7/25/2019 g_M_201604
1/16
!"#2 N r. 2 , 2 01 6
ESTEBIBLIADOAR O CARTE BUN
A?
7/25/2019 g_M_201604
2/16
wake!(ISSN 0005-237X) Issue 2 April 2016 is published bimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.;
Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 1000 Red Mills Road, Wallkill, NY 12589-3299,
nd by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4.
2016 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.
Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts., V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.
MARTORII LUI IEHOVA:ROMANIA: CP 132, OP 39,
RO-024330 Bucure sti. REPUBLICA MOLDOVA: PO Box 472MD-2005 Chi sin
au. Pentru o list
a cu toate adresele po sta
vezi www.jw.org/ro/contact.
3 SUBIECTUL DE COPERT
AESTE BIBLIA DOARO CARTE BUN
A?
TOT IN ACEST NUM
AR
8 AJUTOR PENTRU FAMILIICum s
a-l ajuta ti pe copil s
a treac
a
peste perioada puberta tii
10 INTERVIUUn specialist
n embriologie
ne vorbe ste despre credin ta lui
12 POTRIVIT BIBLIEIIngrijor
ari
14 Splendidul papagal ara
16 LUMEA IN OBIECTIV
s M A I M U L T E ONL I NEMATERIALE VIDEO
Va invit
am s
a afla ti cum i-a ajutat Biblia
atat pe un so t alcoolic, c
at si pe un fost
de tinut sa fac
a schimb
ari remarcabilen via ta.
(Cauta ti la DESPRE NOI ACTIVIT
A TI)
Nu mai puteam continua a sa
Din ntunericul
nchisorii,
la lumina adevarului
r
r
w
w
!"#2
ol. 97, No. 2 / Bimonthly / ROMANIAN Tirajul fiecarei edi tii: 57 761 000. Disponibil
a
n 103 limbi.
ceasta publica tie nu se comercializeaz
a. Ea este distribuit
a
n cadrul unei lucr
ari mondiale de
nstruire biblica, sus tinute prin dona tii. Pentru a face o dona tie,v
a rug
am s
a accesa ti www.jw.org.
aca nu exist
a alt
a indica tie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi Traducerea lumii noi.
Dori ti mai multe informa tii sauun studiu biblic gratuit la domiciliu?
Accesa tiwww.jw.orgsau scrie ti-nela una dintre adresele de mai jos.
Ce crede ti?Putem avea
ncredere
n
sfaturile n telepte ale Bibliei?
A ti raspunde . . .
da? nu? probabil?
Biblia spune:
In telepciunea este dovedit
a
dreapta de lucr
arile ei
(Matei 11:19).
http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf7/25/2019 g_M_201604
3/16
)Biblia a supravie tuit multor atacuri aprige din partea unor per-soane cu autoritate. De exemplu,
n Evul Mediu,
n anumite t
ari
a sa-zis cre stine, de tinerea si citirea Bibliei n limba local
a [lim-
ba oamenilor de rand] erau asociate cu erezia si diziden ta, se
spune n carteaAn Introduction to the Medieval Bible.Erudi tii
care traduceau Biblia n limba local
a sau care
ncurajau studie-
rea Bibliei si riscau via ta. Unii dintre ei chiar au fost uci si.
)De si a avut mul ti du smani, Biblia a devenit cea mai raspanditacarte a tuturor timpurilor. A fost tip
arit
a, integral sau par tial,
n
aproximativ cinci miliarde de exemplare n peste 2 800 de limbi.
Ce contrast izbitor ntre ea si c
ar tile de filozofie, de stiin t
a sau
din alte domenii, care au o rasp
andire limitat
a si se perimeaz
a
rapid!
)Biblia a ajutat la pastrarea si la evolu tia unora dintre limbile
n
care a fost tradusa. Traducerea
n german
a realizat
a de Martin
Luther a avut o mare influen ta asupra limbii germane. Prima
edi tie a Versiunii regelui Iacoba fost descrisa ca fiind, proba-
bil, cartea cu cea mai mare influen ta ce s-a publicat vreodatan englez
a.
)Biblia a influen tat puternic cultura occidentala, pun
andu- si
amprenta nu doar asupra convingerilor si practicilor religioase,
ci si asupra artei, a literaturii, a dreptului, a politicii si a altordomenii, mult prea multe pentru a fi men tionate (The OxfordEncyclopedia of the Books of the Bible).
Acestea sunt doar cateva
realita ti care fac din Biblie o
carte unica. De ce este
ns
a
atat de popular
a? De ce unii
oameni si-au riscat via ta pen-tru ea? Iat
a c
ateva motive:
Biblia con tine nv
a t
aturi de
ordin moral si spiritual carereflecta o n telepciune ie sitadin comun. Biblia ne ajut
a
sa
n telegem cauza suferin tei
umane si a conflictelor. Mai
mult, ea ne dezvaluie c
a se va
pune capat tuturor probleme-
lor si arata cum se va
nt
ampla
acest lucru.
SUBIECTUL DE COP ERTA
Este Biblia doaro carte bun
a?
Scrierea Bibliei s-a ncheiat cu aproximativ dou
a mii de
ani n urm
a. De atunci
ncoace, au ap
arut si au disp
arut
numeroase car ti. Dar nu la fel au stat lucrurile
n cazul
Bibliei. Te invitam s
a analizezi urm
atoarele informa tii.
Trezi ti-va! nr. 2, 2016 3
7/25/2019 g_M_201604
4/16
Biblia ofera perspicacitate
pe plan moral si spiritualInstruirea laic
a este important
a.
Ins
a instruirea . . . care adaug
a titluri la
nume . . . nu garanteaza inteligen ta mora-
la, se precizeaz
a
ntr-un editorial al ziaru-
lui canadianOttawa Citizen. Intr-adev
ar,
mul ti oameni foarte instrui ti, inclusiv liderin domeniul afacerilor sau lideri guverna-mentali,
n sal
a, delapideaz
a si fur
a, ceea
ce a dus la o criza grav
a
n ce prive ste
ncrederea, conform unui studiu mondialpublicat de agen tia de rela tii publiceEdelman.
Biblia, n schimb, pune accent pe in-
struirea morala si spiritual
a. Ea ne ofer
a
perspicacitate, ajutandu-ne s
a
n telegem
dreptatea, judecata dreapta si nepartini-rea, toat
a calea binelui (Proverbele 2:9).
Sa lu
am exemplul unui b
arbat de 23 de ani
pe care l vom numi Stephen.
In timp ce se
afla n
nchisoare
n Polonia, el a
nceput
sa studieze Biblia si s
a aprecieze sfaturile
ei practice. El a scris: Acum n teleg ce
nseamn
a s
a- ti onorezi tat
al si mama.
De asemenea, am nv
a tat s
a-mi controlez
emo tiile, n special furia excesiv
a (Efeseni
4:31; 6:2).
Un principiu care l-a impresionat n
mod deosebit pe Stephen este cel din Pro-
verbele 19:11: Perspicacitatea l face pe
om ncet la m
anie si este frumos din par-
tea lui sa treaca peste faradelege. In pre-
zent, cand se confrunt
a cu o situa tie difici-
la, el
ncearc
a s
a o analizeze cu calm si s
a
aplice principiile biblice corespunzatoare.
Am constatat ca Biblia este cel mai bun
ghid, a spus el.
Maria, o Martora a lui Iehova, a fost
insultata
n public de o femeie cu preju-
deca ti, care a iscat un scandal destul de
mare. In loc s
a-i r
aspund
a cu aceea si mo-
neda, Maria si-a pastrat calmul si si-a va-zut lini stit
a de drum. Femeia s-a sim tit je-
nata pentru modul
n care s-a comportat
si i-a cautat pe Martori. Dup
a aproxima-
tiv o luna, c
and a rev
azut-o
n sf
ar sit pe
Maria, ea a mbr
a ti sat-o si i-a cerut scuze.
Mai mult, si-a dat seama ca bl
ande tea si
stap
anirea de sine pe care le manifestase
)Biblia este alcatuit
a din 66 de c
ar ti;
aceasta carte sacr
a a fost scris
a pe
parcursul unei perioade de aproxi-mativ 1 600 de ani.
)Biblia a fost scrisa de aproximativ
40 de secretari sau scribi, unii dintreei fiind agricultori, pescari, judec
a-
tori, regi si muzicieni.)Tema principal
a a Bibliei este Rega-
tul lui Dumnezeu, un guvern ceresccare va conduce p
am
antul (Daniel
2:44; 7:13, 14). Regatul va eliminarautatea, suferin ta si moartea unind
omenirea sub conducerea Suveranu-lui nostru legitim: Creatorul, IehovaDumnezeu (1 Corinteni 15:24-26).
DATE GENERALE CIRCA 40DE SCRIITORI
66DE C
AR TI
1600DE ANI
7/25/2019 g_M_201604
5/16
Maria se datorau convingerilor ei religioa-se. Care a fost rezultatul? Femeia si cinci
membri ai familiei ei au nceput s
a studie-
ze Biblia cu Martorii lui Iehova.In telepciunea e confirmat
a de rezultate-
le pe care le produce, a spus Isus Cristos(Matei 11:19). Iar
n cazul principiilor bi-
blice exista o mul time de dovezi care con-firm
a c
a acestea produc rezultate bune.
Aplicarea lor scoate la iveala ce e mai bun
din noi. Ele l fac
n telept pe cel f
ar
a expe-
rien ta,
nveselesc inima si fac s
a str
alu-
ceasca ochii oferind o vedere clar
a
n plan
moral si spiritual (Psalmul 19:7, 8).
Biblia explica de ce exist
a
suferin ta si conflicte
Cand studiaza o boala epidemica, cerce-tatorii
ncearc
a s
a descopere cauza aces-
teia, factorul declan sator al epidemiei.
Acela si principiu se aplica si cu privire la
flagelul suferin tei umane si al dezbinarii.
Biblia ne este din nou de mare ajutor, n-
trucat
n ea este consemnat
a istoria omu-
lui nc
a de la
nceput, din momentul
n
care au aparut toate problemele omenirii.
Cartea Geneza ne dezvaluie c
a ele au
nceput cand primii oameni s-au razvratitmpotriva lui Dumnezeu. Printre altele, ei
si-au arogat dreptul de a stabili norme
morale, drept care i apar tine numai Crea-
torului nostru (Geneza 3:1-7). Din neferi-
cire, de atunci ncoace, oamenii
n general
au adoptat aceea si gandire independent
a.
Cu ce rezultat? Istoria umana este o cro-
nica despre conflicte, oprimare si dezbi-
nare morala si spiritual
a, nu despre liber-
tate si fericire (Eclesiastul 8:9). Pe bunadreptate afirm
a Biblia c
a omul nu poate
nici sa- si conduc
a pa sii (Ieremia 10:23).
Vestea buna este c
a experimentul de in-
dependen ta moral
a, care a avut consecin-
te dezastroase pentru omenire, se apropie
de sfar sit.
O CARTE CARE DEMASC ASUPERSTI TIILE
Popoarele din Antichitate considerauc
a universul este supus capriciilor zeilor,
se spune nEncyclopedia of Science and
Religion.Biblia nsa afirma ca universul esteguvernat de legi fizice. De exemplu, cu apro-ximativ 3 500 de ani
n urm
a, Biblia a f
acut
referire la legile cerurilor si la autoritatea lorpe p
am
ant (Iov 38:33).
In Ieremia 31:35
sunt men tionate legile lunii si ale stelelor.Cei ce si-au nsu sit aceste informa tii clareau fost ocroti ti de
nchinarea fals
a si de
supersti tii (Iov 31:26-28; Isaia 47:1, 13).
Biblia afirma
ca cerurile sunt
guvernate de legi
Trezi ti-va! nr. 2, 2016 5
7/25/2019 g_M_201604
6/16
Biblia ofera speran t
a
Biblia ne asigura c
a, din iubire pentru
cei care i recunosc autoritatea si care
respecta normele sale, Dumnezeu nu va
tolera la nesfar sit r
autatea si suferin ta
cauzata de aceasta. Cei r
ai vor suporta
consecin tele ac tiunilor lor sau, cum spune
Biblia, vor manca rodul cailor lor (Pro-verbele 1:30, 31).
In schimb, cei smeri ti
vor stap
ani p
am
antul si
si vor g
asi desf
a-
tarea n bel sug de pace (Psalmul 37:11).
Dumnezeu si va duce la
ndeplinire
scopul de a institui pacea pe pam
ant prin
intermediul Regatului sau (Luca 4:43).
Acest Regat este un guvern mondial prin
care Dumnezeu si va exercita suveranitatea
legitima asupra omenirii.
In rug
aciunea-mo-
del, Isus a aratat ca exista o legatura ntreRegat si p
am
ant: S
avin
a regatul t
au. S
a se
facavoin ta ta . . . pep
am
ant (Matei 6:10).
Intr-adev
ar, supu sii Regatului lui Dum-
nezeu vor face voin ta sa, recunoscandu-l
pe Creator drept Conducator legitim, nu
pe vreun om. Corup tia, lacomia, inegali-
ta tile economice, prejudec
a tile rasiale si
razboaiele vor disp
area. Va exista literal-
mente o singura lume, un singur guvern si
un singur set de norme morale si spirituale
(Revela tia 11:15).
Modalitatea prin care ne putem bucurade acea lume nou
a este instruirea. [Dum-
nezeu] vrea ca orice fel de oameni sa fie
salva ti si sa ajung
a la cuno stin ta exact
a
O CARTE CARE DENOTA SINCERITATE
Una dintre cele mai frumoase calita ti
ale scriitorilor biblici este sinceritatea lor,chiar si cu privire la propriile gre seli. Deexemplu, dup
a ce a comis adulter cu o
femeie pe nume Bat- Seba, regele David arecunoscut cu sinceritate: Am f
acut ce este
rau
n ochii [lui Dumnezeu] (Psalmul 51:4).
Apostolul Ioan a recunoscut ca a ncercatde dou
a ori s
a-i aduc
a
nchinare unui
nger.
Ingerul i-a spus: Ai grij
a! S
a nu faci lucrul
acesta! . . . Inchina-te lui Dumnezeu! (Reve-
la tia 19:10; 22: 8, 9). O asemenea sinceritate,care, din p
acate, le-a lipsit scribilor din ve-
chime, este o caracteristica a scriitorilor
Bibliei.
O CARTE CARE CONTRIBUIELA O BUN
A S
AN
ATATE MINTAL
A
Biblia nendeamn
a s
a cultiv
am calit
a ti precum
compasiunea si iertarea, care ne ajuta s
a avem
obuna s
an
atate mintal
a. Fi ti buni unii cu al tii,
plini de o tandra compasiune, iert
andu-v
a cu
marinimie unii pe al tii, se spune
n Efeseni 4:32.
Potrivit unei publica tii a Clinicii Mayo din Sta-tele Unite, dac
a nu obi snuie sti s
a ier ti, s-ar
putea sa plate sti scump. Iertarea, explica ar-ticolul, poate avea ca rezultat rela tii mai s
a-
natoase, o stare psihologic
a si spiritual
a mai
buna, anxietate, stres si ostilitate reduse, ten-
siune arteriala mai sc
azut
a, mai pu tine simpto-
me de depresie si un risc mai mic de a consu-ma droguri sau de a face abuz de alcool.
O CARTE CARE OFER A R
ASPUNSURI
LA INTREBARILE IMPORTANTE ALE VIE TII
Stiin ta ofera r
aspunsuri la tot felul de
ntreb
ari. De si
face lumina
n multe domenii, ea are totu si limitele ei.
In cartea Biotechnology: Changing LifeThrough Sciencese spune: Majoritatea oamenilor de stiin t
a, a medicilor
si a filozofilor recunosc ca stiin ta nu poate oferi r
aspun-
suri la ntreb
ari de ordin moral, etic sau religios.
STIIN TA POATE pune
la dispozi tie formule-le matematice ale le-gilor care guverneaz
a
universul, ns
a ea nu
ne poate spune de ceexist
a universul sau
de ce este acesta gu-vernat de legi precise.
STIIN TA POATEexpli-
ca modul n care func-tioneaz
a organele de
reproducere, ns
a nu
poate stabili ce e mo-ral din punct de vede-re sexual.
7/25/2019 g_M_201604
7/16
a adevarului, se spune
n 1 Timotei 2:3, 4.
Adevarul men tionat
n verset include
nv
a-
taturi biblice pe care le-am putea numi
Constitu tia Regatului, adica legile si prin-
cipiile de guvernare, unele dintre ele rega-
sindu-se n Predica de pe munte a lui Isus
Cristos, consemnata
n Matei, capitole-
le 5-7. Cand cite sti aceste capitole,
ncear-
ca s
a- ti imaginezi cum va fi via ta c
andto ti
vor aplica cuvintele n telepte ale lui Isus.
Ar trebui sa ne surprind
a c
a Biblia este
cea mai rasp
andit
a carte din lume? Abso-
lut deloc! Inv
a t
aturile ei poart
a pecetea in-
spira tiei divine. Iar distribuirea ei pe scara
larga reflecta dorin ta lui Dumnezeu ca oa-
meni de toate limbile si din toate na tiunile
sa
nve te despre el si s
a beneficieze de bi-
necuvant
arile pe care le va aduce Regatul
sau (Faptele 10:34, 35).
[Dumnezeu] vrea ca orice fel de oameni sa fie salva ti si
sa ajung
a la cuno stin ta exact
a a adev
arului. (1 Timotei 2:3, 4
STIIN TA POATE des-
crie stadiile de dez-voltare ale unui em-brion uman,
ns
a
nu poate stabili dinpunct de vedere mo-ral dreptul la via t
a
al unui embrion.
Biblia raspunde la aceste n-
trebari importante si la multealtele, ajut
andu-ne astfel s
a
n telegem dreptatea, judecatadreapt
a si nep
artinirea, toat
a
calea binelui(Proverbele 2:9).
Embrion uman
Trezi ti-va! nr. 2, 2016 7
7/25/2019 g_M_201604
8/16
DIFICULTATEAParc
a ieri v-a ti tinut micu tul
n bra te pentru prima dat
a.
Acum, de si e nc
a un copil, este
pe punctul de a intra ntr-o eta-
pa care deschide calea spre
maturitate: pubertatea.
Cum va pute ti ajuta copilul
sa fac
a fa t
a acestei perioade
de tranzi tie spre maturitatea
sexuala, o perioad
a confuz
a si,
uneori, traumatizanta?
CE AR TREBUI S
A STI TIPubertatea are propriul orar. Poate
ncepe
nc
a de la v
ar-
sta de opt ani sau, cel mai tarziu, pe la 15-16 ani. Perioada
puberta tii este extins
a, precizeaz
a carteaLetting Go With
Love and Confidence.
Pubertatea poate genera sentimente de nesiguran ta.
Adolescen tii pot fi foarte sensibili cand interac tioneaz
a cu
al tii. Am devenit con stient de modul n care ar
atam si m
a
comportam, si aminte ste un t
an
ar pe nume Jared1. C
and
eram n preajma altora, m
a
ntrebam dac
a m
a consider
a
ciudat.
Increderea n sine poate sc
adea si mai mult dac
a
apare acneea. Sim team ca fa ta mea este atacat
a!, spune
Kellie, o tan
ar
a de 17 ani.
Imi amintesc c
a pl
angeam si-mi
ziceam ca sunt ur
at
a.
Pubertatea precoce aduce cu sine provocari aparte.Lu-
crurile stau astfel mai ales n cazul fetelor, deoarece pot fi
tachinate cand li se dezvolt
a s
anii sau
ncep s
a aib
a forme.
De asemenea, exista pericolul de a atrage aten tia b
aie tilor
mai mari, care au, probabil, experien ta
n plan sexual,
se spune n carteaA Parents Guide to the Teen Years.
Pubertatea nu echivaleaza cu maturitatea.Nebunia estelipit
a de inima copilului, se spune
n Proverbele 22:15. Pu-
bertatea nu schimba acest lucru. Un t
an
ar poate ar
ata ca
un adult, dar aceasta nu nseamn
a c
a are capacitatea de
a lua decizii inteligente, de a ac tiona n mod responsabil, de
a exercita autocontrol sau de a da dovada de maturitate
n
alte privin te, precizeaza cartea You and Your Adolescent.
1Numele din acest articol au fost schimbate.
A J U T O R P E N T R U F A M I L I I C R E S T E R E A C O P I I L O R
Cum sa-l
ajuta ti pe copils
a treac
a
peste perioadapubert
a tii
COPIL
PUBERTATE
ADULT
r Mai multe informa tii de interes pentru familie pewww.jw.org
http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdf7/25/2019 g_M_201604
9/16
CE PUTE TI FACE
Vorbi ti despre pubertate nainteca aceasta s
a
nceap
a.
Ajuta ti-l pe copil sa
n teleag
a la ce trebuie s
a se a stepte,
n special la instalarea menstrua tiei (
n cazul fetelor) si la
apari tia polu tiilor (n cazul b
aie tilor). Spre deosebire de alte
schimbari care au loc treptat
n perioada pubert
a tii, aces-
tea debuteaza
n mod nea steptat si pot genera confuzie
sau chiar teama. Vorbi ti-i n mod pozitiv despre manifesta-rile specifice pubert
a tii, explic
andu-i c
a aceasta d
a startul
unor transformari benefice care deschid drumul c
atre ma-
turitate.(Principiu biblic: Psalmul 139:14)
Fi ti explici ti.Cand mi-au vorbit despre pubertate, p
arin tii
mei au fost evazivi, si aminte ste un t
an
ar pe nume John.
Mi-ar fi placut s
a fi fost un pic mai direc ti. Alana, o t
an
ar
a
de 17 ani, e de aceea si parere. Mama m-a ajutat s
a
n teleg
schimbarile fizice care aveau loc,
ns
a mi-a s fi dorit s
a m
a
fi ajutat sa fac fa t
a mai bine situa tiei pe plan emo tional,
spune ea. Oricat de jenant ar putea parea, vorbi ti cu copilulvostru despre toate aspectele pubert
a tii.(Principiu biblic:
Faptele 20:20)
Pune ti ntreb
ari care favorizeaz
a conversa tia. Pentru
a sparge ghea ta, vorbi ti despre cum trec al tii prin puberta-
te. De exemplu, a ti putea sa o
ntreba ti pe fiica voastr
a:
A povestit vreuna dintre colegele tale ca i-a venit ciclul?,
Rad colegii de fetele care se dezvolt
a mai repede? Pe fiul
vostru l-a ti putea ntreba:
I si bat joc copiii de cei care se
dezvolta mai t
arziu? Dac
a adolescen tii
ncep s
a vorbeasc
a
despre modul n care pubertatea i afecteaza pe ceilal ti,le-ar putea veni mai u sor s
a se deschid
a si s
a v
a vorbeasc
a
si despre propriile sentimente si trairi. C
and o fac, aplica ti
sfatul biblic: Fi ti promp ti la ascultare, nce ti la vorbire
(Iacov 1 :19).
Ajuta ti-va adolescentul s
a cultive
n telepciune practic
a
si capacitate de gandire (Proverbele 3:21). Pubertatea nu
consta doar
n schimb
ari fizice si emo tionale. Pe parcursul
acestei etape, adolescentul dezvolta capacitatea de a ra-
tiona, care l va ajuta s
a ia decizii bune ca adult. Profita ti
de aceasta perioada pentru a-i inculca valori sanatoase.(Principiu biblic: Evrei 5:14)
Nu renun ta ti.De si mul ti tineri par reticen ti cand trebuie
sa discute cu p
arin tii lor despre pubertate, nu v
a l
asa ti
pac
ali ti. Adolescentul care se arat
a neinteresat, plictisit,
dezgustat sau face pe surdul s-ar putea sa re tin
a fiecare
cuvant pe care
l rosti ti, precizeaz
a cartea You and Your
Adolescent.
V E R S E T E - C H E I E
Sunt facut
ntr-un mod
nfrico s
ator si minunat.
(Psalmul 139:14)
Nu m-am re tinut sa v
a spun toate
lucrurile care [va] erau de folos.
(Faptele 20:20)
Oamenii maturi . . . si-au exersatcapacitatea de
n telegere ca s
a
deosebeasca binele si r
aul.
(Evrei 5:14)
Parin tii m-au sus tinut foarte mult
n perioada pubert
a tii,
n special
mama. Ea si-a rezervat timp pentru
a-mi explica totul. Am stiut cu
exactitate ce urma sa se
nt
ample
si la ce sa m
a a stept, a sa c
a pu-
bertatea nu m-a luat prin surprin-
dere. Mai mult, mama a avut grija
sa m
a simt
ntotdeauna liber
a s
a
vorbesc cu ea. Parin tii m-au ajutat
sa trec mai u sor peste acea perioa-
da ciudata. (Marie, 16 ani)
Parin tii mi-au fost al
aturi. De
exemplu, au ncercat s
a-mi respec-
te intimitatea, deoarece stiau ca
tot ceea ce se nt
ampla m
a f
acea
sa m
a simt jenat
a. M-a ajutat si
faptul ca nu au discutat cu al tii
despre asta. In plus, ei au vorbit cu
minedinaintedespre ceea ce urmas
a se
nt
ample. (Joan, 18 ani)
Trezi ti-va! nr. 2, 2016 9
7/25/2019 g_M_201604
10/16
Ne pute ti spune cateva lucruridespre dumneavoastr
a?
M-am nascut
n 1966 si am
crescut n Taiwan. Religia p
a-
rin tilor mei avea la baza at
at
taoismul, cat si budismul. De si
ne nchinam str
amo silor si ne
rugam n fa ta imaginilor, nicio-
data nu am luat
n considerare
ideea existen tei unui Dumne-zeu care a creat totul.
Ce v-a determinats
a studia ti biologia?
Cand eram copil,
mi pl
acea
sa am grij
a de animalele de
companie simi doream s
a
nv
a t
cum sa alin suferin ta lor si a oa-
menilor. O perioada am studiat
medicina veterinar
a, iar mai t
ar-ziu am studiat embriologia, do-
meniu care speram sa reverse
lumina asupra originii vie tii.
In acea perioad
a credea ti
n
evolu tie. Ne pute ti spune de ce?
Profesorii universitari predau
evolu tia, afirmand c
a exist
a
dovezi care o sus tin, iar eu
i-am crezut.
De ce a ti nceput s
a citi ti Biblia?
Am avut doua motive.
In pri-
mul rand, m-am g
andit c
a, din-
tre to ti zeii pe care oamenii i
venereaza, unul trebuie s
a fie
mai presus de ceilal ti. Dar nu
stiam care dintre ei.
In al doi-lea rand, stiam ca Biblia este o
carte foarte respectata. Ca ur-
mare, am nceput s
a asist la
cursuri de studiere a Bibliei.In 1992, c
and am
nceput
sa urmez cursurile Universit
a-
tii Catolice din Leuven (Belgia),
am mers la o biserica catolic
a
si l-am rugat pe preot sa m
a
ajute s
a
n teleg Biblia,
ns
a ela refuzat.
Cum v-a fost satisfacut
a
setea spirituala?
Doi ani mai tarziu, c
and m
a
aflamnc
a
n Belgia pentru une-
le cercetari stiin tifice, am
nt
al-
nit o doamna de origine polone-
za pe nume Ruth, care era
Martora a lui Iehova. Ea
nv
a ta-
se chineza pentru a-i ajuta pe
studen tii care doreau sa afle
mai multe despre Dumnezeu.
Ma rugasem pentru a primi aju-
torn acest sens, a sa c
a am fost
nc
antat s
a o
nt
alnesc.
Ruth mi-a aratat c
a Biblia,
de si nu este o carte de stiin-ta, este n armonie cu stiin ta.De exemplu, scriitorul biblic
David i-a spus n rug
aciune lui
Dumnezeu: Ochii tai m-au v
a-
zut cand eram doar un em-
brion si n cartea ta au fost a s-
ternute n scris toate p
ar tile
lui n zilele c
and au fost
ntoc-
mite, de si nu exista nc
a niciu-
na dintre ele (Psalmul 139:16).David a folosit un limbaj poe-
tic, ns
a
n principiu a avut
dreptate. Inc
a dinainte ca p
ar-
tile corpului sa se formeze,
toate instruc tiunile pentru dez-voltarea lor exist
a deja. Exac-
titatea Bibliei m-a convins ca
aceasta este Cuvantul lui Dum-
I N T E R V I U Y A N - D E R H S U U W
Un specialist n embriologie
ne vorbe ste despre credin ta luiPROFESOR Yan-Der Hsuuw este directorul centrului decercetare embrionar
a din cadrul Facult
a tii de Stiin te si
Tehnologie a Universita tii Na tionale Pingtung din Tai-
wan. Candva, el a crezut
n evolu tie,
ns
a si-a schimbat
punctul de vedere dupa ce a devenit cercet
ator stiin ti-
fic. Intr-un interviu acordat revisteiTrezi ti-v
a!,el dezv
a-
luie motivele care au stat la baza acestei schimbari.
7/25/2019 g_M_201604
11/16Trezi ti-va! nr. 2, 2016 11
nezeu. De asemenea, am n te-
les ca exist
a un singur Dumne-
zeu adevarat, Iehova.1
Ce v-a convins ca Dumnezeu
a creat via ta?
Unul dintre obiectivele cer-
cetarii stiin tifice este acela de
a gasi adev
arul, nu de a sus ti-
ne idei preconcepute. Studiinddezvoltarea embrionar
a mi-am
schimbat punctul de vedere siam ajuns la concluzia c
a via ta
a fost creata. S
a ilustr
am: ingi-
nerii proiecteaza linii de asam-
blare astfel nc
at componente-
le potrivite sa fie asamblate
n
ordinea corect
a si
n modulcorect. Dezvoltarea embriona-
ra este oarecum similar
a,
ns
a
mult mai complexa.
Intregul proces
ncepe cu un
singur ovul fecundat, nu-i a sa?
Da. Aceasta celul
a microscopi-
ca se divide, d
and astfel startul
diviziunii celulare. Un timp, nu-
marul de celule se dubleaz
a
la intervale de 12-24 de ore.
In faza ini tial
a a acestui pro-
ces se formeaza celulele stem.2
Acestea pot da na stere orica-
ruia dintre cele aproximativ200 de tipuri de celule nece-
sare formarii depline a unui
fat, cum ar fi celulele sangvine,
osoase si nervoase.Un anumit tip de celule tre-buie produse
ntr-o anumit
a
ordine si ntr-un anumit loc. Ele
se grupeaza, form
and tesuturi,
care, la randul lor, se grupea-
za, form
and organe si membre.
Niciun inginer din lumea asta
n-ar putea sa scrie vreodat
a
instruc tiunile pentru un astfel
de proces! Totu si, instruc tiuni-le pentru dezvoltarea embrio-nului sunt scrise cu m
aiestrie
n ADN. C
and m
a g
andesc la
frumuse tea ntregului proces,
sunt convins ca via ta a fost
creata de Dumnezeu!
De ce a ti devenitMartor al lui Iehova?
Simplu spus, datorita iubirii.
Isus Cristos a afirmat: Prin
aceasta vor sti to ti ca sunte ti
discipolii mei: daca ave ti iubire
ntre voi (Ioan 13:35). Aceas-ta iubire este impar tial
a. Nu
este influen tata de na tionali-
tatea unei persoane, de cultu-ra din care provine sau de cu-
loarea pielii. Am avut ocazia sa
vad si s
a simt o astfel de iubi-
re cand am
nceput s
a m
a aso-
ciez cu Martorii lui Iehova.
1. Psalmul 83:18; 1 Corinteni 8:5, 6.
2. Profesorul Yan-Der Hsuuw nu lucreaza
cu celule stem umane,ntruc
at
si respect
a
con stiin ta cre stina.
Studiind dezvoltarea embrionara am ajuns
la concluzia ca via ta a fost creat
a
7/25/2019 g_M_201604
12/16
P O T R I V I T B I B L I E I I N G R I J O R
A R I
I N G R I J O R
A R I
Ingrijorarile au doua fa tete: pe de o parte pot fi apasatoare, iar pe de alta parte,folositoare. Biblia ne ajut
a s
a identific
am ambele fa tete.
Este normal sa fim
ngrijora ti?
REALITATEIngrijorarea presupune sentimen-
te de nelini ste, nervozitate sau teama.
In-
trucattr
aim
ntr-o lume nesigur
a, orice om
poate fi cuprins uneori de ngrijorare.
CE SPUNE BIBLIARegele David a scris: Pan
a
cand voi avea sufletul plin de griji si inima
plina de necazuri
n fiecare zi? (Psalmul
13:2,Cornilescu,1996). Ce l-a ajutat pe Da-
vid sa fac
a fa t
a situa tiei? El si-a v
arsat ini-
ma n rug
aciune, av
and
ncredere deplin
a
n
iubirea loiala a lui Dumnezeu (Psalmul 13:5;
62:8). Dumnezeu chiar vrea sa ne arunc
am
povara asupra lui. Arunca ti-va toate
ngri-
jorarile asupra lui, pentru c
a el se intere-
seaza de voi, se spune
n 1 Petru 5:7.
Deseori putem reduce ngrijor
arile si
luand unele m
asuri practice. De exemplu,
cand scriitorul biblic Pavel s-a sim tit ap
a-
sat de grija pentru toate congrega tiile, el
a depus eforturi ca sa-i m
ang
aie si s
a-i
n-
curajeze pe cei pentru care si f
acea griji
(2 Corinteni 11:28). In acel caz,
ngrijor
ari-
le lui s-au dovedit a fi folositoare, deoarece
l-au determinat sa ofere ajutorul necesar.
La fel pot sta lucrurile si n cazul nostru.
In
schimb, o atitudine apatica sau indiferent
a
ar indica lipsa unei griji iubitoare (Prover-
bele 17:17).
S a ar
at
am interes nu doar fa t
a de
lucrurile personale, ci si fata deale celorlal ti.(Filipeni 2:4)
Ajutandu-i
n mod practic
pe cei dragi, ne putem reducngrijor
arile
n ceea ce-i prive
r Mai multe raspunsuri la ntrebari biblice pewww.jw.org
http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdf7/25/2019 g_M_201604
13/16
REALITATE Oamenii se pot ngrijora din cau-
za unor gre seli din trecut, a viitorului sau
a banilor.1
CE SPUNE BIBLIAIngrijor
ari din cauza unor
gre seli din trecut. Inainte de a deveni cre s-tini, unii oameni din primul secol fuseser
a
be tivi, extorcatori, imorali sau ho ti (1 Corin-
teni 6:9-11). In loc s
a st
aruie cu g
andul
asupra trecutului, ei si-au schimbat con-
duita si au avut ncredere
n marea
ndu-
rare a lui Dumnezeu. In Psalmul 130:4 se
spune: Caci la [Dumnezeu] este adev
ara-
ta iertare.
Nesiguran ta zilei de maine.Nu v
a
ngri-
jora ti niciodata pentru ziua de maine, aspus Isus Cristos, c
aci ziua de m
aine va
avea ngrijor
arile ei (Matei 6:25, 34). Cum
po ti aplica aceste cuvinte? Concentrea-
za-te asupra
ngrijor
arilor de azi. Nu le face
mai apas
atoare
ngrijor
andu-te si cu privire
la ziua de maine,
ntruc
at aceasta
ti poate
1Ar fin telept ca persoanele care sufer
a de tulbur
ari grave
de anxietate sa consulte un medic. Revista Treziti-v
a!nu reco-
manda un anumit tratament.
ntuneca judecata si te poate face s
a iei de-
cizii pripite. Multe ngrijor
ari se pot dovedi
nentemeiate mai t
arziu.
Ingrijor
ari cu privire la bani.Un b
arbat
n telept s-a rugat candva: Nu-mi da nicis
ar
acie, nici bog
a tie (Proverbele 30:8).
In
schimb, el a cautat s
a fie mul tumit cu ce
avea, atitudine care aduce aprobarea lui
Dumnezeu. In Evrei 13:5 se spune: Felul
vostru de via ta s
a fie f
ar
a iubire de bani,
fiind mul tumi ti cu ce ave ti. Caci [Dumne-
zeu] a zis: Nicidecum nu te voi lasa si
nicidecum nu te voi par
asi. Spre deosebi-
re de bani, din cauza carora putem fi deza-
magi ti si uneori chiar suntem, Dumnezeu
nu-i dezamage ste pe cei ce- si pun
ncrede-
rea n el si duc o via t
a simpl
a.
Ce po ti face daca te
ngrijorezi peste m
asur
a?
Nu l-am vazut pe cel drept p
ar
asit,
nici pe urma sii lui cer sindu- si painea.
(Psalmul 37:25)
Vor disparea vreodat
a motivele de
ngrijorare?
CE SPUN OAMENIIIntram
ntr-o nou
a er
a
a anxieta tii, a afirmat jurnalista Harriet
Green ntr-un articol din 2008 publicat
n
The Guardian. In 2014, Patrick OConnor a
scris n The Wall Street Journalc
a ameri-
canii ating niveluri record de anxietate.CE SPUNE BIBLIA
Ingrijorarea din inima
omului o face sa se deprime, dar un cuv
ant
bun o face sa se bucure (Proverbele
12:25). Un cuvant cu adev
arat bun
l con-
stituie vestea buna despre regat (Matei
24:14). Acest regat, un guvern divin, va
realiza n cur
and ceea ce noi nu am putea
face niciodata: va elimina toate
ngrijor
ari-
le nl
atur
and cauza acestora, inclusiv boa-
la si moartea! [Dumnezeu] va sterge orice
lacrima din ochii lor si moartea nu va mai fi.
Nici jale, nici strig
at, nici durere nu vor maifi (Revela tia 21:4).
Dumnezeul care da speran t
a s
a
va umple de toat
a bucuria si pacea
prin credin ta voastra. (Romani 15:13)
Trezi ti-va! nr. 2, 2016 13
7/25/2019 g_M_201604
14/16
O EXPLOZIEde culoare! E momentul n
care o multitudine de naripate viu colora-
te si iau zborul spre
naltul cerului. Prive-
li stea i-a nc
antat pe exploratorii europeni
care au pus piciorul n America Central
a si
de Sud ncep
and cu sf
ar situl secolului
al XV-lea. Ce au zarit ei erau papagali ara,
papagali cu coada lunga ce populeaza re-giunile tropicale ale Americilor.
In scurt
timp, pe har tile regiunii au ap
arut imagini
cu aceste superbe creaturi ca simbol alparadisului abia descoperit.
Si femela, si masculul au un penaj
viu colorat, o raritate printre celelalte zbu-ratoare pline de culoare. Papagalii ara
sunt inteligen ti, sociabili, dar si gal
agio si,
sco tand tipete puternice si ascu tite.
I si
par
asesc cuiburile diminea ta devreme
n stoluri de c
ate 30 si str
abat p
adurea
n
cautare de semin te, fructe tropicale si alte
bunat
a ti. Asemenea tuturor papagalilor, ei
si apuc
a hrana cu ghearele si mu sc
a din
ea cu ciocul lor mare si curbat. Pot spar-ge chiar si coaja tare a nucilor! De regul
a,
dupa ce se hr
anesc, zboar
a spre st
anci
sau spre maluri pentru a ciuguli argila,
care, dupa c
at se pare, neutralizeaz
a toxi-
nele din alimenta tie si le furnizeaza sub-
stan tele chimice necesare.
Splendidulpapagal ara
7/25/2019 g_M_201604
15/16
In general, papagalii ara formeaz
a pe-
rechi pe via ta si
si cresc
mpreun
a puii.
I si fac cuiburile
n scorburile copacilor,
n
gaurile din maluri,
n mu suroaiele de ter-
mite sau n crapaturile tarmurilor stancoa-se. Aici partenerii pot fi z
ari ti f
ac
andu- si
toaleta unul altuia. De si ajung la varsta
adulta la sase luni, puii r
am
an cu p
arin tii
aproximativ trei ani. In s
alb
aticie, papaga-
lii ara traiesc
ntre 30 si 40 de ani,
ns
a
n
captivitate unii dintre ei au trait chiar pes-
te 60 de ani. Exista aproximativ 18 specii
de papagali ara, cateva fiind prezentate
n imaginile al
aturate.
[Dumnezeu] a facut orice
lucru frumos la timpul lui.(Eclesiastul 3:11)
Ara cu aripi verziLungime: p
an
a la 95 cm
% Ara galben-albastruLungime: 85 cm
Ara stacojiuLungime: 85 cm
% Ara hiacintLungime: pana la 100 cm.Este cel mai mare dintre papagalii ara
si poate cantari mai mult de 1 kg.
5FLPA/Bernd Rohrschnei/age fotostock
5
paolobarbanera/agefotostock
5Marco Simoni/age f
Trezi ti-va! nr. 2, 2016 15
7/25/2019 g_M_201604
16/16
L U M E A I N O B I E C T I V R E L A T I I
IN PRIM-PLAN:RELA TII
Este Biblia prima sursa la
care ai apela pentru sfaturin materie de rela tii? Sau esteultima pe care ai consulta-o?Te invit
am s
a compari sfaturile
ei n telepte cu rezultatele unor
studii recente.
STATELE UNITECuplurile cu o rela tie ciclica, n care parteneriise despart si se
mpac
a de mai multe ori
n timpul curt
arii, sunt
mai predispuse la separare n primii cinci ani de c
asnicie, reiese
dintr-un studiu recent efectuat n r
andul a 564 de cupluri proasp
at
cas
atorite din Louisiana. De asemenea, aceste cupluri tind s
a aib
a
mai multe conflicte si sa fie mai pu tin satisf
acute de c
asnicia lor.
CE SPUNE BIBLIA:Ce a pus Dumnezeu n acela si jug omul s
a nu
desparta (Matei 19:6).
INDIAPotrivit unui sondaj efec-tuat
n 2014, 61% dintre tinerii cu
varsta cuprins
a
ntre 18 si 25 de
ani considera c
a faptul de a avea
rela tii sexuale preconjugale numai constituie o mare problem
a
n India. Un medic din Mumbai a
declarat pentru publica tiaHin-dustan Timesc a tinerii carencep o rela tie nu se g
andesc
neaparat la casatorie. Indiferentc
a este vorba de o aventur
a de-o
noapte, de o prietenie pur sexu-al
a sau de concubinaj, angaja-
mentul nu este pe ordinea de zi.
GANDE STE-TE:Sunt bolile trans-
misibile sexual si traumele emo-tionale asociate mai frecvent cu
rela tiile sexuale conjugale saucu cele preconjugale? (1 Corin-teni 6:18).
DANEMARCACerturile frecvente cu membrii familiei sunt asociatecu un risc dublu de deces la v
arsta mijlocie. Cercet
atori de la Uni-
versitatea Copenhaga au tinut sub observa tie, pe o perioada de
11 ani, aproape 10 000 de persoane de varst
a mijlocie si au con-
statat ca participan tii care se certau frecvent cu cineva apropiat
erau mult mai expu si riscului de deces prematur decat cei care
aveau rareori conflicte. Una dintre autoarele studiului a precizat
c
a tinerea sub control a
ngrijor
arilor si a preten tiilor si gestiona-rea cu eficacitate a conflictelor pot fi considerate strategii impor-tante de reducere a deceselor premature.
CE SPUNE BIBLIA: Cine si stapane ste vorbele are cuno stin ta,iar omul cu discern
am
ant are un spirit calm (Proverbele 17:27).
s Pute ti desc
arca
gratuit aceasta
revista, precum si
edi tii anterioare
Biblia disponibila
online n aproximativ
130 de limbi
Accesa tiwww.jw.orgsau scana tiacest cod
no
p
http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf