Vis
1
Visul reprezintă o succesiune de imagini, emoții sau gânduri care survin în timpul somnului. Toți oamenii visează dar doar unul din trei poate să-și amintească detaliat ceea ce a visat. Visele acoperă aproximativ 20% din durata somnului; cele mai multe persoane visează de 4-5 ori pe noapte la intervale de aproximativ 90 de minute. Durata viselor este 10 – 25 minute, scăzând pe măsură ce se apropie perioada de trezire. Substanțele psihoactive și psihotrope pot modifica structura somnului și a viselor. Având în vedere funcțiile și semnificația visului, Sigmund Freud îl numea, în 1900, ”calea regală spre inconștient”. Cercetările au demonstrat că visele integrează, repară, restaurează și consolidează conținuturile memoriei. Persoanele deprivate de somn pot fi afectate de deteriorarea sau dezintegrarea rapidă a diferitelor funcții cognitive sau, în situații extreme, chiar de psihoze. Anumite cercetări au demonstrat că cele mai multe vise sunt trăiri aleatoare menite să mențină active, periodic, procesele mentale în timpul somnului. Visele reprezintă totalitatea experienței noastre de viață și reflectă ceea ce ne-a facut să ne simțim rău sau bine de-a lungul timpului (întâmplări, îngrijorări, preocupări, felul în care interpretăm evenimentele). Ele sunt trăite în majoritatea simțurilor dar, în special, vizual. În prezent, este greu de crezut că toate visele sunt mesaje divine sau expresii ale impulsurilor, conflictelor, stilului de viață sau personalității persoanei. Totuși anumite teme care se regăsesc în exces visele unei persoane pot oferi indicii despre anumite probleme specifice, de exemplu: visele în care apar teme de pericol (pentru sine sau pentru alții) sunt specifice persoanelor anxioase; o persoană deprimată poate visa că a fost învinsă, dezamăgită sau pedepsită; în paranoia pot apărea vise cu persecuții sau abuzuri nejustificate; maniei îi sunt specifice teme extravagante.
-
Upload
marcel-nitan -
Category
Documents
-
view
6 -
download
2
description
despre vis
Transcript of Vis
-
Visul reprezint o succesiune de imagini, emoii sau gnduri care survin n timpul somnului.
Toi oamenii viseaz dar doar unul din trei poate s-i aminteasc detaliat ceea ce a visat. Visele acoper aproximativ 20% din durata somnului; cele mai multe persoane viseaz de 4-5 ori pe noapte la intervale de aproximativ 90 de minute. Durata viselor este 10 25 minute, scznd pe msur ce se
apropie perioada de trezire. Substanele psihoactive i psihotrope pot modifica structura somnului i a viselor.
Avnd n vedere funciile i semnificaia visului, Sigmund Freud l numea, n 1900, calea regal spre incontient. Cercetrile au demonstrat c visele integreaz, repar, restaureaz i consolideaz coninuturile memoriei. Persoanele deprivate de somn pot fi afectate de deteriorarea sau dezintegrarea rapid a diferitelor funcii cognitive sau, n situaii extreme, chiar de psihoze. Anumite cercetri au demonstrat c cele mai multe vise sunt triri aleatoare menite s menin active, periodic, procesele mentale n timpul somnului.
Visele reprezint totalitatea experienei noastre de via i reflect ceea ce ne-a facut s ne simim ru sau bine de-a lungul timpului (ntmplri, ngrijorri, preocupri, felul n care interpretm evenimentele). Ele sunt trite n majoritatea simurilor dar, n special, vizual. n prezent, este greu de crezut c toate visele sunt mesaje divine sau expresii ale impulsurilor, conflictelor, stilului de via sau personalitii persoanei. Totui anumite
teme care se regsesc n exces visele unei persoane pot oferi indicii despre anumite
probleme specifice, de exemplu: visele n care apar teme de pericol (pentru sine sau pentru alii) sunt specifice
persoanelor anxioase; o persoan deprimat poate visa c a fost nvins, dezamgit sau pedepsit; n paranoia pot aprea vise cu persecuii sau abuzuri nejustificate; maniei i sunt specifice teme extravagante.
