S E C T O R U LEDUCAŢIE LINGVISTICĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ

RAPORT ANUAL - 2013

PROIECTUL 11.817.08.79A

PRINCIPII ŞI METODE

DE INTEGRARE NAŢIONAL-EUROPEANĂ

A VALORILOR EDUCAŢIEI UMANISTE

ÎN GIMNAZIU ŞI LICEU

RESURSE UMANELIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

(MATERNA)

Ţâmpău Victor cercet. ştiinţ.

Bâlici Veronica cerc. ştiinţ. sup.

Ghicov Adrian cerc. ştiinţ. stag.

EDUCAŢIA BILINGVĂ PREDAREA UNOR DISCIPLINE ÎN ROMÂNĂ

(ELEVILOR ALOLINGVI)

Cazacu Tamara şef sector

Cibotaru Liuba cerc. ştiinţ. stag.

Frunze Lilia cerc. ştiinţ. stag.

Doina Usaci cerc. ştiinţ. Stag.

LIMBA ŞI LITERATURA GĂGĂUZĂ (MATERNA)

Uzun-Negrescu Oxana cerc. ştiinţ.

LIMBI STRĂINE

Guţu Ion cerc. ştiinţ. Novac Eugenia cerc. ştiinţ. GEOGRAFIA Odoleanu Natalia cerc. ştiinţ.

EDUCAŢIA PATRIOTICĂ

Vicol Nelu cerc. ştiinţ.coord.

ÎN BAZĂ DE CONTRACT

NUMELE, PRENUMELE SARCINA

FRUNZE LILIA Elaborarea fişelor didactice la disciplina educaţia civică, clasa a X-a (predarea disciplinei alolingvilor în limba română). Dicţionar bilingv la disciplina educaţia civică, cl. a X-a.

ROŞCOVANU VERONICA

Metodologii de dezvoltare a competenţei comunicative a alolingvilor în limba română din perspectivă axiologică (la orele de limba şi literatura română în cl.X-XII).

ODOLEANU NATALIA

Metodologii de formare/dezvoltare a competenţei de soluţionare a problemelor mediului ambiant în învăţămîntul preuniversitar.

STATE LIVIA Tehnici de dezvoltare a competenţei de comunicare în limba română (maternă) din perspectivă axiologică. Etapa gimnazială.

OBIECTIVUL ETAPEI CONFORM PROIECTULUI:

• Experimentarea pedagogică a Modelului teoretico-didactic de integrare naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste la disciplinele şcolare: limba şi literatura română (materna); limba şi literatura găgăuză (materna); limbile străine; geografia; educaţia multilingvă a alolingvilor.

OBIECTIVE – REZULTATE PROIECTATE PENTRU 2013

Elaborarea instrumentarului ştiinţifico-didactic experimental privind formarea competenţelor disciplinare şi orientarea axiologică a elevilor.

Stabilirea nivelului şi dinamicii de formare /dezvoltare a competenţelor disciplinare şi a tendinţelor axiologice în gimnaziu şi liceu.

Model teoretico-didactic de integrare naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste validat.

Culegere de articole: Metodologia de formare /dezvoltare a competenţelor disciplinare ale elevilor din perspectivă axiologică în gimnaziu şi liceu.

SCOPUL EXPERIMENTULUI:

Formarea /dezvoltarea competenţelor disciplinare şi a orientării axiologice prin disciplinele:

• limba şi literatura română (materna); • limba şi literatura găgăuză (materna); • limbile străine (franceza, rusa); • geografia;• şi predarea unor discipline de studiu în limba română -

educaţia multilingvă a alolingvilor în gimnaziu şi liceu,

în baza Modelului teoretico-didactic de integrare naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu elaborat.

A fi european înseamnă

a avea valoare,

a fi solid,

a fi serios,

a avea spirit critic, electiv -

conştiinţa propriilor noastre valori.

Mihai Cimpoi

DOAR ATITUDINEA LOIALĂ FAŢĂ DE VALORI VA SALVA LUMEA

FUNCŢIA ŞCOLII DIN PUNCT DE VEDERE AL VALORILOR ESTE ATÎT CONSERVATIVĂ, CÎT ŞI RECONSTRUCTIVĂ.

ŞCOALA PREGĂTEŞTE ELEVII ATÎT PENTRU ALEGERI PREZENTE, CÎT ŞI PENTRU ALEGERI POSIBILE, VIITOARE.

OBIECTIVELE PROCESULUI EDUCATIV SÎNT DEFINIBILE DIN PUNCT DE VEDERE AXIOLOGIC.

APROPRIEREA VALORILOR E UN SEMN DE MATURITATE, DE DOBÎNDIRE A UNEI COMPETENŢE VALORICE PENTRU ORIENTAREA EXISTENŢIALĂ .

C.CUCOŞ cu ref. La BUTTER

DIMENSIUNEA VALORICĂ ESTE INTRINSECĂ EDUCAŢIEI.

GENERALIZĂRI SECTOR• Examinarea rezultatelor experimentale ale Modelului demonstrează

intensificarea formării /dezvoltării competenţelor disciplinare şi a unui anumit nivel al orientării axiologice.

• Axiologizarea procesului educaţional se obţine prin axiologizarea parcursului educaţional şi al instrumentarului ştiinţifico-didactic. 

• Rezultatele obţinute se datorează metodologiei elaborate de către fiecare cercetător: conformă obiectivelor proiectate; coordonată cu standardele de eficienţă; curriculumul disciplinar; CECRL, varietatea metodelor aplicate:

situaţii didactice, texte literare/ nonliterare, informaţii, module tematice, prezentări electronice, metode interactive de însuşire a terminologiei (jocul de rol, construirea schemelor

logice etc.), jurnal reflexiv, fişe didactice pentru profesori şi elevi, dicţionare tematice, bilingve, scrisori imaginare cu diferite mesaje, argumentări, telegrame de felicitate etc., etc.

REZULTATELE SECTORULUI

• Stabilirea şi aplicarea instrumentarului ştiinţifico-didactic în vederea validării Modelului teoretico-didactic elaborat.

•  Realizarea experimentului pedagogic privind formarea/dezvoltarea competenţelor disciplinare şi orientarea axiologică a elevilor.

• Elaborarea materialelor experimentale: fişe didactice pentru elevi şi profesori, module tematice, dicţionare bilingve şi tematice pentru unele discipline, teste, chestionare, proiecte didactice, alte auxiliare didactice.

• Elaborarea unei scări (de la 4-0) de apreciere a comportamentului elevului în scopul determinării gradului de intensificare a orientării axiologice.

• Redactarea culegerii de articole Metodologia de formare /dezvoltare a competenţelor disciplinare ale elevilor din perspectivă axiologică în gimnaziu şi liceu (în baza investigaţiei experimentale şi a materialelor experimentale elaborate).

P U B L I C A Ţ I I • MONOGRAFII - 1• MANUALE – 3• DOCUMENTE DE POLITICI EDUCAŢIONALE -1• LUCRĂRI DIDACTICE NAŢIONALE - 6• CAPITOLE ÎN MONOGRAFII, CULEGERI INTERNAŢIONALE - 1 • ARTICOLE DIN REVISTE NAŢIONALE, CATEGORIA C – 13• ARTICOLE ÎN CULEGERI NAŢIONALE - 23• ARTICOLE ÎN ALTE REVISTE NAŢIONALE NERECENZATE - 1• ARTICOLE DE POPULARIZARE A ŞTIINŢEI – 1 / 50• COMUNICĂRI ORALE LA CONFERINŢE INTERNAŢIONALE - 3• COMUNICĂRI ORALE LA CONFERINŢE NAŢIONALE - 10• ÎN MANUSCRIS - 9• ÎN MANUSCRIS (CONTRACT) - 4• ALTE ACTIVITĂŢI - 21• COLABORĂRI - 5

Ministerul Educaţiei

C E Pro

Didactica

DGÎTSMUN.CHIŞINĂ

U

LUMOS

Cazacu T., Uzun-Negrescu O..

COLABORĂRI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ. MATERNA• Integrarea naţional-europeană a valorilor LA proiectate de conţinuturile

ELA în baza Modelului elaborat a prevăzut activităţi experimentale.• Raportarea integrală a cunoştinţelor, capacităţilor, atitudinilor la valorile

culturii europene se manifestă prin comportamente intelectuale de înţelegere, însuşire a situaţiilor de natură axiologică, prin stabilirea unui context interaxiologic: ideal educaţional – valori fundamentale, studierea comparată a literaturii, culturii naţionale.

• La etapa iniţială s-a constatat că elevii posedă anumite valori naţionale de integrare în spaţiul literar, cultural european cu orientare preponderentă la cunoştinţe, activităţi precare de lectură, argumente, motivaţii axiologice neconcludente etc.

• În urma etapei de formare şi a analizei rezultatelor finale s-a înregistrat o creştere a nivelurilor semnificative şi satisfăcătoare şi diminuarea celor nesatisfăcătoare.

• Educaţia axiologică din perspectiva integratoare trebuie orientată la formarea capacităţilor, atitudinilor/comportamentelor ca achiziţie, prin conştientizare, interiorizare valorică, competenţa de lectură, comunicativă, depăşind ordinara informare, cunoaştere prin valenţe practice pentru viaţa socială, culturală, personală a elevului.

În rezultatul cercetării realizate : 

 a fost definit un cadru de idei cu privire la algoritmul de formare a competenţelor disciplinare la limba română în perspectiva orientării axiologice; au fost stabilite noţiunile-cheie în acest scop: motivaţia intrinsecă, limbajul, argumentaţia, atitudinile, valorile in actu. Activităţile desfăşurate demonstrează un anumit nivel de intensificare a orientării axiologice. Menirea cadrelor didactice constă în re-stabilirea şi construirea echilibrului axiologic al elevilor în cadrul realizării educaţiei lingvistice .

CONŞTIINŢA UMANĂ ESTE ASEMENI UNUI CON

DE LUMINĂ, CARE NU POATE CUPRINDE

PRIN ÎNGUSTIMEA EI ÎNTREGUL CÎMP

VALORIC. PRIN ACEASTA SE MANIFESTĂ

ASPECTUL DRAMATIC AL CULTURII ÎN

REALIZAREA DE VALORI. PRIN URMARE,

MENIREA PEDAGOGULUI ESTE DE A

RESTABILI ÎN TIMP ECHILIBRUL AXIOLOGIC

AL VALORILOR.

ELEVUL (OMUL) EXISTĂ PENTRU A GÎNDI. ŞI A GÎNDI BINELE, ADEVĂRUL, FRUMOSUL, LIMBA ... PENTRU A PUTEA TRĂI ÎN ELE.

RESPONSABILITATE

LIBERTATE

Model operațional de valorificare didactică a ideii de TEXT din perspectivă AXIOLOGICĂ

STANDARDE CURRICULUM EVALUARE

Textul literar și nonliterar ca

operă de cultură și ca valoare

utilitară

Construirea propriei cunoaşteri prin text ca valoare pedagogică și

component al activității educaționale

Siguranţa propriei cunoaşteri prin text ca operă de artă și/sau ca

valoare utilitară

VALOAREA Textului literar

Valoarea textului ca produs al competenţei şi/ sau vocaţiei elevului

Viaţa reală a elevului SUCCESUL

OBIECTIVE

COMPETENŢE

Din spaţiul textului ca „lume fără odihnă” în spaţiul vieţii ca lume reală, lume personală și lume în

forma ei cea mai bună

VALOAREA Textului

nonliterar

Conştiinţa propriei valori

Afirmarea eului în labirintul comunicării artistice cu lumea și/ sau în capcanele

comunicării cotidiene

Idei-ancoră pentru înţelegerea şi aplicarea modelului operaţional

Discursul pedagogic umanist abordează cultura (EL și ELA) ca pe cea mai înaltă valoare a educației, ca pe un factor determinant al judecății umane ce condiționează originalitatea personalității.

Textul ca operă/ valoare a culturii umane reprezintă produsul prin care elevul poate fi ajutat să înțeleagă creația umană și viitorul umanității; relația dintre ființa umană și cultură; comunicarea fiecărui individ cu propria interioritate; comunicarea interpersonală.

În spațiul textului, valorile umaniste interacționează și aceasta influențează procesul de interpretare. În acest sens, elevul trebuie învățat că valorile textului pot fi „auzite” doar dacă asculţi textul cu multă atenţie, dacă vezi textul ca pe o „lume fără odihnă”, interpretezi corect textul, vezi clădirea textului ca proces, gîndirea lui ca valoare şi simţirea lui ca esenţă.

De la E-didactica, pilon al învăţămîntului postmodern, care are ca instrument de lucru E-learning-ul, la didactica atitudinilor prin text ca expresie a acţiunilor axiologice / comportamentului axiologic ale/ al elevilor.

LIMBA ŞI LITERATURA GĂGĂUZĂ

• Analiza conținutului axiologic al compartimentelor experimentului de formare propus elevilor găgăuzi a evidențiat că valorile general-umane și cele naționale se explorează eficient prin temele care reflectă viața cotidiană și situații reale din activitatea școlară.

• Menționăm ca sistemul de exerciții folosit în cadrul experimentului dezvoltă competențele elevilor în utilizarea corectă a verbelor. În acelaşi timp se prezintă ca un material util profesorului, fiind un suport practic în exersarea categoriilor gramaticale ale verbului în comunicare, cât și exerciții pentru dezvoltarea competenței de exprimare a opiniei personale (improvizarea dialogurilor, răspunsul la întrebări, scrierea eseurilor etc.).

EDUCAŢIA BILINGVĂ: metoda IILCD - învăţarea integrată a limbilor şi a conţinutului unor discipline

(Content and Languaje Integra ted Learning – CLIL)

Scopul IILCD este dublu: învăţarea unei materii şi învăţarea unei limbi. IILCD nu presupune doar „utilizarea unei alte limbi în scopul instruirii” (Marsh), ci reprezintă o abordare educaţională care cuprinde „o gamă de diverse metodologii”.

Sarcina şcolii /societăţii este de a-i învăţa pe alolingvi limba română, de a le forma dragostea faţă de pământul natal, dorinţa de a trăi şi a învăţa acasă, fără a pleca din ţară, oferindu-le numeroase activităţi eficiente de însuşire a limbii care reflectă această gamă de metodologii.

ALGORITMUL ÎNSUŞIRII: DISCIPLINA + LIMBA +

CUM SĂ ÎNVEŢE

DISCIPLINA

ŞCOLARĂ

LIMBA

ROMÂNĂ

CUM SĂ

ÎNVEŢE

Activitatea experimentală a fost orientată spre:

• Formarea /dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei care se învaţă în limba română.• Formarea /dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română ca valoare individuală, socială. • Formarea /dezvoltarea orientării axiologice a elevilor. Dar şi:• Formarea /dezvoltarea competenţei profesorilor de a preda o disciplină în limba română, aplicînd metoda IILCD (CLIL): însuşirea eficientă a terminologiei / unităţilor lexicale, metodologia explorării, interpretării etc. a informaţiei/textului, metodologia de evaluare–notare (la disciplină şi la limba română). adaptarea conţinuturilor şi a limbajului profesorului la nivelul comunicativ-lingvistic al elevilor.• Colaborare sistematică, multiaspectuală a profesorului de “geografie” … cu cel de l. română (1-2 ori pe săptămînă).

Materiale experimentale au fost elaborate la disciplinele:

educaţia civică (cl.5-6; 9-10); ştiinţe (cl.3); educaţia tehnologică (cl.5,7); cultura comunicării (anul II) la specialitățile: Contabilitate, Business şi

administrare, Finanţe şi bănci (Norme de etică în comunicarea orală. Normele de logică în comunicarea orală. Normele de limbă în comunicarea orală. Cultura comunicării în scris.)

Tipologia materialelor experimentale: fişe didactice tematice pentru profesori şi elevi (pentru un semestru) care

conţin tema, obiectivele, terminologia/vocabularul/expresii/ structuri selectate; activităţi de însuşire a materiei (textul, informaţia) în scheme şi tabele accesibile, concise conforme materiei însuşite la disciplina limba şi literatura română ca disciplină de studiu.

dicţionare: - bilingve tematice; - tematice cu sarcini de lucru; - român-rus; - rus-român; proiecte didactice.

Metode aplicate în vederea formării orientării axiologice• selectarea unei variante de răspuns din mai multe opţiuni cu referire la o anumită

afirmaţie, • situaţii pedagogice:- cu alternative de răspuns, ultima – variantă proprie,- fără alternative de răspuns, - simulative, elevul /studentul expunînd /comentînd /argumentînd /descriind

comportamentul propriu sau structurînd un discurs/opinie în formă orală și scrisă.OPINII ALE ELEVILOR, PĂRINŢILOR, PROFESORILOR

Profesorii: Elevii trebuie să susțină un test de cunoaștere a limbii române:

Să fie editate manuale și ghiduri de Educația civică în limba română;

Să fie elaborate suporturi didactice (dicționare tematice, proiecte, fișe etc.)

Elevii:1. Să fie manuale în limba română;2. Să ne ajute mai mult profesorul de limba română;3. Să fie organizate lecții în afara clasei, liceului, în Română;

Părinții1.Să se predea şi alte discipline în limba

română;2.Să fie instruiți profesorii de limba română și

de educație civică;3.Să fie demonstrată aceeași atitudine față de

toți elevii.

ALTE OPINII

Elevii:• Mi-am îmbogăţit vocabularul, mă pot exprima mai uşor la unele teme.• Îmi plac fişele pe care ni le dă profesoara, sînt accesibile şi interesante.• Pot povesti unele texte care nu sunt foarte dificile.• Îmi plac situaţiile de la lecţia de educaţie civică.• Pot să-mi exprim mai uşor gândurile, îmi place să-mi expun opiniile.• Nu-mi place profesoara, vorbeşte prea repede, nu înţeleg aproape nimic etc.

Părinţii:• Copilul meu vorbeşte mult mai bine româna.• Mă bucur că va şti mai bine ca mine să vorbească în această limbă.• Nu prea mă interesează în ce limbă vorbeşte copilul meu la aceste lecţii.• Am înţeles că educaţia civică predată în limba română este puţin dificilă pentru

copilul meu, dar mă bucur că va şti mai bine limba, îi va fi mai uşor la examen şi în viaţă.

Profesorii:

Au capacităţi mai bune de exprimare, şi-au îmbogăţit mult vocabularul, se exprimă mai corect, pot formula mesaje, structurează răspunsuri mult mai ample la temă, sînt mai degajaţi etc.

LIMBI STRĂINE

• Rezultatele științifice ale cercetării au stabilit nivelul şi dinamica de formare/dezvoltare a competenţelor disciplinare şi a tendinţelor axiologice la limba franceză, clasa a VIII-a.

• Sinteza şi analiza comparată a activităților și produselor şcolare cu caracter axiologic obţinute experimental, în baza evaluării complexe, au un nivel modest de formare a orientării axiologice și implică nevoia axiologizării întregului parcurs educațional prin axarea conținuturilor educaționale pe formarea concomitentă a competențelor disciplinare cu cele axiologice: pentru limbă (langajiere) și prin limbă (culturale, civice) și prin fabricarea permanentă a produselor școlare cu dominantă axiologică.

• Teleologia și metodologia formării competențelor de natură axiologică poartă un caracter complex, necesită parcurgerea mai multor etape educaționale și presupune axarea pe conceptele și principiile științei și teoriei axiologice, psihologice, pedagogice, lingvistice, literare etc. abordate trans/interdisciplinar; corelarea continuă cu conceptele științifice, principiile și metodologia CECRL; raportarea la principiile și strategiile didactice și de evaluare a Curricula naționale de limbi străine; armonizarea conținuturilor curriculare ale manualelor de limbi străine cu principiile sus-menționate prin corelarea formării competenleor dsciplinare cu centrarea pe valori și pe competențe socio/lingvistice, socio/inter/culturale și civice; identificarea, discriminarea și conștientizarea evantaiului de valori necesare formării unui Homo Europeaus modern, armonios dezvoltat în raport cu lumea exterioară și cu cea interioară; promovarea unui tip de sistem educațional care are ca slogan: învățarea de valori dă valoare învățării (J.Simonneaux).

• Metodele de cercetare au fost utilizate în scopul corelării sistemelor de valori ale educaţiei umaniste individuale/naţionale cu valorile educaţiei moderne ale comunităţii europene, general-umane și universale prin ralierea la metodologia curricula disciplinare şi arii curriculare, a CECRL.

• Formarea a fost realizată în baza fișelor pedagogice elaborate la disciplină pentru fiecare unitate tematică din suportul didactic suplimentar destinată formării competențelor axiologice.

Метод педагогической ситуации

«Незаконченное предложение» Моральная дилемма / с альтернативным выбором (Л.Кольберг).Продуцирование связных высказываний

LIMBA RUSĂ• Двигателем поведения индивидума становятся его представления о

должном и ценностном, индивидуальные принципы совести, определяющие самосознание и ответственность за свои поступки.

• Наиболее эффективной формой презентации ценностных категорий являются коммуникативные блоки. Они не только расширяют познания ценностного потенциала, но и позволяют в определенной степени управлять процессом присвоения ценностных ориентиров во внутренний мир личности. Каждый блок включает познавательные, тематически объединенные литературные тексты, речевые и языковые задания рецептивного, репродуктивного и творческого уровней.

• Экспериментальное исследование выявило тенденцию в развитии ценностно-ориентированной и аналитико-оценочной деятельности видов деятельности у уч-ся 5-6 кл. Эта динамика наглядно проявилась при обобщающем тестировании и анкетировании по завершению исследования в контрольном эксперименте. Результаты свидетельствуют о степени присвоения ценностей во внутреннем мире личности, которые органично вошли в арсенал поведенческих действий и поступков каждого индивида. Наблюдается процесс формирования самосознания у подростков, которые начинают ощущать себя личностью.

• Процесс присвоения ценностей инициировал развитие коммуникативной компетенции у обучаемых. Содержательное и языковое оформление мыслительных операций субъекта на русском языке осуществлялось органично.

В соответствии с критериями, предложенных психологом М.Шиловой была разработана своя собственная шкала составляющих компонентов поведенческой деятельности индивида от минимального их проявления до демонстрации тенденции в развитии его личностных качеств. Круг общечеловеческих нравственно-волевых свойств характера представляет собой единый комплекс, рассматриваемый во взаимосвязи.

3 - наличие устойчивой и положительной саморегуляции в

поведенческой деятельности индивида, проявление активной

гражданской позиции.

2 - свойственна определенная самостоятельность, проявляется тенденция к самоорганизации поведенческой деятельности

1- проявляется только при настоянии учителя,

родителей, сверстников

0 - уровень проявления воспитанности

(слабый или совсем отсутствует)

GEOGRAFIADe ce vă place să studiaţi geografia?

Experimentul de constatare a conturat principalele direcţii ale experimentului de formare, considerate valori geografice:• disponibilitate pentru cunoaşterea permanentă a mediului geografic; • interes de cunoaştere a lumii contemporane; • atitudine pozitivă faţă de cunoaştere; • responsabilitate pentru folosirea raţională a componentelor mediului geografic la nivel local;• curiozitate pentru explorarea mediului geografic în care există elevul; • cultivarea unei atitudini tolerante şi de colaborare dintre diferite etnii.

METODE APLICATE:• prezentări electronice, • metode interactive de însuşire a termenilor geografici (jocul de rol,

construirea schemelor logice etc.),• situaţii geografice,• jurnalul reflexiv,• fişe de lucru cu elevii,• scrisori imaginare continentelor cu diferite mesaje, argumetări,• telegrame de felicitate.

Alte aspecte menţionate intens de către elevi: Se formează ca valori: evaluarea obiectivă, autoevaluarea, evaluarea

reciprocă, Implicarea activă a copiilor cu dizabilităţi – fiecare om este o valoare, Atitudinea profesorului faţă de elevi, stilul democratic, tolerant,

respectuos etc., Aplicabilitate, funcţionalitate, Îndemnul de a discuta cu părinţii subiectele studiate, Sugestii foarte utile pentru cum să înveţe etc., etc.

GENERALIZÎND REZULTATELE EXPERIMENTULUI, MENŢIONĂM...

Valorile geografice pot fi formate prin: muncă insistentă, dragoste şi respect pentru copii; cunoaşterea particularităţilor psihologice ale elevilor, acceptarea fiecărui elev aşa cum este el – indiferent de

capacităţile sau de sănătatea lui; aplicarea tehnicilor tradiţionale, dar şi complementare,

bine structurate, sistematizate şi realizate creativ, evaluare obiectivă, permanentă, formativă, dar şi

formatoare.

EDUCAŢIA PATRIOTICĂ

Este necesar un complex de acţiuni care să vizeze: • Receptarea valorilor naţionale, conştientizarea modelelor şi profilurilor

personalităţilor istorice sunt elemente de bază ale educaţiei patriotice şi surse întemeiate ca sistem specific de valori.

• Educaţia patriotică reprezintă valori ale educaţiei naţionale, ai cărei exponenţii sunt personalităţile neamului ce se regăsesc în istorie, literatură, cultură etc.

• Valorile fundamentale ale omenirii, promovate prin patriotism – Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Lbertatea, considerate surse veşnice ale educaţiei, sunt percepute adecvat de către elevi drept coordonate axiologice primordiale atât în formarea sentimentului de patriotism, cât şi în formarea propriei lor identităţi axiologice.

• Asimilarea de către elevi a valorilor promoate de educaţia patriotică asigură coerenţa dintre conştiinţa şi conduita patriotică.

• Actul educaţional general promovat în contextul de formare a sentimentului de patriotism este unul esenţialmente marcat de ideile democraţiei, care are ca fundamentare şi ca ideal libertatea omului – idealul omenirii.

SĂRBĂTORI FERICITE!

Bradviu.exe