UTILITATEA. ALEGEREA UTILITATEA. ALEGEREA CONSUMATORULUI RACONSUMATORULUI RAŢŢIONALIONAL

Utilitatea economicUtilitatea economicăăUtilitate individuală, totală şi Utilitate individuală, totală şi marginalămarginalăLegea utilităţii descrescândeLegea utilităţii descrescândeUtilitatea cardinală şi utilitatea Utilitatea cardinală şi utilitatea ordinalăordinală

Măsurarea cardinală a utilităţii - utilitatea este măsurată direct cu ajutorul unei unităţi de măsură speciale (unităţi de utilitate sau utili) şi se exprimă prin numere.

Măsurarea ordinală a utilităţii - utilitatea este apreciată (şi nu măsurată numeric), iar rezultatul aprecierii o reprezintă o ordine, o suc-cesiune a mărfurilor în funcţie de criteriul preferinţelor sau al gusturilor.

Evoluţia utilităţii individuale, totale şi marginale

UT

Cantităţi

Utilitate

0Uma

uf

qmax123

u2u1

u3

qs

. . .

-Utilitatea individuală (ui) este descrescătoare, respectiv utilitatea

fiecărei unităţi adiţionale este mai mică ca a celei precedente:

u1 > u2 > … > un

Exemplu:

Unităţi (doze) q: 1 2 3 4 5

ui 50 40 30 20 10

UT = Σui 50 90 120 140 150

Uma = ΔUT / Δq 50 40 30 20 10

Dacă Dacă facem abstracţie de preţul bunurilorfacem abstracţie de preţul bunurilor, ordinea , ordinea preferinţelor de consum (şi de cumpărare) a unui preferinţelor de consum (şi de cumpărare) a unui decident raţional este determinată strict de utilitatea decident raţional este determinată strict de utilitatea individuală: individuală: întotdeauna este preferat bunul, respectiv doza întotdeauna este preferat bunul, respectiv doza (unitatea) dintr-un bun care aduce cea mai mare (unitatea) dintr-un bun care aduce cea mai mare satisfacţie (utilitate)satisfacţie (utilitate)

max umax uii

ordinea de consum (şi cumpărare) este:1A > 2A > 1B > 3A > 2B > 4A > 3B > 4B > 5A > 5B

50 > 40 > 35 > 30 > 22 > 20 > 15 > 12 > 10 > 5adică, -prima unitate din bunul A este preferată primei doze din bunul B (pentru că utilitatea sa este cea mai mare: 50 de utili comparativ cu 35).-a doua unitate (doză) din A este de asemenea preferată primei din B (40 de utili faţă de 35). -în continuare, acesta din urmă este preferat faţă de a 3-a unitate din bunul A (a cărui utilitate este egală cu 30), ş.a.m.d.

Unităţi (doze) 1 2 3 4 5

Produsul A (ui) 50 40 30 20 10

Produsul B (ui) 35 22 15 12 5

Dacă se are în vedere existenţa unor Dacă se are în vedere existenţa unor preţuri diferitepreţuri diferite a a bunurilor, ceea ce se cere determinat este utilitatea bunurilor, ceea ce se cere determinat este utilitatea individuală (marginală) pe unitate de efort (de individuală (marginală) pe unitate de efort (de cheltuială): cheltuială):

uuii / p / pii , respectiv, respectiv Uma Umaii / p / pii

UT(xi,xj) = maxim: j

j

i

ip

Uma

pUma

Care ar fi fost ordinea de achiziţie dacă preţurile celor două bunuri ar fi: 10 u.m. pentru A şi 5 u.m. pentru B?

Unităţi (doze) 1 2 3 4 5

Produsul A:

uA 50 40 30 20 10

pA 10

uA/pA. 5 4 3 2 1

Produsul B:

uB 35 22 15 12 5

pB 5

uB/pB. 7 4,4 3 2,4 1

de unde: de unde: 1B > 1A > 2B > 2A > (3B ~ 3A) > 4B > 4A > (5A ~ 5B)1B > 1A > 2B > 2A > (3B ~ 3A) > 4B > 4A > (5A ~ 5B)

7 > 5 > 4,4 > 4 > 3 = 3 > 2,4 > 2 > 1 = 17 > 5 > 4,4 > 4 > 3 = 3 > 2,4 > 2 > 1 = 1adică, adică, -prima unitate din bunul A este preferată primei doze din bunul B -prima unitate din bunul A este preferată primei doze din bunul B

(pentru că raportul utilitate/preţ - care exprimă utilitatea obţinută (pentru că raportul utilitate/preţ - care exprimă utilitatea obţinută pe unitate de efort, de ban cheltuit - în acest caz este mai mare: 7 pe unitate de efort, de ban cheltuit - în acest caz este mai mare: 7 comparativ cu 5 - ceea ce ar însemna că la acelaşi efort se obţine comparativ cu 5 - ceea ce ar însemna că la acelaşi efort se obţine o utilitate mai mare). o utilitate mai mare).

-acesta din urmă este preferat faţă de a 2-a unitate din bunul A (a -acesta din urmă este preferat faţă de a 2-a unitate din bunul A (a cărui raport utilitate-preţ este egal cu 4,4) cărui raport utilitate-preţ este egal cu 4,4)

- ş.a.m.d.- ş.a.m.d.

UT(xi,xj) = maxim: j

j

i

ip

Uma

pUma

Exemplu:Exemplu:Să presupunem căSă presupunem că venitul ar fi de 50 u.m. Atunci conform ordinii de venitul ar fi de 50 u.m. Atunci conform ordinii de

cumpărare stabilite şi preţurilor bunurilor:cumpărare stabilite şi preţurilor bunurilor:

1B, 1A, 2B, 2A, 3B, 3A, 4B1B, 1A, 2B, 2A, 3B, 3A, 4B5+10+5+10+5+10+5=505+10+5+10+5+10+5=50

ceea ce înseamnă în total: ceea ce înseamnă în total: 33 unităţi din bunul A şi unităţi din bunul A şi 44 din B din B

Dacă intervine şi o constrângere bugetară, consumatorul va achiziţiona bunurile în ordinea stabilită mai sus până la epuizarea venitului disponibil.

Care ar fi fost ordinea de achiziţie dacă preţul bunului A scade la 8 şi, respectiv, 6 u.m.?

Unităţi (doze) 1 2 3 4 5

Produsul A:

uA 50 40 30 20 10

pA 8

uA/pA. 6,25 5 3,75 2,5 1,25

pA 6

uA/pA. 8,33 6,66 5 3,33 1,66

Produsul B:

uB 35 22 15 12 5

pB 5

uB/pB. 7 4,4 3 2,4 1

Exemplu:Exemplu:venitul ar fi de 50 u.m. venitul ar fi de 50 u.m. Atunci conform ordinii de cumpărare stabilite şi preţurilor bunurilor:Atunci conform ordinii de cumpărare stabilite şi preţurilor bunurilor:pA = 81B, 1A, 21B, 1A, 2AA, 2, 2BB, 3, 3AA, 3, 3BB, 4, 4AA 55 ++ 8 8 ++ 8 8 ++ 5 5 ++ 8 8 ++ 5 5++ 8 8==4747ceea ce înseamnă în total: ceea ce înseamnă în total: 4 unităţi din bunul A şi 3 din B4 unităţi din bunul A şi 3 din BpA = 611AA, 1, 1BB, 2, 2AA, , 3A3A, , 2B2B, , 4A, 4A, 33BB, 4, 4B, 5AB, 5A 6 6 ++ 5 5 ++ 6 6 ++ 6 6 ++ 5 5 ++ 6 6++ 5 + 5 + 6 5 + 5 + 6 == 50 50ceea ce înseamnă în total: ceea ce înseamnă în total: 55 unităţi din bunul A şi unităţi din bunul A şi 44 din B din B

Modificarea preţului va schimba decizia de cumpărare:

Exemplu:Exemplu:venitul ar fi de 50 u.m. venitul ar fi de 50 u.m. pA = 10 3 unităţi din bunul A unităţi din bunul A (4(4 din B din B))pA = 8 4 unităţi din bunul A 4 unităţi din bunul A ((3 din B3 din B))pA = 6 55 unităţi din bunul A unităţi din bunul A (4(4 din B din B))

Cererea pentru bunul A:

© Paul Cocioc, 20© Paul Cocioc, 201111paul.cociocpaul.cocioc@@econ.ubbcluj.roecon.ubbcluj.ro