Post on 08-Apr-2016
description
14
14.1 Metode de studiu şi analiză a procesului de producţie 14.1.1 Graficul de analiză generală a procesului de producţie O societate comercială specializată în realizarea unor repere pentru
industria construcţiilor de maşini prelucrează produsul P, al cărui proces tehnologic presupune următoarea succesiune a operaţiilor de prelucrare:
turnare; control tehnologic; tratament termic; control tratament termic; prelucrări mecanice; control prelucrări mecanice; montaj; finisaj; probe; ataşare etichetă produs; ambalare; control final.
Parale cu procesul tehnologic principal se desfăşoară alte două procese de
producţie: • executare etichete; • executare cutii de ambalaj. În vederea descrierii acestui proces tehnologic se foloseşte metoda
graficului de analiză generală prezentat în figura 14.1.
ORGANIZAREA PROCESUALĂ A PRODUCŢIEI DE SERIE
MICĂ ŞI INDIVIDUALĂ
Managementul producţiei
Durata totală a ciclului de producţie a produsului P este de 755 minute sau
de aproximativ 13 ore.
Execuţie ambalaje
Execuţie etichetare
Execuţie ambalaj
Control ambalaj
9
5 10 min.
30 min;
Execuţie etichete
Control etichetă
5 min;
10 min;
7
4
Materii prime şi materiale
1
2
3
2
4
5
6
8
10
6
1
3
Turnare – 300 min;
Control turnare – 15 min;
Prelucrări mecanice – 45 min;
Tratament termic – 100 min;
Montaj produs – 70 min;
Finisaj produs – 30 min;
Ataşare etichetă – 10 min;
Ambalare – 15 min;
Control final – 20 min.
Figura 14.1 Graficul de analiză a procesului tehnologic al produsului P.
Control tratament termic – 15 min;
Control prelucrări mecanice – 20 min;
Probe, încercări - 60 min;
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
14.1.2 Graficul de circulaţie şi graficul de analiză detaliată (după prof. univ. dr. C. Bărbulescu)
A. Graficul de circulaţie – situaţia existentă. În urma executării procesului tehnologic al produsului P, descris cu
ajutorul graficului de analiză generală, acesta se depozitează într-unul din depozitele de produse finite ale societăţii. Înaintea depozitării, loturile de produse sunt recepţionate, înmatriculate şi controlate la serviciul de recepţie al societăţii. Toate operaţiile desfăşurate pe suprafaţa acestui serviciu sunt descrise în figura 14.2.
B. Graficul de analiză detaliată – situaţia existentă.
Tabelul 14.1 Denumirea procesului:
Recepţia şi
depozitarea produselor
Simbol operaţie
Număr operaţii
Durata (min)
Distanţa (m)
Număr muncitori
3 65 - 6
Locul desfăşurării: Serviciul recepţie
1 30 - 2
4 27 46 4
7 72 - -
1 15 - 3
Data întocmirii: 10 oct. 1998 Situaţia existentă Executant: IONESCU N. Total 16 209 46 15
3
6
11 1
2
2
32
4 153
4 7 i DEPOZIT
SERVICIUL RECEPŢIE
MASĂ DE RECEPŢIE MASĂ DE
ÎNMATRICULARE
MASĂ DE CONTROL
Figura 14.2 Graficul de circulaţie – situaţia existentă
Managementul producţiei
Tabelul 14.2 Simbol operaţie Nr.
crt. Denumirea operaţiei
Durată (min)
Distanţă (m)
Număr muncitori
1. Descarcă produsele din cărucior
5 - 2
2. Aşteaptă produsele
10 - -
3. Transport la masa de înmatriculare
7 10 1
4. Aşteptă înmatricularea
12 - -
5. Înmatriculare produse
30 - 2
6. Aşteaptă transportul la masă
14 - -
7. Transport la masa de control
9 11 1
8. Aşteaptă controlul produselor
15 - -
9. Controlul produselor
30 - 2
10. Aşteaptă transportul la masa de recepţie
12 - -
11. Transportul la masa de recepţie
5 10 1
12. Recepţia produselor
30 - 2
13. Aşteaptă transportul
9 - -
14. Transport la depozit
6 15 1
15. Aşteptă depozitarea
25 - -
16. Depozitare produse
15 - 3
C. Graficul de circulaţie – situaţia îmbunătăţită În urma rezultatelor analizei rezultatelor obţinute în graficul de circulaţie şi
graficul de analiză detaliată, se poate constata faptul că în urma unor măsuri organizatorice ar putea fi reduşi timpii de aşteptare ai produselor între operaţii şi distanţele de transport. Astfel, cele trei mese de înmatriculare, control recepţie, ar putea fi alăturate, eliminându-se în acest fel operaţiile de transport şi aşteptare dintre cele trei operaţii.
Modul de desfăşurare al procesului în urma acestor măsuri este descris cu ajutorul graficului de circulaţie – situaţia îmbunătăţită, din figura 14.3.
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
D. Graficul de analiză detaliată – situaţia îmbunătăţită. Descrierea procesului de producţie obţinut în urma măsurilor
organizatorice propuse se poate face ţi cu ajutorul graficului de analiză detaliată – situaţia îmbunătăţită, din tabelul 14.3.
Tabelul 14.3
Denumirea procesului Recepţia şi depozitarea produselor
Simbol operaţie
Număr operaţii
Durata (min)
Distanţa (m)
Număr muncitori
3 65 - 6
Locul desfăşurării: Serviciul recepţie
1 30 - 2
2 13 25 2
4 56 - -
1 15 - 3
Data întocmirii: 15. oct. 1998
Situaţia îmbunătăţită Executant:
IONESCU N: Total 11 179 25 13
DEPOZIT
11 1 2
2
1
3
3 2
4
1
Masă de înmatriculare
Masă de control
Masă de recepţie
SERVICIUL RECEPŢIE
Figura 14.3 Graficul de circulaţie – situaţia
Managementul producţiei
Tabelul 14.4 Simbol operaţie Nr.
Crt. Denumirea operaţiei
Durata (min)
Distanţa (m)
Număr muncitori
1. Descarcă produsele din cărucior
5 - 2
2. Aşteaptă transportul
10 - -
3. Transport la masa de înmatriculare
7 1
4. Aşteaptă înmatricularea
12 10 -
5. Înmatriculare produse
30 - 2
6. Control produse
30 - 2
7. Recepţie produse
30 - 2
8. Aşteaptă transportul
9 - -
9. Transport la depozit
6 15 1
10. Aşteptă depozitarea
25 - -
11. Depozitare produse
15 - 3
Comparând rezultatele înscrise în cele două grafice de analiză detaliată
(situaţia existentă şi situaţia îmbunătăţită), se observă o reducere a numărului de operaţii de la 16 la 11, a duratei operaţiilor cu 30 minute (de la 209 minute la 179 minute), a distanţei parcurse cu 21 m şi cu 2 a numărului de muncitori.
14.2 Fundamentarea mărimii suprafeţelor de producţie
14.2.1 Fundamentarea mărimii suprafeţei de producţie a unui atelier
de prelucrări mecanice Suprafaţa totală de producţie a acestui atelier este dată de relaţia:
,NSS utTp⋅=
unde:
St = suprafaţa totală a unui utilaj; Nu = numărul de utilaje necesare din cadrul atelierului.
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
Suprafaţa totală a unui utilaj St se va determina, la rândul ei, cu ajutorul relaţiei:
,SSSS egSt ++=
unde:
SS = suprafaţa statică; Sg = suprafaţa de gravitaţie; Se = suprafaţa de evoluţie.
,nSS Sg ⋅=
unde: n = numărul laturilor din care poate fi servită maşina.
( ) ,KSSS gSe ⋅+=
unde: K = coeficientul de suprafaţă de evoluţie a utilajului.
Numărul de utilaje din atelierul de prelucrări mecanice (Nu) se determină după relaţia:
,TK
nQN
dni
n
1itii
u ⋅=∑=
unde:
Qi = cantitatea de produse i; nti = norma de timp a produsului i; Kni = coeficientul de îndeplinire a normei produsului i; Td = timpul disponibil de lucru al utilajului.
− Studiu de caz
Atelierul de prelucrări mecanice al unei societăţi comerciale primeşte o comandă de 85000 produse P anual. Regimul de lucru al atelierului este săptămâna de lucru întreruptă în două schimburi a 8 ore. Timpul pentru reparaţii planificate reprezintă 10% din fondul de timp nominal. Utilajele existente în acest atelier au următoarele caracteristici:
au o suprafaţă statică medie de 10 m2;
Managementul producţiei
sunt servite de ambele părţi ale utilajului; coeficientul de suprafaţă de evoluţie K = 1,5; norma de timp de prelucrare mecanică a unui produs este de 0,5 h/produs;
coeficientul de utilizare a timpului este 0,90
. Rezolvare Timpul disponibil al utilajelor:
( )[ ] ( )[ ]{ } ( )h3672165,229
16255%102551665252365%1065252365Td
=⋅==⋅−=⋅++−−++−=
Numărul de utilaje necesare în atelierul de prelucrări mecanice:
utilaje138,3304
4250036729,0
5,085000TKuQN
du ==
⋅⋅
=⋅⋅
=
Suprafaţa de producţie a atelierului:
tTp S13S ⋅=
2
s m10S =
2g m20210S =⋅=
( ) 2
e m455,12010S =⋅+=
2t m75452010S =++=
22
Tp m975m7513S =⋅=
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
14.2.2 Fundamentarea mărimii suprafeţei de producţie a unui atelier de turnătorie
Necesarul agregatelor de turnare (Na) se determină cu ajutorul relaţiei:
,
dT
KG
QN
s
dm
a
⋅⋅=
unde:
Q = greutatea materialelor care vor fi prelucrate; Gm = greutatea materiei prime care intră o singură dată în agregat; K = coeficientul de transformare din materia primă în produs finit; Td = timpul disponibil de lucru al agregatului; ds = durata perioadei de timp necesară pentru elaborarea unei şarje.
Suprafaţa atelierului de turnătorie depinde şi de suprafaţa ocupată de ramele de turnare a produselor.
Numărul ramelor de turnare este dat de relaţia:
.Toră/rame.Nrramă/produs.Nr
QNd
R ⋅⋅=
Cantitatea de produse care a fost comandată societăţii comerciale va fi
turnată în atelierul de turnătorie cu ajutorul agregatelor de turnare şi a ramelor de turnare.
Suprafaţa atelierului de turnătorie:
,SSS RtAtAT += unde:
SAt = suprafaţa agregatelor de turnare; SRt = suprafaţa ramelor de turnare.
,SNS aaAt ⋅= unde:
Na = numărul agregatelor de tunare; Sa = suprafaţa unui agregat.
,SNS rRRt ⋅= unde:
NR = numărul ramelor de turnare; Sr = suprafaţa unei rame de turnare.
Managementul producţiei
− Studiu de caz În atelierul de turnătorie, materia primă necesară celor 85000 de produse va
fi turnată cu ajutorul agregatelor de turnare şi a ramelor de turnare. Se ştie că un produs cântăreşte în medie 5 t, durata de elaborare a unei şarje este de 5 h, cantitatea care intră o singură dată în agregat este de 60 t, iar coeficientul de transformare din materie primă în produs finit este de 0,75. Regimul de lucru al atelierului de turnătorie este cu săptămâna neîntreruptă de lucru, iar întreruperile pentru reparaţii ale instalaţiilor de turnare reprezintă 5% din fondul de timp calendaristic al atelierului.
Suprafaţa unui agregat de turnare este de 30 m2, iar a unei rame de turnare de 20 m2. Numărul produselor pe rama de turnare este cu 6, iar pe oră se obţine o ramă de produse turnate.
. Rezolvare Timpul disponibil:
h8322438876024365%524365Td =−=⋅⋅−⋅=
Numărul agregatului de turnare:
turnaredeagregate63744902125000
832275,0602585000
5832275,060
585000
dTKG
QN
s
dm
a
==
=⋅⋅⋅
=⋅⋅
⋅=
⋅⋅=
Suprafaţa ocupată de agregate de turnare:
2aaAt m180306SNS =⋅=⋅=
Numărul ramelor de turnare:
rame949932
425000832216
585000NR ==⋅⋅
⋅=
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
Suprafaţa ocupată de ramele de turnare:
2Rt m180209S =⋅=
Suprafaţa totală a atelierului de turnătorie:
2AT m360180180S =+=
14.2.3 Fundamentarea suprafeţei secţiei de producţie
specializată în executarea produsului P În cadrul acestei secţii, în faţa atelierului de turnătorie şi prelucrări
mecanice, mai există şi atelierele de forjă şi de montaj. Suprafaţa atelierului de montaj se determină cu ajutorul relaţiei:
,T
tsQSd
mAM
⋅⋅=
unde: Q = cantitatea de produse supuse montajului; s = suprafaţa de montaj necesară pentru un produs; tm = timpul unitar de montaj al produselor; Td = timpul disponibil al atelierului.
Suprafaţa secţiei de execuţie a produsului P:
,SSSSS AMAFPMATP +++= unde:
SAT = suprafaţa atelierului de turnătorie; SPM = suprafaţa atelierului de prelucrări mecanice; SAF = suprafaţa atelierului de forjă; SAM = suprafaţa atelierului de montaj.
Managementul producţiei
− Studiu de caz
Cantitatea de 85000 produse P se va prelucra în atelierul de forjă, a cărui suprafaţă este de 85% din suprafaţa atelierului de turnătorie. Ultima fază a procesului tehnologic, montajul, va avea loc în atelierul de montaj, al cărui regim de lucru este cu săptămâna neîntreruptă în 2 schimburi a 8 ore. Timpul unitar de montaj este de 1,98 h, iar suprafaţa unitară de montaj este de 50 m2.
2AF m30636085.0S =⋅=
( )[ ]2
AM m20624080
84150001665252365
98,15085000S ==⋅++−
⋅⋅=
Suprafaţa secţiei de producţie „P” va fi:
2P m37032062306975360S =+++=
14.3 Metoda verigilor utilizată pentru amplasarea locurilor de muncă În atelierul de prelucrări mecanice al unei societăţi comerciale, există 12
locuri de muncă specializate: • 2 utilaje – structuri longitudinale; • 1 utilaj – maşină de rectificat; • 3 utilaje – maşini de frezat; • 1 utilaj – maşină de rabotat; • 3 utilaje – maşini de debitat; • 2 utilaje – maşini de alezat. Vom simboliza operaţiile executate de aceste utilaje cu: A – strunjire; B – frezare; C – debitare; D – rectificare; E – rabotare; F – alezare. Atelierul de prelucrări mecanice este specializat în fabricaţia a 4 repere, R1,
R2, R3, R4, care vor fi executate în următoarele cantităţi: R1 – 7100 buc; R2 – 7200 buc; R3 – 14000 buc; R4 – 26000 buc.
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
Fluxul tehnologic al fiecărui reper va fi: R1: A C A D E B F E; R2: B D A C A D E F; R3: A D E B C A E F; R4: A B C A D E B F. Transportul acestor repere între locurile de muncă se realizează pe locuri
de produse cu ajutorul unor containere de transport, a căror capacitate este influenţată de gabaritul acestor repere. Astfel, într-un container se vor transporta:
R1 – 100 buc, R2 – 200 buc, R3 – 400 buc, R4 – 700 buc. A. Amplasarea locurilor de muncă în varianta în care nu se cunosc
cantităţile care se fabrică şi se transportă.
1. Întocmirea tabelului verigilor.
R1 R2 R3 R4
LM VP LM VP LM VP LM VP A C A D E B F E
AC CA AD DE EB BF FE
B D A C A D E F
BD DA AC CA AD DE EF
A D E B C A E F
AD DE EB BC CA AE EF
A B C A D E B F
AB BC CA AD DE EB BF
2. Întocmirea tabelului intensităţilor de trafic.
A B C D E F F 5 E 11 D 10 C
8
B 9 A 13
Managementul producţiei
3. Amplasarea primelor trei locuri de muncă, cu cel mai mare număr de verigi de producţie, cu celelalte locuri de muncă (A, D, E) în centrul suprafeţei de producţie.
4. Analiza posibilităţilor de amplasare a celorlalte locuri de muncă, în ordinea descrescătoare a numărului de verigi de producţie, faţă de locurile de muncă deja amplasate.
a) După locurile de muncă A, D, E, urmează amplasarea locului de muncă B.
BA +BD = 1+1 = 2 BD + BE = 1 + 3 = 4 BE +BA = 3 + 1 = 4 Locul de muncă B va fi amplasat fie în faţa laturii DE, fie în faţa laturii
AE, deoarece cu acestea are cele mai multe verigi de producţie. Convenim să-l amplasăm în faţa laturii AE.
b) Următorul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi locul de muncă C.
Analiza posibilităţilor de amplasare CA + CD = 6 +0 = 6 CD + CE = 0 + 0 =0 CE + CB = 0 + 2 = 2 CB + CA = 2 + 6 = 8
pune în evidenţă faptul că locul de muncă C va fi amplasat în faţa laturii AB. c) Ultimul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie, va fi
locul de muncă F. Analiza posibilităţilor de amplasare FA + FD = 0 + 0 =0 FD + FE = 0 + 3 =3 FE + FB = 3 + 2 = 5 FB + FC = 2 + 0 = 2 FC + FA = 0 + 0 = 0
pune în evidenţă faptul că locul de muncă F ca fi amplasat în faţa laturii EB.
D
A
C B
E
F
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
B. Varianta în care se cunosc cantităţile care se fabrică şi se transportă. Numărul de containere necesar pe o perioadă de o lună de zile pentru
transportul celor 4 repere va fi:
;711007100N 1R ==
;36200
7200N 2R ==
;35400
14000N 3R ==
.40700
28000N 4R ==
1. Etapa „Întocmirii tabloului verigilor” rămâne valabilă din prima
variantă.
2. În etapa „Întocmirii tabloului intensităţilor de trafic”, în căsuţa corespunzătoare fiecărei verigi de producţie a fiecărui produs, se va trece numărul de containere transportate lunar din fiecare fel de produs. În continuare se va trece numărul de containere în acelaşi mod ca şi varianta precedentă.
Procedând astfel, tabloul intensităţilor de trafic va arăta astfel:
A B C D E F F 71, 40 71, 36, 35 253 E 35 71, 35, 40 71, 36, 35
40 505
D 71, 36, 36, 35, 40
36 436
C 71, 71, 36, 36, 35, 40
35, 40 364
B 40 408 A 582
Managementul producţiei
3. Amplasarea primelor trei locuri de muncă în ordinea descrescătoare a numărului de containere de transport în centrul suprafeţei de producţie – A, D, E.
4. Analiza posibilităţilor de amplasare a celorlalte locuri de muncă (în ordinea descrescătoare a numărului de containere de transport).
a) Primul loc de muncă după A, D, E care va fi amplasat pe suprafaţa de producţie este locul de muncă B.
Analiza posibilităţilor de amplasare: BA + BD = 40 + 36 = 76 BD + BE = 36 + 399 = 435 BE + BA = 399 + 40 = 439
evidenţiază faptul că B va fi amplasat în faţa laturii EA.
b) Următorul loc de muncă ce va fi amplasat este C. Analiza posibilităţilor de amplasare a locului de muncă C cu celelalte
locuri de muncă deja amplasate CA + CD = 289 + 0 = 289 CD + CB = 0 + 0 = 0 CE + CB = 0 + 75 = 75 CB + CA = 75 + 289 = 364
evidenţiază faptul că C va fi amplasat în faţa laturii AB. c) În sfârşit facem analiza posibilităţilor de amplasare pentru locul de
muncă F. FA + FD = 0 + 0 = 0 FD + FE = 0 + 142 = 142 FE + FB = 142 + 111 = 253 FB + FC = 111 + 0 = 111 FC + FA = 0 + 0 = 0 Locul de muncă F va fi amplasat în faţa laturii BE a poligonului generat
prin amploarea celorlalte locuri de muncă.
D
A
C B
E
F
Organizarea procesuală a producţiei de serie mică şi individuală
Rezultă că, indiferent de varianta adoptată, am obţinut aceeaşi schemă teoretică de amplasare. Se observă însă că varianta a doua este mai exactă, probabilitatea de a avea situaţii identice în ceea ce priveşte numărul de containere transportate fiind mai mică decât în cazul luării în considerare a numărului de verigi dintre locurile de muncă.
Metoda verigilor (în ambele variante) oferă o schemă teoretică de amplasare a locurilor de muncă, aceasta trebuind însă să ia în considerare cerinţele impuse de specialişti în tehnologie, în ceea ce priveşte asigurarea gradului de luminozitate cerut de unele locuri de muncă şi a apropierii de guri de aerisire sau instalaţii de ventilaţie pentru locurile de muncă ce eliberează noxe.