Vaccinuri Moderne

download Vaccinuri Moderne

of 43

  • date post

    26-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    214
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Vaccinuri Moderne

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    1/43

    Vaccinuri moderne

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    2/43

    Vaccinuri moderne

    Noua generatie de vaccinuri Fabricile producatoare de biopreparate utilizate in

    imunoprofilaxia, diagnosticul sau terapia bolilor la om sianimale au ca obiective permanente, ameliorarea gamei lor deproduse si prepararea altora noi, mult mai eficiente si lipsite de

    riscuri. Pentru vaccinurile moderne acest obiectiv se refera laobtinerea unor preparate cu proprietati imunogene ridicate,lipsite de reactii adverse, care induc o stare de imunitate activaputernica si de lunga durata la un numar cat mai mare dinindivizii vaccinati (daca este posibil la 100%).

    Exista un acord general in a considera ca vaccinurile viitoruluitrebuie sa tina cont de particularitatile fiecarei boli in parte, iarstrategia de vaccinare se se realizeze in functie de acestea.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    3/43

    Vaccinuri moderne

    Dezvoltarea biologiei moleculare i cunoatereamecanismelor rspunsului imun, a stimulatpreocuprile privind obinerea unor vaccinuri noi.

    Utilizarea anticorpilor monoclonali a fcut posibilidentificarea epitopior cu rol esenial n stimularearspunsului imun, iar genele codificatoare aleantigenelor, au fost clonate prin tehnicile deinginerie genetica.

    Genele codificatoare ale antigenelor protectoare, sepot izola dup fragmentarea genomului sub aciunea

    catalitic a enzimelor de restricie. Prin tehnologia ADN recombinant, genele se inser

    n celula procariot (E. coli,B. subtilis) sau n celuleleeucariote (levuri, celule mamaliene).

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    4/43

    Vaccinuri moderne

    Fragmentarea genomului cu endonucleaze derestricie este posibil numai pentrudezoxiribovirusuri.

    Genomul ARN trebuie mai nti transcris n ADNc iulterior poate fi utilizat n tehnicile de ADNrecombinant. Genomul ARN de polaritate pozitiveste adecvat scopului clonrii, dar nu a fost clonatADNc al unei catene de ARN de polaritate negativ.

    Celulele de mamifere reprezint substratul optimpentru clonarea genelor i pentru producerea

    proteinelor virale, deoarece plierea, transportulcelular i prelucrarea proteinelor sunt asemntoarecelor ce au loc n celula infectat de virusul natural.Celulele produc cantiti mari de antigen viral,codificat de gena clonat.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    5/43

    Tehnicile de clonare genic se folosesc pentru sintezaproteinelor unor virusuri, care nu se multiplic in vitro, nsistemele celulare uzuale. De exemplu, gena pentru sintezaantigenului HBs a fost inserat ntr-o plasmid i clonat delevuri. Proteina viral este neglicozilat, dar este imunogenpentru om i induce sinteza anticorpilor protectori fainfecia

    natural. S-au clonat genele codificatoare ale glicoproteinelorde HSV, VEB, HIV,VRS (virusul respirator sinciial). Pentru purificarea glicoproteinelor virale din celulele infectate

    n care a fost clonat gena, s-a folosit tehnica cromatografiei deafinitate cu anticorpi monoclonali sau alte tehnici de separare(cromatografia cu lectine, tehnici de separare fizic).

    ADN viral este funcional chiar n celula procariot, duptransferul prin intermediulunui vector (plasmid sau fag). Astfels-au sintetizat antigene de poliovirus, antigenul HBs,antigenulvirusului hepatitei A, HA i NA ale virusului gripal.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    6/43

    ADN viral este funcional chiar n celula procariot, duptransferul prin intermediulunui vector (plasmid sau fag). Astfels-au sintetizat antigene de poliovirus, antigenul HBs,antigenulvirusului hepatitei A, HA i NA ale virusului gripal.

    O variant a tehnicilor de ADN recombinant este aceea deobinere a vaccinurilor cuvirusul vaccinal hibrid. Genomulpoxvirusurilor codific circa 200 de proteine. Unele sunteseniale pentru multiplicarea viral, dar un interes deosebitprezint genele neeseniale pentru ciclul de multiplicare. Elereprezint circa 30% din genom i sunt grupate laextremitilegenomului ADN dublu catenar linear. In plus, genomul este

    mpachetat lax n virion.

    Aceste particulariti au permis obinerea, prin tehnicile deinginerie genic, a poxvirusurilor recombinate, infecioase,capabile s exprime genele strine inserate n genomul lor.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    7/43

    ADN viral este inserat n genomul virusului vaccinalprin recombinare la situsuri omologe. Virusulvaccinal hibrid se multiplic n celulele permisive igenele inserate n genomul su codific antigenulHBs, antigenul rabic, antigenul HSV etc.

    Vaccinurile virale hibride sunt stabile i stimuleazambele compartimente ale rspunsului imun.

    O alt cale de producere a vaccinurilor viraleatenuate, genetic stabile, implic obinereamutantelor de deleie. Acestea au o capacitate

    diminuat de multiplicare, ceea ce echivaleaz cuatenuarea. Mutantele prin deleie trebuie s-ipstreze infeciozitatea iimunogenitatea i s fiestabile genetic.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    8/43

    Vaccinarea genica reprezinta o alta cale care consta inadministrarea directa a genelor de interes care suntintegrate in genomul unor celule somatice caresintetizeaza proteinele imunizante in organismul primitor

    si sistemul imun al acestuia raspunde prin elaborareaefectorilor celulari si umorali specifici. Utilizarea ca vaccinuri a anticorpilor antiidiotipici, care

    mimeaza structura antigenelor originare. Utilizarea a asa numitelor bacterii fantoma constituite din

    membrane celulare goale, fara citoplasma, dar a carorsuprafata ramane intacta.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    9/43

    Tipuri de vaccinuri moderne

    Vaccinurile ribozomale Sunt structuri eseniale, invizibile la microscopul optic, vizibile doar la microscopul

    electronic cu transmisie (MET), fiind uniform dispersate n citoplasma care are unaspect granular i prezentndu-se ca formaiuni sferic-ovalare cu = 2025nm,aspect care s-a dovedit a nu corespunde formei reale.

    Ribozomii bacterieni au constanta de sedimentare 70 S.

    Din punct de vedere chimic, ribozomii sunt structuri ribonucleoproteice, alctuite din 2subuniti: subunitatea mic de 30S i subunitatea mare de 50S, cea mic avnd forma unui

    receptor de telefon aezat pesubunitatea mare (structura chimic i morfologia aufost determinate prin tehnici de mare finee biochimice, imunologice, cristalografiein raze X).

    Cele dou subunitipot fi asociate, stare n care ribosomii sunt funcionali (nprezena ionilor de Mg2+) sau disociate,fiind dispersate n citoplasm (lascderea

    concentraiei de Mg2+). Subunitile ribosomale conin: Subunitatea mic: 1 molecul ARNr 16S*; 21 molecule de proteine S** (S1-S21; S, de la engl. Small = mic). Subunitatea mare: 2 molecule ARNr: 23S i 5S; 34 molecule de proteine L (L1-L34; L, de la engl. Large = mare).

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    10/43

    Vaccinurile ribozomale

    Ribozomii sunt prezenti n toate celulele vii.Ei sunt alcatuiti din doua subunitati,una mare si una mica. In 1980, Ada Yonath reuseste sa relizeze primele cristale deribosomes, insa de slab calitate. n 1990, ea a crescut semnificativ calitatea acestorcristale, dar inca avea unele dificultati pentru a obine o bun structur.ThomasSteitz umrul 1995, si gratie aporturilor complementare ale microscopiei electroniceei reusesc sa publice o prima structura la rezoluie sczut (9Angstroms). n august2000, Steitz si echipa lui reusesc sa obina o noua structura a subunitatii ribozomalemari (rezoluie de 2,4 angstroms), ntimp ce Venkatraman Ramakrishnan si AdaYonath publica noilor structuri ale subunitatii ribozomale.

    Contributiile lor la studiul ribozomilor sunt esentiale. n elucidarea structurii aceasteimasinarii celulare prin cristalografie cu raze X, ei au contribuit la o mai bunnelegere a funcionrii sale i deasemenea la punerea in evidenta a situsurilor derecunoatere a antibioticelor specifice. Aceste lucrari au contribuit la introducerea inpractica de noi molecule impotriva tuberculozei sau impotriva agentului patogenStaphylococcus aureus.

    Thomas Steitz lpaule ds 1995 dans cette tche, et grce aux apportscomplmentaires de la microscopie lectronique, ils parviennent publier unepremire structure faible rsolution (9 Angstrms).

    http://www.pseudo-sciences.org/spip.php?article1316

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    11/43

    Vaccinurile ribozomale

    Primul vaccin ribozomal dateaza din 1965, cand Youmans siYoumans au demonstrat ca extractele ribozomale deMycobacteriumtuberculosis avirulent, imunizeaza soarecele fata deinocularea de proba cu bacterii virulente. Un alt vaccin ribozomaleste vaccinul antisalmonelic acesta s-a preparat astfel:

    cultura vaccinala s-a obtinut prin insamantarea in placi Fernbach cu1,5 l mediu BHI (Difco) a 100 ml de inocul de Salmonellatyphimurium aflat in faza de multiplicare exponentiala;

    acestea s-au incubat 8 ore la 37 C intr-un agitator New BrunswickScientific;

    celulele au fost colectate prin centrifugare la 30000 x g in SorwallRC-2B centrifuga echipata cu un rotor continuu-flow SZ-14, apoi

    spalate cu 0,01 M ser tris (hydroxymethyl) amino-metan-hydrocloridph 7,5 continand 0,01 M MgCl2 (TMB);celulele s-au pastrat in loturi de 50 g la - 80 C.

  • 7/25/2019 Vaccinuri Moderne

    12/43

    Vaccinurile ribozomale

    Izolarea ribozomilor 100 g celule spalate au fost suspendate in 400 ml 0,1 M

    TMB; la suspensia de celule s-a adaugat deoxiribonucleaza in

    concentratie de 2 g/ml; celule bacteriene din suspensie au fost sparte prinagitare in 2 etape cate 5 minute, in flacoane din otel inoxcare contineau 40 g bile de sticla cu un omogenizatorBraun MSK;

    celulele au fost racite intr-un omogenizator cu vibratie,intr-un lichid cu CO2; extractul de celule a fost filtrat printr-o palnie cu bile