aleatuºind de mama focului. Conform legii,zisul buget trebuie aprobat, nu doar de
guvern, ci ºi de parlament pînã la începe-rea anului calendaristic. Desigur, legeaprevede ºi niºte excepþii, cã de-aia eRomânia, nu America, þara tuturor posi-bilitãþilor. Am mai avut bugete aprobateprin aprilie, dar de ce trebuie întotdeaunasã ne luãm dupã apucãturile cele mairele?! Uite, de aia, cã uitarãm! Doar uita-rea, zice ºi romanþa bunicii, e scrisã-nlegile omeneºti!
Cînd se lãfãiau ei, aºa, mai fãrã de grijiîn uitarea asta, aproape terapeuticã, ho-doronc tronc a mai cãzut o bucatã de ten-cuialã. Mare, cît tot calcanul. A luat focspitalul, da ce spun eu spitalul… mama ºitata spitalelor covid din România, perladin bijuteriile coroanei, tocmai în buriculBucureºtilor, la cîteva sute de metri deguvern ºi la vreo doi kilometri, în liniedreaptã, de Palatul Cotroceni.
(continuare în pagina 12)
ANDREEA-ANAMARIA MOLDOVAN, SECRETAR DE STAT ÎNMINISTERUL SÃNÃTÃÞII:
“Cea mai mare provocare dinacest moment este disponibilitateavaccinului”
Vaccinarea anti-Covid reprezintã osperanþã în derulare pentru a ne pu-tea relua viaþa normalã aºa cum do-
rim, susþine Andreea-Anamaria Moldo-van, secretar de stat în Ministerul Sãnãtã-þii. Domnia sa precizeazã însã cã viaþanormalã trebuie sã fie grevatã în conti-nuare de o grijã mai mare pe care am
învãþat sã o avem, dublatã de o precauþiepe care am învãþat sã o respectãm ºi pecare de multe ori am adoptat-o instinctiv.
“Provocãrile vaccinãrii anti-Covidsunt extrem de mari. Am început cu su-spiciuni ºi o serie de fake-news-uri pri-vind vaccinurile. Pe lângã fake-news-uria apãrut ºi compleanþa mai scãzutã lavaccinare. O compleanþã pe care o ob-serv în uºoarã creºtere pentru cã oameniiîncep sã prinda curaj la vaccinare. Deasemenea, am observat ºi o temã de nou,pentru cã este vorba despre un vaccin cuo tehnologie care nu a fost utilizatã pânãîn prezent ºi care a insuflat o oarecare ne-siguranþã. Acea tehnologie existã, s-a fo-losit ºi este sigurã. Apoi existã o provo-care permanentã între tipurile de vacci-nuri disponibile, de asemãnãrile ºi dife-renþele dintre ele, de alegerea unuia saualtuia dintre ele. (G.M.)
(continuare în pagina 4)
Citiþi detalii în paginile 2,3 ºi 4.
”VACANÞA” ONLINE A LUAT SFÂRªIT
Majoritatea elevilor revinla ºcoalã, dar scenariilerãmân în vigoareª
colile vor reveni la viaþã începândcu 8 februarie. Aproape toate, înfuncþie de situaþia sanitarã localã.Anunþul, ca mai toate anunþurileimportante legate de pandemie, a
fost fãcut de Klaus Iohannis. Preºedintelea declarat cã începând de luni majoritateacopiilor merg fizic la ºcoalã, dar cã vor fiscenarii diferenþiate în funcþie de numã-rul de infectãri din fiecare localitate. Sin-gurul scenariu care a sãrit complet din di-scuþie este cel hibrid, aspru criticat de mi-nistrul Educaþiei, Sorin Câmpeanu.Preºedintele a fãcut anunþul dupã întâlni-rea de la Palatul Cotroceni cu premierul
Florin Cîþu, ministrul Sãnãtãþii, Vlad Vo-iculescu, ministrul Educaþiei, SorinCîmpeanu, ªeful Departamentului pentruSituaþii de Urgenþã, secretar de stat în Mi-nisterul Afacerilor Interne, Raed Arafat,ºi Directorul Centrului Naþional de Su-praveghere ºi Control al Bolilor Transmi-sibile din cadrul Institutului Naþional deSãnãtate Publicã, doctor Adriana Pistol.
Preºedintele Iohannis a vorbit ºi despretrendul descendent al îmbolnãvirilor, carea cântãrit greu în luarea acestei decizii, darºi despre exemplul altor state din UniuneaEuropeanã: ”Tocmai am finalizat o întâlni-re la care au participat premierul, ministrul
Educaþiei, ministrul Sãnãtãþii ºi alþi experþiºi consilieri de la Adminsitraþia Preziden-þialã. Am discutat ce se va întâmpla cu ºco-lile din România începând de sãptãmânaviitoare, când începe semestrul 2. Amînceput cu o analizã a contextului pande-mic ºi nu, nu am scãpat de pandemie, e im-portant sã respectãm mãsurile în vigoare,dar putem sã constatãm cã în ultimele sãp-tãmâni incidenþa bolii s-a redus un pic.Avem ceva mai puþine persoane internatela ATI, avem ceva mai puþine persoanecare se interneazã în spital în fiecare zi.
OCTAVIAN DAN
(continuare în pagina 12)
CORNELCODIÞÃ
