Bufnita=Sc.Lipia ver.2.0

Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: [email protected] * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 1/21

SCOALA CU CASELE I-VIII NR.2 LIPIA,

COMUNA GRUIU, JUD. ILFOV Str. Soseaua Manastirea Caldarusani, Nr. 46

PROIECT

Bufnita - Bubo Bubo

Profesor indrumator: Iacob Adriana

Elevi participanti: Soare Gabriela,

Ion Elena,

Macicanov George,

Toma Madalina,

Funieru Valentina

26-FEBRUARIE-2009


CUPRINS

I. Poze si imagini reprezentative .....................................................................................................3

II. Descrierea infatisarii exemplarelor ale speciei bufnita pe sezoane sau de-a lungul vietii .........6

III. Localizare in zona Snagov a speciei bufnita .............................................................................7

IV. Conditii minime si din mediu pentru specia bufnita necesare pentru a exista ..........................8

IV.1 Suprafata minima necesara si Tipurile si cantitatile de hrana:............................................8

IV.2 Momentele dificile ale anului: ............................................................................................8

V. Lantul trofic al speciei bufnita....................................................................................................9

V.1. Lantul pradatorilor:..............................................................................................................9

VI. Ce poate afecta /deranja specia bufnita...................................................................................10

VII. Analiza diferentelor intre ce ar trebui sa aiba si ce se poate asigura acum in zona Snagov..11

VIII. Foloase aduse de specia bufnita ...........................................................................................11

IX. Daune aduse de specia bufnita ................................................................................................11

X. Bilant si concluzie a analizei dintre totalitatea foloaselor si daunelor generate.......................11

XI. Variatia numarului de exemplare ale speciei ..........................................................................11

XII. Ce se poate intampla in zona Snagov ....................................................................................12

XIII. Rezultat VOT .......................................................................................................................12

XIV. Recomandari ale grupului nostru de elevi pentru a proteja /conserva specia ......................12

XV. Activitati pentru protejarea speciei........................................................................................13

XVI. Contributia echipajului nostru – Poezii si desene ................................................................15

XVI.1 Poezia 1 - Bufnita:..........................................................................................................15

XVI.2 Poezia2 - Bufnita............................................................................................................16

XVI.3 Poveste bufnita – Lacrimile bufnitei ..............................................................................17

XVI.4 Legenda bufnitei.............................................................................................................17

XVI.5 Desene bufnita................................................................................................................19


I. Poze si imagini reprezentative


II. Descrierea infatisarii exemplarelor ale speciei bufnita pe sezoane sau de-a lungul vietii

Bufnita, sau Buha face parte din ordinul Strigiformes, familia Strigidae, genul Bubo bumeril,iar

in Romania denumirea stiintifica este de Bubo bubo.

Bufnita este cea mai mare pasare rapitoare de noapte, ajungand la inaltimea cuprinsa intre 15 si

61 cm,70 cm lungime, circumferinta aripilor 170 cm lungime si greutatea varind intre 2-2,5kg,

femela fiind mai grea decat masculul.

Corpul bufnitei este rotund acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarca 2 ochi

rotunzi galbeni-portocalii,pupila neagra ,apropiati unul de altul ce ocupa jumatate din marimea

capului, cu smocuri lungi de pene la urechi. Are aripile lungi, iar coada si picioarele sunt scurte.

Ghearele puternice ii sunt necesare pentru a se agata bine pe crengile copacilor si pentru a vana.

Coloritul penajului pasarii este maro inchis si deschis, in partea anterioara mai ales, fiind

vizibile dungi in nuante de alb combinat cu negru sau galben. Nu are pene la baza picioarelor.

Are un gat scurt dar foarte flexibil pe care il poate intoarce in toate partile, astfel ca poate rasuci

capul la 360 de grade. Este infioratoare la vedere, indemanatica la zbor. Penajul moale al

bufnitelor pe langa faptul ca le permite un zbor fara zgomot, constituie si un excelent dispozitiv

de ascultare.

Discul din pene strans adunate in forma de inima de pe fata unei bufnite este destinat captarii

sunetelor care sunt transmise apoi urechilor ingropate sub pene de pe ambele laturi ale capului.

Una dintre urechi este dispusa usor mai sus decat cealalta, astfel incat pasarea poate colecta

informatii atat pe orizontala cat si pe verticala. Auzul este foarte dezvoltat este dublat de o buna

vedere, ochii sunt atat de mari incat abia se pot misca in orbite.

Ciocul este in carlig prevazut cu un invelis ceros, picioare puternice, musculoase, cu gheare

lungi.

Puii la eclozare sunt acoperiti cu un puf des de culoare albicioasa si pot zbura bine dupa

aproximatv 3 luni.


III. Localizare in zona Snagov a speciei bufnita

Bufnita poate fi intalnita in aproximativ toate zonele,pe tot globul pamantesc,exceptie facand

Antarctica, avand capacitatea de a suporta bine atat clima rece cat si pe cea calda. Este o pasare

sedentara de origine geografica transpaleartica, fiind raspandita in zona de campie, in baltile

Deltei Dunarii dar mai ales in padurile Carpatilor. Datorita influentei exercitate de om asupra

mediului, aceasta specie s-a retras in zonele montane, aici gasindu-si linistea necesara pentru

reproducere si posibilitatea pastrarii locului de cuibarit mai multi ani la rand nefiind vandalizat

de ,,colectionarii de oua’’.

In zona Snagov o intalnim in padurile de la periferia satelor, isi face aparitia si in copacii inalti

aflati pe langa case si a fost vazuta primavara anului 2008 in ciresii din fata Scolii Nr. 2 Lipia

intr-un grup de patru bufnite . Acestea erau de marime medie. Traieste singura, in cuiburi

construite in crengile sau scorburile copacilor din padure si pe pamant, in regiuni stancoase.

Pasarea este remarcabila rapitoare. Are putini dusmani cunoscuti; intalnirea ei cu omul este ceva

neobisnuit de aceea o zarim foarte rar,datorita in principal camuflajului si obiceiurilor sale

nocturne.


IV. Conditii minime si din mediu pentru specia bufnita necesare pentru a exista

IV.1 Suprafata minima necesara si Tipurile si cantitatile de hrana:

Hrana este de natura exclusiv animala.

Se hraneste cu soareci de camp sau de casa, crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri.

Este capturata noaptea su pe inserat, bufnitele bazandu-se pe capacitatea lor de a detecta cele mai

slabe sunete si pe exactitatea cu care isi localizeaza prada.

Hrana este ingerata in bucati mari cu blana si oase. Sucurile lor digestive nu pot prelucra insa

decat partile moi nutritive. Astfel ca regurgiteaza oasele, ciocurile, ghearele, blana animalelor

sau insectelor inghitite sub forma unor cocoloase. Pentru a trece mai usor cocoloasele sunt astfel

formate incat partile dure se afla in centru, iar blana si penele in exterior si sunt acoperite cu un

strat subtire e mucus.

Consuma intr-o vara pana la o mie de soareci. Vaneaza intr-un an aproximativ 10 000 de soareci.

Conditii de inmultire: Se inmulteste prin oua, sunt usor mai mici decat cele de gaina.

Isi face cuibul in copaci inalti, in fiecare cuib aproximativ cate 3 oua . Cuibareste si prin locurile

salbatice si neumblate unde iti instaleaza cuibul, si prin scorburile mari ale arborilor, in gaurile

din peretii lutosi sau pe baza de stanca mai mare fiind camuflat sub un perete iar in zonele cu stuf

si-l poate amenaja si direct pe un substrat in mijlocul stufului. Poate depune oua si in cuiburile

abandonate ale altor pasari. Rareori ponta este de 1 pana la 4-5 si exceptional 6 oua iar aceasta

depinde de varsta femelei fiind completa de obicei pe la jumatatea lunii martie. Femela incepe

clocitul dupa depunerea primului ou iar perioada de incubatie este de 28-37 zile. Puii se nasc cu

ochii si urechile inchise si sunt acoperiti cu un puf deschis din care se formeaza un penaj

intermediar. Acestia sunt hraniti cu insecte, soareci, broaste si pasari mici. Hranirea este oarecum

diferita decat cea a pasarilor de prada diurne in sensul ca puii iau in primire hrana de la adulti

atunci cand acestia doar ating hrana cu capul si coltul ciocului lor. Puii sunt hraniti de ambii

parinti iar in 3 saptamani isi dubleaza talia.

Parasesc cuibul dupa o luna si jumatate – doua luni de la iesirea din ou si pot zbura bine dupa 3

luni, iar odata cu parasirea cuibului se pot produce accidente mortale, cand cad de sus.

IV.2 Momentele dificile ale anului:

Iarna bufnita consuma zilnic pana la o treime din greutatea lor in rozatoare. Mai ales femelele isi

fac rezerve ca sa reziste in timpul lunilor de vara, mai competitive.

Sunt cazuri in care chiar parintii isi omoara unul sau doi pui atunci cand hrana se imputineaza

sau este greu de gasit in acea regiune, dar de obicei cei mai firavi sunt omorati astfel ca prin

aceasta selectie parintii dau posibilitatea celui mai voinic pui sa se dezvolte.


V. Lantul trofic al speciei bufnita

Bufnita este un consumator polifag ce actioneaza in mai multe lanturi trofice.

Cand spunem lant trofic ne gandim la un sir de verigi care se succed de la un capat la altul . La

figurat vorbind , un sir de specii, respectiv un sir de biosisteme prada –pradator sau jertfa –

rapitor se aseamana ca un lant . Rapitorul dintr-un biosistem este jertfa in biosistemul situat la

dreapa lui . Deci putem defini lantul trofic ca o unitate trofodinamica de transformare si

circulatie a hranei , in care substanta organica circula de la o specie la alta intr-un singur sens .

Fiecare organism care intra in componenta lantului trofic formeaza o veriga trofica . Numarul

verigilor sau legaturilor dintr-un lant trofic sunt variabile ; obisnuit ele sunt in numar de 3-5 ,

rareori ajungand la un numar mai mare . Un alt aspect functional al lanturilor trofice consta in

faptul ca ele reprezinta caile de circulatie ale materiei si energiei in ecosistem .

V.1. Lantul pradatorilor:

fructele arborilor sau vegetatia de stepa –> soarecele de camp-> nevastuica –> bufnita . Intre

ierburile caracteristice vegetatiei de stepa, mamiferele rozatoare si mamiferele carnivore exista

legaturi directe datorita modului lor de hrana . Fructele ierburilor constituie hrana soarecelui de

camp , acestea pot fi mincate de nevastuica , iar aceasta mancata de bufnita.

Deoarece fiecare specie din lantul trofic se hraneste pe seama speciei situata intr-o pozitie

inferioara , atunci rezulta ca fiecare specie este situata pe un alt nivel trofic .


VI. Ce poate afecta /deranja specia bufnita

☺Factori antropici

☼Note

▼Concluzii▼:

Zgomote→

1

Prezenta

umana→

5

Substante

chimice→

4

Valuri ale

ambarcatiunilor→

0

Oamenii folosesc in

agricultura o serie de

substante toxice pentru

combaterea soarecilor,

diverse pesticide, precum si

taierea copacilor fara

autorizatii.Toate acestea

contribuie la disparitia

speciilor care au un rol foarte

important in natura.Prin

taierea copacilor, cuiburile

pasarilor sunt distruse, multi

soareci sunt consumati de

pasari care mor datorita

faptului ca sunt otraviti de

oameni.Renuntarea la acesti

factori antropici duce la

protejarea mediului natural

in care traim.


VII. Analiza diferentelor intre ce ar trebui sa aiba si ce se poate asigura acum in zona Snagov

1. Sa achizitioneze terenuri propice traiului bufnitei

2. Dotarea cu senzori a acestor pasari

3. Monitorizarea perechilor in timpul clocitului

4. Tratarea medical a exemplarelor ranite pentru a le reda vindecate naturii

5. Cercetarea cauzelor mortii adultilor si puilor

6. Izolarea electrica a stalpilor de tensiune medie

7. Fiecare fermier sa practice o agricultura ecologica

8. Renuntarea la folosirea otravirilor impotriva soarecilor si sobolanilor

9. Utilizarea unor pesticide selective cu un grad de toxicitate scazut si extinderea metodelor de

combatere integrata

VIII. Foloase aduse de specia bufnita

1. Apara padurea de daunatori- insecte

2. Este o pasare inteleapta

3. Un exemplar poate vana 10.000 de soareci intr-un an

4. Consuma intr-o vara 1000 de soareci

IX. Daune aduse de specia bufnita

In conceptia oamenilor aduc ghinion, anunta moartea si din aceasta cauza sunt vanate de oameni.

Sunt prevestitoare de nenorociri

X. Bilant si concluzie a analizei dintre totalitatea foloaselor si daunelor generate

Este o pasare care aduce mai mult foloase decat daune si este foarte importanta pentru ecosistem

XI. Variatia numarului de exemplare ale speciei – 135 de exemplare


XII. Ce se poate intampla in zona Snagov

1. Inmultirea numarului de rozatoare care duc la epuizarea resursei de hrana, distrugerea

recoltei si a ogoarelor datorita rapiditatii cu care se inmultesc

2. Consecinte grave in lanturile trofice

Alte specii afectate : veverita, ciocanitoarea

XIII. Rezultat VOT

- limitarea unor activitati ale oamenilor in zona

XIV. Recomandari ale grupului nostru de elevi pentru a proteja /conserva specia

Catre oameni mari, turisti:

1. Protejati natura, ocrotiti pasarile pentru ca sunt foarte importante, fiecare au rolul lor, bufnita

distruge un numar mare de rozatoare iar recolta noastra va fi bogata!

Catre institutii responsabile:

2. Contribuiti cu fonduri pentru realizarea de proiecte de ocrotire a speciilor pentru dezvoltarea

ecosistemului! Natura inseamna viata!

Catre colegi, prieteni:

3. Nu taiati copacii la intamplare, nu faceti focul in padure, nu aruncati gunoaiele! O viata curata

incepe cu protejarea naturii si ocrotirea speciilor!


XV. Activitati pentru protejarea speciei

1. Strangerea gunoaielor din padure

2. Realizarea de cuiburi

3. Atentionarea parintilor in privinta utilizarii pesticidelor pe camp

4. Confectionarea de brosuri in care aducem la cunostinta oamenilor de importanta ocrotirii

naturii

5. Activitati locale pe diferite teme de ecologie


XVI. Contributia echipajului nostru – Poezii si desene

XVI.1 Poezia 1 - Bufnita:

Bufnita

In padurea deasa si intunecata

De cetati indepartata

In copac sta atarnata

O bufnita suparata

Vesnic trista ea era

Ca mancare nu avea

Si cum timpul tot trecea

Foamea rau o chinuia

Ganduri, visuri, suparari

Chinuiri si framantari

Toate si le ascundea

Caci batrana rau era

Lumea nu o mai privea

Si copii ea nu avea

Inima se framanta

Sufletu-i mereu plangea

Zile trec si zile vin

Diminetile sunt chin

Luna cand usor apare

Viata mai rea i se pare

Si asa a ramas uitata

Bufnita cea intristata

In padurea fermecata

Si de lume-ndepartata


XVI.2 Poezia2 - Bufnita

POEZII DESPRE BUFNITE

Intr-o padure deasa, de cetati departata,

Mierla se-ntalni seara cu bufnita umflata.

„Prietena — ii zise — ti-as face o-ntrebare,

Daca a mea-ndrazneala n-aduce suparare.

Spune-mi, ma rog, lumina de ce nu-ti e placuta,

De ce stai toata ziua ascunsa, nevazuta?

Nu cunosti, cum se vede, razele diminetei,

Dulceata primaverei, placerile vietei.

Poate esti rusinoasa\ si crezi ca nu canti bine:

Dar eu si alte pasari mai vrednici decat mine

Iti vom da-nvatatura, si vom pune silinta

Sa-ti mai suptiem glasul cat va fi prin putinta.

Vino mtine la mine sa mergem la plimbare,

Ca sa faci cunostinta cu o privighetoare."

Bufnita ii raspunse: Iti multumesc, iubita,

Eu cu soarele vostru nu sunt obisnuita;

Imi supara vederea. Lumea o sa ma vaza,

Insa, cand m-oi deprinde cu a luminei raza."

Multi zic ca" neamul nostru nu este inca-n stare,

Ca altele, sa faca cercari de-naintare,

Ca-nvatatur-adanca, idei, filosofie

Sunt prea vatamatoare l-a lui copilarie,

Declamatia-aceasta, pompoasa, ingamfata,

De vreti, poate sa fie despotilor iertata:

Numai lor le e buna a unui neam orbire,

Caci nu-l lasa sa-si vaza a sa nenorocire:

Dar in gura acelor ce-o zic pe dinafara,

Sau e o nerozie, sau este o ocara.

Noi le-am putea raspunde putinele cuvinte

Bufnitei adresate de mierla cea cuminte:

„Ai vorbit de minune! Dar ia spune-mi, vecina,

Daca macar cercare tu nu faci vreodata

Sa scoti cel putin capul din noaptea-ntunecata,

Apoi cum te vei deprinde cu soare, cu lumina?”


XVI.3 Poveste bufnita – Lacrimile bufnitei

Lacrimele unei bufniţe în noapte

se confundă cu ploaia ce va veni dimineaţa. In ceată lumini mici conduc odihna aceluia

ce caută o îmbrăţişare. Lacrimile bufnitei

pentru cine noaptea caută un adăpost.

Va trece o stea prinzând totul,

dând cadou un vis la cine a adormit obosit in

pădure. ______________ CEI MAI FRUMOŞI COPII,...

Se spune ca intr-o zi o cioara s-a intalnit cu o bufnita. Cum ele se cunoşteau de multa vreme si erau chiar prietene si cum se ştie ca bufnitele obişnuiesc sa mai mănânce puii altor pasări, cioara, care tocmai devenisese mama după multe aşteptări, o roagă pe bufnita sa aibă grija sa nu ii mănânce puii, pe care ii iubea ca pe ochii din cap. Atunci bufnita o intreaba pe cioara care sunt puii ei, cum arata , ca sa nu cumva sa ii mănânce fara sa ştie. Atunci cioara, cu mare dragoste pentru copiii ei, ii spuse ca cei mai frumoşi pui din pădure sunt puii ei, ca nu va putea sa îi confunde, deci unde va vedea cei mai frumoşi pui sa ocolească acel cuib, căci e cuibul ei...

Zis si făcut! Intr-o dimineaţa, venind acasă, cioara isi găsi puii lipsa, semn ca pe acolo trecuse bufnita. Disperata, aceasta pleca la bufnita si, plângând cu foc o intreba de ce i-a omorât puii, cad o rugase sa nu o facă. Atunci bufnita, mirata, ii spuse ca puii din acel cuib erau cei mai uraţi pui pe care i-a văzut in viata ei si nu si-a imaginat ca ar putea fi ai prietenei sale, căci doar aceasta ii spusese ca sunt cei mai frumoşi pui din toata pădurea...

Morala e ca toţi părinţii au impresia ca puii lor sunt cei mai frumoşi pui din lume... Si sa indrazneasca cineva sa susţină contrariul!!!!

XVI.4 Legenda bufnitei

In afara de arborele de Tisa, care nu este atacat de insecte, in pădure aproape toţi copacii sunt

atacaţi de insecte, dar si de rozătoare si alte animale de prada.

In afara de unele pasări folositoare pădurii cum este ciocanitorea denumita "toboşarul" sau

"doctorul pădurii" pentru ca bate în scoarţa copacilor în căutare de viermi, si pentru ca ea se

hrăneşte cu larve (viermi dăunători ai copacilor), mai sunt unele pasări răpitoare de noapte, care

apară pădurea de diferiţi prădători. Asfel o pasare de prada de noapte este bufnita. Este o pasare

sedentara in Carpati si in Dobrogea. Este uriaşul pasărilor de prada de noapte. Ea este înfiorătoare la

vedere, îndemânatica la zbor, are mărimea unei gaste, anvergura aripilor aproximativ 170 cm.

Corpul este acoperit cu pene moi de culoare ruginie-roscata cu pete negre (nu are pene la baza

picioarelor); are cap mare, ochi globulosi înconjuraţi de un disc de pene dispuse radian ciocul si

ghearele sunt foarte curbate. La cap are doua smocuri de pene. Buha porneşte la vânătoare când


s-a înnoptat, in amurg se aude in pădure buhăitul prelung: bu-bu-bu, bu-hu-hu. Are un zbor

liniştit ca un foşnet; vederea si auzul bufnitei sunt foarte dezvoltate, incat poate localiza exact

prada (şoareci, iepuri, jderi, vulpi).

Fiind folositoare omului, bufnita si cucuveaua sunt ocrotite prin lege impotriva vânătorilor.

LEGENDA

Bufnita nu este agreata de copii, deşi este o pasare înţeleaptă si folositoare pentru că apără pădurea

de dăunători (insecte de exemplu). Ziua vederea ei este slaba, dar ochii ei vad foarte bine in

întunericul nopţii (zicem ca are vedere nocturna).

Se povesteşte ca bufnita ar fi fost cândva fiica unor oameni instariti, care locuiau într-un castel

aproape de pădure. Se numea Leonora si in plimbările pe care adesea le făcea in pădure cu părinţii, ea a reuşit sa cunoască vieţuitoarele din pădure, arborii atacaţi de insecte si chiar insectele care ii

prada, ca sî pe cele care fac paguba omului in câmp. Leonora era o fire retrasa, modesta, ii plăcea

mult sa citească, incat prietenele ei au poreclit-o "înţeleaptă".

Anii au trecut, Leonora a crescut mare, dar ea nu se gândea la măritiş. Numai pentru a face pe plac

părinţilor a acceptat sa se căsătorească eu un băiat, tot singur la părinţi numit Ionel, dintr-o

localitate apropiata.

Răsfăţat de părinţi, Ionel si petrecea serile in chefuri, fapt ce i-a neliniştit pe părinţii Leonorei.

Cântecul chefliilor se încheia adesea asa:

Ionel, Ionelule, nu mai bea băiatule,

Rindea te rad fetele!.,,

Leonora stătea trista, seara de seara; la fereastra, asteptandu-l.

Si asa anii au trecut in zbor, părinţii Leonorei au murit. Singura mangaiere

pentru ea, era sa citească pe rând cărţile din biblioteca familiei. De asemenea o

preocupa mult si pădurea cu toate vietăţile din ea.

Soţul ei, după o viata dezordonata pe care a dus-o, s-a îmbolnăvit si a ajuns sa zaca în pat, paralizat.

Deprimat, ii trecea prin minte toata viata lui risipita in zadar, regreta amarnic ceea ce a făcut si

era tare ruşinat de nepăsarea care a aratat-o fata de soţia lui; isi aştepta resemnat sfârşitul, intr-o zi

i-a spus Leonorei trist: 'îmi cânta moartea la fereastra Ca o vecernie'n surdina; imi cânta incet

povestea noastră Un joc de umbra si lumina

Intr-adevar era miezul nopţii când Leonora auzi o bătaie uşoara la geam. S-a încheiat o căsnicie

nefericita. La câtva timp după moartea soţului, spun localnicii ca in turnul vechiului castel apărea

odată cu venirea serii, o pasare singuratica, cu un penaj infoiat care isi lua zborul in pădure, ca un

foşnet de vânt!

Cu ochii mari, ca doua lanterne aprinse cutreiera si urmarea tot ce tulbura liniştea pădurii.

Asa dăinuie in poveste imaginea unei fiinţe bune si răbdătoare atât de folositoare pădurii,

transformata in bufnita!...


XVI.5 Desene bufnita

Bufnita=Sc.Lipia ver.2.0

Documents

Transcript of Bufnita=Sc.Lipia ver.2.0