Sociologie Comparata Busuioc Cristina
-
Upload
bsc-cristina -
Category
Documents
-
view
183 -
download
13
Transcript of Sociologie Comparata Busuioc Cristina
EXCLUZIUNEA VS INCLUZIUNEA SOCIALA A ROMILOR
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE ŞI TEOLOGIE
SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE
Student: Busuioc Cristina Elena
Ce este excluziunea sociala?
Circumstante in care oamenii sunt impiedicati sa participe deplin la viata sociala, economica si civila (JRSI,2001)
Indivizi al caror venit sau alte resurse (personale, femiliale, sociale, culturale) sunt atat de inadecvate incat ii exclud de la un standard de viata si o calitate a vietii considerate acceptabile la nivelul societatii in care acestia traiesc (JRSI 2005)
O persoana este considerata exclusa daca este rezidenta a unei societati, dar din cauza unor motive independente de controlul lor, nu pot participa la activitatile normale in calitate de cetateni ai societatii
Sursele excluziunii sociale la populatia roma
1.autoexcluziunea (opţiunea este a individului, modelul cultural, dezinteresul, diverse alte elemente care-l determina sa respinga o anumită formă de participare socială ). Faptul că unele persoane nu îşi fac acte de identitate, penru că nu doresc, este un astfel de exemplu.
2. sistemul, care determină o excluziune structurală ( nu există politici sociale adecvate, nu există un răspuns al sistemului social la o anumită nevoie).
3.apartenenţa teritorială/comunitară a individului, care face ca el să nu-şi satisfacă o anumită nevoie pentru că nu sunt resurse în comunitate, deşi există o soluţie formală în sistem şi ea funcţionează în alte comunităţi. Un bun exemplu este neacordarea ajutorului social în anumite localităţi din lipsă de fonduri ; legea există şi ea se aplică însă în multe localităţi
Ce este excluziunea sociala? (2)
Excluziunea socială poate fi prezentă în viaţa indivizilor, grupurilor, comunităţilor şi a devenit, în multe state europene, un motor al dezvoltării de politici publice, de programe de dezvoltare socială sau de servicii sociale – căutând spargerea ciclurilor vicioase ale diverselor dezavantaje sociale prin utilizarea eficientă şi dezvoltarea capitalului social, prin dezvoltarea capacităţii grupurilor sau comunităţilor locale.
Excluziunea trebuie definită în termeni de: incapacitate/ eşec de integrare a unei persoane sau grup în unul sau mai multe (sub)sisteme dintre următoarele patru:
sistemul democratic şi legal care presupune integrare civică piaţa muncii, care promovează integrarea economică sistemul statului bunăstării care promovează ceea ce poate fi numit integrare socială sistemul familiei şi comunităţii care promovează integrarea interpersonală”.
Tipuri de excluziune
Formele ale excluziunii
Surse / cauze de / ale
excluziune / ii
Consecinte ale excluziunii (excluziune
derivată / de tip
consecintă )
A. Din sistemul democratic si
legal
- Excluşi de la statutul formal de cetăţeni(nu au acte de identitate)
-autoexcluziunea ( dezinteresul faţă de normele formale )- lipsa de măsuri specifice acestei probleme sociale
- nu pot participa la vot, nu se pot bucura de nici unul dintre beneficiile oferite de sistemul de protectie socială
- nu au acte de proprietate pe casa sau pământ
- autoexcluziunea - nu pot vinde sau lăsa
moştenire casa, respectiv
pământul
- nu lucrează legal
( cu acte sau carte de muncă )
- este in primul rand
o excluziune de natură
structurală, sistemul incurajând
modelul
- nu beneficiază de asigurări
sociale: de sănătate, şomaj ,
pensie , accidente de muncă etc.
Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )
Tipuri de exlcuziune Forme ale excluziuniiSurse/cauze de/ale
excluziune/ii
Consecinte ale excluziunii
( excluziune derivată/de
tip consecintă )
B. Din sistemul de piata
muncii
- nu au un loc de muncă - este o excluziune
care ţine de sistem dar si de
individ si comunitatea locală
- practic, urmează o serie
de alte deprivări datorate lipsei
veniturilor
- nu au/ nu ştiu să
practice o meserie modernă, cu
cerere pe piaţa muncii
- autoexcluziune - şanse mici de a găsi unloc de muncă
Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )
Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )
Tipuri de exlcuziune Forme ale excluziuniiSurse/cauze de/ale
excluziune/ii
Consecinte ale excluziunii
( excluziune derivată/de
tip consecintă )
C. Din sistemul statului
bunăstării
-nu beneficiază de
educatie gratuită, de alocaţie
pentru copii, de asigurări
sociale
- consecinţe in buna
masură si ale primelor două
tipuri de exluziune (A si B), dar
in multe cazuri este si o opţiune
individuală
- deprivare materialăputernică
- nu beneficiază de ajutor social - nu sunt resurse in comunitate - deprivare materială
- nu beneficiază de masă la
cantina de ajutor social
- nu există instituia in comunitate
- deprivare materială
Structură explicativă pentru cele patru tipuri de excluziune: ( cercetare relizată în cadrul ICCV –coordonatori C. Zamfir şi M.Preda -1998 )
Tipuri de exlcuziune Forme ale excluziuniiSurse/cauze de/ale
excluziune/ii
Consecinte ale excluziunii
( excluziune derivată/de
tip consecintă )
D. Din sistemul
familiei si
comunităţii
- nu au suport din partea
unui partener => nu sunt
casatoriti (nici macar fara acte )
sunt divortati sau abantonati
-pentru cei necasatoriti si
divortati este o optiune
individuala, cei vaduvi sau
abandonati insa nu sunt
suficient ajutati
- deficit de integrare
interpesonala
- deprivare materiala
- nu primesc suport sau
ajutor de la vecini, rude, prieteni
cand au nevoie
- este o consecinta a
relatiilor stabilite de individ ( ţine si
de o anumita reciprocitate ) dar si
lipsa resurselor in comunitate poate
fi cauza
- deficit de integrareinterpersonală
- deprivare materială
Accesul la educaţia şcolară a copiilor romi este redus din cauza mai multor motive, cum ar fi:
lipsa actelor de identitate (obstacolul înscrierii la timp sau de loc a copiilor la grădiniţă şi/sau şcoală);
condiţiile financiare (inclusiv condiţiile de locuire) precare ale familiei, care conduc la repetenţe şi chiar la abandon şcolar (după patru sau după opt clase) ;
căsătoria timpurie la fete şi naşterea copiilor la vârste foarte tinere (mai ales la geambaşi şi Gabori);
prejudecăţile şi tratamentul discriminator faţă de copiii romi, dinspre cadrele didactice, ceilalţi elevi şi părinţii lor;
migraţia sezonieră a părinţilor care îşi iau copiii cu ei în străinătate;fenomenul segregării şcolare.
Ce este incluziunea sociala?
Incluziunea socială vizează procesul de revenire la modul de viaţă normal, într-o funcţionare socială normală a persoanelor aflate în astfel de situaţii sau cu risc ridicat de marginalizare prin dezvoltarea capacitătilor şi construcţia de oportunităţi.
Accesul egal la servicii publice (educaţie, angajare în muncă, sănătate publică, locuinţe, protecţie şi asistenţă socială)
Dezvoltare economică
o Cauzele slabei incluziuni sociale a romilor discriminarea istorică a romilor şi consecinţele ei; atitudinea populaţiei majoritare faţă de romi: evitare, subestimare; atitudinea romilor faţă de societatea integratoare: autoexcluderea, izolarea.
o Paşi în realizarea incluziunii sociale:• acomodarea;• participarea;• integrarea propriu-zisă.
Criterii si etape ale incluziunii sociale ale romilor
Îmbunătăţirea procesului de aplicare a legislaţiei privind protecţia socială şi combaterea sărăciei;
Crearea cadrului legislativ, alocarea de fonduri speciale şi dezvoltarea de structuri instituţionale de incluziune
e romilor pe piaţa muncii, inclusiv prin educaţie vocaţională şi înfiinţarea de centre de incluziune în muncă;
Reduceri de impozite pentru societăţile care angajează romi, în vederea diminuării somajului în rîndul
romilor;
Stimularea migraţiei pozitive legale a romilor prin încheierea de tratate bilaterale şi multilaterale asupra
schimbului de forţă de muncă;
Adoptarea şi implementarea unor politici şcolare comprehensive de desegregare şi promovarea accesului egal
al romilor la o educaţie de calitate şi adoptarea unei curricule şcolară inclusive;
Dezvoltarea reţelei mediatorilor şcolari, în vederea facilitării comunicării şi creşterii încrederii dintre romi şi
instituţiile de sănătate;
Aplicarea regimului gratuităţii pentru serviciile publice referitoare la obţinerea de acte de identitate şi
autorizaţii de construcţie şi achiziţionare de locuinţe, pentru romii şi pentru alte categorii de persoane cu
venituri mici;
Subvenţionarea de către stat a gospodăriilor rome cu venituri mici în vederea accesului la utilităţi precum
instalaţii sanitare, de încălzire, de iluminat;
Dezvoltarea lucrărilor publice de îmbunătăţire a infrastructurii de bază şi serviciilor în comunităţile de romi;
Desfăşurarea de campanii publice de combatere a discriminării în prestarea de servicii publice.
Principii Comune ale politicilor publice privind Incluziunea Romilor
1. Politici constructive, pragmatice şi nediscriminatorii; 2. Vizarea explicită, dar nu exclusivă a romilor; 3. Abordarea interculturală; 4. Vizarea abordării integratoare; 5. Conştientizarea dimensiunii de gen; 6. Transferul politicilor bazate pe dovezi; 7. Utilizarea instrumentelor Uniunü Europene; 8. Implicarea autorităţilor regionale şi locale; 9. Implicarea societăţii civile; 10. Participarea activă a romilor.
o Viaţa societăţii, modul în care ea este organizată şi funcţionează depind de gradul de incluziune a membrilor săi.
O societate ai cărei membrii se simt incluşi este o societate care funcţionează bine.
=> membrii săi vor tinde să respecte valorile, normele, „schemele comportamentale” propuse şi apreciate de respectiva societate, se vor simţi datori să se implice în viaţa societăţii, să îndeplinească „obligaţiile sociale” care le revin.
O societate ai carei membri se simt exclusi duce la: creşterea numărul cartierelor, zonelor, regiunilor chiar, în care oamenii cad pradă „vieţii de
mizerie” resurse la limita subzistenţei nivel scăzut de educaţie, de asistenţă socială etc
=> generarea şi întărirea frustrărilor, a mâniei, „culturilor străzii” sau aşa-numitele subculturi „de după blocuri” ducând la respingerea proiectelor, instituţiilor, valorilor şi normelor societăţii. Persoanele şi grupurile (etnice, religioase sau de orice altă natură) care se simt excluse sunt marcate de anomie, izolare, suferinţă, închidere în ceea ce se numeşte „underclass” (subclasă): clasa
Excluziune vs incluziune sociala
Încercând să surprindem într-o singură frază condiţia ameliorării situaţiei romilor am putea spune că principala lor problemă este înscrierea în trendul modernizării. Modernizarea este marele corector al inegalităţilor şi discriminărilor. (Cătălin Zamfir)
BIBLIOGRAFIE :
1. Sorin M. Radulescu, - Romi, în sincronia şi diacronia populaţiilor de contact, ed. Lumina Lex, 2002, Bucuresti;
2. Dicţionar de politici sociale, Luana Pop, ed.Polirom, Bucuresti, 2004;
3. C.Zamfir, E.Zamfir, - Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura Alternative, Bucuresti 1993;
5. C.Zsmfir, L. Vlasceanu, - Dictionarul de sociologie, Editura Babel, Bucuresti 1993;
7. Emanuelle Ponce, - Tiganii din Romania-o minoritate in tranzitie,1999;
8. Internet:-www.rroma.ro -www. wikipedimedia.ro
-www.iccv.ro