Etologie Comprata_Modul 3-4
-
Upload
raluca-penu -
Category
Documents
-
view
226 -
download
0
Transcript of Etologie Comprata_Modul 3-4
7/31/2019 Etologie Comprata_Modul 3-4
http://slidepdf.com/reader/full/etologie-compratamodul-3-4 1/5
Contactul vizual direct este foarte problematic atat pentru animale cat si
pentru om, deoarece are o incarcatura primordiala agresiva deosebita.
Fixarea cu privirea este o conditie obligatorie pentru capturarea unei prazi
sau pentru “tintirea” unui competitor conspecific.
Bazat pe aceasta realitate la unele specii animale (insecte, pesti) s-au selectat
in cursul evolutiei naturale acei indivizi care prezentau pete ocelare cu
ajutorul carora puteau sa socheze pradatorul sau sa-l pacaleasca. Astfel la
fluturi intalnim adesea, mai ales pe aripile posterioare, pete ocelare mari si
viu colorate. In stare de repaus aripile posterioare sunt acoperite de cele
anterioare dar in caz de primejdie fluturele se etaleaza rapid scotand la iveala perechea de ochi “inspaimantatori”. Fractiunea de secunda in care pradatorul
se afla sub emotia contactului cu acei ochi este foarte adesea suficienta
pentru ca fluturele sa scape nevatamat
Asemanator la unele specii de pesti tropicali intalnim pete sau desene
ocelare plasate in zona caudata, in timp ce ochii reali sunt camuflati (vezi
figurile de mai jos). Pradatorii sunt indusi in eroare de aceste semnale care le
indica o falsa directie probabila de fuga a prazii.
7/31/2019 Etologie Comprata_Modul 3-4
http://slidepdf.com/reader/full/etologie-compratamodul-3-4 2/5
Zona ochilor este la multe alte specii animale ornamentata prin pete sau linii
de culoare contrastanta care au efect de marire a dimensiunilor aparente
amplificand astfel efectul intimidant.
In momentul in care un astfel de individ il priveste focalizat pe un altul, cel
privit intoarce capul urmarindu-si piezis conspecificul. Fixarea vizuala
directa a celui ce-l priveste ar reprezenta o atitudine provocatoare. Interesant
este ca la multe din aceste specii chiar si apropierea a doi indivizi de sex
opus in vederea formarii unui cuplu se deruleaza cu aceleasi precautii.
Numai dupa ce s-au emis alte semnale de acceptare cei doi parteneri se pot
privi direct in ochi fara a starni o replica agresiva.
7/31/2019 Etologie Comprata_Modul 3-4
http://slidepdf.com/reader/full/etologie-compratamodul-3-4 3/5
Putem cu usurinta sa identificam astfel de reactii la specia umana. Cel care
priveste direct este fie un individ dominant care provoaca sau vrea sa atraga
atentia, fie unul foarte sigur de natura pozitiva a relatiilor sale cu cel privit,
fie... unul “prost-crescut” asa dupa cum ne invata codurile de maniere
elegante. (“sa nu te zgaiesti la om si sa nu-l arati cu degetul”). O privire
insistenta o “simtim” foarte rapid, si ne creaza cel mai adesea o stare de
alerta, de inconfort, de iritare, mai ales daca privitorul este o persoana
necunoscuta. Nici intre persoane foarte apropiate fixarea vizuala nu este
intotdeauna confortabila. Vinovatia, minciuna sunt cu usurinta identificate
prin comportamentul celui privit cu insistenta. De cele mai multe ori acesta
din urma nu poate sustine pe termen prea lung contactul vizual.
Daca suntem interesati sa cunoastem o persoana straina tot fixarea vizuala
joaca rolul de semnal. In acest caz insa este desfasurat un intreg ritual
(inascut) de “cochetare”; scurte fixari cu privirea urmate de intoarcerea
capului si cautarea altor tinte vizuale de moment, revenirea privirii pe
subiectul de interes, si tot asa pana cand schimbului de priviri i se adauga
zambetul.
In acest tip de comunicare, nu numai ochii ci si sprancenele joaca un rol
foarte important pe care-l decodificam instinctiv. Ridicarea si coborarea
rapida a sprancenelor concomitent cu contactul vizual este o forma de salut
de tipul “te-am vazut, te-am recunoscut”.
Tot prin miscari ale sprancenelor ne manifestam acordul sau dezacordul,
cautarea, confirmarea, accentuarea, indignarea, aroganta, refuzul, etc. Priviti
putin la acest “joc” al sprancenelor in timp ce vorbiti unui grup de persoane
si fixati cu privirea o persoana sau alta din auditoriu. Sau auto-observati-va
atunci cand asistati la un curs, conferinta, sedinta. Imediat ce sunteti fixati cu
7/31/2019 Etologie Comprata_Modul 3-4
http://slidepdf.com/reader/full/etologie-compratamodul-3-4 4/5
privirea de catre vorbitor, in mod instinctiv va modificati mimica, postura si
gestica, stabilind o comunicare cu acesta:
- miscarea capului semnalizand aprobare sau negare, inclinarea, plecarea
capului sau dimpotriva mentinerea sa in pozitie perpendiculara pe trunchi, cu
barbia usor ridicata.
- pozitia relaxata cu spatele rezemat, cu sau fara petrecerea bratelor pe dupa
marginea spetezei scaunulu, sprijinirea intr-un cot cu inclinarea trunchiului,
sau pozitii contrare ce semnalizeaza incordarea, provocare (spatele desprins
de speteaza scaunului si cu trunchiul orientat spre inainte si/sau spre orator.
Fiind elemente ale comunicarii, aceste semnale venite din partea asistentei
induc, in conditii normale, o modificare comportamentala adaptativa din
partea oratorului. El se poate opri asupra unor detalii pe care “simte” ca nu
le-a explicat suficient de clar si convingator, poate veni cu argumente
suplimentare atunci cand percepe dezaprobare sau chiar ostilitate, sau poate
insista satisfacut pe aspectele care “au prins la public”. (Urmariti un talk-
show cu mai multi invitati sau discursul unui lider politic in fata multimii
fiind atenti atat la continutul verbal cat si la manifestarile verbale / vocale /
non-verbale ale oratorului si ale asistentei). Ce deranjeaza cel mai mult este
situatia in care oratorul isi continua impasibil discursul pe care de cele mai
multe ori il citeste si nu raspune la respectivele semnale. Reactiile variaza de
la nemultumire si frustrare personala la discutii intre persoane invecinate,
vociferari izolate care pot deveni colective, fluieraturi, huiduieli, agresivitate
verbala si gestuala, agresivitate propriu-zisa. Nu uitati ca evitarea sau
reducerea agresivitatii este unul dintre cele mai importante roluri ale
comunicarii. Pentru mai multe informatii legate de postura si gestica aveti la
dispozitie o serie de lucrari traduse si in limba romana dintre care recomand
“Cartea gesturilor - Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor”
7/31/2019 Etologie Comprata_Modul 3-4
http://slidepdf.com/reader/full/etologie-compratamodul-3-4 5/5
( Peter Collet, 2005, Editura Trei). Citind-o incercati sa intelegeti, sa
observati si sa va auto-observati, dar nu va transformati in “detectori
artificiali de semnale”, nu va straduiti sa invatati seturi de “figuri” ci bazati-
va pe ceea ce simtiti atunci cand percepeti diferite situatii. Si mai ales nu
uitati ca aceste sisteme de comunicare sunt inascute, cu adanci radacini
filogenetice in comportamentul Primatelor dar si a altor grupe animale. Ca
atare nu numai emiterea de semnale dar si abilitatea de a le descifra intelesul
sunt universal raspandite la specia umana; au trasaturi fundamentale comune
modelate de variabilitatea individuala si de normele culturale.