Visul reprezint o succesiune de imagini, emoii sau gnduri care survin n timpul somnului.

Toi oamenii viseaz dar doar unul din trei poate s-i aminteasc detaliat ceea ce a visat. Visele acoper aproximativ 20% din durata somnului; cele mai multe persoane viseaz de 4-5 ori pe noapte la intervale de aproximativ 90 de minute. Durata viselor este 10 25 minute, scznd pe msur ce se

apropie perioada de trezire. Substanele psihoactive i psihotrope pot modifica structura somnului i a viselor.

Avnd n vedere funciile i semnificaia visului, Sigmund Freud l numea, n 1900, calea regal spre incontient. Cercetrile au demonstrat c visele integreaz, repar, restaureaz i consolideaz coninuturile memoriei. Persoanele deprivate de somn pot fi afectate de deteriorarea sau dezintegrarea rapid a diferitelor funcii cognitive sau, n situaii extreme, chiar de psihoze. Anumite cercetri au demonstrat c cele mai multe vise sunt triri aleatoare menite s menin active, periodic, procesele mentale n timpul somnului.

Visele reprezint totalitatea experienei noastre de via i reflect ceea ce ne-a facut s ne simim ru sau bine de-a lungul timpului (ntmplri, ngrijorri, preocupri, felul n care interpretm evenimentele). Ele sunt trite n majoritatea simurilor dar, n special, vizual. n prezent, este greu de crezut c toate visele sunt mesaje divine sau expresii ale impulsurilor, conflictelor, stilului de via sau personalitii persoanei. Totui anumite

teme care se regsesc n exces visele unei persoane pot oferi indicii despre anumite

probleme specifice, de exemplu: visele n care apar teme de pericol (pentru sine sau pentru alii) sunt specifice

persoanelor anxioase; o persoan deprimat poate visa c a fost nvins, dezamgit sau pedepsit; n paranoia pot aprea vise cu persecuii sau abuzuri nejustificate; maniei i sunt specifice teme extravagante.