Post on 26-Feb-2018
7/25/2019 Analiza Modernitatii
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-modernitatii 1/5
Universitatea din București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Influența schimbării culturale asupra consumului de cultură
(Analiza modernității și a globalizării)
Profesor: prof univ. Dr. Lazăr Vlăsceanu
Student: George DinuMaster: Research in Sociology
7/25/2019 Analiza Modernitatii
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-modernitatii 2/5
Știm că valorile reprezină un construct abstract care se află la baza atitudinilor și
comportamentelor indivizilor într-o societate. În cartea sa, Modernization, Cultural Change,
and Democracy, R. Inglehart demonstrează că valorile de bază ale oamenilor sunt în continuă
schimbare, afectând comportamentul lor politic, sexual, economic, și religios. Prin prezenta
lucrare dor esc să descriu variația consumului cultural din România în funcție de schimbarea
culturală, în perioada 2005 – 2014.
Sociologul Rudolf Rezsohazy definește valoarea ca fiind tot ceea ce oamenii
apreciază, respectă, doresc să obțină, recomandă, propun ca ideal. Idei, emoții, gesturi,
atitudini, instituții, lucruri materiale, etc. Toate acestea pot poseda calități, în virtutea cărora
sunt apreciate, dorite, recomandate.1
Conceptul de valoare este inseparabil de noțiunea de preferință. Pentru a se înțelege
mai bine acest concept, R. Rezsohazy ne indică patru dimensiuni principale:
1. Fiecare valoare are un obiect, adică ceea ce este valorizat, apreciat. Fiecare element al
realității sociale, al universului spiritual și moral poate avea un aspect de vloare
2. Acest aspect este calificat printr-un adjectiv ca fiind prețios sau demn de dispreț, bun
sau rău, util sau inutil, frumos sau urât, etc. Sentința obținută este o judecată de
valoare.
3.
Valorile devin norme când impun sau r eglementează conduitele, prescriind o linie de
acțiune. Valorile creează norme, iar normele ghidează acțiunile.
4. Purtătorii de valori sunt actori individuali sau colectivi sau grupuri sociale.2
În perspectiva lui Hofstede, cultura se manifestă pr in patru dimensiuni: simboluri,
eroi, ritualuri și valori. Valorile sunt sentimente bipolare (au conotație pozitivă / negativă)
care se regăsesc în nucleul culturii, inflențând celălalte trei practici: simboluri, eroi și
ritualuri.3
Inglehart ne explică, în cartea sa, că permisa de bază a teoriei modernității este foarte corectă, și anume că: dezvoltarea socioeconomică aduce schimbări majore în societate,
cultură și politică. Acesta demonstrează, prin date empirice, că dezvoltarea socioeconomică
tinde să transforme valorile de bază ale indivizilor și credințele acestora.4
1 Rudolf Rezsohazi, Sociologia Valorilor , Editura Institutul European, Iași, 2008, p.15
2 Ibidem, p.163 Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede, Michael Minkow, Culturi și organizații: softul mental cooperarea
interculturală și importanța ei pentru supraviețuire, Editura Humanitas, București, 2012, p. 204 Ronald Inglehart, Christian Welzel, Modernization, Cultural Change and Democracy, Cambridge University
Press, New York, 2005, p. 17
7/25/2019 Analiza Modernitatii
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-modernitatii 3/5
Schimbările culturale majore care s-au petrecut odată cu ascensiunea socioeconomică,
au operat prin două faze:
1) Industrializarea este cea care dă naștere primei schimbări culturale, aducând
birocratizarea și secularizarea.
2) Ascensiunea postindustrializării ne duce către un alt proces de schimbare
culturală majoră, iar în loc de raționalizare, birocratizare și secularizare, accentul
se va pune pe valori care duc către autonomia individului și spre auto-exprimare.5
Societățile industriale se concentrează pe maximizarea producției materiale pentru a
obține bunăstare iar modernizarea postindustrială aduce o schimabre strategică în economie,
de la maximizarea standardelor vieții materiale la maximizarea bunăstării prin schimbări ale
stilului de viață. „Calitatea experienței” devine criteriul principal pentru a avea o viață
satisfăcută, înlocuind cantitatea comodităților , a obiectelor materiale.6
Conform datelor colectate de pe website-ul www.worldvaluessurvey.org în anul 2014,
România se încadrează în zona valorilor tradiționale și de supraviețuire, valori ce
caracterizează perioada industrială. În graficul de mai jos este prezentată variația acestor
valori din anul 2005 până în anul 2014. În această peroioada putem observa evoluția acestora
către acele valori postindustriale, de auto-exprimare.
5 Ibidem, p. 37
6 Ronald Inglehart, Christian Welzel, Modernization, Cultural Change and Democracy, Cambridge University
Press, New York, 2005, p. 37, apud Florida, Richard, The Rise of Creative Class, Basic Books, New York,2002, p.25
2005 2014
-2,5
-2
-1,5
-1
-0,5
0
0,5
1
1,5
2
2,5
-2,5 -2 -1,5 -1 -0,5 0 0,5 1 1,5 2 2,5
V a l o r i t r a d i ţ i o n a l e v s . v a l o r i s e c u l a r -
r a ţ i o n a l e
Valori de supravieţuire vs. valori de auto-exprimare
7/25/2019 Analiza Modernitatii
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-modernitatii 4/5
Plecând de la graficul de mai sus, putem trage concluzia că față de anul 2005, in 2014
variația valorilor de supraviețuire scade, indivizii tinzând către valori de auto-exprimare,
valori ce duc la emanciparea acestora în societate. Astfel am urmărit să analizez datele
privind consumul cultural în spațiul public, analizând evoluția a patru indicatori
(Operă/Operetă, Cinematograf, Teatru, Muzee/Expoziții) în perioada 2005 – 2014.
Datele au fost colectate de pe website-ul Institutului Național Pentru Cercetare și
Formare Culturală, www.culturadata.ro, din Barometrul anual de Consum Cultural.7
Acest grafic reprezintă procentajul indiviziilor din România care au frecventat cel
puțin o dată într -un an instituțiile publice de cultură menționate mai sus. Putem observa că
odată cu dezvoltarea socioeconomică, după perioada crizei financiare din anul 2009,
consumul cultural în spațiul public crește, și totodată putem vedea corelarea dintreschimbarea valorilor, și modificarea comportamentului de consum cultural în rândul
populației din România.
În urma datelor prezentate putem spune că, cu cât factorul socioeconomic va prospera,
cu atât valorile de supraviețuire se vor transforma în valori de auto-exprimare, iar acestă
emancipare va putea să genereze o creștere în rândul consumului cultural de către indivizi.
7 http://www.culturadata.ro/categorie-cercetari-finalizate/1_barometrul-de-consum-cultural/
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%90%
100%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014
Chart Title
Operă şi operetă Cinematograf Teatru Muzee/expoziţii
7/25/2019 Analiza Modernitatii
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-modernitatii 5/5
Referințe:
Rudolf Rezsohazi, Sociologia Valorilor , Editura Institutul European, Iași, 2008
Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede, Michael Minkow, Culturi și organizații: softul
mental cooperarea interculturală și importanța ei pentru supraviețuire , Editura
Humanitas, București, 2012
Ronald Inglehart, Christian Welzel, Modernization, Cultural Change and Democracy,
Cambridge University Press, New York, 2005
www.worldvaluessurvey.org
www.culturadata.ro