Post on 03-Jan-2016
description
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
SISTEME INFORMATIONALE IN DOMENIUL CADASTRULUI SI PUBLICITATE
IMOBILIARA
FACULTATEA DE GEODEZIE
Materia:
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI
REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
Tema:
Evaluarea calitativă a produselor software
Profesor universitar dr.ing. Andreea Jocea Masterand Paul-Samson AROIU
Anul: 2012-2013, Semestrul 2
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 1
Cuprins
I. Tema: .................................................................................................................... 2
II. Introdicere ............................................................................................................ 3
III. Scurtă descriere a softurilor utilizate ................................................................ 4
III.1. Softul de prelucrare TopoSys ......................................................................... 4
III.2. Softul de prelucrare TOPO-ONLINE ............................................................ 9
IV. Prezentare datelor de intrare şi a diferitelor tipuri de compensări analizate .. 16
VI.1. Prelucrarea datelor cu TopoSys versiunea 7.0 ............................................ 16
VI.2. Prelucrarea datelor cu TopoOnline .............................................................. 29
V. Concluzii ............................................................................................................ 38
VI. Anexa 1 ........................................................................................................... 39
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 2
I. Tema:
În prezent sunt disponibile numeroase produse software pentru compensarea reţelelor
geodezice. Se pune problema dacă aceste produse corespund sau nu în totalitate cerinţelor
actuale, dacă utilizatorul poate interpreta rezultatele.
Se cere: să se observe şi să se studieze care sunt diferenţele între funcţionalităţile
softurilor, în special cu privire la mărimile calculate afişate şi a celor date despre evaluarea
reţelei.
În vederea îndeplinirii scopului propus şi anume acela de evaluare calitativă a
produselor software pentru compensarea reţelelor geodezice se vor compara diverse produse
software (SiPreG, TopoSys, Trimble TerraModel, Trimble Geomatics Office, Leica Geo
Office, Topcon Tools etc.).
În consecinţă aceste softuri vor fi testate, apoi rezultatele afişate vor fi analizate alături
de măsurile de calitate regăsite în fişiere.
Pentru prezentarea referatului se vor avea în vedere:
1. Scurtă descriere a softurilor utilizate.
2. Prezentare datelor de intrare (măsurători, schiţa reţelei) şi a diferitelor tipuri de
compensări analizate (compensare ca reţea liberă, compensare ca reţea constrânsă)
3. Prezentare soluţii obţinute după tipurile de compensări (tabel comparativ –
coordonate obţinute şi diferenţele apărute, grafice)
4. Concluzii (modelul matematic şi stochastic utilizat pentru compensare implementat
în produsele software implicate în studiu; teste statistice aplicate etc.)
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 3
II. Introdicere
Una din sarcinile de bază ale geodeziei şi topografiei se concretizează în determinarea
cu o precizie prestabilită a poziţiei diferitelor categorii de puncte, necesare rezolvării unor
probleme speciale ale activităţii umane.
Pentru rezolvarea cu succes a acestei sarcini, este necesară folosirea de către
personalul de specialitate pregătit în mod corespunzător, a metodelor şi aparaturii adecvate,
folosibile pentru culegerea datelor şi prelucrarea acestora.
De-a lungul timpului, specialiştii în domeniul geodeziei şi topografiei au avut la
dispoziţie mijloacele tehnice oferite de nivelul dezvoltării tehnologice a societăţii. Aceste
mijloace tehnice au definit în mod concret metodele de culegere şi de prelucrare ale datelor.
Problema determinării poziţiei punctelor, concretizată prin lucrări de teren (culegerea
datelor) şi lucrări de birou (prelucrarea datelor) este privită ca un proces unitar, având un
singur scop final: obţinerea coordonatelor punctelor, cu precizia necesară, impusă de
standardele în vigoare. Utilizarea tuturor factorilor ce contribuie la înbunătăţirea calitativă a
rezultatelor lucrărilor de teren şi de birou este o cerinţă şi totodată o posibilitate actuală, având
la dispoziţie sistemele de programe precum TOPO-ONLINE şi TOPOSYS.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 4
III. Scurtă descriere a softurilor utilizate
III.1. Softul de prelucrare TopoSys
Dezvoltator: SC GEOTOP SRL (loc. Odorheiu Secuiesc, Romania, www.geotop.ro)
GEOTOP a fost înfiintata în 1991. Inca de la inceput activitatea societatii a fost axata pe
dezvoltarea de software dedicat pentru topografie.
Functionalitate generala:
Softul TopoSys permite prelucrarea si compensarea observatiilor efectuate cu statii
totale sau prin tehnologia de pozitionare prin sateliti pentru crerea retelelor geodezice 1D, 2D
si 3D. Gestionarea informatiilor este efectuata în baze de date denumite Proiecte, iar calculele
propriu-zise se efectueaza în unitati de lucru denumite Lucrari. Un proiect poate cuprinde
mai multe lucrari care au în comun informatii de referinta cum ar fi puncte geodezice,
utilizatori, instrumente, elipsoizi de referinta. Fiecare lucrare cuprinde informatii de tipul:
puncte, masuratori, nivelment, transformari si un registru cu operatiile efectuate.
Fereastra grafica a programului permite vizualizarea coordonatelor si observatiilor
existente în lucrarea curenta, precum si afisarea numerelor de punct, denumirii acestora si
elipselor de eroare.
Date primare:
- liste de coordonate - puncte fixe
liste de observatii unghiulare orizontale si verticale/zenitale, distante (înclinat, orizontal,
stadimetric, GPS)
- liste de cote
- liste de diferente de nivel
Aceste marimi pot fi introduse manual, importate din fisiere ASCII sau preluate din
memoriile statiilor totale, ca fisiere de diferite formate. Distantele masurate pot fi distante
reduse la orizont, înclinate sau stadimetrice.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 5
Observatiile GPS originale trebuie prelucrate cu un soft specializat (livrat împreuna cu
statiile GPS) si exportate în forma de vectori spatiali.
Sisteme de Coordonate:
- Geocentric - Geografic
- Geocentric - Cartezian
- Sterografic
- Gauss
- UTM
- Conica Lambert
- Topocentric (Local)
Fiecare categorie de mai sus contine subcategorii definiti atât pe elipsoid WGS84 cât si pe
elipsoid Krassovsky.
Fiecarui sistem de coordonate se poate atribui un datum, proiectie si model de geoid.
Metode de calcul ale coordonatelor aproximative:
- intersectie înainte
- intersectie înapoi
- drumuire / retea de drumuiri
- radiere ca modalitate de determinare a coordonatelor aproximative
- radiere - calculul punctelor de detaliu
Metode de compensare a retelelor planimetrice si de nivelment:
- retea constrânsa
- retea libera
- retea cu coordonate masurate
Compensarea retelei 1D, 2D si 3D se poate efectua prin Metoda celor mai mici patrate.
Procesul de compensare este o operatie iterativa si necesita interventia utilizatorului la
precizarea urmatoarilor parametrii:
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 6
- introducerea deviatiei standard apriorice a directiilor masurate
- introducerea deviatiei standard apriorice a distantelor masurate
- setarea modului de ponderare
- acceptarea continuarii iteratiilor sau a terminarii compensarii
Ponderarea observatiilor:
- în functie de distanta masurata
- normalizata
- unitate
Transformari:
Transformarile de coordonate se pot efectua în doua moduri:
1. Folosind optiunile din meniul Transformare:
- Transformare spatiala
- Transformare plana
- Transformari standard (transformare de datum)
2. Prin selectarea Sistemului de Coordonate în fereastra de setare a lucrarii curente, operatie
prin care toate coordonatele lucrarii curente sunt transformate printr-o singura comanda din
sistemul de coordonate curent în sistemul de coordonate dorit.
Datele de iesire sunt:
- liste de coordonate aproximative
- liste de masuratori
- liste de coordonate compensate
-
parametrii de precizie ale compensarii; eroarea medie patratica a unitatii de pondere,
erorile medii patratice ale coordonatelor, datele elipselor de erori.
-
fisiere DXF AutoCad cu dispunerea punctelor, vizele si elipsele
erorilor
- fisiere ASCII
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 7
Principii de prelucrare:
Etapele de prelucrare a datelor sunt considerate ca fiind stadii independente, între care
se recomanda ca utilizatorul sa verifice corectitudinea rezultatelor partiale/finale. Continuarea
calculelor cu rezultate partiale gresite, neverificate sau nerecunoscute de Utilizator, va avea
rezultate finale eronate, care nu pot fi imputate programului.
A.Drumuire:
Date necesare: Coordonatele punctelor de sprijin ale drumuirii, vize reciproce între
statii.
Conditii: Pornirea si închiderea drumuirii pe puncte cu coordonate cunoscute (noi sau
vechi).
Orientarea punctelor de pornire si închidere a drumuirii, prin vizarea unui punct cu
coordonate cunoscute (punct vechi). Observatii de directiii si distante dintre punctele de
drumuire. Observatii reciproce dintre punctele de statie ale drumuirii. Drumuirea poate sa fie
si drumuire închisa pe punctul de plecare. Cotele punctelor de drumuire sunt corect calculate
numai în cazul când sunt date cotele punctelor de statie, înaltimile instrumentului si a prismei.
B.Radiere
Observatii efectuate din puncte orientate si cu coordonate cunoscute, sau cu o origine
si orientare locala (nu necesita introducerea coordonatelor).
Cotele punctelor radiate sunt corect calculate numai în cazul când sunt date cotele
punctelor de statie, înaltimile instrumentului si a prismei. Calculele cerute sunt efectuate cu
indicarea directiilor care depasesc toleranta data, care se pot exclude din calculul orientarii
statiilor.
C.Calcul retea
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 8
Datele necesare sunt cele enumerate mai sus.
D.Compensare
Coordonatele provizorii astfel calculate se pot compensa cu Metoda Celor Mai Mici
Patrate, conditionate de erorile apriorice date de utilizator. Compensarea este posibila numai
daca exista mai multe informatii decât necesarul pentru a determina o marime.
Pentru începerea compensarii este necesara precizarea unor tolerante, care se introduc
pe baza aprecierii utilizatorului asupra preciziei echipamentelor, a centrarii instrumentului si
al semnalului. În functie de acestea sau a preciziei punctelor de referinta, se va dovedi sau nu
corectitudinea tolerantei pentru setul de date actual, prin efectuarea mai multor iteratii.
Indicatorul general al setului de date poate fi considerat Eroarea Medie Patratica a Unitatii de
Pondere, (empp) afisat dupa fiecare iteratie. În functie de aceasta valoare si evolutia acesteia
dupa efectuarea mai multor iteratii, se poate decide asupra pastrarii rezultatelor compensarii
sau refacerea acesteia, cu alte tolerante, sau excluderea prin dezactivare a datelor care
deformeaza precizia setului de date. Pentru a testa precizia absoluta a observatiilor, se face o
compensare libera. Totusi, încadrarea unei astfel de observatii într-o retea de puncte fixe,
poate rezulta în erori datorate preciziei punctelor fixe.
În cazul compensarii nivelmentului, sunt considerate cote fixe, cotele punctelor care
au fost definite ca puncte fixe planimetrice. Deseori, acestea au fost determinate prin
Intersectie înainte, si cota acestora nu se înacdreaza în precizia nivelmentului geometric sau
trigonometric. De aceea, la compensarea cotelor, aceste puncte trebuie dezactivate.
Aplicarea corectiilor dupa compensare la coordonatele aproximative si la marimile
masurate se face la comanda utilizatorului. Dupa aceasta operatie se pot calcula punctele
radiate (daca exista).
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 9
III.2. Softul de prelucrare TOPO-ONLINE
Poziţionarea planimetrică este cel mai utilizat tip de poziţionare, marea majoritate a
lucrărilor geodezice necesitând o reprezentare pe un plan a situaţiei din teren. Reprezentarea
unei părţi a suprafeţei terestre sau chiar a întregii suprafeţe se realizează prin intermediul
hărţilor, adică prin intermediul unui număr finit de puncte reprezentative pentru suprafaţa de
reprezentat.
Pentru o reprezentare planimetrică a suprafeţei terestre trebuie să se cunoască poziţia
orizontală a acestor puncte care alcătuiesc aşa numitele reţele orizontale sau planimetrice.
Poziţia planimetrică poate fi dată de coordonatele geodezice (latitudinea şi longitudinea) pe
elipsoidul considerat că aproximează suprafaţa Pământului la momentul respectiv (elipsoidul
de referinţă), sau într-un sistem bidimensional de coordonate, condiţia fiind cunoaşterea
relaţiilor de legătură între cele două sisteme.
Funcţie de natura elementelor măsurate, reţelele geodezice planimetrice pot fi:
- Reţele de triangulaţie, în care sunt efectuate numai măsurători de direcţii unghiulare
orizontale;
- Reţele de trilateraţie, în care se efectuează numai măsurători de distanţe;
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 10
- Reţele de triangulaţie-trilateraţie, în care se efectuează atât măsurători de direcţii
unghiulare orizontale, cât şi măsurători de distanţe.
În ultima perioadă de timp, datorită perfecţionării aparatelor de măsură din domeniul
geodeziei şi a condiţiilor atmosferice tot mai improprii pentru efectuarea observaţiilor
unghiulare la distanţe mari, ultima categorie de reţele este cea mai utilizată pentru
determinarea poziţiei planimetrice a punctelor.
Prelucrarea măsurătorilor efectuate în reţelele geodezice, indiferent de tipul acestor reţele,
constituie ultima etapă a activităţii geodezice, în urma căreia se obţin rezultatele finale.
Prin prelucrarea observaţiilor din reţelele geodezice nu se poate îmbunătăţi precizia
realizată în faza de efectuare a măsurătorilor, dar o prelucrare incorectă poate micşora această
precizie sau, în cazuri extreme, poate conduce la obţinerea unor rezultate incorecte.
Principalul avantaj al compensării reţelelor geodezice prin metoda măsurătorilor indirecte
constă în faptul că fiecărei observaţii îi corespunde o ecuaţie de corecţie, ceea ce permite
efectuarea unui control riguros asupra alcătuirii modelului funcţional. Datorită corespondenţei
dintre numărul măsurătorilor şi cel al ecuaţiilor este posibil ca procesul de compensare să
poată fi complet automatizat.
O prelucrare a măsurătorilor prin metoda observaţiilor indirecte, cunoscută şi sub
denumirea de "metoda variaţiei coordonatelor" sau "compensarea grupului de puncte" se
realizează prin parcurgerea mai multor etape, în fiecare etapă obţinându-se rezultate care
permit alegerea unor modele mai performante şi a unor valori mai precise pentru următoarele
etape de calcul.
Prelucrarea observaţiilor efectuate în cadrul unei reţele planimetrice geodezice constă în
parcurgerea următoarelor etape principale:
Prelucrarea preliminară a observaţiilor geodezice şi reducerea
observaţiilor la suprafaţa de referinţă aleasă.
Prima etapă ce trebuie parcursă în cadrul procesului de compensare constă în determinarea
coordonatelor preliminarii, denumite în unele lucrări şi de lucru. Acestea se determină cu o
precizie scăzută, precizie care depinde în general de scopul urmărit şi de lungimea laturilor
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 11
reţelei considerate.
Pentru că sistemul de proiecţie utilizat oficial în România este sistemul stereografic 1970
şi pentru că prelucrarea observaţiilor se face, de regulă într-un sistem bidimensional, în
continuare se va considera că acest plan este suprafaţa de referinţă unde se vor reduce
observaţiile geodezice.
Pentru reducerea direcţiilor azimutale (compensate în staţie) pe suprafaţa de referinţă
trebuie aplicate mai multe corecţii:
- corecţia de reducere de la secţiunea normală directă la linia geodezică;
- corecţia datorată altitudinii punctului vizat;
- corecţia datorată deviaţiei verticalei;
- corecţia de centrare şi reducere;
- corecţia de reducere la planul proiecţiei stereografice 1970.
În cazul în care în reţeaua geodezică au fost efectuate măsurători de distanţe, acestea
trebuie reduse la suprafaţa de referinţă aleasă. După ce au fost corectate fizic (în general
instrumentele moderne de măsurat distanţe aplică această corecţie în mod automat),
distanţelor măsurate trebuie aplicate, în ordine, următoarele reduceri:
- reducerea la coardă;
- reducerea la suprafaţa elipsoidului de referinţă;
- reducerea la planul proiecţiei stereografice 1970.
Această etapă de prelucrare preliminară a observaţiilor geodezice şi reducere la suprafaţa
de referinţă aleasă, se consideră efectuată de către utilizator, drept pentru care în program vor
fi introduse observaţiile reduse la suprafaţa de referinţă.
Calculul elementelor provizorii.
După calculul elementelor preliminarii şi reducerea observaţiilor efectuate la o
suprafaţă de referinţă unitară urmează determinarea unor alte coordonate pentru punctele noi
ale reţelei, coordonate denumite coordonate provizorii. Valorile coordonatelor provizorii
trebuie să fie suficient de apropiate de valorile cele mai probabile pentru ca să se poată
renunţa la termenii de ordinul II şi mai mari din dezvoltările în serie Taylor care se
efectuează.
Aceste coordonate provizorii se determină cu o precizie mai ridicată decât coordonatele
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 12
preliminarii, pentru cea mai mare parte a reţelelor geodezice utilizate precizia fiind de ordinul
centimetrilor.
Acestea sunt determinate de utilizator prin diferite metode (radiere, intersecţie înainte,
intersecţie înapoi etc.) şi apoi introduse în fişierul de date ce va fi încărcat în programul de
compensare.
Descriere program COMPENSAREA 2D (X,Y)
După cum se poate observa în figura de mai jos, programul este format din 4 câmpuri. În cele ce urmează vom enumera şi descrie aceste câmpuri.
Câmpul 1: „Încărcaţi fişierul de date”.
Se va încărca, acţionând butonul "Browse", un fişier text (nu se ţine cont de extensie). Acesta este format, în general, din 3 secţiuni: a) Secţiunea "COORD": În cadrul acestei secţiuni sunt introduse coordonatele X, Y ale punctelor, exprimate în metri, însoţite de denumirea şi de tipul acestora. În secvenţa de mai jos este prezentată structura acestei secţiuni: COORD denumire_1,x_1,y_1,F denumrie_2,x_2,y_2,F . . . denumire_n,x_n,y_n,P *ENDCOORD
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 13
Secţiunea este considerată validă dacă începe cu şirul de caractere "COORD" şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDCOORD". Între cele două, trebuie să se găsească punctele de coordonate X, Y ce intră în compensare pe rânduri individuale structurate astfel: denumirea punctului, coordonata X, coordonata Y şi tipul punctului. Acestea sunt separate între ele prin caracterul "," (virgulă). Un punct poate fi de două tipuri: "F" (Fix) sau "P" (Provizoriu). Denumirile punctelor pot conţine spaţii. b) Secţiunea "DIR": În cadrul acestei secţiuni sunt introduse direcţiile unghiulare orizontale între puncte, exprimate în grade centezimale, şi precizia de măsurare a direcţiilor azimutale oferită de aparatul cu care s-au efectuat măsurătorile (aceasta se poate lua din cartea tehnică a aparatului), exprimată în secunde. În secvenţa de mai jos se poate observa structura acestei secţiuni: DIR,precizie_dir ST,denumire_1 denumire_2,directia_1_1 . . . *ENDST ST,denumire_2 denumire_1,directia_2_1 denumire_3,directia_2_2 . . . *ENDST *ENDDIR Secţiunea începe cu şirul de caractere "DIR", urmat de precizia aparatului de măsurare a direcţiilor unghiulare orizontale, separate prin caracterul "," (virgulă), şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDDIR". Această secţiune este împărţită în subsecţiuni, ce reprezintă punctele de staţii din care s-au efectuat măsurătorile. Subsecţiunile încep cu şirul de caractere "ST", urmat de denumirea punctului de staţie, despărţite prin caracterul ",", şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDST". Fiecare subsecţiune (punct de staţie) are în componenţă o listă de puncte vizate, dispuse pe rânduri consecutive, structurate astfel: denumirea punctului vizat, direcţia unghiulară orizontală măsurată de la
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 14
punctul de staţie la punctul vizat. Acestea sunt separate între ele cu ajutorul caracterului ",". Denumirile punctelor de staţii şi punctelor vizate trebuie să se găsească în lista punctelor de coordonate, din cadrul secţiunii "COORD". c) Secţiunea "DIST": În cadrul acestei secţiuni sunt introduse distanţele măsurate între puncte, exprimate în metri, şi constantele aparatului de determinare a preciziei de măsurare a distanţei (se pot lua din cartea tehnică a aparatului), exprimate în mm, respectiv mm/km (ppm). În secvenţa de mai jos este prezentată structura acestei secţiuni: DIST,precizie_dist_1,precizie_dist_2 denumire_1,denumire_2,distanta_1 denumire_1,denumire_3,distanta_2 . . . *ENDDIST Secţiunea începe cu şirul de caractere "DIST", urmat de constantele aparatului de determinare a preciziei de măsurare a distanţei, separate prin caracterul "," (virgulă), şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDDIST". După cum se poate observa, secţiunea este structurată astfel: denumirea punctului de staţie, denumirea punctului vizat, distanţa măsurată între cele două puncte. Elementele sunt separate între ele cu ajutorul caracterului ",". Denumirile punctelor trebuie să se găsească în lista punctelor de coordonate, din cadrul secţiunii "COORD". Nu se măsoară distanţe între două puncte de coordonate fixe (de tipul "F"). Funcţie de tipul reţelei, putem distinge: - Reţea de triangulaţie - poate lipsi secţiunea "DIST"; - Reţea de trilateraţie - poate lipsi secţiunea "DIR"; - Reţea de triangulaţie-trilateraţie - ambele secţiuni trebuie să fie prezente în fişierul de date.
Câmpul 2: „Precizia de afişare a coordonatelor X, Y”.
Coordonatele X şi Y ale punctelor au unitatea de măsură exprimată în metri (m) şi precizia de afişare funcţie de numărul de zecimale selectat.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 15
Câmpul 3: „Precizia de afişare a direcţiilor unghiulare orizontale”.
Direcţiile unghiulare orizontale au unitatea de măsură exprimată în grade centezimale (G) şi precizia de afişare funcţie de numărul de zecimale selectat.
Câmpul 4: „Precizia de afişare a distanţelor”.
Distanţele au unitatea de măsură exprimată în metri (m) şi precizia de afişare funcţie de numărul de zecimale selectat. Observaţii: Acest program poate fi utilizat în mod iterativ, coordonatele compensate obţinute într-o primă compensare putând fi utilizate pe post de coordonate provizorii pentru aceleaşi puncte noi, într-o a doua compensare. Nu modificaţi măsurătorile iniţiale cu cele compensate, ci doar coordonatele provizorii. Dacă toate datele au fost introduse corect se acţionează butonul "PRELUCRARE".
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 16
IV. Prezentare datelor de intrare şi a diferitelor tipuri de compensări
analizate
VI.1. Prelucrarea datelor cu TopoSys versiunea 7.0
1. Crearea unui nou proiect: astfel am definit un spaţiu de lucru si parametrii pentru realizarea
lucrării.
2. Importarea coordonatelor punctelor vechi: Cu ajutorul comenzii import-> import
AscII -> Puncte am importat fisierul care contine coordonatele punctelor vechi,
punctele de sprijin pentru reţeaua de drumuire in baza carora se va constrange
drumuirea.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 17
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 18
3. Importarea carnetului de teren
Se trece la importarea carnetului de teren abia după finalizarea paşilor prezentaţi mai
sus. Carnetul de teren este într-un format text, în acest fel fiind posibilă recunoaşterea
lui cu uşurinţă de către program.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 19
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 20
Carnet de teren
P3 1.615 P2 101.7230 368.3380 71.919 0.080 ST-1 103.6456 138.1208 34.689 1.500 9999 0 0 0 0 ST-1 1.625 ST-2 109.0072 13.2076 34.071 1.500 P3 96.7190 170.7069 34.663 1.500 9999 0 0 0 0 ST-2 1.615 ST-1 91.5307 213.2051 34.025 1.500 ST-3 104.2515 51.5899 26.817 1.500 9999 0 0 0 0 ST-3 1.615 ST-2 96.2535 144.6072 26.807 1.500 ST-4 99.9324 373.9726 56.255 1.500 9999 0 0 0 0 ST-4 1.585 ST-3 100.2854 211.4201 56.262 1.500 ST-5 100.0709 32.0688 58.062 1.500 9999 0 0 0 0 ST-5 1.380 ST-4 99.8951 57.2303 58.062 1.500 ST-6 92.2069 372.4414 55.293 1.500 9999 0 0 0 0 ST-6 1.585 ST-5 107.7636 387.3050 55.282 1.500 ST-7 97.7822 160.3984 41.372 1.500 9999 0 0 0 0 ST-7 1.586 ST-6 102.4647 240.3141 41.374 1.500 ST-8 100.0133 145.4743 65.937 1.500 9999 0 0 0 0 ST-8 1.591 ST-7 100.1463 322.3600 65.934 1.500 P2 100.4971 66.6432 86.669 1.500 9999 0 0 0 0 P2 1.505 ST-8 99.5749 53.7266 86.661 1.500 P1 100.0430 293.5626 91.084 1.500 9999 0 0 0 0
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 21
4. Calculul drumuirii:
Pentru a parcurge drumuirea şi pentru a o calcula. După selectarea opţiunii, vom
introduce numele staţiei de pornire în drumuire, în cazul de faţă P3, numele ultimei
staţii de drumuire, în cazul de faţă P2, şi numele unei staţii intermediare, în cazul de
faţă ST-3. Soft-ul va parcurge întreaga drumuire, calculându-i elementele. Ceea ce va
rezulta va fi un raport de drumuire care se va referi la următoarele aspect: la erorile de
neînchidere pe direcţii, la corecţia direcţiei, la erorile de neînchidere pe coordonate, la
corecţiile în fiecare staţie a drumuirii.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 22
În urma calculului punctelor de drumurie se poate trece la următoarea erapă și anume calculul punctelor radiate.
5. Calculul punctelor radiate
Tot din meniul <Calcule> vom alege opțiunea <Radiere> - <Manuală>. Alegem să
folosim radierea manuală și nu cea automată pentru a putea urmări verificările unghiurilor de
orientare din fiecare stație.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 23
Este important ca rezultatele acestor verificări să fie bune pentru a ne încadra în
toleranțele admise.
Calculul punctelor radiate
Tot din meniul <Calcule> vom alege opțiunea <Radiere> - <Manuală>. Alegem să
folosim radierea manuală și nu cea automată pentru a putea urmări verificările unghiurilor de
orientare din fiecare stație.
După toate aceste calcule preliminarii care au eliminat erorile sistematice și pe cele
grosolane trecem la următoarea etapă și anume compensarea drumuirii.
6. Compensarea drumuirii
Din meniul <Compensare> alegem <Compensare plană>.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 24
Am setat parametrii după care dorim să se facă compensarea și anume: metoda
compensării: constrânsă pe puncte fixe, metoda de pondere: pondere în funcție de distanță,
eroarea medie apriorică a direcțiilor [sec]: 20, eroarea medie apriorică a distanțelor [mm]: 2.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 25
Raport
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 26
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 27
Apoi, din același meniul <Compensare> alegem <Compensare nivelment>Ca și la
compensarea plană, setăm parametrii compensării de nivelment și anume: metoda
compensării: constrânsă pe puncte fixe, metoda de pondere : pondere în funcție de distanțe,
eroarea medie apriorică a măsurătorilor [mm]: 20.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 28
7. Exportul coordonatelor
Din meniul <Proiect> alegem <Export> - < Export ASCII> - < Puncte> , setăm
numărul de zecimale ale coordonatelor, obținând un fișier compatibil cu soft-ul TopoLT, soft
ce ne ajută în primă fază la raportarea punctelor în AutoCad.
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 29
VI.2. Prelucrarea datelor cu TopoOnline
COMPENSARE 2D (X,Y) - compensarea direcţiilor şi distanţelor măsurate, şi a
coordonatelor provizorii (X,Y) , pentru o reţea constrânsă pe puncte de coordonate cunoscute, prin metoda măsurătorilor indirecte;
Pentru a realiza aceasta compensari 2D am intocmit fisierul specific acestui tip de calcul dupa cum urmeaza:
COORD P1,329965.793,589470.259,F P2,330020.030,589543.426,F P3,330088.785,589522.424,F ST-1,330113.612,589498.293,P ST-2,330147.158,589494.803,P ST-3,330170.651,589507.615,P ST-4,330202.890,589553.716,P ST-5,330219.261,589609.414,P ST-6,330164.456,589611.974,P ST-7,330127.590,589630.672,P ST-8,330102.624,589569.641,P *ENDCOORD
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 30
DIR,10 ST,P3 P2,368.3380 ST-1,138.1208 *ENDST ST,ST-1 ST-2,13.2076 P3,170.7069 *ENDST ST,ST-2 ST-1,213.2051 ST-3,51.5899 *ENDST ST,ST-3 ST-2,144.6072 ST-4,373.9726 *ENDST ST,ST-4 ST-3,211.4201 ST-5,32.0688 *ENDST ST,ST-5 ST-4,57.2303 ST-6,372.4414 *ENDST ST,ST-6 ST-5,387.3050 ST-7,160.3984 *ENDST ST,ST-7 ST-6,240.3141 ST-8,145.4743 *ENDST ST,ST-8 ST-7,322.3600 P2,66.6432 *ENDST ST,P2 ST-8,53.7266 P1,293.5626 *ENDST *ENDDIR
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 31
DIST,2,2 P3,ST-1,34.689 ST-1,ST-2,34.071 ST-1,P3,34.663 ST-2,ST-1,34.025 ST-2,ST-3,26.817 ST-3,ST-2,26.807 ST-3,ST-4,56.255 ST-4,ST-3,56.262 ST-4,ST-5,58.062 ST-5,ST-4,58.062 ST-5,ST-6,55.293 ST-6,ST-5,55.282 ST-6,ST-7,41.372 ST-7,ST-6,41.374 ST-7,ST-8,65.937 ST-8,ST-7,65.934 ST-8,P2,86.669 P2,ST-8,86.661 *ENDDIST
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 32
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 33
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 34
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 35
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 36
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 37
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 38
V. Concluzii
Distante orizontale si compensate
TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE
SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II
Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 39
VI. Anexa 1 Schita