GH

ID D

EA

NG

AJ

AB

ILIT

AT

E2

01

0 Despre noi (LEAP)Din experien]a 2009 (I){tia]i c`... (lifestyle / tineri)

Student – Profesor – Angajator (360°)Studen]i pentru studen]iStudent + Non-formal = Carier` ?

Mihail Mu[at (Fondator, Lume Bun`)Corina Pintea (Director Executiv, ProVobis)Alexandra Dabu, Alexandru Buteic` (Ini]iatori FORCE Summer School)

Din experien]a 2009 (II){tia]i c`... (domeniul academic / politici educa]ionale)

Student – Profesor – Angajator (360°)Formal + Non-formal = Solu]ia ?

Prof. dr. Ioan Pânzaru (Rector, Universitatea Bucure[ti)Prof. dr. Liviu Papadima (Decan, Facultatea de Litere – U.B.)Tincu]a Baltag (Director General, Funda]ia Dinu Patriciu)

{tia]i c`... (informa]ii despre pia]a muncii)Interviu – Skills4Work (Londra, Marea Britanie)Din experien]a 2009 (III)

Student – Profesor – Angajator (360°)Student + Non-formal = Angajabilitate ?

Dan Berteanu (General Manager, United Business Development)Mihaela Feodorof (Managing Partner, Yourway)Claudiu Ciortea (General Manager, Talent Stream)

4 www.leap.ro

LLink EEducation AAnd PPractice (LEAP) este prima organiza]ie constituit` ca platform` deinterac]iune între studen]i, companii, institu]ii [i ONG-uri, cu scopul de a crea o puntede leg`tur` între oferta educa]ional` existent` [i cerin]ele pie]ei de munc`.

Pentru aceasta, LEAP î[i propune s` promoveze [i s` faciliteze accesul tinerilor la acti-vit`]i de educa]ie non-formal` (voluntariat, stagii de practic`, traininguri, [coli de var`etc.) – activit`]i care rafineaz` acele calit`]i [i aptitudini importante în dezvoltarea per-sonal` [i profesional`

Despre noi (LEAP)

www.leap.ro 5

LLEEAAPP a demarat în 2007 ca grup de ini]iativ`, având drept scop promovarea educa]iei non formale în vedereacre[terii angajabilit`]ii, reunind tineri studen]i [i absolven]i entuzia[ti, care s-au dezvoltat ca voluntari înasocia]ii studen]e[ti sau au beneficiat de stagii [i cursuri de formare interna]ionale.

În]elegând impactul determinant pe care activit`]ile de educa]ie non-formal` l-au avut asupra lor, [i-au pro-pus s` promoveze aceast` idee ca un complement al educa]iei formale.

În prezent, LEAP tinde s` devin` o meta-organiza]ie, care, prin activitatea [i proiectele sale, ofer` o privire deansamblu asupra domeniului pe care îl promoveaz`.

OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE LLEEAAPP Su]ine practicile de educa]ie care sporesc semnificativ competen]ele studentilor ca

poten]iali angaja]i la absolvire. Ofer` un instrument de fundamentare a deciziilor în vederea integr`rii practicilor de

educa]ie non-formal` în sistemul educa]ional din România. Asigur` mijloace de diseminare a mesajului s`u la nivel na]ional prin intermediul

organiza]iilor studen]esti partenere. Lanseaz` o dezbatere asupra unor no]iuni noi [i extrem de necesare \n contextul

actual al pie]ei for]ei de munc` din România: competen]ele generice, angajabilitate,educa]ie prin experien]e practice.

Subliniaz` interdependen]a dintre cuno[tin]e, abilit`]i [i atitudini pentru o dezvoltarepersonal` [i profesional` sustenabil`.

6 www.leap.ro

Activit`]ile de educa]ie non-formal` adun` în acela[i loc persoane din diferite domenii de activitate, careau experien]e [i cuno[tin]e distincte. Astfel, toat` lumea are ceva nou de înv`]at [i abilit`]ile de comuni-care [i rela]ionare ale tuturor sunt puse la încercare.

MMaarriiaann SSttaa[[, Pre[edinte, Funda]ia CODECS pentru Leadership

Studen]ii trebuie s` fie preg`ti]i pentru o via]` de înv`]are continu`. Cuno[tin]ele, abilit`]ile [i experien]adeprinse pân` la absolvire, prin educa]ie formal` [i non-formal`, au acum o dat` de expirare care sem`soar` mai degrab` în luni decât \n ani.

PPeetteerr WWeellllss, Higher Education Specialist, UNESCO European Centre for Higher Education, Bucharest

{i eu – [i noi – în business avem nevoie de oameni pe care îi intereseaz` s` [tie ce e cu via]a lor. La uninterviu cel mai mult conteaz` – [i nu vorbesc numai din perspectiva mea – experien]a de educa]ie non-formal`. Nu notele de 10, nu facultatea terminat`.

CCoossmmiinn AAlleexxaannddrruu, Director Asociat al Brandivia, fost Director General al GFK Romania

Angajabilitatea presupune de]inerea unor cuno[tin]e de baz` (atât teoretice cât [i practice), competen]eprofesionale (teamwork, proactivitate, orientare c`tre solu]ii [.a.m.d.) [i valori personale (integritate,respect, etic`), toate necesare pentru a dezvolta o carier` de succes.

TTeerreezzaa VVaallccaann, Managing Director, Civitas Global Romania

(va urma)

Din experien]a 2009

www.leap.ro 7

{tia]i c`: (lifestyle / tineri)

Student virtual însemna pe vremuri s` tragi chiululdup` începerea anului universitar?

(Hotnews, aug 2008)

Un student român are nevoie de 1400 lei lunar pentrua se între]ine, în condi]iile în care beneficiaz` de loc decazare în c`min? (Studiu ANOSR)

Un leu pe zi - atât are de cheltuit studentul bursier lafacult`]ile de stat din România? (Hotnews, iun 2008)

Mai nou, studen]ii pot alege s` stea în c`mine private,cu pre]uri începând de la 80 euro lunar?

(Capital, oct 2009)

Facebook are în prezent peste 850.000 de utilizatoriromâni, num`r dublu fa]` de acum 2 luni, din care 37%sunt studen]i?

UC Berkeley, una dintre cele mai reputate universit`]idin Statele Unite [i din lume, ofer` un curs desprejocul Starcraft? Studen]ii primesc credite academicejucând jocul [i dezvoltând strategii de lupt`!

(The Guardian, feb 2009)

?

8 www.leap.ro

www.leap.ro 9

10 www.leap.ro

www.leap.ro 11

12 www.leap.ro

www.leap.ro 13

Studen]i pentru studen]i

Student? Ce înseamn` s` fiiAAddvviicceerr? Înseamn` s` lucrezi laproiecte mari [i faine, caAAddRReevv-ul, TThhiinnkk SSttrraatteeggyy,CCrreeaattiivviittyy BBlluueepprriinnttss, TTeeaacchhMMee,IImmPPrriinntt sau PPllaanntt YYoouurr BBrraanndd.

Înseamn` s` scrii [i s` desenezi în singura revist` desti-nat` studen]ilor pasiona]i de comunicare, AAddvveerrttiissee..IINN.Înseamn` s` te implici [i s` înve]i de toate, de la cum s`aranjezi scaunele în linie dreapt` [i cum s` lipe[ti afi[ecu maxim de eficien]` pân` la cum s` negociezi cu celemai mari companii din România [i s` vorbe[ti de la egalla egal cu cei mai de[tep]i oameni din publicitate [i PR.Înseamn` s`-]i faci prieteni din toate facult`]ilebucure[tene [i s` descoperi cât de amuzant poate fi s`lucrezi în echip`, fie ca „executant“, fie ca „[ef“.Înseamn`, mai ales, s` fii creativ, spontan, pasionat, rev-olu]ionar [i dornic s` schimbi lumea, pu]in câte pu]in.

14

Studen]i pentru studen]i

Voluntariatul reprezint` unadintre cele mai atractiveactivit`]i pe care un tân`rabsolvent le poate ad`uga înCCVV-uull s`u. Pentru c` prin vol-untariat demonstrezi c` e[ti

dispus s` te iimmpplliiccii îînn cceeeeaa ccee ccrreezzii chiar [i f`r` a bene-ficia de recompense financiare imediate. Iar angaja-torul caut` oameni care cred în ceva, oameni care facf`r` s` a[tepte de fiecare dat` o recompens` imens`.Voluntariatul îti scoate în eviden]` ccaalliitt`̀]]iillee ddeevviizziioonnaarr, iar angajatorii î[i doresc întotdeauna oamenicare s` lupte pentru o idee, pentru un ideal.AEGEE ofer` tinerilor platforma necesar` ddeezzvvoolltt`̀rriiiilloorr ppeerrssoonnaallee. |n cadrul AEGEE, tinerii înva]` împreun`cum ideile lor pot prinde via]`. Pentru c` doar noi neputem f`uri cu adevarat destinul. Iar în AEGEE, fiecaredintre noi înva]` cum împreun` putem ajuta la creareaEuropei de mâine.

AIESEC este cea mai mare organiza]ie din lume con-dus` de studen]i. Fondatã în 1948, activã în peste1.700 universitã]i din 108 ]ãri [i numãrând 45.000membri, platforma noastrã interna]ionalã permitetinerilor sã exploreze [i sã î[i dezvolte ppootteenn]]iiaalluull ddeelleeaaddeerrsshhiipp pentru a avea un iimmppaacctt ppoozziittiivv îînn ssooccii-eettaattee.AIESEC este activ în România încã din 1990, iar înprezent este rãspândit în 13 din principaleleora[e – centre universitare.

Pentru mai multe detalii acceseazãwwwwww..AAIIEESSEECC-BBuucchhaarreesstt..rroo

www.leap.ro 15

Studen]i pentru studen]i

De la înfiin]are (1999) ASLSRomânia a cunoscut o real`dezvoltare [i s-a impus ca uninterlocutor viabil atât înraporturile cu decanatul, cât[i cu conducerea universi-

t`]ii. În plus, prin proiectele întreprinse, ASLS Româniaa avut un rrooll ffoorrmmaattoorr decisiv, membrii însu[indu-[ireale abilit`]i de comunicare [i organizare. ASLS areprezentat astfel o ramp` de lansare atât pentrumembrii voluntari cât [i pentru tinerii c`rora li s-auadresat proiectele [i evenimentele organizate. ASLS areu[it s` contribuie la dezvoltarea societ`]ii civile princomponentele de eedduuccaa]]iiee aalltteerrnnaattiivv`̀, îînnddrruummaarree îînnccaarriieerr`̀,, bbuussiinneessss [[ii aannttrreepprreennoorriiaatt pe care le-a promo-vat în rândul tinerilor, realizând sau colaborând lapprrooiieeccttee llooccaallee (Admiterea Online, Career Days, EcoASLS, Târgul Educa]iei), nnaa]]iioonnaallee (ONG Fest, JOBfest,Târgul de Cariere Bucure[ti) [i iinntteerrnnaa]]iioonnaallee (WorldBlogging Forum, European Week, QS World GradSchool Tour, QS World MBA Tour).

Asocia]ia Studen]ilor de laLitere din UniversitateaBucure[ti (ASLUB) a luatna[tere din dorin]a de a veniîn sprijinul studen]ilor de laFacultatea de Litere, pentru a

crea o unitate în diversitatea celor [apte specializ`ri.În ASLUB înve]i s` lucrezi cu studen]i de la toate spe-cializ`rile Facult`]ii de Litere [i s` te implici în sscchhiimm-bbuurrii iinntteerrddiisscciipplliinnaarree care-]i vor dezvolta atât aabbiilliitt`̀-]]iillee pprraaccttiiccee (scrierea de proiecte, organizarea deevenimente) cât [i aabbiilliitt`̀]]iillee aarrttiissttiiccee, culturale prinimplicarea ta în proiecte precum „Serile de Lectur`“,„C`r]i C`zute la Datorie“ sau „Bucure[tiul în LiteraC`r]ii“.

16 www.leap.ro

Studen]i pentru studen]i

Asocia]ia Studen]ilor laPsihologie [i {tiin]eleEduca]iei – Bucure[tiinveste[te pentru a devenipartener al tinerilor în ddeezz-vvoollttaarreeaa lloorr ppeerrssoonnaall`̀,, pprrooffee-

ssiioonnaall`̀ [[ii ssoocciiaall`̀. În acest sens, organiz`m programede educa]ie non-formal` cu speciali[ti de marc` dinmediul academic cât [i din cel privat, programe dedivertisment (petreceri, seri culturale), [i particip`m laproiecte [i activit`]i ale federa]iilor din care facemparte (ANOSR, Cognosis, ASUB). Principalul nostrugrup ]int` este reprezentat de studen]ii Facult`]ii dePsihologie [i {tiin]ele Educa]iei din UniversitateaBucure[ti, îns` o parte din proiectele noastre suntadresate [i altor grupuri.

Po]i afla mai multe despre noi pewwwwww..aassppssee..rroo..

Clubul Studen]ilor dinUniversitatea Româno-American` a luat na[tere dinrândul studen]ilor, încercânds` acopere nevoia de entuzi-asm [i implicare a acestora.

CS-URA se adreseaz` ssttuuddeenn]]iilloorr pprrooaaccttiivvii, c`rora leplace s` creeze pentru ceilal]i, care î[i doresc ss`̀eevvoolluueezzee ccoonnttiinnuuuu [i pentru care ssttuuddeenn]]iiaa îînnsseeaammnn`̀mmaaii mmuulltt ddeeccââtt ccuurrssuurrii [[ii sseemmiinnaarriiii. CS-URA este unmijloc prin care ace[ti studen]i î[i pot pune în valoareideile, bucurându-se astfel de experien]e inedite!

Studen]i pentru studen]i

www.leap.ro 17

CSE este o organiza]ie non-profit, apolitic` [i neguver-namental` iar grupul ]int`sunt studen]ii din cadrulFacult`]ii de {tiinteEconomice, a Universit`]ii

„Lucian Blaga“ din Sibiu. Scopul organiza]iei estereprezentarea studen]ilor, sprijinirea desf`[ur`rii activ-it`]ilor din cantina studen]easc` [i din c`minele stu-den]e[ti, promovarea [i organizarea activit`]ilor cul-turale, [tiin]ifice, sportive [i a altor tipuri de activit`]i;sus]inerea [i promovarea intereselor studen]e[ti.Conform motto-ului nostru: „„AAddeevv`̀rraattuull ccââ[[ttiigg \\nn vviiaa]]`̀ssuunntt pprriieetteenniiii,, nnuu bbaanniiii!!““ \ncerc`m s` cre`m o rela]iemai apropiat` \ntre studen]i cât [i dezvoltarea lor per-sonal` cu ajutorul proiectelor, târgurilor, trainingurilor,sesiunilor de comunic`ri, workshopurilor destinatestuden]ilor, rela]ii cu publicul desf`[urate la sediulCSE.

eeStec LC Bucharest (Elec-trical Engineering StudentsEuropean Association) este oorganiza]ie studen]easc`interna]ional`, non-guverna-mental`, din cadrul Universi-

t`]ii Politehnica Bucure[ti.Scopul nostru este de a promova eedduuccaa]]iiaa ccoommppllee-mmeennttaarr`̀ cceelleeii oobb]]iinnuuttee îînn ffaaccuullttaattee (prin training-uripe diverse domenii), oferind posibilitatea de dezvol-tare personal`, [i formarea [i dezvoltarea unor con-tacte interna]ionale (prin intermediul workshop-urilor[i exchange-urilor).

OSE ... este o oorrggaanniizzaa]]iiee ddeessttuuddeenn]]ii ppeennttrruu ssttuuddeenn]]ii.Asta înseamnã cã ne cen-trãm mereu pe nevoilecomune ale studen]ilor.Când e vorba de ddiissttrraacc]]iiee,

organizãm „Cupa Regiei la Fotbal“, FestivalulStuden]esc „Chefest“ sau „Balul Bobocilor“. Când vinevorba de viitoarea noastrã pprrooffeessiiee, avem proiectecum este „CarIEre“. Când e cazul, luãm aattiittuuddiinnee [i nune ferim de conflicte cu profesori, decani sau rector.

PRIME România este singura asocia]ie studen]easc` derela]ii publice [i comunicare din România, al c`reiobiectiv principal îl reprezint` facilitarea unei leg`turiîntre teorie [i practic`, între studen]ii [i profesioni[tiidin acest domeniu.Cel mai important element din PRIME, cel care d` via]`acestei asocia]ii este ssppiirriittuull ddee eecchhiipp`̀ al studen]ilorplini de entuziasm [i îînnccrreeddeerree îînn pprroopprriiiillee ffoorr]]ee. PRIMEeste locul unde toottuull ssee ffaaccee ddiinn ppll`̀cceerree [[ii ccuu mmuulltt`̀iimmpplliiccaarree. Membrii PRIME se „hr`nesc“ din satisfac]iaoferit` de rezultatele muncii lor, care reprezint` punc-tul central al activit`]ii de voluntariat.

18 www.leap.ro

Studen]i pentru studen]i

www.leap.ro 19

SiSC – Sindicatul Studen]ilordin Cibernetic` – î[i propunes` ajute studen]ii s` se dez-volte profesional [i personal,s` î[i cunoasc` [i s` î[i apereddrreeppttuurriillee precum [i s` î[i

respecte îînnddaattoorriirriillee ddee ssttuuddeenn]]ii. Ne dedic`m activi-tatea sprijinirii individului-student prin încurajareappaarrttiicciipp`̀rriiii aacceessttuuiiaa llaa vviiaa]]aa aaccaaddeemmiicc`̀, prin implicarealui în activit`]i cu caracter educativ, profesional, social,economic, cultural [i de aannggaajjaarree cciivviicc`̀. De asemenea,le oferim tinerilor educa]ia complementar` celeifolosit` în cadrul facult`]ii . Educa]ia non-formal`acoper` o orientare fireasc` a studen]ilor de a seimplica în activit`]i practice, de a produce schimb`ri,de a se sim]i activi în mediul în care tr`iesc.

VIP România este o organi-za]ie studen]easc` nongu-vernamental`, cu 11 ani deactivitate care bbrreevveetteeaazz`̀eexxcceelleenn]]aa [[ii pprrooffeessiioonnaalliissmmuullimplement`rii de proiecte,

dar ceea ce pare s` conteze cu adev`rat este modul încare cei nu mai pu]in de 500 de alumni [i 100 demembri activi percep experien]a VIP: „„IIff yyoouu ccaannddrreeaamm iitt,, yyoouu ccaann ddoo iitt !!““. Oaza de informa]ii [i expe-rien]e care se arat` doar celor dispu[i s` profite de ele[i s` î[i întregeasc` educa]ia primit` în facult`]i, VIPrreezzoonneeaazz`̀ ccuu nneevvooiillee ssttuuddeenn]]iilloorr, dezvoltând proiectece încadreaz` teme de business, anteprenoriat, cultu-r`, economie, marketing, grafic`, dezvoltare personal`[i nu numai. Proiectele înseamn` training-uri, con-ferin]e [i workshop-uri, toate desf`[urate în prezen]aunor nume cunoscute din domeniul ales. Oferimggaarraann]]iiaa uunnoorr lluuccrruurrii bbiinnee-îînnvv`̀]]aattee [i asigur`m nostal-gie etern` celor care trec prin experien]a VIP. F`r` tinenu putem rosti „„ÎÎmmpprreeuunn`̀ ssuunntteemm mmaaii ppuutteerrnniiccii!!““

Studen]i pentru studen]i

20 www.leap.ro

Mihail MU{AT, fondator Lume Bun`

Definirea educa]iei non-formale are loc la nivel indi-vidual, fiind un procesaparte pentru fiecare din-tre noi. Tot ceea ce iese dincontextul dict`rii devineeduca]ie non-formal`.Aceasta este îns`[i expe-rien]a de via]`, iar din acest

punct de vedere cu to]ii practic`m educa]ia non-for-mal`: prin joac`, prin întreb`ri [i mai ales prin transfor-marea contextului, care începe de cele mai multe ori depe b`ncile [colii, în terenul educa]iei formale.

Spa]iul descris de tabl` [i cret`, imagine pe care oasociez educa]iei formale, este un context care estetransformat [i complementat, a[a cum men]ionam [imai devreme, de fiecare prin eforturile proprii [i înmodurile cele mai diferite. Chiar [i în interiorul activi-t`]ii non-formale de voluntariat, cele mai implicate per-soane nu urmeaz` o traiectorie motiva]ional` a organi-za]iei. Cel pu]in în „Lume Bun`“, voluntarii sunt încura-

ja]i s` î[i urmeze propriile pasiuni [tiind c` cel maiimportant este ca educa]ia non-formal` s` le permit`dezvoltarea proprie, s` înve]e tot ceea ce pot înv`]a înpropriul lor ritm.

Bineîn]eles, aceast` libertate de modelare a parcur-sului profesional poate avea loc [i f`r` existen]aeduca]iei non-formale. De exemplu, am cunoscut cole-gi [i prieteni, chiar [i în facultate, care urmând ca lacarte procesul educa]iei formale, s-au descurcat foartebine. În acela[i timp îns`, acestea sunt persoane careau fost destul de determinate înc` de la început, auînv`]at mult pe cont propriu [i [i-au creat propriulspa]iu educa]ional. Grani]a dintre cele dou` tipurieduca]ionale este foarte clar` atunci când vorbim devoluntariate sau workshopurile asociatiilor studente[ti,dar devine din ce în ce mai vag` dac` include intern-shipurile, trainingurile, sfaturile profesorilorîndrum`tori.

A[adar, cum se contureaz` rostul educa]iei non-for-male? Aceasta îndepline[te un rol important în proce-sul de explorare prin care o persoan` î[i poate da

www.leap.ro 21

Corina PINTEA, director executiv ProVobis

MMeerriitt`̀ ss`̀ ffaaccii vvoolluunnttaarriiaatt??

R`spund cu un hot`rât [i plin de convingere DA acestei întreb`rioricui mi-o adreseaz`. Dar poate c` nu mai e destul de mobilizator unsimplu da, poate c` ai nevoie de o serie de argumente înainte de a m`crede.

Ei bine, a[ putea s` î]i vorbesc din observa]ii [i experien]e profesion-ale despre impactul puternic pe care activit`]ile de voluntariat le auasupra parcursului profesional al unui tân`r. Am marea ocazie s` lucrezpentru dezvoltarea voluntariatului în România în cadrul CentruluiNa]ional de Voluntariat Pro Vobis. Din aceast` postur`, am intrat \n con-tact cu multe organiza]ii non-guvernamentale din ]ar`, care lucreaz` cu

seama ce i se potrive[te sau nu. {tiindce vrei, [tiind ce po]i realiza, aiîncredere s` cau]i mai departe un locde munc` ce ]i se potrive[te f`r` aface compromisuri. Desigur, [i peaceast` cale trebuie s` fii puternic, s`ai încredere în for]ele proprii [i o ati-tudine pozitiv`, dar acestea vin întimp [i cu experien]`.

Solu]ia pe care o întrev`d [i pecare o recomand pentru angajabili-tatea tinerilor [i nu numai, este impli-carea în dezvoltarea personal`. ONG-urile î]i pot oferi aceste condi]ii deexperimentare, dar ele sunt numai oversiune într-o lume în care impor-tant este s` încerci s` î]i dezvol]i pro-priile pasiuni, propriile interese.Acestea marcheaz` un drum cu câtmai pu]ine compromisuri [i maimulte [anse c`tre ceea ce unele per-soane numesc „succes“.

Pro Vobis ac]ioneaz` pentru a deveni organiza]ia dereferin]` în domeniul voluntariatului pentru to]i fac-torii interesa]i (centre de voluntariat, organiza]ii careimplic` voluntari, autorit`]i [i institu]ii publice, com-panii [i cet`]eni) [i pentru a face voluntariatul cunos-cut [i în]eles corect, acceptat [i recunoscut ca o abor-dare alternativ` pentru solu]ionarea problemelorcomunit`]ilor.

(www.provobis.ro , www.voluntariat.ro)

22 www.leap.ro

voluntari, dar [i cu indivizi extrem de diver[i care au„gustat“ cu to]ii din voluntariat. Se [tie c` dintre toatetipurile de educa]ie non-formal`, voluntariatul e ceamai complex` modalitate de a înv`]a, de a te dezvolta[i de a împ`rt`[i [i altora din tot ceea ce acumulezi, înmanier` non-formal`.

Experin]a celor care sunt deja voluntari vorbe[te dela sine despre importan]a exercit`rii responsabilit`]iisociale a fiec`rui individ, pe de o parte, dar [i desprebeneficiile pe care o activitate de voluntariat bine struc-turat` le poate aduce unui tân`r aflat la început dedrum profesional. Atât de solicitata [i dorita „expe-rien]`“ pe care trebuie s` o de]ii ca s` po]i ob]ine un locde munc` este foarte rar dobândit` în timpul cursuriloracademice sau în timpul liber petrecut acas` sau în ora[cu prietenii. Trebuie s` munce[ti [i pentru aceast`experien]`. Dar po]i s` acumulezi mult mai mult decâtexperien]a practic` necesar` într-un anumit domeniuprintr-o activitate care î[i ofer` [i distrac]ie [i oportuni-tatea de a-]i face prieteni!

Cum? F`când voluntariat. Implicându-te în activit`]idiverse de voluntariat vei acumula o serie de compe-

ten]e generale – de la gestionarea unui proiect [i aunor fonduri, la comunicare [i negociere, crearea dedocumente eficiente, abilitatea de a interac]iona cupersoane cu experien]e, culturi [i stiluri de via]a diferi-te, pân` la capacitatea de a rezolva conflicte, de a rela-]iona cu autorit`]ile, de a lua ini]iativa sau de a utilizamijloacele moderne de comunicare, dar [i multe altele.Crezi c` ai avea nevoie de astfel de competen]e?

Poate c` nici aceast` în[iruire u[or abstract` a avan-tajelor generale ale voluntariatului nu te convinge pedeplin. Nu-mi r`mâne decît s` apelez la exemplul meupersonal. Leg`tura mea cu voluntariatul a început înStatele Unite, unde m` aflam în 2003, cu o burs` destudii. Bursa mea avea o component` de serviciucomunitar, [i a[a am f`cut pentru prima oara în via]`voluntariat, acolo la el acas`, unde este un stil de via]`.Spre norocul meu, asta a devenit [i pentru mine.Întoars` în ]ar`, am început un proiect de voluntariat laCentrul de Voluntariat Cluj-Napoca, impulsionând copi-ii de clasa a 5-a s` devin` voluntari juniori, membriactivi ai comunit`]ilor lor. Cred cu putere c` volun-tariatul ar trebui s` devin` o activitate fireasc` în pro-

www.leap.ro 23

gramul oric`rui copil, pe care s` o realizeze cu dedicare[i convingere, încurajat de p`rin]i [i chiar al`turi deace[tia, în]elegând de ce e important atât pentru el cît[i pentru comunitatea în care tr`ie[te.

Eu personal am f`cut voluntariat cam 2 ani, pân` înmomentul în care mi s-a oferit un loc de munc` în aceaorganiza]ie non-guvernamental`. {tiu c` am fost anga-jat` pentru c` am putut pe parcursul activit`]ii de vol-untariat s` îmi demonstrez abilit`]ile, dar mai alespoten]ialul de dezvoltare. Nu [tiam foarte multe, daram ar`tat c` pot [i vreau s` înv`]. Acum lucrez deaproape 4 ani pentru a demonstra [i altora c` volun-tariatul face minuni, chiar dac` nu faci din el o carier`.Mi-e dor acum s` mai gust [i eu din cupa aceasta aîmplinirii de sine prin [i pentru ceilal]i [i cu siguran]`îmi voi cre[te copiii în spiritul voluntariatului, ca activi-tate normal` [i extrem de util` pentru dezvoltarea per-sonal`, pe de o parte, [i pentru îndeplinirea proprieiresponsabilit`]i, pe de alta.

Voluntariatul mi-a oferit o alternativ` la via]a obi[-nuit` de student`, un alt tip de activitate, mult maibogat` [i vast`, prin care s` m` dezvolt [i s` cresc. Am

înv`]at multe f`când voluntariat, de la aspecte cât sepoate de concrete [i practice în domenii ca rela]iilepublice, comunicarea cu mass-media, proiectarea [idesf`[urarea unui proiect, pân` la aspecte de o maimare profunzime, cum sunt abilit`]ile de comunicare [iinterrela]ionare, interesul pentru comunitate [i mem-brii s`i, grija pentru schimbare sau compasiunea.

CCrreedd ccuu tt`̀rriiee cc`̀ vvoolluunnttaarriiaattuull eessttee oo ssoolluu]]iiee vviiaa-bbiill`̀ ppeennttrruu nnuummeerrooaassee pprroobblleemmee ccee eexxiisstt`̀ îînn jjuu-rruull nnoossttrruu [[ii cc`̀ sstt`̀ îînn mmiinn]]iillee nnooaassttrree,, [[ii llaa pprroopprriiuu[[ii llaa ffiigguurraatt,, ss`̀ llee rreezzoollvv`̀mm,, ddâânndd ccuu ggeenneerroozziittaattee,,ccaa ss`̀ ppuutteemm pprriimmii.. MMaaii mmuulltt,, ccrreedd cc`̀ oorriiccee ttâânn`̀rr,,aa[[aa ccuumm mmeerrggee llaa ccuurrssuurrii,, ddaarr [[ii îînn cclluubbuurrii ssaauu îînnvvaaccaann]]ee,, aa[[aa ccuumm îî[[ii aajjuutt`̀ pp`̀rriinn]]iiii ssaauu bbuunniicciiii ddaarrmmeerrggee [[ii llaa ccoonncceerrttee,, ffaaccee ssppoorrtt [[ii vviisseeaazz`̀ llaa uunnjjoobb bbiinnee ppll`̀ttiitt [[ii pprroovvooccaattoorr,, aarr ttrreebbuuii ss`̀ iinncclluudd`̀îînn aaggeennddaa lluuii lluunnaarr`̀ mm`̀ccaarr 11 zzii ddee vvoolluunnttaarriiaatt!!

24 www.leap.ro

Desmond Tutu, laureat al premiului Nobel pentruPace, afirma nu de mult:

EEssttee mmaaii bbiinneeccuuvvâânnttaatt ss`̀ ppoo]]ii ooffeerrii ddeeccââtt ss`̀ pprriimmee[[ttii,,ppeennttrruu cc`̀ pprriinn cceeeeaa ccee ooffeerrii,, ddee[[ii uunneeoorrii nnuu ppaarree,, ddee

ffaapptt pprriimmee[[ttii.

Cuvinte frumoase: pentru unii de neîn]eles, iar pen-tru al]ii un motto de via]`.

Ideea ini]ial` de proiect a fost dezvoltat` de CosminButeic`, Alexandra Dabu [i Diana P`tr`[coiu, trei stu-den]i activi în mediul ONGurilor studen]e[ti, cu peste 3ani de experien]` în ASER. „Aici, în ASER, am crescut,aici am înv`]at [coala vie]ii: am înv`]at cum s` planif-ic`m un proiect, cum s`-l coordon`m, cum s`interac]ion`m cu actorii decizionali, cum s` fim oadev`rat` echip`“, afirm` Alexandra. „ONGS-urile sunto oglind` perfect` a grupurilor de tineri activi,

Alexandra DABU, Alexandru Cosmin BUTEIC~, ini]iatori FORCE Summer School

FORCE este o ini]iativ` realizat` de tineri implica]i activ în societate, con[tien]i de faptul c` educa]ia este pilonulprincipal al dezvolt`rii durabile, una dintre pârghiile cele mai importante ale structurii sociale. Nivelul de trai,angajabilitatea [i puterea de cump`rare sunt direct dependente de nivelul de educa]ie al capitalului uman. Înprezent,FORCE este un proiect sustenabil, ce ofer` o [ans` în dezvoltarea personal` [i profesional` a liceenilorcu perfoman]e educa]ionale crescute, talenta]i, din toat` ]ara. Prin intermediul {colii de Var` FORCE, [i ulterior aComunit`]ii FORCE, 20 de tineri au [ans` de a se implica anual într-un program complex de educa]ie non-for-mal` ce are ca scop dezvoltarea durabil` a comunit`]ilor locale prin cet`]enie activ` [i proiecte sociale.

Conceptul FORCE î[i g`se[te r`d`cinile în descoperirea acestei nevoi sociale de îmbun`t`]ire a calit`]ii educa]ieitinerilor [i, prin structura sa, a câ[tigat finan]area pentru start-up, în finala de la Paris, în 2008, a unui concursinterna]ional de proiecte sociale ale BRD Societe Generale: Citizent Act.

www.leap.ro 25

entuzia[ti, pasiona]i de munc` [i de contribu]ia lor ladezvoltarea comunit`]ilor [i a societ`]ilor de careapar]in“, afirm` Cosmin. „Anii petrecu]i în acest mediudinamic, plin de via]` [i de oameni tineri, valoro[i, suntanii educa]iei noastre non-formale. Aici am înv`]at c`teoria f`r` practic` nu are valoare, iar practica f`r`teorie poate fi periculoas`“. Alexandra îl completeaz`:„intrând într-un ONG studen]esc am devenit beneficiariai educa]iei non-formale, lucru ce a contribuit enorm ladezvoltarea noastr` personal`. Îns` nu ne-am oprit aici.Pasiunea pentru voluntariat ne-a convins c` putemface mai mult, c` putem la rândul nostru s`-i ajut`m pecei din jurul nostru. {i a[a s-a n`scut FORCE!"

De la o fraz` spus` atunci, la începuturi, poate maimult în glum`, „Mergem la Paris!“, la o idee [i un visacum realizat, FORCE a trecut prin multe faze. „La unmoment dat, dup` ce am câ[tigat, am fost pur [i simpludezorienta]i. Aveam întreg planul schi]at, documentat,îns` nu [tiam de unde s` începem. Ne-a fost team` c`proiectul nu se va mai realiza“ poveste[te Alexandra.„Îns` a fost doar un moment de r`scruce, de unde ampornit cu avânt înainte. Am recrutat 10 noi albinu]e în

echipa de proiect, studen]i pasiona]i de voluntariat, [iam pus la punct cu energie proasp`t` temeliile nouluiproiect. Pe masur` ce înaintam cu organizarea, ne-amlovit de gre[eli, îns` le-am privit mereu ca pe oînv`]`tur` [i le-am corectat din mers. Am avut noroculde a atrage alaturi de noi parteneri în dezvoltareaproiectului, precum cei din LEAP. Dup` încheiereaperioadei de aplica]ii am fost entuzia[ti s` num`r`mpeste 200 de dosare primite de la tineri din toat` ]ara.Iar în august, în prima zi a ?colii de Var`, am v`zut cuochii no[tri cum visul pornit cu aprope 2 ani în urm`, adevenit realitate.“

20 de tineri talenta]i au petrecut atunci 10 zile laS`rata Monteoru, beneficiind de educa]ie non-formal`oferit` de actori din mediul ONGS-urilor [i de traineriprofesioni[ti din diverse domenii. De la creativitate lapublic speaking, pân` la teambuilding-uri extraor-dinare [i sesiuni intensive de management al proiec-telor, tinerii participan]i au reu[it s` se uneasc`, s`devin` prieteni adev`ra]i, [i în acela[i timp s` dezvolteo pasiune pentru voluntariat. Scopul FORCE este caace[ti liceeni, împreun` cu viitorii participan]i, s` dez-

26 www.leap.ro

volte o comunitate valoroas` de tineri ce vor imple-menta propriile proiecte în comunit`]ile din careapar]in, menite s` dezvolte societatea româneasc` înansamblu.

VViissuull nnoossttrruu,, ddee[[ii ddeevveenniitt rreeaalliittaattee,, nnuu ssee tteerr-mmiinn`̀ aaiiccii.. AAbbiiaa îînncceeppee ss`̀ ccrreeaasscc`̀...... vviissuull aaccuummeessttee aa 1100-aa eeddii]]iiee FFOORRCCEE [[ii oo ccoommuunniittaattee aaccttiivv`̀ddee ssuuttee ddee ttiinneerrii...... ppeennttrruu cc`̀ ddooaarr aa[[aa,, ppaass ccuuppaass,, dduurraabbiill [[ii ppee tteerrmmeenn lluunngg,, ppoo]]ii sscchhiimmbbaalluummeeaa ddiinn jjuurruull tt`̀uu.. NNooii ccrreeddeemm îînn aassttaa,, [[ii aassttaavvrreemm:: ss`̀ aavveemm ccee ooffeerrii,, ppeennttrruu cc`̀ aassttffeell,, pprriimmiimm!!

Din experien]a 2009

Atât eu, cât [i comunitatea de afaceri pe care o reprezint,sus]inem integrarea [i popularizarea practicilor deeduca]ie non-formal` în înv`]`mântul românesc. Princalit`]ile pe care le dezvolt` [i prin expunerea la situa]iidiverse pe care o ofer` studen]ilor, educa]ia non-formal`creaz` un context de dublu-câ[tig: se garanteaz` nudoar tineri angajabili, ci [i o îmbun`t`]ire a mediului deafaceri românesc.

AAnnccaa HHaarraassiimm,Director Executiv, Camera de Comer] Româno-American`

Din p`cate, punându-m` acum în pozi]ia de angajator,nu pot s` nu regret vazând câte lucruri pierd tinerii caretermin` o facultate f`r` s` fi facut voluntariat sau s` fieimplica]i într-o form` de asociativitate.

DDrraaggoo[[ DDeehheelleeaann, Director General, Selenis

La ob]inerea burselor [i joburilor de pân` acum a con-tribuit decisiv educa]ia non-formal`, atât prin felul încare am ajuns s` gândesc cât [i pentru c` le-a semnalatrecruiterilor interesul meu de a m` dezvolta.

LLaauurreenn]]iiuu }}îîrrcc`̀, fost stagiar al ONU

www.leap.ro 27

{tia]i c`: (domeniu academic / politici educa]ionale)

Agen]ia Româna de Asigurare a Calit`]ii în înv`]`mântul Superior (ARACIS) va demara un proces prin care pro-gramele de studiu oferite de universit`]i vor fi ierarhizate în func]ie de gradul de inser]ie a absolven]ilor pe pia]amuncii [i eficacitatea transferului de informa]ii de la profesori la studen]i? (Adev`rul )

Cadrele didactice consider` c` facultatea în care predau îi ajut` pe studen]i s` ob]in` abilit`]ile [i competen]elede care au nevoie la locul de munc` (90%), cursurile abordeaz` problemele practice cu care absolven]ii se potconfrunta la locul de munc` (68%) [i c` dup` încheierea studiilor, studen]ilor le va fi u[or s` î[i g`seasc` un locde munc` (67%)? (Barometrul ARACIS )

Aproximativ 50.000 de studen]i români studiaz` în prezent în str`in`tate, [i doar 7.800 de studen]i str`ini ur-meaz` studii superioare în România? (Integral Programe Educa]ionale )

În ceea ce prive[te responsabilitatea preg`tirii studen]ilor pentru pia]a muncii, 63% dintre cadrele didacticechestionate consider` c` aceasta apar]ine universit`]ilor, 21% consider` c` apar]ine studen]ilor [i numai 10%consider` c` apar]ine firmelor de pe pia]`? (Barometrul ARACIS )

Conform Bologna Process Stocktaking Report (elaborat în vederea conferin]ei ministeriale de la Leuven, 2009),]ara noastr` a ob]inut calificativul „performan]` excelent`“ pentru 8 din cei 12 indicatori care masoar` gradul deimplementare a Procesului Bologna?

Yoda din Razboiul Stelelor a fost votat drept cel mai mare profesor al tuturor timpurilor de c`tre The Times ?(Hotnews, aug 2008)?

28 www.leap.ro

www.leap.ro 29

30 www.leap.ro

prof. dr. Ioan PÂNZARU, rectorul Universit`]ii Bucure[ti

Companiile de vârf, carese afl` pe t`i[ul dezvolt`riieconomice [i tehnologice,au despre formarea acade-mic` urm`toarea concep-]ie: e nevoie de oameni cuo minte clar`, care s` nu

cread` ce li se spune, care s` fie capabili de analiz`, [idac` e posibil s` produc` idei noi. Astfel defini]ia c`universitatea este locul unde se pred` prin investiga]ie[i crea]ie este confirmat` de angajatori. În universitatese predau idei care, însu[ite de tineri [i aplicate în via]alor practic` [i în profesiune, au efecte la nivelul întregiisociet`]i.

Dac` vom considera c` scopul dezirabil al dezvol-t`rii umane este recî[tigarea armoniei cu natura, o at-mosfer` lipsit` de emisii industriale, un ocean f`r`reziduuri [i detritusuri, atunci universitatea se afl`într-o dilem`. Oare drumul cel mai scurt c`tre o astfel

de lume pa[nic` [i fericit` nu este tocmai refuzul [tiin-]elor, al tehnologiei, al goanei dup` aur, [i construc]iaunei societ`]i de drept care va interzice pur [i simplu,atunci cînd va triumfa, aceste activit`]i periculoase?

Cealalt` ramur` a dilemei este mult mai pu]in evi-dent`. Ea ar presupune c` universitatea preg`te[tepentru o dubl` r`spundere: pentru cunoa[terea lumiiîn dimensiunea ei natural`, de la scara cuantic` [imolecular` pîn` la marile ansambluri evolutive caresînt civiliza]iile, dar [i pentru asceza practic` de a asumaun rol activ în devenirea umanit`]ii.

Dac` prima atitudine ar triumfa, atunci ar fi suficients` înv`]`m cum s` facem afaceri, advocacy, tranzac]ii laburs`, rela]ii publice, sondaje de opinie. I-am înv`]aîndeosebi pe studen]ii no[tri cum s` reprezinte intere-sele stakeholder-ilor, s` foloseasc` limbile str`ine pen-tru a media consensul între culturi diferite, s` elaborezestrategii conjuncturale pentru realizarea obiectivelordorite.

În uuniversitate sse ppredau iidei ccare aau eefecte lla nnivelul îîntregii ssociet`]i

www.leap.ro 31

prof. dr. Liviu PAPADIMA,decan Facultatea de Litere, U.B.

Dac` îns` ar triumfa cea de a doua op]iune, atunci misi-unea universit`]ii ar fi mult mai grea. Dimensiunea res-ponsabilit`]ii ar ap`rea în fiecare program de studii. Ingi-nerul ar primi o formare de cet`]ean [i n-ar mai considera onaivitate s` se întrebe ce impact are instala]ia proiectat` deel asupra mediului, de cîte automobile mai au nevoie ora-[ele europene, sau în ce ]ar` vor ajunge echipamentele pecare le concepe. Studentul în litere ar încerca s` în]eleag`în ce fel transform` tehnologia lumea în care tr`im, c`r]ilepe care le scriem, pictura, filmele [i poeziile ce exprim` sen-sibilitatea contemporanilor no[tri. Matematicianul ardeveni mai dispus s` admit` c` activit`]ile sale vor aveacîndva o utilitate public`, s`-[i difuzeze ideile pentru ca eles` primeasc` sanc]iunea practicii sociale.

ÎÎnn UUnniivveerrssiittaatteeaa ddiinn BBuuccuurree[[ttii aamm îînncceeppuutt ttrreeii pprrooggrraa-mmee ttrraannssvveerrssaallee ddee ffoorrmmaarree:: ccoommppeetteenn]]`̀ iinnffoorrmmaatt-iicc`̀,, ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaall`̀ [[ii eedduuccaa]]iiee aannttrreepprreennoorriiaall`̀..IInntteeggrraarreeaa aacceessttoorr ttrreeii ddiimmeennssiiuunnii,, ddiimmpprreeuunn`̀ ccuummuullttiilliinngguuaalliissmmuull,, mmii ssee ppaarree ssoolluu]]iiaa rreeaall`̀ ppeennttrruu ccaaaabbssoollvveenn]]iiii nnoo[[ttrrii ss`̀ aattiinngg`̀ nniivveelluull ddee aauuttoonnoommiiee [[iiiinnii]]iiaattiivv`̀ ppee ccaarree-ll cceerree EEuurrooppaa vviiiittoorruulluuii..

Pentru mine, unuldintre lucrurile celemai de pre] a fost din-totdeauna libertatea.{i când spun asta, num` gândesc la o lumeîn care orice e permis –asta e, din punctulmeu de vedere, liber-tatea naivilor. M` gân-desc, îns`, la o lume care te las` s` alegi.

În perioada form`rii mele, n-am prea avut partede a[a ceva. Intrai automat la gr`dini]a [i la [coaladin cartier. La sfâr[itul clasei a VIII-a, te ciocneai deprima mare încercare – decisiv`, de multe ori. Dac`î]i supraevaluai for]ele – sau dac` aveai ghinion,cum se mai întâmpl` – [i te înscriai la un liceu lacare picai la admitere, erai dup` aceea repartizatpe locurile r`mase vacante, acolo unde mai nimeni

Dou` vve[ti

32 www.leap.ro

nu [i-ar fi dorit s` înve]e. Picat cu o medie de peste 9,ajungeai între colegi admi[i [i cu 5. Într-a IX-a aveai deales între real [i uman – acesta din urm`, de regul`, locde refugiu pentru cei sup`ra]i cu matematica, unde semai nimereau totu[i [i câ]iva ciuda]i, pasiona]i de citit.La sfâr[itul liceului, dou` variante. Cea fericit`: intrai lafacultate. Dac` nu, treceai, ca b`iat, pe varianta doi:armata de 18 sau, dac` erai înc` [i mai ghinionist, de 24de luni. Iar la facultate nu aveai voie, fire[te, s` te înscriidecât într-un singur loc. Rulet` ruseasc`. Dup` înche-ierea studiilor universitare, venea reparti]ia. Erai obligats` alegi, în func]ie de media de absolvire, dintr-o list`de posturi – toate proaste, împr`[tiate prin col]urile]`rii. Cu ce te nimereai trebuia s` te împaci pentru celpu]in trei ani – stagiul navetist, de care nu sc`pai decâtcu pile tari în nomenclatura de partid [i de stat. Dac`vreun mili]ian zelos te oprea pentru vreo traversareneregulamentar` a str`zii [i erai într-atât de fraier încâts` îi dai buletinul de identitate, te puteai trezi c` î]ipune pe loc [tampila de schimbare a reziden]ei –[i-atunci, adio revenirea în ora[ul natal! Cum s` nuvisezi [ansa de a avea mai multe op]iuni? {i, pe de alt`

parte, cum s` nu pui suflet [i încrâncenare în fiecarealegere, dramatic`, pe care erai constrâns s` o faci?

Când m` întâlnesc cu studen]ii proasp`t admi[i laLitere, la începerea fiec`rui an universitar, am s` letransmit dou` ve[ti: una bun` [i una proast`. Cea din-tâi, cea bun`, e c` [coala s-a terminat. Nimeni nu mai ede amendat [i nici m`car de blamat pentru „abandon[colar“, dac` nu merge la universitate. Posibilit`]i deop]iune sunt câte vrei – niciuna ultimativ`. Intrarea lafacultate este – sau ar trebui s` fie, în ciuda practiciicurente a nenum`ra]i candida]i de a-[i depunedosarele în câte [apte locuri deodat` – o alegere liber`.Vestea cea proast` e, din p`cate, aceea[i. Alibiul obli-gativit`]ii disp`rut, încep dificult`]ile libert`]ii.

Aud, mai ales din partea p`rin]ilor, aceea[i ve[nic`întrebare: „Ce «iese» un student de la Litere?“ Uneoriîmi vine s` r`spund, exasperat: „Iese ce a intrat!“Fiindc`, într-adev`r, „iese“ din facultate cu totul altfelstudentul motivat [i interesat s` înve]e, s` se formeze,fa]` de cel care vrea doar s` capete, cât mai u[or [i câtmai ieftin, o bucat` galben` de hârtie cu antet ministe-rial. {i am convingerea c`, cel mai adesea, aceast` dife-

www.leap.ro 33

ren]` va „face diferen]a“ [i mai departe, în via]a absol-ven]ilor.

E, din punctul meu de vedere, o neîn]elegere fla-grant` în a percepe institu]iile de înv`]`mânt superiorca pe fabrici de for]` de munc`. Chiar [i în cazul unorspecializ`ri cu o orientare profesional` ap`sat` – camedicina sau dreptul, de pild` – ideea c` acestea ar tre-bui s` func]ioneze ca ni[te „[coli de arte [i meserii“ mise pare deplasat`.

{i atunci?Este, poate, una dintre cele mai dificile probleme cu

care are de-a face comunitatea academic` a zilelornoastre – nu numai în România. Aceea de a g`si solu]iipentru a forma atât speciali[ti de vârf în diferiteledomenii ale cunoa[terii cât [i absolven]i ap]i s` fac`fa]` unei pie]e de munc` fluide, în permanent` [iimprevizibil` schimbare. Buna a[ezare a celor trei cicluride înv`]`mânt – licen]`, masterat, doctorat, fiecare cu]inte specifice –, o mai larg` [i mai flexibil` ofert` deaplica]ii practice, o modificare de profunzime a strate-giilor de predare [i, nu în ultimul rând, o mai mareangajare a motiva]iilor [i intereselor individuale ale stu-

den]ilor pe parcursul studiilor sunt câteva dintrereperele „deschiderii“ universit`]ii c`tre lumea prezen-tului [i a viitorului.

Pentru absolven]i am tot dou` ve[ti. Cea proast` ec` înv`]atul nu se termin` niciodat`. Se modific`, îns`,uneori radical, felul de a înv`]a. Când eram în ultimul ande facultate, ni se cam acrise tuturor de atâta studiu.Dup` un an de „via]` adev`rat`“, învine]i]i de toate bu-[iturile pe care ni le oferea lumea din jur ca înv`]`tur`de minte, plângeam dup` vremurile din studen]ie. Azipr`pastia dintre „în`untru“ [i „afar`“, dintre educa]ie [iexisten]`, nu mai e a[a de adânc`. Mul]i studen]i seangajeaz` înc` dinainte de a-[i lua diploma. Al]ii segândesc s-o fac` [i întreab` cum e mai bine. Nu cred înre]ete aplicabile oricui. În ambele cazuri sunt [i avanta-je [i dezavantaje, lesne de intuit. Depinde de fiecarecum va [ti s` le balanseze.

Vestea cea bun`, cum cred c` b`nui]i, e tot aceea[i.Gena înv`]`rii nu se atrofiaz` cu una, cu dou`. Iar dac`ve]i sim]i c` a[a ceva începe s` vi se întâmple, e cazul,cred, s` v` întreba]i ce se petrece cu via]a voastr`. Ave]itoat` libertatea s-o face]i.

34 www.leap.ro

Tincu]a BALTAG, director general, Funda]ia Dinu Patriciu

Nu mai este o noutatepentru nimeni c` societa-tea evolueaz` într-un ritmame]itor. Noile tehnologiiafecteaz` felul în carecomunic`m – dar restruc-tureaz` în acela[i timp [ivia]a corpora]iilor [i in-venteaz` noi joburi care nu

existau acum 5-10 ani. Educa]ia trebuie s` ]in` pasul cuaceast` evolu]ie [i trebuie s` preg`teasc` oameniadapta]i unui nou context.

Unele practici educa]ionale nu mai sunt necesare –dimpotriv`, sunt chiar contraproductive. Mai importantdecât s` [tim în ce an a avut loc b`t`lia de la Posadaeste s` [tim de unde s` lu`m informa]i când avemnevoie de ea. Totodat`, pentru a avea succes esteesen]ial s` comunic`m, s` fim creativi, s` avem spiritcritic [i s` fim capabili s` lucr`m în echip`. Gestionareaunor cantit`]i enorme de informa]ie, capacitatea desintez` devin din ce în ce mai importante.

Din p`cate, în România toate aceste lucruri nu suntînc` integrate cu adev`rat în programa [colar`. Exist`,din fericire, universit`]i str`ine care s-au adaptat per-manent la cerin]ele pie]ii muncii – au privit în viitor [inu în trecut – [i constituie modele pentru universit`]ileromâne[ti. Acesta este unul dintre motivele pentrucare noi, cei de la Funda]ia Dinu Patriciu, am decis s`sprijinim studen]ii români s` urmeze cursuri la cele maibune universit`]i din str`in`tate, prin programul„Orizonturi Deschise“.

Pentru ca, pe viitor, [i universit`]ile române[ti s`promoveze un înv`tamânt de calitate, îi incuraj`m pebursierii no[tri s` se întoarc` în România [i s` contribuiela o „nou` revolu]ie“, a[a cum îmi place mie s` numescmi[carea de schimbare a mentalit`]ii în educa]ie pecare o simt [i la care particip. Prin platforma „Joburi laOrizont“ ini]iat` de noi, tinerii educa]i la cele mai bune[coli din lume au ocazia s` se reintegreze [i s` î[i încea-p` cariera conform cu poten]ialul [i preg`tirea lor. Înparalel, promov`m profesori, [coli [i studen]i ca mo-dele demne de urmat prin „Gala Premiilor în Educa]ie“.

www.leap.ro 35

CCrreeddiinn]]aa mmeeaa eessttee cc`̀ aabbiilliitt`̀]]ii pprreeccuumm ccoommuunniiccaarreeaa,, iinnoovvaa]]iiaa,, rreessppeeccttuull [[ii ttoolleerraann]]aa ssuunntt eesseenn]]iiaallee ppeennttrruu nnooiiiilliiddeerrii.. NNooii nnee ddoorriimm ccaa vvooii ss`̀ aavvee]]ii [[aannssee rreeaallee [[ii ooppoorrttuunniitt`̀]]ii ppoottrriivviittee eenneerrggiieeii [[ii ccaalliitt`̀]]iilloorr vvooaassttrree,, ddee aacceeeeaavvoomm ccoonnttiinnuuaa ss`̀ nnee iimmpplliicc`̀mm,, ccaa [[ii ppâânn`̀ aaccuumm,, îînn eedduuccaa]]iiee..

{tia]i c`: (informa]ii despre pia]a muncii)

În opinia angajatorilor exist` trei factori centrali în procesul de selec]ie [i angajare a absolven]ilor: reputa]ia uni-versit`]ii absolvite, istoria de munc` [i capacitatea candidatului de „a se vinde“ în timpul interviului de angajare?

(Barometrul ARACIS al calit`]ii – 2009)

Peste dou` treimi dintre cadrele didactice (68,5%) [i aproape jum`tate dintre studen]i (48,8%) consider` c`, înformatul actual, diplomele de studii nu ofer` angajatorilor [i altor institu]ii de formare o imagine clar` asupracuno[tin]elor [i competen]elor de]in`torului? (Institutul de {tiin]e ale Educa]iei [i Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii )

Odat` cu declan[area crizei economice, unii speciali[ti în resurse umane primesc între 100 [i 150 de CV-uri pe zi,fa]` de 20 câte primeau în perioada anterioar`? (Florin Rusu, managerul Global Consulting pentru adevarul.ro)

Numai 21% dintre absolven]ii universit`]ilor din ]ar` î[i g`sesc un loc de munc` [i asta abia dup` un an sau 18luni de la terminarea facult`]ii? (EVZ, ian 2009)

66% din studen]i [i 88% dintre cadrele didactice consider` c` stagiile de practic` sunt de un real folos înpreg`tire? (Barometru )

Femeile înalte sunt mult mai ambi]ioase cu privire la cariera profesional` decât restul femeilor?(Hotnews, aug 2008)?

36 www.leap.ro

11.. CCuumm [[ii ddee ccee aa ffoosstt ccrreeaatt SSkkiillllss44WWoorrkk??

Skills4Work a fost înfiin]at pentru c` lucrurile de pepia]a muncii din UK s-au schimbat. În trecut, mergeai lao facultate, ob]ineai o diplom`, [i, aproape automat,asta î]i garanta un loc de munc`. Lucrurile s-au schim-bat prin faptul c` ceea ce angajatorii doresc acum estemai mult decât o diplom` – doresc competen]e [idoresc dovezi clare ale acestora. Iar ceea ce am identifi-cat noi este oportunitatea de a le câ[tiga.

A[adar, Skills4Work urm`re[te s` eviden]ieze impor-tan]a a ceea ce noi numim competen]e pentru angaja-bilitate, ar`tând studen]ilor c` acestea reprezint` unaspect la fel de important ca [i o diplom`, precum [imodul în care cele dou` aspecte sunt conectate în ve-derea ob]inerii unui loc de munc`. Ideea a fost legat`de implicarea angajatorilor, care s` vin` în campus pen-

tru a desf`[ura ateliere de lucru cu studen]ii, în partepentru a sublinia importan]a unor competen]e precummunca în echip`, con[tientizarea aspectelor comer-ciale [i rezolvarea problemelor, dar [i pentru a ajuta stu-den]ii s` î[i foloseasc` abilit`]ile într-un context deactivitate. Acestea ar putea fi folosite în cadrul lucruluiîn echip` pentru proiectele lor academice; dar cum ar fis` fie folosite chiar în cadrul unei companii? Deci, deaici a venit totul, pentru a sublinia competen]ele, [i acrescut din acel punct.

22.. CC ee ffeell ddee aaccttiivviitt`̀]]ii ssppeecciiaallee ddeessff`̀[[uurraa]]ii??

În mare m`sur`, ateliere de lucru pe diferite compe-ten]e, conduse de angajatori – de aici a început. Daracum avem sub umbrela Skills4Work un decor mai larg:mai avem înc` ateliere conduse de angajator, avem, deasemenea, angajatori care vin în campusul pentru aderula simul`ri de interviuri, pentru a verifica CV-uri,dar [i evenimente destinate mai mult celor cu abilit`]ide conducere, care sunt în cele din urm` competen]epentru angajabilitate – pentru inser]ie profesional`:

INTERVIU - Skills4Work

www.leap.ro 37

competen]e de management, de moderare a[edin]elor etc.

Pe de alt` parte, încerc`m s` facem mai multe lu-cruri referitoare la agenda de cet`]enie global` a UCL.Angajatorii vin în campus [i se implic` în evenimentelecare reflect` lucruri pe care agenda de cet`]enie globa-l` încearc` s` le abordeze. Lucruri precum diversitateaîn lume, de ce aceasta reprezint` un aspect important[i cum î]i poate face cariera mai interesant`, mobilitateinterna]ional` [i ce înseamn` aceasta etc. Încerc`m s`derul`m cel pu]in un eveniment cheie în fiecare an.

33.. CCaarree aa ffoosstt ffeeeeddbbaacckk-uull ddee ppâânn`̀ aaccuumm,, ddiinn ppaarrtteeaapp`̀rr]]iilloorr iinntteerreessaattee ((ssttaakkeehhoollddeerr-iilloorr))??

Angajatorilor le place cu adevarat – se întorc înfiecare an, avem o list` de lucruri pe care vor s` le fac`,[i ne vedem nevoi]i s` limit`m lista, din considerentede spa]iu [i timp. Le place foarte mult ideea de compe-ten]e pentru cet`]enie global`, iar pentru a-i cita „aces-ta este exact genul de persoan` pe care o c`ut`m, opersoan` care de]ine acest tip de competen]e“.

Pentru studen]i, cele mai multe ateliere de lucru auo foarte bun` participare, prin urmare sunt popularedin acest punct de vedere. Studen]ii stiu ca acestelucruri sunt necesare acum. Primim formularele defeedback [i în mare m`sur`, acesta este foarte pozitiv.În cazuri rare, ar putea fi nemul]umiri despre câte ceva,cum ar fi camera - care este prea mic` sau chestiuni degenul acesta. Dar, în general vorbind, aceste activit`]iprind foarte bine.

La nivelul universit`]ii, avem sprijinul vice-rectoru-lui, Michael Worton. El a fost implicat de la început. Esteun sus]in`tor [i un avocat important al Skills4Work [iam discutat despre activitatea noastr` destul de mult.

44.. AA[[aaddaarr,, uunniivveerrssiittaatteeaa eessttee iinntteerreessaatt`̀ [[ii iimmpplliiccaatt`̀??

Da, pentru c`, în final, ne ajut`m studen]ii s` ob]in`locuri de munc`, iar acesta este unul din lucrurile decare avem nevoie din partea sistemului: dac` studen]iit`i (ca universitate) ob]in locuri de munc` bune, tot maimul]i studen]i se vor înscrie în viitor.

38 www.leap.ro

55.. EExxiisstt`̀ mm`̀ssuurrii llaa nniivveell uunniivveerrssiittaarr ssaauu iiddeeii ddee iinntteeggrraarreeaa aacceessttoorr ttiippuurrii ddee aaccttiivviitt`̀]]ii îînn pprrooggrraammaa [[ccoollaarr`̀??

Oarecum, da. În acest moment, exist` un grup numitKey Skills – un grup de lucru în care m` aflu [i eu – încadrul c`ruia dezvolt`m un curs de competen]e cheie.Este un curs care se va derula prin intermediul sistemu-lui de tutorat personal, prin departamente, un curs carese refer` efectiv la competen]e „cheie“, adic` la compe-ten]ele pentru angajabilitate despre care am vorbit maidevreme, precum [i la încurajarea studen]ilor c`treauto-reflec]ie [i c`tre o perspectiv` asupra dovezilorconcrete legate de dezvoltarea acestor competen]e. Iaracest lucru poate s` se desf`[oare prin intermedul cur-surilor, prin activitate, prin ateliere de lucru.

66.. DDaarr îînn cceeeeaa ccee pprriivvee[[ttee ccrreeddiitteellee aaccaaddeemmiiccee??

Câteva cursuri fac acest lucru, îns` nu este un obicei.În momentul de fa]` nu exist` credite academice pen-tru aceasta, deoarece este de fapt destul de greu caactivitatea s` fie m`surat`, pentru c` o mare parte oreprezint` auto-reflec]ia [i nu exist` dovezi concrete.Exist` totu[i ceva ce urmeaz` s` apar` – un tip de foaie

matricol` ce urmeaz` s` fie ata[at` foii matricole acade-mice, dar care va con]ine mai multe elemente – pre-cum, spre exemplu, faptul c` ai fost pre[edinte al uneiorganiza]ii, ai f`cut X ore de voluntariat, chestiuni ceva-mai m`surabile decât afirma]ia „Lucrez bine în echip`“.

77.. AAvvee]]ii vvrreeuunn ssffaatt mmaaii îînnttââii ppeennttrruu ssttuuddeenn]]iiii rroommâânnii,, [[iiaappooii ppeennttrruu cceennttrreellee ddee ccoonnssiilliieerree pprrooffeessiioonnaall`̀ [[ii uunnii-vveerrssiitt`̀]]iillee ddiinn RRoommâânniiaa iinntteerreessaattee ddee uunn aassttffeell ddeepprrooggrraamm??

Pe studen]i i-a[ sf`tui s` aib` în vedere faptul c`aceste competen]e cheie, din perspectiva UK [i, proba-bil, [i din perspectiva româneasc`, sunt incredibil deimportante. Nu este vorba numai despre a ob]ine unprim loc de munc`, ci este vorba despre dezvoltareacarierei, fiind auto-motivat [i prezent în parcursul vie]iitale. A[adar, este foarte important s` î]i dezvol]i com-peten]ele [i trebuie s` fii proactiv în acest demers,deoarece ele nu vin de la sine.

Pentru centre universitare, a[ recomanda derulareaunui program de competen]e cheie. Din perspectivauniversit`]ii, în UK se obi[nuia s` se considere c` „uni-

www.leap.ro 39

versit`]ile exist` pentru cunoa[tere, creare[i transfer de cuno[tin]e“ [i nu erau într-adev`r legate de pia]a muncii. Dar acum,este vorba despre preg`tirea oamenilorpentru munc` în aceea[i m`sur` ca [i pen-tru cercetare.

AA[[aaddaarr,, ssffaattuull mmeeuu ppeennttrruu cceennttrreelleeuunniivveerrssiittaarree,, îînn ccaazzuull îînn ccaarree ddoorreesscc ss`̀pprreegg`̀tteeaasscc`̀ ssttuuddeenn]]iiii ppeennttrruu ppiiaa]]aa ddeemmuunncc`̀,, aarr ffii ss`̀ ddiissccuuttee ccuu aannggaajjaattoorriiii,,ss`̀ vvoorrbbeeaasscc`̀ [[ii ccuu aabbssoollvveennttiiii ddee uunnii-vveerrssiittaattee ((aalluummnnii)) –– ppeennttrruu aa ssee vveeddeeaaeexxaacctt cceeeeaa ccee llii ssee cceerree lloorr,, ddee ffaapptt,, ss`̀ffaacc`̀ llaa llooccuull lloorr ddee mmuunncc`̀ [[ii ss`̀ppoorrnneeaasscc`̀ ddee llaa aacceessttee iinnffoorrmmaa]]iiiippeennttrruu aa vveeddeeaa ddaacc`̀ ppoott aajjuuttaa llaapprreegg`̀ttiirreeaa ssttuuddeenn]]iilloorr.. LLuuccrruurrii ssiimmpplleeccuumm aarr ffii aadduucceerreeaa uunnoorr aabbssoollvveenn]]iippeennttrruu aa ddiissccuuttaa ccuu ssttuuddeenn]]iiii ddeesspprreecceeeeaa ccee ffaacc îînn pprreezzeenntt - aacceessttee lluuccrruurriicchhiiaarr aajjuutt`̀..

Din experien]a 2009

În perioada studen]iei am f`cut emisiuni educative pentru televi-ziunea na]ional`, am lucrat cu diferite ONG-uri, am muncit în edi-turi [i am scris pentru reviste culturale pentru c` a[a mi s-a p`rutnormal. Probabil asta am c`utat în studen]ie: medii în care ceea cestudiam la [coal` s` fie aplicabil [i posibil.

CCoonnssttaannttiinn VViicc`̀, fost Director Executiv, Funda]ia Unilever

A[ sf`tui orice student s` î[i caute o organiza]ie în care î[i poatedezvolta interesele. În cel mai r`u caz îi poate ad`uga câteva rân-duri la CV, dar pentru majoritatea poate fi calea spre o studen]iefericit` sau chiar principala pârghie pentru o carier` de succes.

RRoobbeerrtt BBââttcc`̀, a lucrat în cadrul B`ncii Na]ionale

Valoarea care face de cele mai multe ori diferen]a între succes [imediocritate este un set de soft skills ce cuprinde capabilit`]i derela]ionare, de integrare într-o cultur`.

GGaabbrriieell IIoossiiff, proprietar al Euroinvest International Ltd

40 www.leap.ro

www.leap.ro 41

42

www.leap.ro 43

Dan BERTEANU, General Manager, United Business Development

Dragii mei,Atunci când discut cu

un candidat, pentru mineeste mult mai important s`în]eleg care sunt valorilepersonale [i atitudinea fa]`de munc` [i înv`]are. În-cerc s` identific puncteletari [i ce îl pasioneaz` pe

cel din fa]a mea. Abia dup` ce în]eleg aceste elementeanalizez competen]ele. Competen]ele nu sunt „gene-rale“, ci sunt specifice responsabilit`]ilor. (Aten]ie – anu se în]elege sarcini sau job description!) pe care acelpoten]ial angajat le-ar avea în cadrul companiei.

Este de notorietate c` mediul academic dezvolt` dinp`cate competen]e foarte pu]in folositoare în mediulde business. Din p`cate, în marea majoritate a cazurilor,educa]ia universitar` v` „antreneaz`“ capacitatea dememorare [i mai pu]in gândirea. În plus, ipoteza de lacare pleac` educa]ia universitar`, c` to]i înv`]a]i la fel,este profund eronat`. Pentru a rezolva acest dezechili-

bru, recomandarea mea este s` v` implica]i în proiectedin afara sferei academice (ex: programe de internship,voluntariat pentru ONG-uri, antreprenoriat). Dup` ceaduna]i ceva experien]`, v` pute]i concentra [i pe con-tribu]ia în sfera academic` (ex: asocia]ii studen]e[ti,proiecte de cercetare, practic`, etc). {i ca s` fiu bineîn]eles, nu v` recomand s` face]i asta pentru a avea unCV plin de activit`]i extracuriculare. Un astfel de CV nicinu „impresioneaz`“, nici nu aduce un salariu mai mare.Impresioneaz` ceea ce a]i înv`]at [i ce [ti]i s` face]i cuceea ce a]i înv`]at, cum privi]i munca [i înv`]area, cevalori [i aspira]ii ave]i. Sau nu. Dac` exist` un echilibruîn sensul c` ceea ce ave]i de oferit are valoare pentrucel ce v` angajeaz`, ve]i primi salariul pe care vi-l dori]i.

„Este bine sau nu s` te angajezi în timpul facult`]ii?“este o întrebare la care am s`-mi permit s` nu r`spund,pentru c` a face judec`]i de valoare, a[a la modul gene-ral, este dup` mine nepotrivit. Cred c` este o marediferen]` între cel care se angajeaz` pentru c` nu arebani de mâncare sau chirie [i cel care se angajeaz` ca s`aibe bani pentru cump`r`turi la mall sau ie[it în club.

ÎÎnn ccee ccrreedd:: În Yourway facem invita]ia tuturor celor care ne trec pragul s` fie ei în[i[i. Fiecare are un drum al

s`u iar noi ne str`duim s` te ajut`m s` te cuno[ti mai bine, s` î]i afli motivele, aptitudinile [i obsta-colele. Doar a[a poti s` î]i pui în valoare punctele forte. Doar a[a ele te pot conduce la un succes în cares` nu ui]i de tine. Doar astfel vei putea s` te bucuri de munca ta împreun` cu cei din jurul t`u.DDeesspprree mmiinnee::

Am pus într-un raft din bibliotec` toate mul]umirile [i realiz`rile profesionale din lumea angajatu-lui [i am pornit pe un drum nou, al antreprenorului. M` motiveaz` dorin]a de a contribui cu experien]a[i cuno[tin]ele mele la împlinirea profesional` a celor care vor s` se bucure de succesul lor.

44 www.leap.ro

Este o mare diferen]` între cel care se angajeaz` ca s`înve]e lucruri pe care facultatea nu i le ofer` [i cel carese angajeaz` ca s` devin` „manager“ într-un an. Ceeace pot s` fac îns`, este s`-i invit pe cei care au de luat oastfel de decizie s` se întrebe:11.. –– DDee ccee ss-aauu îînnssccrriiss llaa ffaaccuullttaattee [[ii ddee ccee vvoorr ss-oo tteerr-

mmiinnee??

22.. –– CCaarree eessttee mmoottiivvuull ppeennttrruu ccaarree ssee aannggaajjeeaazz`̀ [[ii ccee vvoorrss`̀ oobb]]iinn`̀??

33.. –– CCaarree ssuunntt rriissccuurriillee ddaacc`̀ ssee aannggaajjeeaazz`̀?? CCaarree ssuunnttrriissccuurriillee ddaacc`̀ nnuu ssee aannggaajjeeaazz`̀??

DDaacc`̀ ssuunntt îîmmpp`̀ccaa]]ii ccuu rr`̀ssppuunnssuurriillee…… ss`̀ ddeecciidd`̀ccoorreessppuunnzz`̀ttoorr..

Atât din perspectiva angajatorului, cât [i dac` î]i

dore[ti o carier` de antreprenor, acest mod de a face

lucrurile î]i este de folos.

O companie mare î]i pune la dispozi]ie un sistem

func]ionabil. Ca tân`r angajat, trebuie doar s` utilizezi

sistemul, s` în]elegi cât mai repede care îi sunt avanta-

Mihaela FEODOROF, managing partner, Yourway

www.leap.ro 45

jele [i astfel de poti dezvolta armonios. În cazul antre-prenoriatului, modul transversal de a accesa resurselede câ[tig î]i confer` un avantaj fa]` de ceilal]i juc`toridin pia]`.

Mai precis, m` refer la competen]ele c`utate deangajator, fie c` procesul se deruleaz` direct de c`treacesta prin HR manager sau printr-o firm` de recrutare.

Aceste competen]e se dezvolt` pe bazacuno[tin]elor teroretice acumulate în parcursul [colar [iuniversitar [i a exercit`rii lor prin multe experien]e, carepun în lumin` abilit`]ile sau aptitudinile naturale.A[adar, numai studiul nu este suficient. La îndemânaoric`rui tân`r care dore[te s` fac` proba cuno[tin]elor[i abilit`]ilor stau programele de voluntariat în ONG-urisau chiar programele de internship ale angajatorilor.Condi]ia ca aceast` încercare s` se transforme într-oexperien]` reu[it`, este s` fii ghidat în demersul pe careîl faci, s` alegi domeniul în care î]i dore[ti s` practici]inând cont de studii [i de ceea ce î]i place s` faci.

Nu renun]a la lucrurile care te reprezint`, încearc`permanent s` p`strezi în ativit`]ile zilnice ac]iunile careî]i fac placere (ex. s` întâlnesc oameni din domenii

diferite, s` cunosc lucruri noi, s` înv`] din experien]e).Voluntariatul este unul din aceste exerci]ii unde po]i

face proba aptitudinilor tale [i a motiva]iei pentru undomeniu. În acest tip de exerci]iu, costurile sunt mini-malizate din ambele sensuri. Nu e[ti retribuit dar nici nute judec` nimeni, pentru c` voluntariatul este asumatca un exerci]iu de dezvoltare.

În experien]a mea angajator, am avut ocazia s` întâl-nesc câteva mii de tineri în procesele de selec]ie [irecrutare. Caracteristica general` a celor care aveau[anse s` treac` de etapa de preselec]ie era implicarealor, încercarea de a construi ceva în fiecare zi. Iar la acestcapitol, lista încerc`rilor nu are limite.

Am cunoscut un tân`r care în vacan]a de var`,dorind s`-[i exerseze limba strain` a cautat un post depiccolo pe un vas de croazier`. S-a bucurat de c`l`torii,a f`cut progrese în cunoa[terea limbii str`ine [i cu sigu-ran]` si-a probat [i dezvoltat flexibilitatea [i adaptabili-tatea la cerin]ele clientului. Sigur c` pentru un post deentry level în vânz`ri, aceast` experien]` a fost un plus.

Un alt exemplu, este chiar din domeniul în care pro-fesez. Am avut de ales pentru echipa de recrutori între

46 www.leap.ro

Claudiu CIORTEA, General Manager, Talent Stream

CCiinnee îîii ccrree[[ttee ppee ttiinneerriisau DDeesspprree vviirrttuuttee

Da, cine îi cre[te pe tineri?... zic cine, de[iar putea fi la fel de bine cum.

Platon definea educa]ia ca fiind „arta dea forma bunele deprinderi sau de a dezvoltaaptitudinile native pentru virtute ale aceloracare dispun de ele“.

Poate cel mai important lucru de re]inutîn defini]ia de mai sus este cuvântul „vir-

tute“, care m` duce cu gândul la o fraz` a lui Iorga (citat` din memorie,deci aproximativ`) [i anume: „cu oamenii e bine s` te por]i dup` cume[ti tu, iar nu dup` cum e fiecare în parte. E poate mai periculos, dar cusiguran]` mai virtuos“.

Virtutea ca atare... dincolo de orice conota]ii scolastice sau învechite,este ceea ce orice firm` de recrutare sau viitor angajator înglobeaz` însuma a[a-ziselor „puncte forte“ ale viitorului angajat. Adic` cine sunt eu,cel bun, cel capabil de a face ceva, cel capabil de cre[tere, de devenire [iimplicit cel pe care se poate construi, [i, nu în ultim` instan]`... carepoate fi profitabil pentru întreprindere.

câteva candidaturi cu experien]` de1-2 ani în firme [i o tân`r` care lucraseîntr-un ONG, contribuind la dezvol-tarea unor copii proveni]i din familiicu venituri reduse. Sondând modul încare fiecare dintre candida]i s-a impli-cat în identificarea punctelor forte/slabe cât [i dorin]a de a contribui ladezvoltarea grupului din care f`ceauparte, am ales persoana fara expe-rien]` în recrutare. Nu numai c` nuam regretat niciodat` aceast` decizie,dar în scurt timp a adus echipei unsuflu nou de entuziasm [i a dep`[ita[tept`rile tuturor.

Recomandarea mea:

NNuu eezziittaa ss`̀ aaccuummuulleezzii eexxppee-rriieenn]]ee ccaarree ss`̀ ttee îîmmpplliinneeaasscc`̀pprrooffeessiioonnaall [[ii ss`̀ aadduucc`̀ pplluuss vvaall-ooaarree ccuunnoo[[ttiinn]]eelloorr îînnmmaaggaazzii-nnaattee..

www.leap.ro

Din suma defini]iilor de mai sus sau din alte p`r]i, mi-a[ per-mite s` spun doar c` eu cred cu t`rie c` poten]ialul pentrueduca]ie, cre[tere, devenire exist` în fiecare... c`ile educa]iei suntfelurite, motiv [i pentru care „virtutea“ disponibil` pe pia]amuncii este [i ea felurit`.

Oricum, nu e corect s` vorbesc doar în contextul pie]ei muncii,pentru c` nici via]a nu o face, nu alege între cine sunt oamenii lamunc` [i cine sunt la ei acas`; nu doar matematic, ei sunt sumaacelor cre[teri, acelor felurite c`i pe care aptitudinille lor naturales-au dezvoltat.

Îns`, chiar dac` am plecat de la Platon, ceea ce îmi estedureros de spus azi este faptul c` Republica (scris` nu neap`ratcu liter` mare) nu este cea care îi cre[te azi pe tineri. Cred c` înmai mare m`sur` ca în alte vremuri, tinerii se cresc pe ei in[i[i, fienevoi]i, fie prin faptul c` mijloacele pe care le au la îndemân` lepermit acest lucru mai mult ca în trecut.

Suma „virtu]ilor“ corespunde desigur mai mult sau mai pu]incu ceea ce a[teapt` azi pia]a muncii de la ei. Ce este cert, e c`educa]ia în acest caz este una con[tient`, asumat`, a[ puteaspune chiar curajoas`. {i m`car pentru acest curaj al tinerilor,societatea ar trebui s` [i-l asume ca virtute [i s` nu mai lase,m`car genera]iilor urm`toare, întreaga greutate a devenirii.

Echipa LEAP mul]ume[tetuturor celor care au contribuit

cu munc`, talent, d`ruire,sfaturi bune etc.

la ducerea la bun sfâr[ita acestui material.

arti[ti (personaje):Andreea POPA

Anghel DAMIANMiruna POLEZACHE

Vlad B~LANAlexandru GRAMADaniel STOENESCU

Alexandru SPINEANU – fotoRadu CONSTANTINESCU – design, machetare

Vasile MAFTEI – tiparLavinia MARIN – design promo]ionale