Etologie Comparata-Modulul II

Post on 14-Apr-2018

294 views 6 download

Transcript of Etologie Comparata-Modulul II

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    1/32

    CURSUL

    ETOLOGIE COMPARATA

    MODULUL II

    2.1 ORGANIZAREA SOCIALA

    2.2 TERITORIALITATEA

    2.3 AGRESIVITATEA

    Titular curs:

    Conf. Dr. Carmen Strungaru

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    2/32

    2.1 ORGANIZAREA SOCIALA

    Continuturi:

    Traiul solitar si traiul social - avantaje si dezavantaje

    Tipurile de grupuri sociale, caracteristici, functii si exemple

    Grupul social uman

    Intre individualitate si anonimat avantaje si dezavantaje

    Obiective:

    Intelegerea mecanismelor biologice care stau la baza traiului solitar sau

    social si a valorii adaptative ale acestor strategii.

    Distingerea diferentelor structurale si functionale intre diferitele tipuri de

    grupari sociale

    Intelegerea problemelor legate de incadrarea omului in grupul social modern

    (societatea anonima)

    Expunere:

    Solitar sau social?

    Elemente teoretice generale: avantaje si dezavantaje, tipurile de grupuri

    sociale si functiile lor, necesitatea existentei unei ierarhii sociale, tipuri de

    ierarhie sociala

    In lumea animala exista o varietate de modalitati de trai de la traiul solitar

    propriu-zis (unele specii de pesti, amfibieni, reptile, mamifere) la asocierile

    temporare in perioada de imperechere si pana la traiul in grupuri sociale

    stabile de dimensiuni diferite. Suntem probabil inclinati sa stabilim repede o

    ierarhie si sa catalogam traiul solitar drept inferior, primitiv si traiul social

    stabil drept dovada a pozitiei filogenetice superioare. Nimic mai eronat.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    3/32

    Daca pastram in minte motivatia esentiala a oricarei fiinte vii

    supravietuirea si daca tinem cont de faptul ca respectivele specii animale

    considerate nu s-au izolat sau agregat acum 10, 100 sau 1000 de ani ci cu

    mult mai mult timp in urma atunci nu putem decat sa concluzionam ca atat

    traiul solitar cat si diferitele tipuri de agregari sociale reprezinta pentru

    respectiva specie forma optima prin care a putut supravietui.

    Exista avantaje si dezavantaje in egala masura pentru oricare din formele de

    relationare cu congenerii.

    Aspecte considerate Individ solitar Individ social

    Procurarea hranei

    dimensiuni mai reduse

    ale prazii de regula.

    Hrana e consumata

    integral de animalul

    care a dobandit-o

    capturarea in grup a

    unei prazi de

    dimensiuni mai mari

    Hrana e impartita intre

    membrii grupului

    In medie un animal solitar consuma o cantitate de hrana comparabila cucea consumata de un animal social, asigurandu-si in ambele cazuri

    necesarul de materie si energie

    Dobandirea si pastrarea

    teritoriului

    Activitate individuala

    competitie cu

    congeneri, marcaj

    teritorial

    Activitate de grup

    cooperare, competitie

    cu congenerii din alte

    grupuri sociale

    invecinate, marcaj

    teritorial,

    Teritoriile fie ca sunt ale indivizilor solitari fie ale grupurilor sociale nu

    sunt niciodata egal de avantajoase. In cazul teritoriului unui grupul social

    de asemenea nu toate parcelele sunt la fel de valoroase, repartitia lor

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    4/32

    facandu-se pe baza pozitiei ierarhice a indivizilor

    Dobandirea unui teritoriu optim depinde de capacitatile de indepartare a

    congenerilor (capacitate de intimidare, forta fizica, etc.).

    Protectia individuala siprotectia progeniturii

    Activitate individuala Activitate individuala,uneori activitate de

    grup, inclusiv hranirea

    si pazirea in comun a

    puilor

    Traiul in cadrul grupului social prezinta avantajul de a degreva animalele

    individuale de mentinerea unei stari de permanenta alerta. Exista

    intotdeauna santinele care semnalizeaza aparitia pericolelor.

    Animalele solitare pe de alta parte dispun de abilitati remarcabile de

    camuflare fenotipica si comportamentala atat a individului adult cat mai

    ales a progeniturii. In cadrul unui grup camuflarea este mai putin eficienta

    desi nu exclusa.

    O sectiune aparte care tine tot de protectie se refera la protectia impotriva

    agresiunii din partea micro-pradatorilor: paraziti, bacterii, virusuri. Inacest caz grupul social este evident mai expus prin raspandirea parazitilor

    si a agentilor patogeni infecto-contagiosi de la un individ la intregul grup

    Grupurile sociale intalnite in natura se pot diferentia in doua mari categorii:

    Grupul social deschis

    Grupul social inchis

    Grupul social deschis este format dintr-un numar foarte mare de indivizi. Ex:

    turma de ierbivore, bancul de pesti, colonia de pasari, etc.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    5/32

    Se numeste deschis pentru ca oricare individ ce apartine respectivei specii

    poate intra in grup fara control si sanctionare din partea congenerilor. Dat

    fiind numarul mare de indivizi ce compun un asemenea grup acestia nu se

    cunosc/recunosc intre ei individual. Aceasta afirmatie nu trebuie inteleasa ad

    literam; in cadrul grupului macar femelele si puii se recunosc individual.

    Ceea ce trebuie retinut este ca nu exista o recunoastere clara a fiecarui

    individ de catre toti ceilalti indivizi ai grupului.

    Principala functie a grupului social deschis este apararea, dovada ca se

    intalneste la specii animale care constituie de regula prada.

    Pentru a intelege psihologia de grup social deschis este util sa va ganditi la

    situatii intalnite la specia umana. Avem mai mult curaj, ne simtim mai putin

    vulnerabili atunci cand suntem intr-o masa de oameni pe care nu-i

    cunoastem dar cu care pe moment impartim aceleasi convingeri (politice,

    religioase, sportive, artistice, etc.). Cu cat suntem mai multi suntem mai

    protejati, mai indrazneti si mai entuziasti gratie anonimatului. Cheful de a

    mai participa la un miting de protest sau la o incaierare intre fanii a doua

    echipe de football se reduce daca constatam ca suntem numai o mana de

    oameni caci sansa de a fi identificati si sanctionati este mult mai mare.

    (Vezi interminabilele dispute pe seama numarului exact de participanti la

    cate o miscare de strada).

    In cazul animalelor mecanismul este asemanator si se bazeaza pe nevoia

    pradatorului de a identifica, de a fixa o anumita prada. Nici un leu, tigru,

    pantera nu se napusteste cu capul inainte intr-o turma pe principiul ca va

    prinde ceva. Dimpotriva fie ca vaneaza in grup (leii) sau solitar ii vezi

    pandind la marginea ierburilor si asteptand sa identifice un specimen mai

    slab, bolnav, sau pui care poate fi usor separat de grup si capturat. Atunci

    cand pozitia indivizilor prada se modifica rapid in cadrul grupului pradatorul

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    6/32

    este derutat si are nevoie de timp pentru a fixa o alta tinta precisa. Exista o

    coevolutie a strategiilor vanat/vanator

    - Nu se poate vorbi de existenta unei ierarhii sociale adevarate in interiorul

    unui grup deschis. Exista masculii adulti care intervin, uneori, in situatii

    dificile (pentru exemplificare vezi imaginile foarte interesante ale rezolvarii

    unui conflict intre lei si o trupa de bivoli. http://www.youtube.com/watch?

    v=LU8DDYz68kM ) Filmul, desi facut de amatori a avut un mare impact si

    o importanta documentara deosebita aducand in discutie realitatea relatiilor

    laxe din cadrul unui grup social deschis.

    Grupul social inchis cuprinde un numar mult mai mic de indivizi care se

    cunosc si se recunosc reciproc. Este numit inchis deoarece intrarile in grup

    sunt strict controlate, intrusii fiind de cele mai multe ori alungati. Numarul

    de indivizi este conditionat de capacitatea psihica/senzoriala de discriminare

    si recunoastere. Atunci cand numarul de indivizi ai unui grup social inchis

    depaseste aceasta limita de regula grupul se scindeaza, o parte dintre

    membrii sai formand un nou grup.

    Indivizii dintr-un grup social inchis sunt partial inruditi genetic.

    Aceasta inrudire poate fi problematica tinand cont de dezavantajele pe

    termen lung pe care le implica consangvinizarea (incestul). Desi se crede ca

    tabuurile impotriva incestului sunt rezultatul evolutiei culturale a omului,

    observatia dinamicii indivizilor animali dintr-un grup social inchis

    evidentiaza existenta unor mecanisme naturale, biologice de control si

    prevenire a incestului. Astfel, la mai toate speciile aflate intr-o asemenea

    situatie, puii de un sex sau altul emigreaza din grupul parental inainte de a

    atinge varsta maturitatii sexuale. Masculii formeaza grupuri temporare de

    holtei in cautarea unei oportunitati de a se infiltra intr-un alt grup social

    http://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kMhttp://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kMhttp://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kMhttp://www.youtube.com/watch?v=LU8DDYz68kM
  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    7/32

    prin provocarea unui lider mai batran, sau de a atrage femele tinere din

    grupul social intalnit, cu care sa-si intemeieze un nou grup propriu.

    Care anume sex paraseste grupul parental si care ramane este decis de

    importanta pe care o are mostenirea teritoriului (raman masculii si se

    disperseaza femelele) si/sau pastrarea legaturilor cu parintele matern si

    femelele inrudite (raman femelele la speciile la care cresterea puilor se

    realizeaza in sistem cresa manguste, cainii salbatici, etc.).

    Grupul social inchis nu poate functiona eficient decat in conditiile stabilirii

    unei ierarhii sociale deoarece exista un conflict intre nevoia de contact social

    si nevoia de intimitate. Aceasta ierarhie sociala este esentiala pentru

    atenuarea disputelor care ar putea degenera in actiuni agresive propriu-zise.

    Odata stabilita, pozitia ierarhica a fiecaruia este respectata de toti indivizii

    grupului (pana in momentul in care apare un pretendent credibil la pozitia de

    lider).

    Tipurile de ierarhie sociala intalnite in lumea animala sunt foarte variate. Cel

    mai simplu model este cel intalnit la gaini si cunoscut sub numele de ordine

    a ciugulitului. Intr-un grup de gaini format din, sa zicem, 6 femele : A F

    plus masculul. Acesta detine desigur locul principal in semnalarea sursei de

    hrana, avertizare, aparare. Dar intre femele se stabileste o ierarhie lineara,

    evidentiabila prin ordinea in care vin sa se hraneasca. Astfel:

    Gaina A domina gainile B, C, D, E, F.

    Gaina B este dominata de gaina A si domina gainile C, D, E, F

    Gaina C este dominata de gainile A si B si domina gainile D, E, F s.a.m.d.

    O gaina nou introdusa in grup va trebui sa-si stabileasca pozitia in cadrul

    acestei ierarhii prin confruntarea cu fiecare din cele 6 gaini gazda.

    Alte forme mai sofisticate de ierarhie sociala pot avea tipare foarte

    complicate. (Astfel de modele vor fi dezbatute in cadrul prelegerii orale).

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    8/32

    Ierarhia poate interesa numai animalele de sex masculin, sau/si pe cele de

    sex feminin. Desi in toata lumea animala forta masculina este net superioara

    celei feminine nu in toate grupurile sociale cei care conduc sunt masculii

    (lupi, caini)

    Interesant este faptul ca la unele specii, mai ales dintre primate, pozitia

    ierarhica a parintelui se mosteneste de catre progenitura. Daca ne gandim cat

    de important este procesul de invatare prin imitare la acesti pui nu e greu sa

    intelegem ca puiul unei femele dominante va avea de imitat un model

    comportamental dominant de relationare cu celelalte animale din grup, total

    diferit decat modelul comportamental submisiv al unei mame subordonate.

    Un moment de impas apare atunci cand masculul dominant este inlaturat din

    grup de un competitor. Atunci toti puii liderului inlaturat isi pierd statulul.

    Gruparea naturala primordiala la hominide dovezi ale dimensiunii si

    structurii grupului si argumente teoretice.

    Relatiile sociale: cooperarea in aparare, vanatoare. Xenofobia. Conflictele

    intergrupuri.

    Hominidele, la fel ca marea majoritate a primatelor au fost de la bun inceput

    fiinte sociale apartinand tipului de grup inchis. Dovezile paleoarheologice

    precum si istorice (inclusiv datele referitoare la modul de viata al unor

    triburi actuale care traiau/ traiesc in conditii caracteristice culturii

    paleolitice/neolitice timpurii) sugereaza ca dimensiunea grupului social

    ancestral nu depasea 150-200 de indivizi umani, barbati, femei si copii lor.

    Cam asta este de altfel si capacitatea mentala umana de a

    cunoaste/recunoaste si stabili legaturi interindividuale. Nu este vorba fireste

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    9/32

    de simpla recunoastere a unei fizionomi ci de foarte multe detalii pe care le

    inmagazinam referitor la persoanele in cauza.

    Iintr-una din expeditiile de lucru ale unei echipe germane de antropologi si

    etologi din care am facut parte, am avut ocazia sa petrec ceva mai mult de 1

    luna de zile pe o insula a arhipelagului Trobriand (Papua Noua Guinee)

    traind intr-un sat asejat pe tarmul oceanului si interactionand permanent cu

    gazdele noastre. Cei mai activi erau desigur copiii, curiosi sa vada ce facem,

    cum vorbim, cu ce ne ocupam astfel incat la un moment dat ma intrebam

    amuzata cine pe cine studiaza. Ei bine am avut surpriza sa constat ca fiecare

    dintre copiii era in stare sa dea detalii foarte amanuntite despre toti ceilalti

    locuitori ai satului. Numele, numele parintilor persoanei in cauza si a tuturor

    rudelor de diferite grade, numele rudelor prin alianta, insula de provenienta,

    etc. Un veritabil whos who. Iar cunostintele lor cu siguranta mergeau mai

    departe decat puteam noi sa intelegem chiar cu ajutorul unui talmaci...

    Un alt detaliu ce merita mentionat daca intrebi pe cineva cum se numeste

    niciodata nu primesti raspunsul de la persoana intrebata ci de la un alt

    individ, adult sau copil aflat in preajma. In cazul populatiei la care ma refer

    motivul acestui comportament este unul religios A-ti dezvalui identitatea in

    mod direct te expune, conform credintei, capriciilor spiritelor din jur.

    Trobriandezii sunt crestinati, au chiar si cate obiserica-baraca undeva la

    marginea satului - si nu in centrul sau - dar credinta ancestrala in spirite este

    cu mult mai puternica. In spatele acestor credinte se poate identifica acea

    caracteristica fundamentala a grupului social uman cunoasterea si

    legaturile inter-individuale foarte puternice. Ramasite ale acestui

    comportament intalnim in societatea moderna in situatii si cu motivatii

    aparente foarte diferite : eticheta, protocolul ne impun reguli de prezentare,

    de introducerea in societate. A te opri direct in fata unei persoane

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    10/32

    (personalitati) pe care doresti sa o cunosti, cu mana intinsa spunandu-i eu

    sunt Costicaeste considerat un gest necivilizat, primitiv, si mai ales

    nepoliticos. Ori civilizatia, politetea sunt la prima vedere cuceriri culturale...

    Te nasti in cadrul unui grup social ale carui reguli le inveti din primii ani si

    esti nevoit sa le aperi si sa le respecti toata viata pentru a nu pune in pericol

    coeziunea grupului si/sau a nu deveni un paria. Omul este puternic

    dependent de traiul si relatiile sociale. Nu intamplator privarea de libertate si

    izolarea sociala sunt mijloacele cele mai eficiente de sanctionare a

    comportamentelor antisociale.

    Pentru omul ancestral apararea, procurarea hranei nu au fost posibile decat

    in contextul apartenentei la un asemenea grup. Aceasta apartenenta a dictat

    si modelat relatiile intra si inter-grup in toate domeniile existentei: alegerea

    si pastrarea partenerului de cuplu, respectarea proprietatii colective si

    private, dobandirea, pastrarea si respectarea statutului social, stabilirea

    sistemelor de relatii-aliante intra si inter-grup, xenofobia, impartasirea

    credintelor, obiceiurilor, tabuurilor, etc.

    Detaliati !

    Intre individualitate si anonimat

    Pana acum am discutat despre om ca reprezentant al tipului de grupare

    sociala inchisa. Ce putem insa spune despre locuitorii marilor metropole?

    Gruparile umane de milioane de indivizi ocupand un teritoriu comun

    reprezintasocietatea anonima, mega-grupul social deschis.

    Este incorect sa credem ca omul, oricat de mare i-ar fi plasticitatea psihica si

    comportamentala a avut, ca specie, timpul necesar pentru adoptarea si

    adaptarea biologica la aceasta formula artificial impusa.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    11/32

    Avantaje si dezavantaje ale traiului

    intr-o societate traditionala

    Avantaje si dezavantaje ale traiului

    intr-o societate anonima

    Sustinere materiala si moralaSustinerea de catre membrii

    grupului, (in primul rand falimia

    extinsa) a indivizilor aflati in

    dificultate materiala si/sau morala.

    Rolul ritualurilor

    Sustinere din partea membrilor

    grupului social (familie nucleara de

    cele mai multe ori, prieteni, colegi)

    si din partea unor organizatii statale

    cu o functionalitate variabila si

    discutabila (asistenta sociala,

    sanitara, juridica, etc.).Controlul social asupra activitatilor individuale si de grup

    Control permanent derivat din traiul

    in stransa vecinatate. Rezulta nevoia

    supunerii reale la normele sociale,

    culturale, religioase, etc. ale

    comunitatii. Riscul expunerii la

    sanctionarea sociala este crescut.

    Control relativ derivat din traiul in

    aglomeratia anonima, indiferenta

    Rezulta posibilitatea sustragerii de

    la normele societatii. Riscul

    expunerii la sanctionare sociala

    poate fi mult redus din cauza

    anonimatului (dar poate fi in acelasi

    timp mult mai mare din cauza

    interventiei unor factori de control

    care detin informatii false sau

    incomplete)

    Cunoasterea si recunoasterea sociala a meritelor,

    capacitatilor si abilitatilor individuale

    Impostura are putine sanse de

    reusita iar meritele reale sunt

    cunoscute si recunoscute de toti

    membrii societatii

    Impostura are mari sanse de reusita,

    meritele reale sunt cunoscute de un

    numar mult mai mic de persoane

    decat cel ce formeaza societatea

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    12/32

    anonima

    Rangul social

    Este cunoscut si recunoscut de toti

    membrii societatii chiar daca exista

    intotdeauna competitori.

    Modalitatile de semnalizare a

    rangului social de comentat

    Este cunoscut partial si numai de o

    mica parte din cei ce formeaza

    societatea anonima.

    Vezi diferenta intre un profesionist

    de renume dintr-un domeniu

    stiintific oarecare si un star la

    moda

    Modalitatile de semnalizare a

    rangului social de comentatResponsabilitatea individuala

    Controlata Laxa

    2.2 TERITORIALITATEA concepte biologice si etologice generale

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    13/32

    De la bun inceput trebuie facuta diferenta intre spatiul vitalsi teritorialitate.

    Orice fiinta vie, vegetala sau animala are nevoie de unspatiu vital in timp ce

    nu toate speciile sunt specii teritoriale.

    Exista specii care manifesta preferinte pentru anumite habitate, specii care

    migreaza de la un habitat la altul precum si specii stabilite temporar sau

    permanent intr-un anumit habitat, cu sau fara manifestarea unui

    comportament teritorial.

    Dispersia indivizilor animali din locul natal, migratia, teritorialitatea sunt

    activitati cu un cost energetic semnificativ pe care speciile in cauza sunt

    dispuse sa-l plateasca in conditiile in care beneficiile sunt pe masura.

    Ramanerea in spatiul natal pare a fi cea mai putin costisitoare dintre optiuni

    dar, in lipsa unor mecanisme complexe de reglare si control s-ar ajunge in

    foarte scurt timp la suprapopulare, epuizarea resurselor, consangvinizare,

    cresterea agresivitatii, diminuarea potentialului reproducator, cresterea

    mortalitatii, etc.

    Dintre mecanismele de reglaj mentionam:

    - diferentierea alimentara in functie de statiul de dezvoltare ontogenetica: la

    multe specii stadiul larvar/puii consuma un alt tip de hrana decat adultii

    (unele insecte, pesti, amfibieni)

    - cresterea densitatii unei specii antreneaza de regula o crestere a numarului

    de pradatori

    - la foarte multe specii numai puii de un sex raman in spatiul natal, celalalt

    sex dispersandu-se inainte de atingerea maturitatii sexuale. In felul acesta

    este evitata consangvinizarea (incestul) si este in acelasi timp favorizata

    cooperarea intra-grup bazata pe inrudire genetica.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    14/32

    - dezvoltarea comportamentului teritorial care implica competitia intre

    indivizi pentru locurile optime din habitat si limitarea reproducerii care este

    dependenta de existenta respectivului teritoriu

    Comportamentul teritorial presupune deci obtinerea si mentinerea posesiunii

    prin comportament activ, directionat.

    Clasificarea teritoriilor:

    Durata posesiei Teritorii permanente

    Teritorii sezoniere (de reproducere, de hranire)

    Numarul de indivizi Teritorii individuale

    Teritorii ale grupului social

    Functie Teritorii de hranire

    Teritorii de curtare

    Teritorii de cuibarire

    Teritoriile de hranire asigura accesul la resurse de hrana, reducand timpul de

    cautare a hranei si permitand pastrarea contactului cu locul de rezidenta.

    Atunci cand resursele de hrana sunt uniform distribuite teritorialitatea scade.

    Competitia apare atunci cand aceste resurse incep sa fie neindestulatoare.

    Aceasta competitie , cum am mai mentionat, presupune un consum

    conssiderabil de timp si energie. Atunci cand pretul platibil pentru

    mentinerea in posesie a unui teritoriu devine prea mare (numar mare de

    intrusi) animalele isi abandoneaza teritoriul si pleaca in cautarea altor zone

    mai favorabile.

    Dimensiunea teritoriului variaza foarte mult:

    - de la o specie la alta,

    - de la un moment la altul la o aceeasi specie (teritorii de hranire),

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    15/32

    - in raport cu functia teritoriului (dimensiuni mici ale teritoriilor de curtare).

    Teritorii de cuibarire sunt de multe ori teritorii sezoniere care trebuie sa

    intruneasca conditiile optime pentru dezvoltarea noii generatii. Competitia

    pentru astfel de teritorii poate imbraca forme foarte dramatice avand in

    vedere ca posesia unui astfel de teritoriu este adesea factorul determinant in

    atragerea femelei (femelelor). La multe specii posesia unui teritoriu de

    cuibarire este o piatra de incercare pentru succesul reproductiv al

    masculilor. Sunt insa numeroase alte specii la care atat masculul cat si

    femela contribuie in mod consistent la dobandirea unui asemenea teritoriu si

    la organizarea/constructia cuibului.

    Teritoriile de curtare pot coincide cu cele de cuibarire. De exemplu pasarile

    tesator nu-si permit sa paraseasca cuibul care ar fi imediat ocupat de un

    intrus ci atrag femelele prin vocalizari in zona cuibului. De mentionat ca

    aceste pasari isi tes cuibul suspendat de ramurile cate unui arbore intr-o zona

    in care exista foarte putini asemenea arbori. In consecinta arborele respectiv

    adaposteste o intreaga colonie de pasari tesator. In functie de calitatea

    cuibului si pozitionarea sa pe ramurile copacului gazda femelele isi aleg

    partenerul.

    Pentru alte specii este mai avantajos ca masculii sa-si desfasoare ritualurile

    de curtare intr-alta zona decat cea pregatita pentru cuib. Odata facuta

    alegerea femela urmeaza respectivul mascul pana la cuib evitandu-se

    urmarirea lor de catre alti masculi lipsiti de teritoriu.

    Teritorialitatea si succesul reproductiv Multa vreme s-a crezut ca numai

    masculii posesori ai unor caracteristici fizice si comportamentale deosebite

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    16/32

    au sanse de a se reproduce. Studii recente implicand stabilirea paternitatii

    puilor din cuib prin tehnici genetice au demonstrat insa ca numerosi masculi

    cu mai putin succes in competitia intra-sex au acces la reproducere si deci la

    transmiterea propriilor gene in cadrul populatiei date. Se descriu astfel doua

    categorii de masculi intalniti intr-o populatie cu comportament teritorial:

    - Masculi rezidenti posesori ai unui teritoriu pe care-l marcheaza,

    patruleaza si apara de intrusi. Acestia au tot interesul sa-si faca simtita

    prezenta prin semnale repetate de avertizare/dominanta

    - Masculi clandestini sunt cei care nu au reusit sa-si dobandeasca un

    teritoriu propriu; in consecinta acestia se imperecheaza si cuibaresc

    intr-un mod cat mai camuflat pentru a nu fi alungati de rezidenti.

    Depun in medie cam acelasi numar de oua dar sansa de atingere a

    momentului eclozarii si de supravietuire a puilor este mai mica.

    Atunci cand un rezident se afla in conflict deschis cu un intrus aproape

    intotdeauna cel care pierde este intrusul. Acest scor se poate explica prin

    faptul ca

    - masculii rezidenti sunt mai puternici fizic, mai bine adaptati decat intrusii.

    - o cunoastere mai amanuntita a teritoriului reprezinta un avantaj in

    desfasurarea conflictului.

    Marcarea teritoriala pentru evitarea confruntarilor perpetue si semnalizarea

    ne-echivoca a teritoriului individul / indivizii rezidenti dispun de modalitati

    diferite, specie-specifice de marcare teritoriala:

    Marcarea olfactiva feromoni teritoriali

    Marcarea acustica emisii sonore (cantecul pasarilor)

    Marcarea vizuala de obicei insotite si de vocalizari (posturi de avertizare)

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    17/32

    Detalii despre aceste sisteme de semnalizare vor fi prezentate in capitolul

    dedicat comunicarii

    Teritorialitatea la specia umana

    La cele mai multe specii de primate nu se poate vorbi de un teritoriu propriu-

    zis, cu granite bine stabilite si periodic marcate. Primatele se deplaseaza

    zilnic in cautarea hranei, insotite de pui, indiferent de varsta acestora, fara a

    reveni odata cu lasarea serii la un cuib fix. Este modalitatea optima pentru

    aceste specii de a evita pradatorii si de a economisi timp pretios pentru

    hranire si odihna. Desigur aceasta migratie a cetelor de primate se face in

    cadrul unui areal delimitat spatial, cu reveniri periodice intr-un punct sau

    altul in functie de modul in care evolueaza vegetatia si se epuizeaza

    resursele de hrana. Hominidele si oamenii ancestrali aveau un acelasi

    comportament nomad, sedentarizarea incepand odata cu aparitia agriculturii

    si a domesticirii animalelor, din timpul revolutiei neolitice.

    Obtinerea unui surplus alimentar a stimulat cresterea numerica a populatiei

    umane, cresterea agresivitatii, a simtului proprietatii si a goanei dupa teritorii

    optime. Teritoriul a devenit un bun transmisibil si un subiect de perpetua

    disputa. Pentru evitarea escaladarii agresivitatii oamenii posedau si poseda

    inca numeroase modalitati de semnalizare de origine biologica, intarite

    cultural. Vom enumera cateva asemenea exemple referindu-ne adesea la

    coduri de maniere elegante si incercand sa descifram ce se afla in spatele

    acestor coduri

    De regula patrunderea in teritoriul altei persoane/grup de persoane este

    admisa numai daca sunt respectate norme de comportament menite sa

    semnalizeze intentiile pasnice ale vizitatorului:

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    18/32

    - anuntarea prealabila a vizitei si cererea permisiunii

    - vizitarea in urma unei invitatii facute de catre gazda

    In oricare dintre cele doua situatii vizitatorul trebuie sa vina neinarmat, de

    preferinta insotit de familie, inclusiv copii, si cu un cadou. In plus eticheta

    cere ca in scurt timp vizitatorul sa intoarca invitatia gazdelor si neaparat sa

    multumeasca pentru ospitalitate.

    Gazda la randul sau trebuiesa pregateasca spatiul de vizita in mod festiv, sa

    ofere o hrana festiva invitatilor si sa-i onoreze oferindu-lepozitii speciale in

    cadrul respectivului spatiu (clasicul loc in capul mesei).

    Ce semnificatii au astfel de reguli? E limpede ca prezenta unor arme

    tensioneaza atmosfera si pune in alerta gazda care considera gestul ca

    potential periculos si oricum provocator. Pe de alta parte prezenta invitatului

    insotit de familie si copii are rolul de a linisti orice temere avand in vedere

    ca femeile si copiii sunt intotdeauna protejati si indepartati de locul unui

    posibil conflict. Cat de mult functioneaza astfel de semnale in timpurile

    moderne putem aprecia privind secvente ale momentelor de contact dintre

    un grup protestatar si fortele de ordine. In 1989 de exemplu protestatarii

    aflati in primele randuri in fata scutierilor erau femei sau barbati cu copii in

    brate, tineri care ofereau cate o floare... semnificatia evidenta fiind nu

    suntem agresivi, nu suntem inarmati, am venit cu ce avem mai scump in fata

    vostra pentru a va convinge sa treceti de partea noastra.

    Prezenta femelelor si mai ales a puilor declanseaza la majoritatea speciilor

    animale un comportament de atenuare a agresivitatii si de deturnare a

    acesteia catre un comportament de tip protector/tolerant.

    Oferirea de cadouri este de asemenea un obicei mostenit de la alte specii

    animale pentru castigarea bunavointei si atenuarea agresivitatii. Bine inteles

    cadoul trebuie sa fie unul de calitate...nu te duci in vizita cu o legatura de

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    19/32

    ceapa sau un kilogram de cartofi decat daca acestea reprezinta raritati,

    delicatese.

    Gazda care nu ofera nimic invitatilor este o gazda foarte putin apreciata.

    Oferirea de bunuri, de regula alimentare are multiple functii:

    - in primal rand semnalizeaza rangul social al gazdei si pretuirea pe care o

    are fata de invitati. In multe culturi traditionale ospatarea invitatilor

    reprezinta un efort material considerabil; cu cat sunt mai multe feluri de

    mancare, mai sofisticate, mai rare si in cantitate mai mare cu atat este mai

    mare prestigiul gazdei si mai dificila sarcina celui invitat care trebuie sa

    manance peste limita de mult pentru a arata ca apreciaza efortul gazdei.

    - in al 2-lea rand consumul de alimente in comun are semnificatia ancestrala

    a apartenentei/asimilarii la un acelasi grup. Nu mananci din prada capturata

    de grup decat daca aparti grupului. Din aceasta cauza refuzul de a manca din

    ceea ce se ofera este considerat in multe culturi o ofensa capitala.

    (Proverbul Eu cu tine din aceeasi blid nu mai mananc nu se refera la

    lipsa de pofta de mancare sau la dorinta de a avea un blid separat ci la

    ruptura legaturii cu cel in cauza, tot asa cum varianta Da ce, am mancat din

    acelasi blid? subliniaza inexistenta/neacceptarea vreunei legaturi pozitive

    interindividuale).

    Invitatul trebuie sa sublinieze in mod repetat faptul ca apreciaza in cel mai

    inalt grad ospitalitatea gazdei recunoscandu-i in acest fel statutul de prieten,

    aliat, superior. La randul sau invitatul trebuie sa devina gazda pentru a-si

    proba fortele si statutul social si pentru a-i acorda celuilalt privilegiul de a-i

    patrunde in propriul teritoriu.

    Patrunderea fara invitatie sau anuntare confirmata in spatiul altei persoane

    este unul dintre cele mai grave delicte violarea de domiciliu care

    indreptateste un comportament agresiv-defensiv recunoscut si de codurile

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    20/32

    moderne de legi. Pentru evitarea unui conflict intrusul trebuie, pe moment

    si cu cat mai multa convingere, sa-si manifeste bunele intentii,

    submisivitatea, regretul pentru incidentul intamplator, fara a avea garantia ca

    aceste manifestari vor stopa reactia agresiva a celui invadat.

    Posturi si manifestari ale dominantei/submisivitatii sunt intalnite la toate

    speciile la care exista comportament teritorial (suficient sa urmariti

    comportamentul, postura unui caine atunci cand se afla in propria curte si

    atunci cand este plimbat prin fata unei curti in care se afla un alt caine).

    Cateva exemple despre comportamentul uman in conditii mai speciale pot

    aduce argumente in plus referitoare la puterea reactiilor bio-psiho-sociale

    primare:

    - Atunci cand intram intr-un compartiment de tren unde se afla deja cel putin

    o persoana instinctiv salutam si ne justificam intr-un fel prezenta ( am si eu

    locul numarul x sau alta formula asemanatoare) DESI ne aflam intr-un

    spatiu public nu intr-unul privat si avem exact aceleasi drepturi. Daca nu

    salutam si ne asezam fara nici o ezitare pe scaunul inscris pe bilet atmosfera

    in compartiment se incarca de ostilitate, celalalt pasager iese pe culoar sau

    chiar se muta in alt compartiment. Iar daca noi suntem primii sositi si avem

    de-a face cu un asemenea personaj il vom cataloga istantaneu ca fiind cel

    putin prost crescut.

    - Lucrurile se petrec inca mai interesant daca ne aflam pe terasa unui

    restaurant in cautare disperata a unui loc in care sa ne racorim si sa ne

    stingem setea sau foamea. Este vara, este aglomerat, nu e nici o masa libera

    dar foarte multe mese sunt ocupate de numai cate doua persoane desi sunt

    patru locuri disponibile. Ei bine nimic mai firesc sa ne ducem la o astfel de

    masa publica si sa ne asezam pe un scaun public liber. Si totusi niciodata nu

    procedam in acest fel macar si numai de teama de a nu fi luati la bataie.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    21/32

    Intotdeauna cercetam atent, calculam cam cat timp le-a ramas unora si altora

    sa termine mancarea sau bautura din pahare iar atunci cand ne hotaram totusi

    sa ne asezam la o masa o facem foarte politicos, cerem permisiunea,

    eventual gasind si o mica justificare (oboseala, sete). Desigur aici conteaza

    si varsta celor in cauza. Daca e vorba de tineri cam de aceeasi varsta poate

    abordarea este mai putin ceremonioasa desi si in aceste conditii un conflict

    poate sa rabufneasca foarte usor. De ce? Pentru ca primii veniti considera ca

    masa este a lor si ca au nevoie de o minima intimitate atunci cand mananca

    sau beau ceva impreuna.

    Un ultim exemplu amuzant si interesant in acelasi timp. Suntem intr-o statie

    de metrou, trenul tocmai a plecat si pana la venirea urmatorului vrem sa

    stam jos. Pe peron exista din loc in loc banci formate din 5 -7 scaune

    alaturate si unite printr-un cadru comun. Unde ne asezam?

    In nici un caz nu la intamplare ci in functie de varsta, sex, interesul de a

    stabili / a evita un contact social, etc. Cu acest exemplu facem legatura cu un

    altfel de teritoriu, virtual, fara coordonate geografice, pe care il purtam cu

    noi oriunde ne-am afla spatiul minim personal

    Spatiul minim personaleste definit ca o bula de aer (E. Hall - The hidden

    Dimension) care ne inconjoara si ne protejeaza de lumea exterioara.

    Aceasta bula de aer nu are o dimensiune constanta se dilata mult si foarte

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    22/32

    mult atunci cand ne aflam intr-un mediu strain sau ostil, se contracta pana la

    anulare atunci cand suntem in preajma unor persoane cu care avem legaturi

    afective pozitive (rude, prieteni, partener de cuplu).

    In etologia animala spatiul minim personal cunoscut si sub denumirea de

    distanta a loviturii de cioc si-a luat numele de la observatia regularitatii cu

    care se insira pe un suport oarecare (sarma de telegraf, creanga de copac,

    streasina) pasari dintr-un stol (grauri, randunele, etc.). Chiar daca initial, in

    momentul aterizarii, o pasare se plaseaza mai departe sau prea aproape de o

    alta, in scurt timp isi ajusteaza pozitia in asa fel incat sa se afle la acea

    distanta optima din care sa nu se poata atinge cu cea din stanga sau dreapta

    ei fara o intentie explicita.

    La om dimensiunea spatiului minim personal nu variaza numai in raport cu

    calitatea vecinatatii ci este influentat si de elemente culturale locale. Una

    este dimensiunea acestui spatiu la nordici (germani, englezi, suedezi,

    norvegieni, etc.) si alta la populatiile sudice (romani, italieni, spanioli).

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    23/32

    Interesant este faptul ca ii si definim in raport cu aceasta distanta minima

    personala: italienii, spaniolii sunt mai calzi, mai apropiati in timp ce

    nordicii sunt mai reci, mai distanti. Distanta acceptabila pentru un

    spaniol este resimtita ca o intruziune in spatiul personal al unui nordic in

    timp ce distanta optima pentru un nordic, este perceputa drept distantare,

    respingere de catre sudici. Aceste diferente nu par a fi justificate de pozitia

    geografica a populatiilor mentionate. Ar fi de asteptat ca la nordici care

    traiesc intr-un climat mult mai rece sa se manifeste tendinta de apropiere, de

    ingramadire, cel putin din ratiuni termice in timp ce sudicii ar trebui sa aiba

    o distanta interpersonala mai mare pentru a putea respira.

    Revenim la exemplul anterior al statiei de metrou. Atunci cand toate

    scaunele bancii sunt libere teoretic am putea sa ne asezam pe oricare dintre

    ele. Practic marea majoritate a oamenilor prefera una din extremitatile

    bancii. De ce? Pentru ca in aglomerarea urbana sansa ca pe aceeasi banca sa

    se aseze o persoana cunoscuta este foarte mica si atunci este preferabil sa te

    expui cat mai putin vecinatatii imediate a unei persoane straine. Ocupand un

    scaun marginal vei avea un singur vecin pe care-l poti evita suplimentar prin

    intoarcerea intregului corp catre laterala libera. Daca esti insotit de inca o

    persoana cel putin atunci sansa de a ocupa oricare doua scaune alaturate este

    mult mai mare. Exista si persoane care se aseaza pe scaunul central desi

    intregul sir de scaune este liber. Aici putem specula existenta unui

    comportament teritorial si dominant accentuat. Ocupand scaunul central ai

    sansa ca scaunele din stanga si dreapta ta sa se ocupe ultimele si practic sa ai

    un teritoriu temporar de 3 scaune. Si inca un amanunt: atunci cand te asezi

    pe un astfel de scaun de cele mai multe ori iti asezi servieta sau sacosa pe

    scaunul alaturat incercand astfel sa-ti maresti teritoriul.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    24/32

    Faceti o calatorie cu metroul observand comportamentul celor din jur si

    propriul comportament. Veti vedea cat de greu va vine sa va asezati imediat

    langa o alta persoana (pozitia 1 si 2) atunci cand celelalte trei scaune (3, 4,

    5) sunt libere chiar daca o faceti voluntar si constient. Probabil veti observa

    si starea de alerta, discomfort a persoanei invecinate care fie se intoarce spre

    exterior fie isi aseaza sacosa ca o bariera fie se ridica si incepe sa se plimbe

    pe peron. Toate aceste scenarii depind cum am mai spus si de alti factori cum

    ar fi varsta si sexul participantilor.

    3.3 POSESIA SI CONTROLUL RESSURSELOR AGRESIVITATEA

    In cele ce urmeaza ne vom referi la posesie la modul general, biologic si nu

    in acceptiunea sociologica sau juridica a termenului. Vom dezbate cateva

    aspecte legate de posesiile naturale (sinele, partenerul de cuplu, puii/copii,

    hrana, teritoriul, grupul social) si cele specific umane (etnie, religie, bunuri

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    25/32

    materiale, traditii, etc.). Obtinerea si pastrarea unor asemenea bunuri

    presupun competitie, protectie, coalitie, schimburi, reciprocitate, altruism

    (teorii biologice), furt, cucerire, prada de razboi, etc.

    Mentinerea in viata a propriei persoane si a indivizilor care conteaza

    partenerul de cuplu, progenitura, partenerii grupului social implica pe de o

    parte capacitatea de solutionare a conflictelor directe cu pradatorii sau

    competitorii intraspecifici iar pe de alta parte dezvoltarea abilitatilor

    individuale si de grup in rezolvarea unor probleme cu potential conflictual

    ridicat: accesul la resursele de hrana si la teritoriu. Din aceasta perspectiva

    dobandirea si pastrarea posesiilor reprezinta elementul principal de

    justificare a agresivitatii animale si umane.

    Agresivitatea sau mai bine spus comportamentul agonist (cu componenta

    agresiva si cea defensiva) este asa cum bine a definit-o Konrad Lorenz, un

    rau necesar avand atat valente negative cat si valente pozitive. Adesea ne

    focalizam exclusiv pe aspectele negative ale agresivitatii cum sunt atacul,

    uciderea neglijand apararea, rezistenta, contra-atacul care in ciuda

    justificarilor emotionale si morale sunt tot acte agresive de multe ori perfect

    comparabile ca intensitate si consecinte.

    In primul rand agresivitatea presupune stare vigila, alerta, capacitate de

    sesizare si interpretare rapida a semnalelor ambientale, reactie adecvata.

    Toate aceste caracteristici privite separat de termenul agresivitate sunt

    considerate calitati.

    In etologie se face o distinctie clara intre comportamentul agresiv si cel

    consumator. Astfel prin agresivitate intelegem starea conflictuala intra-

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    26/32

    specifica. Aceasta diferentiere este justificata de motivatiile si de

    modalitatile comportamentale de expresie foarte diferite.

    Initierea si desfasurarea unui conflict intre doi caini de exemplu are la baza

    competitia pentru hrana, pentru femela receptiva sexual sau protejarea

    teritoriului propriu. Intregul repertoriu comportamental incepand cu

    avertizarea prin vocalizari si posturi care declanseaza reactii acustice si

    posturale din partea celui avertizat si continuand cu confruntarea directa, in

    cazul in care competitorul nu se retrage, nu au nimic in comun cu

    comportamentul unui caine care vaneaza. La fel, comportamentul

    agresiv/defensiv al pisicilor aflate intr-o stare conflictuala nu seamana in nici

    un fel cu comportamentul acelorasi pisici atunci cand vaneaza un soarece.

    Exista numeroase definitii si teorii ale agresivitatii. Subiectul este unul

    fierbinte deoarece natura umana este agresiva in timp ce umanitatea

    aspira, cel putin teoretic, catre o societate pacifista lipsita de cruzime.

    Daca ne referim la lumea animala avem de asemenea de infruntat o

    sumedenie de idei preconcepute. Animalele salbatice sunt fiare care se sfasie

    intre ele fara pic de mila...Noroc ca avem si simboluri ale pacii desi cei ce au

    atribuit porumbeilor acest simbol ori nu au cunoscut ori nu au tinut cont de

    agresivitatea lor marcata.

    Privind in termeni etologici si biologici generali apare foarte evident faptul

    ca natura nu a avut nici un interes sa favorizeze selecit unor comportamente

    agresive extreme pentru ca ar fi avut de platit costuri substantiale care ar fi

    pus in pericol insasi existenta speciilor. Din aceasta cauza natura (sau

    selectia naturala daca vreti) a favorizat fenotipurile apte de acte agresive

    punand in acelasi timp la dispozitia lor multiple mecanisme de inhibitie si

    deturnare a agresivitatii.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    27/32

    - este cunoscut faptul ca speciile parentale trasaturile fizice ( aspectul

    general al capului si corpului, dimensiunile reduse, rotunjimile, hainele

    infantile), si comportamentale (vocalizarile specifice, posturile infantile,

    comportamentul de cersire a hranei) ale puilor declanseaza un

    comportament protector, tolerant inhiband agresivitatea adultilor. Eficienta

    acestor semnale este exploatata si de adultii aflati in dificultate, care pentru a

    diminua si deturna reactia agresiva a atacatorului conspecific adopta in semn

    de supunereposturi si comportamente de tip infantil(vezi exemplul clasic al

    cainelui submisiv care se aseaza cu abdomenul in sus solicitand toaletarea si

    adesea vocalizand asemanator unui pui de caine).

    - conflictul intre congeneri masculi in cursul competitiei pentru accesul la

    femele contine intotdeauna o prima faza de agresivitate ritualizata de durata

    apreciabila. Etalare de pene, coame, coarne, solzi, adoptarea unor posturi

    maiestuoase care sa impresioneze si sa intimideze in acelasi timp, vocalizari

    puternice cu aceleasi efecte, etc. Aceste ritualuri permit competitorilor sa se

    observe reciproc, sa-si aprecieze calitatile fizice si sa reactioneze in

    consecinta. In majoritatea cazurilor masculii mai tineri, mai ne-

    experimentati sau cei batrani cu o vigoare scazuta au timp in cursul acestui

    ritual sa semnalizeze renuntarea la confruntare (posturi submisive prin care

    se realizeaza reducerea dimensiunilor aparente ale corpului, distantarea de

    competitor, etc.), si sa se retraga fara daune corporale. Invingatorul ii

    fugareste o scurta bucata de timp, suficient cat sa-i indeparteze din centrul

    actiunii si sa-si poata continua parada de impresionare a femelelor. Conflicte

    directe, sangeroase au loc atunci cand fortele competitorilor sunt sensibil

    egale si fiecare se simte capabil sa reziste atacului si sa invinga. Dar si atunci

    sunt rare situatiile in care sa se ajunga la omorarea pe loc a adversarului

    (acesta poate muri ulterior din cauza ranilor dobandite). Din nou, este de

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    28/32

    inteles ca nu ar reprezenta nici un avantaj biologic pentru specia in cauza ca

    indivizii sai cei mai valorosi sa se epuizeze in conflicte fara iesire lasand

    astfel accesul la reproducere altor masculi mai putin dotati genetic.

    Conflicte sangeroase mai au loc intr-o situatie dramatica ce nu are nimic de a

    face cu intentiile competitorilor si anume in conditii de captivitate. In aceste

    conditii individul care cedeaza desi emite semnalele de supunere nu are

    suficient spatiu pentru a se retrage din teritoriul stabilit de invingator.

    Exemplul frecvent intalnit este cel al unor specii de pesti dintr-un acvariu

    (ciclide, ghidrin, pestii luptatori Beta splendens, etc.). Un astfel de peste

    este urmarit continuu, mutilat si fie omorat, fie fortat sa sara afara din

    acvariu.

    - la unele specii, mai ales la primate (exemple extreme sunt cunoscute la

    cimpanzeii pigmei bonobo) agresivitatea este deturnata prin invitatie la

    contact sexual. In cele mai multe cazuri nu este vorba de un contact sexual

    propriu-zis finalizat prin ejaculare ci mai curand de o calmare a situatiei

    printr-un contact ritualizat.

    - la toate speciile sociale traind ingrupuri inchise agresivitatea este controlata

    prin stabilirea ierarhiei. Pozitia ierarhica in cadrul grupului este dobandita

    prin confruntare ritualizata, si se bazeaza atat pe cunoasterea potentialului

    agresiv al fiecarui individ inca din perioada juvenila si, la unele specii, pe

    pozitia parintilor in ierarhia generala. Odata stabilita pozitia ierarhica aceasta

    este recunoscuta de intreaga comunitate si este rareori disputata inainte de

    momentul in care fie liderii grupului imbatranesc sau mor din varii cauze fie

    indivizi nou intrati in grup ajung la o varsta la care isi pot incerca sansa de

    ascensiune sociala.

    - exista situatii care ne impresioneaza pe noi oamenii si care ne fac sa tragem

    concluzii pripite cu privire la cruzimea agresivitatii animale. Un astfel de

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    29/32

    exemplu este cel intalnit in coloniile de pasari sau mamifere (pinguini, foci,

    lei de mare, etc). Adesea unul dintre parintii raspunzatori de ingrijirea puilor

    dispare (de cele mai multe ori cade prada rapitorilor). Celalalt parinte

    ramane cu puiul pe care insa nu are cu ce sa-l hraneasca si in cele din urma il

    abandoneaza. Alaturi de cuibul unde se afla puiul abandonat sunt

    numeroase perechi care au pui de aceeasi varsta dar care resping, uneori

    chiar ucid puiul ramas orfan.

    Daca ne temperam emotional ne putem da seama ca un parinte sau un cuplu

    care adopta pui orfani are foarte putine sanse de a face fata solicitarilor

    sporite de hrana si protectie. Fie expun la subnutritie atat puii adoptati cat si

    pe cei proprii, fie se epuizeaza fizic si cad mult mai usor prada rapitorilor

    care-i pandesc in zonele de hranire. In plus se cunoste ca unii indivizi din

    diferite specii animale pot adopta pui straini tot asa cum pot sustine

    alimentar un congener ranit, dar acestea sunt exceptii iar regula nu are nimic

    de a face cu agresivitatea ci cu prioritatile biologice dictate de natura.

    Agresivitatea umana se inscrie in tabloul general al agresivitatii animale

    bucurandu-se de exact aceleasi mecanisme de control si reglare descrise

    anterior. Si noi adoptam atitudini infantile pentru a impresiona si a cersi

    indurarea, posedam sisteme foarte asemanatoare de ritualizare si mecanisme

    de semnalizare neambigua a submisivitatii. Si la om pulsiunea agresiva este

    adesea deturnata prin sexualitate iar in privinta cladirii de sisteme ierarhice

    de conducere si control suntem adevarati experti. Cu toate acestea la fiinta

    umana in mult mai mare masura decat la oricare alta specie animala

    confruntarile intra-specifice se soldeaza cu distrugerea fizica a adversarilor.

    Cu cat sunt mai multe concepte morale, cu cat sunt mai mari aspiratiile catre

    o fiinta umana mai aproape de perfectiune cu atat sunt faptele umane mai

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    30/32

    bestiale (si aici trebuie sa adaug scuzele de rigoare pentru folosirea

    termenului de bestie care de regula se refera la fiarele salbatice).

    Ce anume din cultura umana s-a grefat pe natura sa biologica cu un

    asemenea rezultat? Cel mai probabil este vorba de imposibilitatea fizica a

    fiecarui om sau grupare umana in parte sa trateze in mod real, nu declarativ

    intreaga umanitate la fel cum isi trateaza aproapele. Voi da numai cateva

    exemple sprijinindu-ma pe Decalog

    Sa nu ucizi !

    Acest comandament se aplica cu oarecare succes grupului inchis din care

    faci parte. Nu iti ucizi aproapele pentru ca este inrudit cu tine sau tovaras de

    lupta, de idei, prieten, etc. Daca-l ucizi esti criminal si risti sa fi exclus din

    comunitate. Dar daca ucizi un semen aflat nu chiar atat de aproape? Ai

    mari sanse sa devi erou ovationat si rasplatit de ai tai, mai ales daca

    nefericitul semen apartine unui grup dusman.

    Sa nu ravnesti la bunul altuia!

    De asemenea acel altul este parte a grupului tau. Altfel bunurile altora, ale

    dusmanilor, chiar daca seamana izbitor de mult cu tine si cu ai tai se cheama

    prada de razboi, cucerire deci un nou motiv de a fi apreciat de propriul grup.

    Sa nu ravnesti la femeia altuia !

    Nu e nevoie de comentarii ci doar de improspatarea memoriei recente

    referitoare la violurile la care e supusa populatia feminina (fosta Iugoslavie

    este doar exemplul cel mai apropiat din punct de vedere geografic). Chiar

    daca nu este recunoscut public drept un act de mare eroism ravnirea la

    femeia dusmanului este parte componenta a pedepsei ce oricum i se

    cuvenea...

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    31/32

    S-a vorbit si se vorbeste intens de rolul nociv al unor metode educationale

    mai agresive aplicate copiilor, influenta anturajului, rolul televiziunii,

    internetului, etc. Desigur fiecare factor care impresioneaza fiinta umana in

    cursul dezvoltarii sale poate contribui la conturarea profilului psiho-

    comportamental iar cresterea intr-un mediu agresiv isi spune cuvantul. Dar

    nici educatia permisiva, lipsita de sanctiuni, practicata multi ani in SUA nu a

    dus la aparitia unei generatii pacifiste asa cum se prognoza. Criminali se

    nasc in familii dezorganizate dar si familii normale, cu posibilitati materiale

    peste medie si cu disponibilitati emotionale si educationale adecvate. Este

    greu de dat un raspuns si nu este in intentia acestui curs de a formula mai

    mult decat intrebari generatoare de meditatie.

    Oricum se pare ca agresivitatea crescuta, scapata de sub control a oamenilor

    se bazeaza pe cateva elemente:

    - nevoia stringenta de apartenenta la un grup social in care sa ai incredere si

    care sa aiba incredere in tine necesita delimitarea precisa, drastica intre

    grupul tau si alte grupuri umane. Noi suntem, noi facem..., noi gandim..., noi

    respectam..., noi credem..., etc. nu ca ceilalti care fac, cred, gandesc,

    respecta, alte lucruri. Noi suntem cei mai buni, ceilalti sunt.....mai putin

    buni. Astfel de diferentieri pornesc de la lucruri marunte cum ar fi

    preferintele alimentare (noi mamaligari, italienii broscari, francezii,

    mancatori de melci si branza puturoasa...) portul, muzica si dansurile

    populare si continuind cu lucruri mult mai serioase cum ar fi trasaturi

    fenotipice caracteristice (culoarea tegumentelor, forma si culoarea ochilor,

    textura parului), etnia, convingerile religioase, politice, etc. Orice element

    considerat poate sa faca o diferenta semnificativa mai ales daca grupul tau

    se afla intr-o stare de conflict cu celalalt.

  • 7/27/2019 Etologie Comparata-Modulul II

    32/32

    In astfel de conditii se produce un fenomen foarte periculos, neintalnit la alte

    specii animale, cel mai probabil rod al manipularii si indoctrinarii pe termen

    foarte lung. Fenomenul se numestepseudospeciatie si se refera la capacitatea

    umana de a-si dezumaniza mental inamicul. Dusmanii nostri nu mai sunt

    oameni ca si noi ci sunt bestii, fiare, porci, caini, sobolani, viermi, etc., etc.

    In consecinta ii tratam nu ca pe niste semeni, nu ca pe cei ce constituie

    aproapele ci ca pe o alta specie fata de care suntem indreptatiti sa ne

    manifestam comportamentul de pradator.

    - un al doilea element este reducerea pana la anulare a eficientei sistemelor

    ritualizate naturale de inhibare a agresivitatii. Odata cu aparitia primelor

    arme cu actiune la o oarecare distanta (sulitele dar mai ales sagetile) s-a

    redus contactul direct, ochi in ochi intre combatanti. Semnalele, de

    abandonare a luptei, de supunere si de cersire a indurarii au fost din ce in ce

    mai greu de perceput si deci au devenit ineficiente in activarea acelor

    mecanisme biologice de inhibitie a agresivitatii cu care suntem inzestrati.

    Armele de foc si mai ales rachetele lansate de la distante de la care nu mai

    poti percepe nici un astfel de detaliu au simplificat si mai mult lucrurile.

    Acum se merge pe numere; pierderi de utilaje de razboi, pierderi in randul

    combatantilor inamici, pierderi colaterale... De abea atunci cand vedem cate

    un reportaj necenzurat ne dam seama de proportiile dezastrului dar emotiile

    se estompeaza pentru ca in mai fiecare zi vedem alte dezastre si, trebuie sa

    recunoastem, pana nu sunt implicati cei apropiati noua intr-un astfel de

    dezastru nu realizam cu adevarat proportiile.