Post on 14-Apr-2018
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
1/32
CURSUL
ETOLOGIE COMPARATA
MODULUL II
2.1 ORGANIZAREA SOCIALA
2.2 TERITORIALITATEA
2.3 AGRESIVITATEA
Titular curs:
Conf. Dr. Carmen Strungaru
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
2/32
2.1 ORGANIZAREA SOCIALA
Continuturi:
Traiul solitar si traiul social - avantaje si dezavantaje
Tipurile de grupuri sociale, caracteristici, functii si exemple
Grupul social uman
Intre individualitate si anonimat avantaje si dezavantaje
Obiective:
Intelegerea mecanismelor biologice care stau la baza traiului solitar sau
social si a valorii adaptative ale acestor strategii.
Distingerea diferentelor structurale si functionale intre diferitele tipuri de
grupari sociale
Intelegerea problemelor legate de incadrarea omului in grupul social modern
(societatea anonima)
Expunere:
Solitar sau social?
Elemente teoretice generale: avantaje si dezavantaje, tipurile de grupuri
sociale si functiile lor, necesitatea existentei unei ierarhii sociale, tipuri de
ierarhie sociala
In lumea animala exista o varietate de modalitati de trai de la traiul solitar
propriu-zis (unele specii de pesti, amfibieni, reptile, mamifere) la asocierile
temporare in perioada de imperechere si pana la traiul in grupuri sociale
stabile de dimensiuni diferite. Suntem probabil inclinati sa stabilim repede o
ierarhie si sa catalogam traiul solitar drept inferior, primitiv si traiul social
stabil drept dovada a pozitiei filogenetice superioare. Nimic mai eronat.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
3/32
Daca pastram in minte motivatia esentiala a oricarei fiinte vii
supravietuirea si daca tinem cont de faptul ca respectivele specii animale
considerate nu s-au izolat sau agregat acum 10, 100 sau 1000 de ani ci cu
mult mai mult timp in urma atunci nu putem decat sa concluzionam ca atat
traiul solitar cat si diferitele tipuri de agregari sociale reprezinta pentru
respectiva specie forma optima prin care a putut supravietui.
Exista avantaje si dezavantaje in egala masura pentru oricare din formele de
relationare cu congenerii.
Aspecte considerate Individ solitar Individ social
Procurarea hranei
dimensiuni mai reduse
ale prazii de regula.
Hrana e consumata
integral de animalul
care a dobandit-o
capturarea in grup a
unei prazi de
dimensiuni mai mari
Hrana e impartita intre
membrii grupului
In medie un animal solitar consuma o cantitate de hrana comparabila cucea consumata de un animal social, asigurandu-si in ambele cazuri
necesarul de materie si energie
Dobandirea si pastrarea
teritoriului
Activitate individuala
competitie cu
congeneri, marcaj
teritorial
Activitate de grup
cooperare, competitie
cu congenerii din alte
grupuri sociale
invecinate, marcaj
teritorial,
Teritoriile fie ca sunt ale indivizilor solitari fie ale grupurilor sociale nu
sunt niciodata egal de avantajoase. In cazul teritoriului unui grupul social
de asemenea nu toate parcelele sunt la fel de valoroase, repartitia lor
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
4/32
facandu-se pe baza pozitiei ierarhice a indivizilor
Dobandirea unui teritoriu optim depinde de capacitatile de indepartare a
congenerilor (capacitate de intimidare, forta fizica, etc.).
Protectia individuala siprotectia progeniturii
Activitate individuala Activitate individuala,uneori activitate de
grup, inclusiv hranirea
si pazirea in comun a
puilor
Traiul in cadrul grupului social prezinta avantajul de a degreva animalele
individuale de mentinerea unei stari de permanenta alerta. Exista
intotdeauna santinele care semnalizeaza aparitia pericolelor.
Animalele solitare pe de alta parte dispun de abilitati remarcabile de
camuflare fenotipica si comportamentala atat a individului adult cat mai
ales a progeniturii. In cadrul unui grup camuflarea este mai putin eficienta
desi nu exclusa.
O sectiune aparte care tine tot de protectie se refera la protectia impotriva
agresiunii din partea micro-pradatorilor: paraziti, bacterii, virusuri. Inacest caz grupul social este evident mai expus prin raspandirea parazitilor
si a agentilor patogeni infecto-contagiosi de la un individ la intregul grup
Grupurile sociale intalnite in natura se pot diferentia in doua mari categorii:
Grupul social deschis
Grupul social inchis
Grupul social deschis este format dintr-un numar foarte mare de indivizi. Ex:
turma de ierbivore, bancul de pesti, colonia de pasari, etc.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
5/32
Se numeste deschis pentru ca oricare individ ce apartine respectivei specii
poate intra in grup fara control si sanctionare din partea congenerilor. Dat
fiind numarul mare de indivizi ce compun un asemenea grup acestia nu se
cunosc/recunosc intre ei individual. Aceasta afirmatie nu trebuie inteleasa ad
literam; in cadrul grupului macar femelele si puii se recunosc individual.
Ceea ce trebuie retinut este ca nu exista o recunoastere clara a fiecarui
individ de catre toti ceilalti indivizi ai grupului.
Principala functie a grupului social deschis este apararea, dovada ca se
intalneste la specii animale care constituie de regula prada.
Pentru a intelege psihologia de grup social deschis este util sa va ganditi la
situatii intalnite la specia umana. Avem mai mult curaj, ne simtim mai putin
vulnerabili atunci cand suntem intr-o masa de oameni pe care nu-i
cunoastem dar cu care pe moment impartim aceleasi convingeri (politice,
religioase, sportive, artistice, etc.). Cu cat suntem mai multi suntem mai
protejati, mai indrazneti si mai entuziasti gratie anonimatului. Cheful de a
mai participa la un miting de protest sau la o incaierare intre fanii a doua
echipe de football se reduce daca constatam ca suntem numai o mana de
oameni caci sansa de a fi identificati si sanctionati este mult mai mare.
(Vezi interminabilele dispute pe seama numarului exact de participanti la
cate o miscare de strada).
In cazul animalelor mecanismul este asemanator si se bazeaza pe nevoia
pradatorului de a identifica, de a fixa o anumita prada. Nici un leu, tigru,
pantera nu se napusteste cu capul inainte intr-o turma pe principiul ca va
prinde ceva. Dimpotriva fie ca vaneaza in grup (leii) sau solitar ii vezi
pandind la marginea ierburilor si asteptand sa identifice un specimen mai
slab, bolnav, sau pui care poate fi usor separat de grup si capturat. Atunci
cand pozitia indivizilor prada se modifica rapid in cadrul grupului pradatorul
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
6/32
este derutat si are nevoie de timp pentru a fixa o alta tinta precisa. Exista o
coevolutie a strategiilor vanat/vanator
- Nu se poate vorbi de existenta unei ierarhii sociale adevarate in interiorul
unui grup deschis. Exista masculii adulti care intervin, uneori, in situatii
dificile (pentru exemplificare vezi imaginile foarte interesante ale rezolvarii
unui conflict intre lei si o trupa de bivoli. http://www.youtube.com/watch?
v=LU8DDYz68kM ) Filmul, desi facut de amatori a avut un mare impact si
o importanta documentara deosebita aducand in discutie realitatea relatiilor
laxe din cadrul unui grup social deschis.
Grupul social inchis cuprinde un numar mult mai mic de indivizi care se
cunosc si se recunosc reciproc. Este numit inchis deoarece intrarile in grup
sunt strict controlate, intrusii fiind de cele mai multe ori alungati. Numarul
de indivizi este conditionat de capacitatea psihica/senzoriala de discriminare
si recunoastere. Atunci cand numarul de indivizi ai unui grup social inchis
depaseste aceasta limita de regula grupul se scindeaza, o parte dintre
membrii sai formand un nou grup.
Indivizii dintr-un grup social inchis sunt partial inruditi genetic.
Aceasta inrudire poate fi problematica tinand cont de dezavantajele pe
termen lung pe care le implica consangvinizarea (incestul). Desi se crede ca
tabuurile impotriva incestului sunt rezultatul evolutiei culturale a omului,
observatia dinamicii indivizilor animali dintr-un grup social inchis
evidentiaza existenta unor mecanisme naturale, biologice de control si
prevenire a incestului. Astfel, la mai toate speciile aflate intr-o asemenea
situatie, puii de un sex sau altul emigreaza din grupul parental inainte de a
atinge varsta maturitatii sexuale. Masculii formeaza grupuri temporare de
holtei in cautarea unei oportunitati de a se infiltra intr-un alt grup social
http://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kMhttp://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kMhttp://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kMhttp://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kM7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
7/32
prin provocarea unui lider mai batran, sau de a atrage femele tinere din
grupul social intalnit, cu care sa-si intemeieze un nou grup propriu.
Care anume sex paraseste grupul parental si care ramane este decis de
importanta pe care o are mostenirea teritoriului (raman masculii si se
disperseaza femelele) si/sau pastrarea legaturilor cu parintele matern si
femelele inrudite (raman femelele la speciile la care cresterea puilor se
realizeaza in sistem cresa manguste, cainii salbatici, etc.).
Grupul social inchis nu poate functiona eficient decat in conditiile stabilirii
unei ierarhii sociale deoarece exista un conflict intre nevoia de contact social
si nevoia de intimitate. Aceasta ierarhie sociala este esentiala pentru
atenuarea disputelor care ar putea degenera in actiuni agresive propriu-zise.
Odata stabilita, pozitia ierarhica a fiecaruia este respectata de toti indivizii
grupului (pana in momentul in care apare un pretendent credibil la pozitia de
lider).
Tipurile de ierarhie sociala intalnite in lumea animala sunt foarte variate. Cel
mai simplu model este cel intalnit la gaini si cunoscut sub numele de ordine
a ciugulitului. Intr-un grup de gaini format din, sa zicem, 6 femele : A F
plus masculul. Acesta detine desigur locul principal in semnalarea sursei de
hrana, avertizare, aparare. Dar intre femele se stabileste o ierarhie lineara,
evidentiabila prin ordinea in care vin sa se hraneasca. Astfel:
Gaina A domina gainile B, C, D, E, F.
Gaina B este dominata de gaina A si domina gainile C, D, E, F
Gaina C este dominata de gainile A si B si domina gainile D, E, F s.a.m.d.
O gaina nou introdusa in grup va trebui sa-si stabileasca pozitia in cadrul
acestei ierarhii prin confruntarea cu fiecare din cele 6 gaini gazda.
Alte forme mai sofisticate de ierarhie sociala pot avea tipare foarte
complicate. (Astfel de modele vor fi dezbatute in cadrul prelegerii orale).
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
8/32
Ierarhia poate interesa numai animalele de sex masculin, sau/si pe cele de
sex feminin. Desi in toata lumea animala forta masculina este net superioara
celei feminine nu in toate grupurile sociale cei care conduc sunt masculii
(lupi, caini)
Interesant este faptul ca la unele specii, mai ales dintre primate, pozitia
ierarhica a parintelui se mosteneste de catre progenitura. Daca ne gandim cat
de important este procesul de invatare prin imitare la acesti pui nu e greu sa
intelegem ca puiul unei femele dominante va avea de imitat un model
comportamental dominant de relationare cu celelalte animale din grup, total
diferit decat modelul comportamental submisiv al unei mame subordonate.
Un moment de impas apare atunci cand masculul dominant este inlaturat din
grup de un competitor. Atunci toti puii liderului inlaturat isi pierd statulul.
Gruparea naturala primordiala la hominide dovezi ale dimensiunii si
structurii grupului si argumente teoretice.
Relatiile sociale: cooperarea in aparare, vanatoare. Xenofobia. Conflictele
intergrupuri.
Hominidele, la fel ca marea majoritate a primatelor au fost de la bun inceput
fiinte sociale apartinand tipului de grup inchis. Dovezile paleoarheologice
precum si istorice (inclusiv datele referitoare la modul de viata al unor
triburi actuale care traiau/ traiesc in conditii caracteristice culturii
paleolitice/neolitice timpurii) sugereaza ca dimensiunea grupului social
ancestral nu depasea 150-200 de indivizi umani, barbati, femei si copii lor.
Cam asta este de altfel si capacitatea mentala umana de a
cunoaste/recunoaste si stabili legaturi interindividuale. Nu este vorba fireste
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
9/32
de simpla recunoastere a unei fizionomi ci de foarte multe detalii pe care le
inmagazinam referitor la persoanele in cauza.
Iintr-una din expeditiile de lucru ale unei echipe germane de antropologi si
etologi din care am facut parte, am avut ocazia sa petrec ceva mai mult de 1
luna de zile pe o insula a arhipelagului Trobriand (Papua Noua Guinee)
traind intr-un sat asejat pe tarmul oceanului si interactionand permanent cu
gazdele noastre. Cei mai activi erau desigur copiii, curiosi sa vada ce facem,
cum vorbim, cu ce ne ocupam astfel incat la un moment dat ma intrebam
amuzata cine pe cine studiaza. Ei bine am avut surpriza sa constat ca fiecare
dintre copiii era in stare sa dea detalii foarte amanuntite despre toti ceilalti
locuitori ai satului. Numele, numele parintilor persoanei in cauza si a tuturor
rudelor de diferite grade, numele rudelor prin alianta, insula de provenienta,
etc. Un veritabil whos who. Iar cunostintele lor cu siguranta mergeau mai
departe decat puteam noi sa intelegem chiar cu ajutorul unui talmaci...
Un alt detaliu ce merita mentionat daca intrebi pe cineva cum se numeste
niciodata nu primesti raspunsul de la persoana intrebata ci de la un alt
individ, adult sau copil aflat in preajma. In cazul populatiei la care ma refer
motivul acestui comportament este unul religios A-ti dezvalui identitatea in
mod direct te expune, conform credintei, capriciilor spiritelor din jur.
Trobriandezii sunt crestinati, au chiar si cate obiserica-baraca undeva la
marginea satului - si nu in centrul sau - dar credinta ancestrala in spirite este
cu mult mai puternica. In spatele acestor credinte se poate identifica acea
caracteristica fundamentala a grupului social uman cunoasterea si
legaturile inter-individuale foarte puternice. Ramasite ale acestui
comportament intalnim in societatea moderna in situatii si cu motivatii
aparente foarte diferite : eticheta, protocolul ne impun reguli de prezentare,
de introducerea in societate. A te opri direct in fata unei persoane
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
10/32
(personalitati) pe care doresti sa o cunosti, cu mana intinsa spunandu-i eu
sunt Costicaeste considerat un gest necivilizat, primitiv, si mai ales
nepoliticos. Ori civilizatia, politetea sunt la prima vedere cuceriri culturale...
Te nasti in cadrul unui grup social ale carui reguli le inveti din primii ani si
esti nevoit sa le aperi si sa le respecti toata viata pentru a nu pune in pericol
coeziunea grupului si/sau a nu deveni un paria. Omul este puternic
dependent de traiul si relatiile sociale. Nu intamplator privarea de libertate si
izolarea sociala sunt mijloacele cele mai eficiente de sanctionare a
comportamentelor antisociale.
Pentru omul ancestral apararea, procurarea hranei nu au fost posibile decat
in contextul apartenentei la un asemenea grup. Aceasta apartenenta a dictat
si modelat relatiile intra si inter-grup in toate domeniile existentei: alegerea
si pastrarea partenerului de cuplu, respectarea proprietatii colective si
private, dobandirea, pastrarea si respectarea statutului social, stabilirea
sistemelor de relatii-aliante intra si inter-grup, xenofobia, impartasirea
credintelor, obiceiurilor, tabuurilor, etc.
Detaliati !
Intre individualitate si anonimat
Pana acum am discutat despre om ca reprezentant al tipului de grupare
sociala inchisa. Ce putem insa spune despre locuitorii marilor metropole?
Gruparile umane de milioane de indivizi ocupand un teritoriu comun
reprezintasocietatea anonima, mega-grupul social deschis.
Este incorect sa credem ca omul, oricat de mare i-ar fi plasticitatea psihica si
comportamentala a avut, ca specie, timpul necesar pentru adoptarea si
adaptarea biologica la aceasta formula artificial impusa.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
11/32
Avantaje si dezavantaje ale traiului
intr-o societate traditionala
Avantaje si dezavantaje ale traiului
intr-o societate anonima
Sustinere materiala si moralaSustinerea de catre membrii
grupului, (in primul rand falimia
extinsa) a indivizilor aflati in
dificultate materiala si/sau morala.
Rolul ritualurilor
Sustinere din partea membrilor
grupului social (familie nucleara de
cele mai multe ori, prieteni, colegi)
si din partea unor organizatii statale
cu o functionalitate variabila si
discutabila (asistenta sociala,
sanitara, juridica, etc.).Controlul social asupra activitatilor individuale si de grup
Control permanent derivat din traiul
in stransa vecinatate. Rezulta nevoia
supunerii reale la normele sociale,
culturale, religioase, etc. ale
comunitatii. Riscul expunerii la
sanctionarea sociala este crescut.
Control relativ derivat din traiul in
aglomeratia anonima, indiferenta
Rezulta posibilitatea sustragerii de
la normele societatii. Riscul
expunerii la sanctionare sociala
poate fi mult redus din cauza
anonimatului (dar poate fi in acelasi
timp mult mai mare din cauza
interventiei unor factori de control
care detin informatii false sau
incomplete)
Cunoasterea si recunoasterea sociala a meritelor,
capacitatilor si abilitatilor individuale
Impostura are putine sanse de
reusita iar meritele reale sunt
cunoscute si recunoscute de toti
membrii societatii
Impostura are mari sanse de reusita,
meritele reale sunt cunoscute de un
numar mult mai mic de persoane
decat cel ce formeaza societatea
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
12/32
anonima
Rangul social
Este cunoscut si recunoscut de toti
membrii societatii chiar daca exista
intotdeauna competitori.
Modalitatile de semnalizare a
rangului social de comentat
Este cunoscut partial si numai de o
mica parte din cei ce formeaza
societatea anonima.
Vezi diferenta intre un profesionist
de renume dintr-un domeniu
stiintific oarecare si un star la
moda
Modalitatile de semnalizare a
rangului social de comentatResponsabilitatea individuala
Controlata Laxa
2.2 TERITORIALITATEA concepte biologice si etologice generale
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
13/32
De la bun inceput trebuie facuta diferenta intre spatiul vitalsi teritorialitate.
Orice fiinta vie, vegetala sau animala are nevoie de unspatiu vital in timp ce
nu toate speciile sunt specii teritoriale.
Exista specii care manifesta preferinte pentru anumite habitate, specii care
migreaza de la un habitat la altul precum si specii stabilite temporar sau
permanent intr-un anumit habitat, cu sau fara manifestarea unui
comportament teritorial.
Dispersia indivizilor animali din locul natal, migratia, teritorialitatea sunt
activitati cu un cost energetic semnificativ pe care speciile in cauza sunt
dispuse sa-l plateasca in conditiile in care beneficiile sunt pe masura.
Ramanerea in spatiul natal pare a fi cea mai putin costisitoare dintre optiuni
dar, in lipsa unor mecanisme complexe de reglare si control s-ar ajunge in
foarte scurt timp la suprapopulare, epuizarea resurselor, consangvinizare,
cresterea agresivitatii, diminuarea potentialului reproducator, cresterea
mortalitatii, etc.
Dintre mecanismele de reglaj mentionam:
- diferentierea alimentara in functie de statiul de dezvoltare ontogenetica: la
multe specii stadiul larvar/puii consuma un alt tip de hrana decat adultii
(unele insecte, pesti, amfibieni)
- cresterea densitatii unei specii antreneaza de regula o crestere a numarului
de pradatori
- la foarte multe specii numai puii de un sex raman in spatiul natal, celalalt
sex dispersandu-se inainte de atingerea maturitatii sexuale. In felul acesta
este evitata consangvinizarea (incestul) si este in acelasi timp favorizata
cooperarea intra-grup bazata pe inrudire genetica.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
14/32
- dezvoltarea comportamentului teritorial care implica competitia intre
indivizi pentru locurile optime din habitat si limitarea reproducerii care este
dependenta de existenta respectivului teritoriu
Comportamentul teritorial presupune deci obtinerea si mentinerea posesiunii
prin comportament activ, directionat.
Clasificarea teritoriilor:
Durata posesiei Teritorii permanente
Teritorii sezoniere (de reproducere, de hranire)
Numarul de indivizi Teritorii individuale
Teritorii ale grupului social
Functie Teritorii de hranire
Teritorii de curtare
Teritorii de cuibarire
Teritoriile de hranire asigura accesul la resurse de hrana, reducand timpul de
cautare a hranei si permitand pastrarea contactului cu locul de rezidenta.
Atunci cand resursele de hrana sunt uniform distribuite teritorialitatea scade.
Competitia apare atunci cand aceste resurse incep sa fie neindestulatoare.
Aceasta competitie , cum am mai mentionat, presupune un consum
conssiderabil de timp si energie. Atunci cand pretul platibil pentru
mentinerea in posesie a unui teritoriu devine prea mare (numar mare de
intrusi) animalele isi abandoneaza teritoriul si pleaca in cautarea altor zone
mai favorabile.
Dimensiunea teritoriului variaza foarte mult:
- de la o specie la alta,
- de la un moment la altul la o aceeasi specie (teritorii de hranire),
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
15/32
- in raport cu functia teritoriului (dimensiuni mici ale teritoriilor de curtare).
Teritorii de cuibarire sunt de multe ori teritorii sezoniere care trebuie sa
intruneasca conditiile optime pentru dezvoltarea noii generatii. Competitia
pentru astfel de teritorii poate imbraca forme foarte dramatice avand in
vedere ca posesia unui astfel de teritoriu este adesea factorul determinant in
atragerea femelei (femelelor). La multe specii posesia unui teritoriu de
cuibarire este o piatra de incercare pentru succesul reproductiv al
masculilor. Sunt insa numeroase alte specii la care atat masculul cat si
femela contribuie in mod consistent la dobandirea unui asemenea teritoriu si
la organizarea/constructia cuibului.
Teritoriile de curtare pot coincide cu cele de cuibarire. De exemplu pasarile
tesator nu-si permit sa paraseasca cuibul care ar fi imediat ocupat de un
intrus ci atrag femelele prin vocalizari in zona cuibului. De mentionat ca
aceste pasari isi tes cuibul suspendat de ramurile cate unui arbore intr-o zona
in care exista foarte putini asemenea arbori. In consecinta arborele respectiv
adaposteste o intreaga colonie de pasari tesator. In functie de calitatea
cuibului si pozitionarea sa pe ramurile copacului gazda femelele isi aleg
partenerul.
Pentru alte specii este mai avantajos ca masculii sa-si desfasoare ritualurile
de curtare intr-alta zona decat cea pregatita pentru cuib. Odata facuta
alegerea femela urmeaza respectivul mascul pana la cuib evitandu-se
urmarirea lor de catre alti masculi lipsiti de teritoriu.
Teritorialitatea si succesul reproductiv Multa vreme s-a crezut ca numai
masculii posesori ai unor caracteristici fizice si comportamentale deosebite
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
16/32
au sanse de a se reproduce. Studii recente implicand stabilirea paternitatii
puilor din cuib prin tehnici genetice au demonstrat insa ca numerosi masculi
cu mai putin succes in competitia intra-sex au acces la reproducere si deci la
transmiterea propriilor gene in cadrul populatiei date. Se descriu astfel doua
categorii de masculi intalniti intr-o populatie cu comportament teritorial:
- Masculi rezidenti posesori ai unui teritoriu pe care-l marcheaza,
patruleaza si apara de intrusi. Acestia au tot interesul sa-si faca simtita
prezenta prin semnale repetate de avertizare/dominanta
- Masculi clandestini sunt cei care nu au reusit sa-si dobandeasca un
teritoriu propriu; in consecinta acestia se imperecheaza si cuibaresc
intr-un mod cat mai camuflat pentru a nu fi alungati de rezidenti.
Depun in medie cam acelasi numar de oua dar sansa de atingere a
momentului eclozarii si de supravietuire a puilor este mai mica.
Atunci cand un rezident se afla in conflict deschis cu un intrus aproape
intotdeauna cel care pierde este intrusul. Acest scor se poate explica prin
faptul ca
- masculii rezidenti sunt mai puternici fizic, mai bine adaptati decat intrusii.
- o cunoastere mai amanuntita a teritoriului reprezinta un avantaj in
desfasurarea conflictului.
Marcarea teritoriala pentru evitarea confruntarilor perpetue si semnalizarea
ne-echivoca a teritoriului individul / indivizii rezidenti dispun de modalitati
diferite, specie-specifice de marcare teritoriala:
Marcarea olfactiva feromoni teritoriali
Marcarea acustica emisii sonore (cantecul pasarilor)
Marcarea vizuala de obicei insotite si de vocalizari (posturi de avertizare)
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
17/32
Detalii despre aceste sisteme de semnalizare vor fi prezentate in capitolul
dedicat comunicarii
Teritorialitatea la specia umana
La cele mai multe specii de primate nu se poate vorbi de un teritoriu propriu-
zis, cu granite bine stabilite si periodic marcate. Primatele se deplaseaza
zilnic in cautarea hranei, insotite de pui, indiferent de varsta acestora, fara a
reveni odata cu lasarea serii la un cuib fix. Este modalitatea optima pentru
aceste specii de a evita pradatorii si de a economisi timp pretios pentru
hranire si odihna. Desigur aceasta migratie a cetelor de primate se face in
cadrul unui areal delimitat spatial, cu reveniri periodice intr-un punct sau
altul in functie de modul in care evolueaza vegetatia si se epuizeaza
resursele de hrana. Hominidele si oamenii ancestrali aveau un acelasi
comportament nomad, sedentarizarea incepand odata cu aparitia agriculturii
si a domesticirii animalelor, din timpul revolutiei neolitice.
Obtinerea unui surplus alimentar a stimulat cresterea numerica a populatiei
umane, cresterea agresivitatii, a simtului proprietatii si a goanei dupa teritorii
optime. Teritoriul a devenit un bun transmisibil si un subiect de perpetua
disputa. Pentru evitarea escaladarii agresivitatii oamenii posedau si poseda
inca numeroase modalitati de semnalizare de origine biologica, intarite
cultural. Vom enumera cateva asemenea exemple referindu-ne adesea la
coduri de maniere elegante si incercand sa descifram ce se afla in spatele
acestor coduri
De regula patrunderea in teritoriul altei persoane/grup de persoane este
admisa numai daca sunt respectate norme de comportament menite sa
semnalizeze intentiile pasnice ale vizitatorului:
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
18/32
- anuntarea prealabila a vizitei si cererea permisiunii
- vizitarea in urma unei invitatii facute de catre gazda
In oricare dintre cele doua situatii vizitatorul trebuie sa vina neinarmat, de
preferinta insotit de familie, inclusiv copii, si cu un cadou. In plus eticheta
cere ca in scurt timp vizitatorul sa intoarca invitatia gazdelor si neaparat sa
multumeasca pentru ospitalitate.
Gazda la randul sau trebuiesa pregateasca spatiul de vizita in mod festiv, sa
ofere o hrana festiva invitatilor si sa-i onoreze oferindu-lepozitii speciale in
cadrul respectivului spatiu (clasicul loc in capul mesei).
Ce semnificatii au astfel de reguli? E limpede ca prezenta unor arme
tensioneaza atmosfera si pune in alerta gazda care considera gestul ca
potential periculos si oricum provocator. Pe de alta parte prezenta invitatului
insotit de familie si copii are rolul de a linisti orice temere avand in vedere
ca femeile si copiii sunt intotdeauna protejati si indepartati de locul unui
posibil conflict. Cat de mult functioneaza astfel de semnale in timpurile
moderne putem aprecia privind secvente ale momentelor de contact dintre
un grup protestatar si fortele de ordine. In 1989 de exemplu protestatarii
aflati in primele randuri in fata scutierilor erau femei sau barbati cu copii in
brate, tineri care ofereau cate o floare... semnificatia evidenta fiind nu
suntem agresivi, nu suntem inarmati, am venit cu ce avem mai scump in fata
vostra pentru a va convinge sa treceti de partea noastra.
Prezenta femelelor si mai ales a puilor declanseaza la majoritatea speciilor
animale un comportament de atenuare a agresivitatii si de deturnare a
acesteia catre un comportament de tip protector/tolerant.
Oferirea de cadouri este de asemenea un obicei mostenit de la alte specii
animale pentru castigarea bunavointei si atenuarea agresivitatii. Bine inteles
cadoul trebuie sa fie unul de calitate...nu te duci in vizita cu o legatura de
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
19/32
ceapa sau un kilogram de cartofi decat daca acestea reprezinta raritati,
delicatese.
Gazda care nu ofera nimic invitatilor este o gazda foarte putin apreciata.
Oferirea de bunuri, de regula alimentare are multiple functii:
- in primal rand semnalizeaza rangul social al gazdei si pretuirea pe care o
are fata de invitati. In multe culturi traditionale ospatarea invitatilor
reprezinta un efort material considerabil; cu cat sunt mai multe feluri de
mancare, mai sofisticate, mai rare si in cantitate mai mare cu atat este mai
mare prestigiul gazdei si mai dificila sarcina celui invitat care trebuie sa
manance peste limita de mult pentru a arata ca apreciaza efortul gazdei.
- in al 2-lea rand consumul de alimente in comun are semnificatia ancestrala
a apartenentei/asimilarii la un acelasi grup. Nu mananci din prada capturata
de grup decat daca aparti grupului. Din aceasta cauza refuzul de a manca din
ceea ce se ofera este considerat in multe culturi o ofensa capitala.
(Proverbul Eu cu tine din aceeasi blid nu mai mananc nu se refera la
lipsa de pofta de mancare sau la dorinta de a avea un blid separat ci la
ruptura legaturii cu cel in cauza, tot asa cum varianta Da ce, am mancat din
acelasi blid? subliniaza inexistenta/neacceptarea vreunei legaturi pozitive
interindividuale).
Invitatul trebuie sa sublinieze in mod repetat faptul ca apreciaza in cel mai
inalt grad ospitalitatea gazdei recunoscandu-i in acest fel statutul de prieten,
aliat, superior. La randul sau invitatul trebuie sa devina gazda pentru a-si
proba fortele si statutul social si pentru a-i acorda celuilalt privilegiul de a-i
patrunde in propriul teritoriu.
Patrunderea fara invitatie sau anuntare confirmata in spatiul altei persoane
este unul dintre cele mai grave delicte violarea de domiciliu care
indreptateste un comportament agresiv-defensiv recunoscut si de codurile
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
20/32
moderne de legi. Pentru evitarea unui conflict intrusul trebuie, pe moment
si cu cat mai multa convingere, sa-si manifeste bunele intentii,
submisivitatea, regretul pentru incidentul intamplator, fara a avea garantia ca
aceste manifestari vor stopa reactia agresiva a celui invadat.
Posturi si manifestari ale dominantei/submisivitatii sunt intalnite la toate
speciile la care exista comportament teritorial (suficient sa urmariti
comportamentul, postura unui caine atunci cand se afla in propria curte si
atunci cand este plimbat prin fata unei curti in care se afla un alt caine).
Cateva exemple despre comportamentul uman in conditii mai speciale pot
aduce argumente in plus referitoare la puterea reactiilor bio-psiho-sociale
primare:
- Atunci cand intram intr-un compartiment de tren unde se afla deja cel putin
o persoana instinctiv salutam si ne justificam intr-un fel prezenta ( am si eu
locul numarul x sau alta formula asemanatoare) DESI ne aflam intr-un
spatiu public nu intr-unul privat si avem exact aceleasi drepturi. Daca nu
salutam si ne asezam fara nici o ezitare pe scaunul inscris pe bilet atmosfera
in compartiment se incarca de ostilitate, celalalt pasager iese pe culoar sau
chiar se muta in alt compartiment. Iar daca noi suntem primii sositi si avem
de-a face cu un asemenea personaj il vom cataloga istantaneu ca fiind cel
putin prost crescut.
- Lucrurile se petrec inca mai interesant daca ne aflam pe terasa unui
restaurant in cautare disperata a unui loc in care sa ne racorim si sa ne
stingem setea sau foamea. Este vara, este aglomerat, nu e nici o masa libera
dar foarte multe mese sunt ocupate de numai cate doua persoane desi sunt
patru locuri disponibile. Ei bine nimic mai firesc sa ne ducem la o astfel de
masa publica si sa ne asezam pe un scaun public liber. Si totusi niciodata nu
procedam in acest fel macar si numai de teama de a nu fi luati la bataie.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
21/32
Intotdeauna cercetam atent, calculam cam cat timp le-a ramas unora si altora
sa termine mancarea sau bautura din pahare iar atunci cand ne hotaram totusi
sa ne asezam la o masa o facem foarte politicos, cerem permisiunea,
eventual gasind si o mica justificare (oboseala, sete). Desigur aici conteaza
si varsta celor in cauza. Daca e vorba de tineri cam de aceeasi varsta poate
abordarea este mai putin ceremonioasa desi si in aceste conditii un conflict
poate sa rabufneasca foarte usor. De ce? Pentru ca primii veniti considera ca
masa este a lor si ca au nevoie de o minima intimitate atunci cand mananca
sau beau ceva impreuna.
Un ultim exemplu amuzant si interesant in acelasi timp. Suntem intr-o statie
de metrou, trenul tocmai a plecat si pana la venirea urmatorului vrem sa
stam jos. Pe peron exista din loc in loc banci formate din 5 -7 scaune
alaturate si unite printr-un cadru comun. Unde ne asezam?
In nici un caz nu la intamplare ci in functie de varsta, sex, interesul de a
stabili / a evita un contact social, etc. Cu acest exemplu facem legatura cu un
altfel de teritoriu, virtual, fara coordonate geografice, pe care il purtam cu
noi oriunde ne-am afla spatiul minim personal
Spatiul minim personaleste definit ca o bula de aer (E. Hall - The hidden
Dimension) care ne inconjoara si ne protejeaza de lumea exterioara.
Aceasta bula de aer nu are o dimensiune constanta se dilata mult si foarte
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
22/32
mult atunci cand ne aflam intr-un mediu strain sau ostil, se contracta pana la
anulare atunci cand suntem in preajma unor persoane cu care avem legaturi
afective pozitive (rude, prieteni, partener de cuplu).
In etologia animala spatiul minim personal cunoscut si sub denumirea de
distanta a loviturii de cioc si-a luat numele de la observatia regularitatii cu
care se insira pe un suport oarecare (sarma de telegraf, creanga de copac,
streasina) pasari dintr-un stol (grauri, randunele, etc.). Chiar daca initial, in
momentul aterizarii, o pasare se plaseaza mai departe sau prea aproape de o
alta, in scurt timp isi ajusteaza pozitia in asa fel incat sa se afle la acea
distanta optima din care sa nu se poata atinge cu cea din stanga sau dreapta
ei fara o intentie explicita.
La om dimensiunea spatiului minim personal nu variaza numai in raport cu
calitatea vecinatatii ci este influentat si de elemente culturale locale. Una
este dimensiunea acestui spatiu la nordici (germani, englezi, suedezi,
norvegieni, etc.) si alta la populatiile sudice (romani, italieni, spanioli).
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
23/32
Interesant este faptul ca ii si definim in raport cu aceasta distanta minima
personala: italienii, spaniolii sunt mai calzi, mai apropiati in timp ce
nordicii sunt mai reci, mai distanti. Distanta acceptabila pentru un
spaniol este resimtita ca o intruziune in spatiul personal al unui nordic in
timp ce distanta optima pentru un nordic, este perceputa drept distantare,
respingere de catre sudici. Aceste diferente nu par a fi justificate de pozitia
geografica a populatiilor mentionate. Ar fi de asteptat ca la nordici care
traiesc intr-un climat mult mai rece sa se manifeste tendinta de apropiere, de
ingramadire, cel putin din ratiuni termice in timp ce sudicii ar trebui sa aiba
o distanta interpersonala mai mare pentru a putea respira.
Revenim la exemplul anterior al statiei de metrou. Atunci cand toate
scaunele bancii sunt libere teoretic am putea sa ne asezam pe oricare dintre
ele. Practic marea majoritate a oamenilor prefera una din extremitatile
bancii. De ce? Pentru ca in aglomerarea urbana sansa ca pe aceeasi banca sa
se aseze o persoana cunoscuta este foarte mica si atunci este preferabil sa te
expui cat mai putin vecinatatii imediate a unei persoane straine. Ocupand un
scaun marginal vei avea un singur vecin pe care-l poti evita suplimentar prin
intoarcerea intregului corp catre laterala libera. Daca esti insotit de inca o
persoana cel putin atunci sansa de a ocupa oricare doua scaune alaturate este
mult mai mare. Exista si persoane care se aseaza pe scaunul central desi
intregul sir de scaune este liber. Aici putem specula existenta unui
comportament teritorial si dominant accentuat. Ocupand scaunul central ai
sansa ca scaunele din stanga si dreapta ta sa se ocupe ultimele si practic sa ai
un teritoriu temporar de 3 scaune. Si inca un amanunt: atunci cand te asezi
pe un astfel de scaun de cele mai multe ori iti asezi servieta sau sacosa pe
scaunul alaturat incercand astfel sa-ti maresti teritoriul.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
24/32
Faceti o calatorie cu metroul observand comportamentul celor din jur si
propriul comportament. Veti vedea cat de greu va vine sa va asezati imediat
langa o alta persoana (pozitia 1 si 2) atunci cand celelalte trei scaune (3, 4,
5) sunt libere chiar daca o faceti voluntar si constient. Probabil veti observa
si starea de alerta, discomfort a persoanei invecinate care fie se intoarce spre
exterior fie isi aseaza sacosa ca o bariera fie se ridica si incepe sa se plimbe
pe peron. Toate aceste scenarii depind cum am mai spus si de alti factori cum
ar fi varsta si sexul participantilor.
3.3 POSESIA SI CONTROLUL RESSURSELOR AGRESIVITATEA
In cele ce urmeaza ne vom referi la posesie la modul general, biologic si nu
in acceptiunea sociologica sau juridica a termenului. Vom dezbate cateva
aspecte legate de posesiile naturale (sinele, partenerul de cuplu, puii/copii,
hrana, teritoriul, grupul social) si cele specific umane (etnie, religie, bunuri
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
25/32
materiale, traditii, etc.). Obtinerea si pastrarea unor asemenea bunuri
presupun competitie, protectie, coalitie, schimburi, reciprocitate, altruism
(teorii biologice), furt, cucerire, prada de razboi, etc.
Mentinerea in viata a propriei persoane si a indivizilor care conteaza
partenerul de cuplu, progenitura, partenerii grupului social implica pe de o
parte capacitatea de solutionare a conflictelor directe cu pradatorii sau
competitorii intraspecifici iar pe de alta parte dezvoltarea abilitatilor
individuale si de grup in rezolvarea unor probleme cu potential conflictual
ridicat: accesul la resursele de hrana si la teritoriu. Din aceasta perspectiva
dobandirea si pastrarea posesiilor reprezinta elementul principal de
justificare a agresivitatii animale si umane.
Agresivitatea sau mai bine spus comportamentul agonist (cu componenta
agresiva si cea defensiva) este asa cum bine a definit-o Konrad Lorenz, un
rau necesar avand atat valente negative cat si valente pozitive. Adesea ne
focalizam exclusiv pe aspectele negative ale agresivitatii cum sunt atacul,
uciderea neglijand apararea, rezistenta, contra-atacul care in ciuda
justificarilor emotionale si morale sunt tot acte agresive de multe ori perfect
comparabile ca intensitate si consecinte.
In primul rand agresivitatea presupune stare vigila, alerta, capacitate de
sesizare si interpretare rapida a semnalelor ambientale, reactie adecvata.
Toate aceste caracteristici privite separat de termenul agresivitate sunt
considerate calitati.
In etologie se face o distinctie clara intre comportamentul agresiv si cel
consumator. Astfel prin agresivitate intelegem starea conflictuala intra-
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
26/32
specifica. Aceasta diferentiere este justificata de motivatiile si de
modalitatile comportamentale de expresie foarte diferite.
Initierea si desfasurarea unui conflict intre doi caini de exemplu are la baza
competitia pentru hrana, pentru femela receptiva sexual sau protejarea
teritoriului propriu. Intregul repertoriu comportamental incepand cu
avertizarea prin vocalizari si posturi care declanseaza reactii acustice si
posturale din partea celui avertizat si continuand cu confruntarea directa, in
cazul in care competitorul nu se retrage, nu au nimic in comun cu
comportamentul unui caine care vaneaza. La fel, comportamentul
agresiv/defensiv al pisicilor aflate intr-o stare conflictuala nu seamana in nici
un fel cu comportamentul acelorasi pisici atunci cand vaneaza un soarece.
Exista numeroase definitii si teorii ale agresivitatii. Subiectul este unul
fierbinte deoarece natura umana este agresiva in timp ce umanitatea
aspira, cel putin teoretic, catre o societate pacifista lipsita de cruzime.
Daca ne referim la lumea animala avem de asemenea de infruntat o
sumedenie de idei preconcepute. Animalele salbatice sunt fiare care se sfasie
intre ele fara pic de mila...Noroc ca avem si simboluri ale pacii desi cei ce au
atribuit porumbeilor acest simbol ori nu au cunoscut ori nu au tinut cont de
agresivitatea lor marcata.
Privind in termeni etologici si biologici generali apare foarte evident faptul
ca natura nu a avut nici un interes sa favorizeze selecit unor comportamente
agresive extreme pentru ca ar fi avut de platit costuri substantiale care ar fi
pus in pericol insasi existenta speciilor. Din aceasta cauza natura (sau
selectia naturala daca vreti) a favorizat fenotipurile apte de acte agresive
punand in acelasi timp la dispozitia lor multiple mecanisme de inhibitie si
deturnare a agresivitatii.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
27/32
- este cunoscut faptul ca speciile parentale trasaturile fizice ( aspectul
general al capului si corpului, dimensiunile reduse, rotunjimile, hainele
infantile), si comportamentale (vocalizarile specifice, posturile infantile,
comportamentul de cersire a hranei) ale puilor declanseaza un
comportament protector, tolerant inhiband agresivitatea adultilor. Eficienta
acestor semnale este exploatata si de adultii aflati in dificultate, care pentru a
diminua si deturna reactia agresiva a atacatorului conspecific adopta in semn
de supunereposturi si comportamente de tip infantil(vezi exemplul clasic al
cainelui submisiv care se aseaza cu abdomenul in sus solicitand toaletarea si
adesea vocalizand asemanator unui pui de caine).
- conflictul intre congeneri masculi in cursul competitiei pentru accesul la
femele contine intotdeauna o prima faza de agresivitate ritualizata de durata
apreciabila. Etalare de pene, coame, coarne, solzi, adoptarea unor posturi
maiestuoase care sa impresioneze si sa intimideze in acelasi timp, vocalizari
puternice cu aceleasi efecte, etc. Aceste ritualuri permit competitorilor sa se
observe reciproc, sa-si aprecieze calitatile fizice si sa reactioneze in
consecinta. In majoritatea cazurilor masculii mai tineri, mai ne-
experimentati sau cei batrani cu o vigoare scazuta au timp in cursul acestui
ritual sa semnalizeze renuntarea la confruntare (posturi submisive prin care
se realizeaza reducerea dimensiunilor aparente ale corpului, distantarea de
competitor, etc.), si sa se retraga fara daune corporale. Invingatorul ii
fugareste o scurta bucata de timp, suficient cat sa-i indeparteze din centrul
actiunii si sa-si poata continua parada de impresionare a femelelor. Conflicte
directe, sangeroase au loc atunci cand fortele competitorilor sunt sensibil
egale si fiecare se simte capabil sa reziste atacului si sa invinga. Dar si atunci
sunt rare situatiile in care sa se ajunga la omorarea pe loc a adversarului
(acesta poate muri ulterior din cauza ranilor dobandite). Din nou, este de
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
28/32
inteles ca nu ar reprezenta nici un avantaj biologic pentru specia in cauza ca
indivizii sai cei mai valorosi sa se epuizeze in conflicte fara iesire lasand
astfel accesul la reproducere altor masculi mai putin dotati genetic.
Conflicte sangeroase mai au loc intr-o situatie dramatica ce nu are nimic de a
face cu intentiile competitorilor si anume in conditii de captivitate. In aceste
conditii individul care cedeaza desi emite semnalele de supunere nu are
suficient spatiu pentru a se retrage din teritoriul stabilit de invingator.
Exemplul frecvent intalnit este cel al unor specii de pesti dintr-un acvariu
(ciclide, ghidrin, pestii luptatori Beta splendens, etc.). Un astfel de peste
este urmarit continuu, mutilat si fie omorat, fie fortat sa sara afara din
acvariu.
- la unele specii, mai ales la primate (exemple extreme sunt cunoscute la
cimpanzeii pigmei bonobo) agresivitatea este deturnata prin invitatie la
contact sexual. In cele mai multe cazuri nu este vorba de un contact sexual
propriu-zis finalizat prin ejaculare ci mai curand de o calmare a situatiei
printr-un contact ritualizat.
- la toate speciile sociale traind ingrupuri inchise agresivitatea este controlata
prin stabilirea ierarhiei. Pozitia ierarhica in cadrul grupului este dobandita
prin confruntare ritualizata, si se bazeaza atat pe cunoasterea potentialului
agresiv al fiecarui individ inca din perioada juvenila si, la unele specii, pe
pozitia parintilor in ierarhia generala. Odata stabilita pozitia ierarhica aceasta
este recunoscuta de intreaga comunitate si este rareori disputata inainte de
momentul in care fie liderii grupului imbatranesc sau mor din varii cauze fie
indivizi nou intrati in grup ajung la o varsta la care isi pot incerca sansa de
ascensiune sociala.
- exista situatii care ne impresioneaza pe noi oamenii si care ne fac sa tragem
concluzii pripite cu privire la cruzimea agresivitatii animale. Un astfel de
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
29/32
exemplu este cel intalnit in coloniile de pasari sau mamifere (pinguini, foci,
lei de mare, etc). Adesea unul dintre parintii raspunzatori de ingrijirea puilor
dispare (de cele mai multe ori cade prada rapitorilor). Celalalt parinte
ramane cu puiul pe care insa nu are cu ce sa-l hraneasca si in cele din urma il
abandoneaza. Alaturi de cuibul unde se afla puiul abandonat sunt
numeroase perechi care au pui de aceeasi varsta dar care resping, uneori
chiar ucid puiul ramas orfan.
Daca ne temperam emotional ne putem da seama ca un parinte sau un cuplu
care adopta pui orfani are foarte putine sanse de a face fata solicitarilor
sporite de hrana si protectie. Fie expun la subnutritie atat puii adoptati cat si
pe cei proprii, fie se epuizeaza fizic si cad mult mai usor prada rapitorilor
care-i pandesc in zonele de hranire. In plus se cunoste ca unii indivizi din
diferite specii animale pot adopta pui straini tot asa cum pot sustine
alimentar un congener ranit, dar acestea sunt exceptii iar regula nu are nimic
de a face cu agresivitatea ci cu prioritatile biologice dictate de natura.
Agresivitatea umana se inscrie in tabloul general al agresivitatii animale
bucurandu-se de exact aceleasi mecanisme de control si reglare descrise
anterior. Si noi adoptam atitudini infantile pentru a impresiona si a cersi
indurarea, posedam sisteme foarte asemanatoare de ritualizare si mecanisme
de semnalizare neambigua a submisivitatii. Si la om pulsiunea agresiva este
adesea deturnata prin sexualitate iar in privinta cladirii de sisteme ierarhice
de conducere si control suntem adevarati experti. Cu toate acestea la fiinta
umana in mult mai mare masura decat la oricare alta specie animala
confruntarile intra-specifice se soldeaza cu distrugerea fizica a adversarilor.
Cu cat sunt mai multe concepte morale, cu cat sunt mai mari aspiratiile catre
o fiinta umana mai aproape de perfectiune cu atat sunt faptele umane mai
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
30/32
bestiale (si aici trebuie sa adaug scuzele de rigoare pentru folosirea
termenului de bestie care de regula se refera la fiarele salbatice).
Ce anume din cultura umana s-a grefat pe natura sa biologica cu un
asemenea rezultat? Cel mai probabil este vorba de imposibilitatea fizica a
fiecarui om sau grupare umana in parte sa trateze in mod real, nu declarativ
intreaga umanitate la fel cum isi trateaza aproapele. Voi da numai cateva
exemple sprijinindu-ma pe Decalog
Sa nu ucizi !
Acest comandament se aplica cu oarecare succes grupului inchis din care
faci parte. Nu iti ucizi aproapele pentru ca este inrudit cu tine sau tovaras de
lupta, de idei, prieten, etc. Daca-l ucizi esti criminal si risti sa fi exclus din
comunitate. Dar daca ucizi un semen aflat nu chiar atat de aproape? Ai
mari sanse sa devi erou ovationat si rasplatit de ai tai, mai ales daca
nefericitul semen apartine unui grup dusman.
Sa nu ravnesti la bunul altuia!
De asemenea acel altul este parte a grupului tau. Altfel bunurile altora, ale
dusmanilor, chiar daca seamana izbitor de mult cu tine si cu ai tai se cheama
prada de razboi, cucerire deci un nou motiv de a fi apreciat de propriul grup.
Sa nu ravnesti la femeia altuia !
Nu e nevoie de comentarii ci doar de improspatarea memoriei recente
referitoare la violurile la care e supusa populatia feminina (fosta Iugoslavie
este doar exemplul cel mai apropiat din punct de vedere geografic). Chiar
daca nu este recunoscut public drept un act de mare eroism ravnirea la
femeia dusmanului este parte componenta a pedepsei ce oricum i se
cuvenea...
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
31/32
S-a vorbit si se vorbeste intens de rolul nociv al unor metode educationale
mai agresive aplicate copiilor, influenta anturajului, rolul televiziunii,
internetului, etc. Desigur fiecare factor care impresioneaza fiinta umana in
cursul dezvoltarii sale poate contribui la conturarea profilului psiho-
comportamental iar cresterea intr-un mediu agresiv isi spune cuvantul. Dar
nici educatia permisiva, lipsita de sanctiuni, practicata multi ani in SUA nu a
dus la aparitia unei generatii pacifiste asa cum se prognoza. Criminali se
nasc in familii dezorganizate dar si familii normale, cu posibilitati materiale
peste medie si cu disponibilitati emotionale si educationale adecvate. Este
greu de dat un raspuns si nu este in intentia acestui curs de a formula mai
mult decat intrebari generatoare de meditatie.
Oricum se pare ca agresivitatea crescuta, scapata de sub control a oamenilor
se bazeaza pe cateva elemente:
- nevoia stringenta de apartenenta la un grup social in care sa ai incredere si
care sa aiba incredere in tine necesita delimitarea precisa, drastica intre
grupul tau si alte grupuri umane. Noi suntem, noi facem..., noi gandim..., noi
respectam..., noi credem..., etc. nu ca ceilalti care fac, cred, gandesc,
respecta, alte lucruri. Noi suntem cei mai buni, ceilalti sunt.....mai putin
buni. Astfel de diferentieri pornesc de la lucruri marunte cum ar fi
preferintele alimentare (noi mamaligari, italienii broscari, francezii,
mancatori de melci si branza puturoasa...) portul, muzica si dansurile
populare si continuind cu lucruri mult mai serioase cum ar fi trasaturi
fenotipice caracteristice (culoarea tegumentelor, forma si culoarea ochilor,
textura parului), etnia, convingerile religioase, politice, etc. Orice element
considerat poate sa faca o diferenta semnificativa mai ales daca grupul tau
se afla intr-o stare de conflict cu celalalt.
7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II
32/32
In astfel de conditii se produce un fenomen foarte periculos, neintalnit la alte
specii animale, cel mai probabil rod al manipularii si indoctrinarii pe termen
foarte lung. Fenomenul se numestepseudospeciatie si se refera la capacitatea
umana de a-si dezumaniza mental inamicul. Dusmanii nostri nu mai sunt
oameni ca si noi ci sunt bestii, fiare, porci, caini, sobolani, viermi, etc., etc.
In consecinta ii tratam nu ca pe niste semeni, nu ca pe cei ce constituie
aproapele ci ca pe o alta specie fata de care suntem indreptatiti sa ne
manifestam comportamentul de pradator.
- un al doilea element este reducerea pana la anulare a eficientei sistemelor
ritualizate naturale de inhibare a agresivitatii. Odata cu aparitia primelor
arme cu actiune la o oarecare distanta (sulitele dar mai ales sagetile) s-a
redus contactul direct, ochi in ochi intre combatanti. Semnalele, de
abandonare a luptei, de supunere si de cersire a indurarii au fost din ce in ce
mai greu de perceput si deci au devenit ineficiente in activarea acelor
mecanisme biologice de inhibitie a agresivitatii cu care suntem inzestrati.
Armele de foc si mai ales rachetele lansate de la distante de la care nu mai
poti percepe nici un astfel de detaliu au simplificat si mai mult lucrurile.
Acum se merge pe numere; pierderi de utilaje de razboi, pierderi in randul
combatantilor inamici, pierderi colaterale... De abea atunci cand vedem cate
un reportaj necenzurat ne dam seama de proportiile dezastrului dar emotiile
se estompeaza pentru ca in mai fiecare zi vedem alte dezastre si, trebuie sa
recunoastem, pana nu sunt implicati cei apropiati noua intr-un astfel de
dezastru nu realizam cu adevarat proportiile.