Proclamaţia de la Islaz, moment de debut al revoluţiei din Ţara Românească

Reprezentanţi :Reprezentanţi :

Alexandru Alexandru Ioan CuzaIoan Cuza;;

Nicolae BălcescuNicolae Bălcescu Avram Iancu;Avram Iancu;

Eftimie MurguEftimie Murgu. . Eudoxiu Eudoxiu HurmuzakiHurmuzaki..

Congresul de pace de la Paris ( 1856 )

Solemnitatea deschiderii Adunarii Ad-Hoc din Tara Româneasca la 30 septembrie 1857 (Litografie de Carol Popp de Szathmary)

CUM S-A REALIZAT UNIREA?

• Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate, românii au reuşit să obţină Unirea Moldovei cu Ţara Românească, la 24 Ianuarie 1859

1859 – Mica UnireUnirea Munteniei cu Moldova

“Unirea este credinţa mea politică, ea este ţinta de mântuire a naţiunii române, la care părinţii noştri au căutat a ajunge, şi la care sper că vom putea ajunge. Eu trebuie să fac Unirea în fapt, Unirea deplină, căci sunt dator către naţia care m-a ales şi către istoria faţă de care trebuie să am o responsabilitate.”

Alexandru Ioan Cuza ALEXANDRU IOAN CUZA

(1859 – 1866)

• CAUZELE ABDICĂRII LUI CUZA

• 1.OPOZIŢIA LIBERALILOR- RADICALI ŞI A ALTOR OAMENI POLITICI, APĂRUTĂ ÎI URMA REFORMELOR ÎNFĂPTUITE; [monstruoasa coaliţie]

• 2.ADOPTAREA DE CĂTRE CUZA A PRIMULUI DINTRE FIII SĂI NATURALI, SEMN ÎN OPINIA ,CELOR CE NU-L AGREAU CĂ DOREŞTE SĂ DEVINĂ REGE ŞI SĂ INSTITUE O DINASTIE;

• 3.INCIDENTELE DIN 15 AUGUST, 1865, ORCHESTRATE DIN UMBRĂ DE ADVERSARII LUI CUZA-EL FIIND LA EMS, ÎN GERMANIA- CÂND FORŢELE DE ORDINE AU INTERVENIT ŞI AU TRAS IMPOTRIVA PROTESTATARILOR;

• 4. DIN 15 AUGUST 1865 AU APĂRUT NUMEROASE COMPLICAŢII ÎN RAPORTURILE ROMÂNIEI CU MARILE PUTERI. VIZIBIL SE CONSTATĂ O RĂCIRE A RELAŢIILOR CU FRANŢA.

• 5. DOMNITORUL NU S-A CRAMPONAT DE PUTERE. MAI MULT , EL A FOST ANUNŢAT DE ORGANIZAREA COMPLOTULUI ŞI TOTUŞI NU A IMPUS MĂSURI SPECIALE DE PAZĂ.

10 mai 1866

Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depune în faţa parlamentului, jurământul său, în calitate de principe al României.

Încoronarea lui Carol ca rege al României, 10 mai 1881

Castelul Peleş din Sinaia

Stema ţării

Regele Carol I şi soţia sa, regina

Elisabeta

Carol I în Războiul de

independenţă (1877)

9 mai 1877

Mihail Kogălniceanu proclamă în Camera Deputaţilor independenţa de stat a României.

CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI(1877-1878)

Osman Paşa

Câmpul de bătălie de la Plevna

……TRECEŢI BATTRECEŢI BATALIOANE ROMALIOANE ROMÂNE CARPAŢII….!ÂNE CARPAŢII….!

În tranşee, pe front

Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti

27 MARTIE 1918:UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Ziarul “Tribuna”, din 30 martie 1918,

despre unirea Basarabiei cu România

Declaraţia de unire a Basarabiei cu România (fragment):

“Basarabia în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră ... În puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, în baza principiului ca popoarele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.”

15 - 28 NOIEMBRIE 1918:UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA

“Drept aceea

Noi,

Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investiţi singuri ca putere legiuitoare,

În numele suveranităţii naţionale,

Hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României.”

Declaraţia de Unire a Bucovinei cu

România

15/28 noiembrie 1918Palatul Metropolitan din Cernăuţi

Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie 1918

DOCUMENTELE MARII UNIRI

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba-Iulia, 1 Decembrie 1918

“Românii din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba-Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, au decretat unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român.”

(fragment)

Actul Proclamaţiei de Unire de la Alba-Iulia citit de Vasile Goldiş

1 DECEMBRIE 1918:UNIREA TRANSILVANIEI, BANATULUI,

CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI CU ROMÂNIA

Adunarea Nationala de la Alba Iulia

Peste 1 228 delegaţi aleşi şi peste 100 000 oameni veniţi din toate colţurile Transilvaniei, în căruţe, cu trenul, călare sau pe jos, s-au adunat la Alba Iulia.

Toţi cereau:

“Unirea sau moartea!”

Mulţimea entuziasmată a intonat “Deşteptă-te, române” de Andrei Mureşanu şi

“Pe-al nostru steag e scris Unire,Unire-n cuget şi-n simţiriŞi sub măreaţa lui umbrireVom înfrunta orice loviri ...” “E scris pe tricolor unire”, Ciprian Porumbescu