g_M_201604

download g_M_201604

of 16

Transcript of g_M_201604

  • 7/25/2019 g_M_201604

    1/16

    !"#2 N r. 2 , 2 01 6

    ESTEBIBLIADOAR O CARTE BUN

    A?

  • 7/25/2019 g_M_201604

    2/16

    wake!(ISSN 0005-237X) Issue 2 April 2016 is published bimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.;

    Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 1000 Red Mills Road, Wallkill, NY 12589-3299,

    nd by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4.

    2016 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.

    Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts., V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.

    MARTORII LUI IEHOVA:ROMANIA: CP 132, OP 39,

    RO-024330 Bucure sti. REPUBLICA MOLDOVA: PO Box 472MD-2005 Chi sin

    au. Pentru o list

    a cu toate adresele po sta

    vezi www.jw.org/ro/contact.

    3 SUBIECTUL DE COPERT

    AESTE BIBLIA DOARO CARTE BUN

    A?

    TOT IN ACEST NUM

    AR

    8 AJUTOR PENTRU FAMILIICum s

    a-l ajuta ti pe copil s

    a treac

    a

    peste perioada puberta tii

    10 INTERVIUUn specialist

    n embriologie

    ne vorbe ste despre credin ta lui

    12 POTRIVIT BIBLIEIIngrijor

    ari

    14 Splendidul papagal ara

    16 LUMEA IN OBIECTIV

    s M A I M U L T E ONL I NEMATERIALE VIDEO

    Va invit

    am s

    a afla ti cum i-a ajutat Biblia

    atat pe un so t alcoolic, c

    at si pe un fost

    de tinut sa fac

    a schimb

    ari remarcabilen via ta.

    (Cauta ti la DESPRE NOI ACTIVIT

    A TI)

    Nu mai puteam continua a sa

    Din ntunericul

    nchisorii,

    la lumina adevarului

    r

    r

    w

    w

    !"#2

    ol. 97, No. 2 / Bimonthly / ROMANIAN Tirajul fiecarei edi tii: 57 761 000. Disponibil

    a

    n 103 limbi.

    ceasta publica tie nu se comercializeaz

    a. Ea este distribuit

    a

    n cadrul unei lucr

    ari mondiale de

    nstruire biblica, sus tinute prin dona tii. Pentru a face o dona tie,v

    a rug

    am s

    a accesa ti www.jw.org.

    aca nu exist

    a alt

    a indica tie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi Traducerea lumii noi.

    Dori ti mai multe informa tii sauun studiu biblic gratuit la domiciliu?

    Accesa tiwww.jw.orgsau scrie ti-nela una dintre adresele de mai jos.

    Ce crede ti?Putem avea

    ncredere

    n

    sfaturile n telepte ale Bibliei?

    A ti raspunde . . .

    da? nu? probabil?

    Biblia spune:

    In telepciunea este dovedit

    a

    dreapta de lucr

    arile ei

    (Matei 11:19).

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502013390&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=502015502&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf
  • 7/25/2019 g_M_201604

    3/16

    )Biblia a supravie tuit multor atacuri aprige din partea unor per-soane cu autoritate. De exemplu,

    n Evul Mediu,

    n anumite t

    ari

    a sa-zis cre stine, de tinerea si citirea Bibliei n limba local

    a [lim-

    ba oamenilor de rand] erau asociate cu erezia si diziden ta, se

    spune n carteaAn Introduction to the Medieval Bible.Erudi tii

    care traduceau Biblia n limba local

    a sau care

    ncurajau studie-

    rea Bibliei si riscau via ta. Unii dintre ei chiar au fost uci si.

    )De si a avut mul ti du smani, Biblia a devenit cea mai raspanditacarte a tuturor timpurilor. A fost tip

    arit

    a, integral sau par tial,

    n

    aproximativ cinci miliarde de exemplare n peste 2 800 de limbi.

    Ce contrast izbitor ntre ea si c

    ar tile de filozofie, de stiin t

    a sau

    din alte domenii, care au o rasp

    andire limitat

    a si se perimeaz

    a

    rapid!

    )Biblia a ajutat la pastrarea si la evolu tia unora dintre limbile

    n

    care a fost tradusa. Traducerea

    n german

    a realizat

    a de Martin

    Luther a avut o mare influen ta asupra limbii germane. Prima

    edi tie a Versiunii regelui Iacoba fost descrisa ca fiind, proba-

    bil, cartea cu cea mai mare influen ta ce s-a publicat vreodatan englez

    a.

    )Biblia a influen tat puternic cultura occidentala, pun

    andu- si

    amprenta nu doar asupra convingerilor si practicilor religioase,

    ci si asupra artei, a literaturii, a dreptului, a politicii si a altordomenii, mult prea multe pentru a fi men tionate (The OxfordEncyclopedia of the Books of the Bible).

    Acestea sunt doar cateva

    realita ti care fac din Biblie o

    carte unica. De ce este

    ns

    a

    atat de popular

    a? De ce unii

    oameni si-au riscat via ta pen-tru ea? Iat

    a c

    ateva motive:

    Biblia con tine nv

    a t

    aturi de

    ordin moral si spiritual carereflecta o n telepciune ie sitadin comun. Biblia ne ajut

    a

    sa

    n telegem cauza suferin tei

    umane si a conflictelor. Mai

    mult, ea ne dezvaluie c

    a se va

    pune capat tuturor probleme-

    lor si arata cum se va

    nt

    ampla

    acest lucru.

    SUBIECTUL DE COP ERTA

    Este Biblia doaro carte bun

    a?

    Scrierea Bibliei s-a ncheiat cu aproximativ dou

    a mii de

    ani n urm

    a. De atunci

    ncoace, au ap

    arut si au disp

    arut

    numeroase car ti. Dar nu la fel au stat lucrurile

    n cazul

    Bibliei. Te invitam s

    a analizezi urm

    atoarele informa tii.

    Trezi ti-va! nr. 2, 2016 3

  • 7/25/2019 g_M_201604

    4/16

    Biblia ofera perspicacitate

    pe plan moral si spiritualInstruirea laic

    a este important

    a.

    Ins

    a instruirea . . . care adaug

    a titluri la

    nume . . . nu garanteaza inteligen ta mora-

    la, se precizeaz

    a

    ntr-un editorial al ziaru-

    lui canadianOttawa Citizen. Intr-adev

    ar,

    mul ti oameni foarte instrui ti, inclusiv liderin domeniul afacerilor sau lideri guverna-mentali,

    n sal

    a, delapideaz

    a si fur

    a, ceea

    ce a dus la o criza grav

    a

    n ce prive ste

    ncrederea, conform unui studiu mondialpublicat de agen tia de rela tii publiceEdelman.

    Biblia, n schimb, pune accent pe in-

    struirea morala si spiritual

    a. Ea ne ofer

    a

    perspicacitate, ajutandu-ne s

    a

    n telegem

    dreptatea, judecata dreapta si nepartini-rea, toat

    a calea binelui (Proverbele 2:9).

    Sa lu

    am exemplul unui b

    arbat de 23 de ani

    pe care l vom numi Stephen.

    In timp ce se

    afla n

    nchisoare

    n Polonia, el a

    nceput

    sa studieze Biblia si s

    a aprecieze sfaturile

    ei practice. El a scris: Acum n teleg ce

    nseamn

    a s

    a- ti onorezi tat

    al si mama.

    De asemenea, am nv

    a tat s

    a-mi controlez

    emo tiile, n special furia excesiv

    a (Efeseni

    4:31; 6:2).

    Un principiu care l-a impresionat n

    mod deosebit pe Stephen este cel din Pro-

    verbele 19:11: Perspicacitatea l face pe

    om ncet la m

    anie si este frumos din par-

    tea lui sa treaca peste faradelege. In pre-

    zent, cand se confrunt

    a cu o situa tie difici-

    la, el

    ncearc

    a s

    a o analizeze cu calm si s

    a

    aplice principiile biblice corespunzatoare.

    Am constatat ca Biblia este cel mai bun

    ghid, a spus el.

    Maria, o Martora a lui Iehova, a fost

    insultata

    n public de o femeie cu preju-

    deca ti, care a iscat un scandal destul de

    mare. In loc s

    a-i r

    aspund

    a cu aceea si mo-

    neda, Maria si-a pastrat calmul si si-a va-zut lini stit

    a de drum. Femeia s-a sim tit je-

    nata pentru modul

    n care s-a comportat

    si i-a cautat pe Martori. Dup

    a aproxima-

    tiv o luna, c

    and a rev

    azut-o

    n sf

    ar sit pe

    Maria, ea a mbr

    a ti sat-o si i-a cerut scuze.

    Mai mult, si-a dat seama ca bl

    ande tea si

    stap

    anirea de sine pe care le manifestase

    )Biblia este alcatuit

    a din 66 de c

    ar ti;

    aceasta carte sacr

    a a fost scris

    a pe

    parcursul unei perioade de aproxi-mativ 1 600 de ani.

    )Biblia a fost scrisa de aproximativ

    40 de secretari sau scribi, unii dintreei fiind agricultori, pescari, judec

    a-

    tori, regi si muzicieni.)Tema principal

    a a Bibliei este Rega-

    tul lui Dumnezeu, un guvern ceresccare va conduce p

    am

    antul (Daniel

    2:44; 7:13, 14). Regatul va eliminarautatea, suferin ta si moartea unind

    omenirea sub conducerea Suveranu-lui nostru legitim: Creatorul, IehovaDumnezeu (1 Corinteni 15:24-26).

    DATE GENERALE CIRCA 40DE SCRIITORI

    66DE C

    AR TI

    1600DE ANI

  • 7/25/2019 g_M_201604

    5/16

    Maria se datorau convingerilor ei religioa-se. Care a fost rezultatul? Femeia si cinci

    membri ai familiei ei au nceput s

    a studie-

    ze Biblia cu Martorii lui Iehova.In telepciunea e confirmat

    a de rezultate-

    le pe care le produce, a spus Isus Cristos(Matei 11:19). Iar

    n cazul principiilor bi-

    blice exista o mul time de dovezi care con-firm

    a c

    a acestea produc rezultate bune.

    Aplicarea lor scoate la iveala ce e mai bun

    din noi. Ele l fac

    n telept pe cel f

    ar

    a expe-

    rien ta,

    nveselesc inima si fac s

    a str

    alu-

    ceasca ochii oferind o vedere clar

    a

    n plan

    moral si spiritual (Psalmul 19:7, 8).

    Biblia explica de ce exist

    a

    suferin ta si conflicte

    Cand studiaza o boala epidemica, cerce-tatorii

    ncearc

    a s

    a descopere cauza aces-

    teia, factorul declan sator al epidemiei.

    Acela si principiu se aplica si cu privire la

    flagelul suferin tei umane si al dezbinarii.

    Biblia ne este din nou de mare ajutor, n-

    trucat

    n ea este consemnat

    a istoria omu-

    lui nc

    a de la

    nceput, din momentul

    n

    care au aparut toate problemele omenirii.

    Cartea Geneza ne dezvaluie c

    a ele au

    nceput cand primii oameni s-au razvratitmpotriva lui Dumnezeu. Printre altele, ei

    si-au arogat dreptul de a stabili norme

    morale, drept care i apar tine numai Crea-

    torului nostru (Geneza 3:1-7). Din neferi-

    cire, de atunci ncoace, oamenii

    n general

    au adoptat aceea si gandire independent

    a.

    Cu ce rezultat? Istoria umana este o cro-

    nica despre conflicte, oprimare si dezbi-

    nare morala si spiritual

    a, nu despre liber-

    tate si fericire (Eclesiastul 8:9). Pe bunadreptate afirm

    a Biblia c

    a omul nu poate

    nici sa- si conduc

    a pa sii (Ieremia 10:23).

    Vestea buna este c

    a experimentul de in-

    dependen ta moral

    a, care a avut consecin-

    te dezastroase pentru omenire, se apropie

    de sfar sit.

    O CARTE CARE DEMASC ASUPERSTI TIILE

    Popoarele din Antichitate considerauc

    a universul este supus capriciilor zeilor,

    se spune nEncyclopedia of Science and

    Religion.Biblia nsa afirma ca universul esteguvernat de legi fizice. De exemplu, cu apro-ximativ 3 500 de ani

    n urm

    a, Biblia a f

    acut

    referire la legile cerurilor si la autoritatea lorpe p

    am

    ant (Iov 38:33).

    In Ieremia 31:35

    sunt men tionate legile lunii si ale stelelor.Cei ce si-au nsu sit aceste informa tii clareau fost ocroti ti de

    nchinarea fals

    a si de

    supersti tii (Iov 31:26-28; Isaia 47:1, 13).

    Biblia afirma

    ca cerurile sunt

    guvernate de legi

    Trezi ti-va! nr. 2, 2016 5

  • 7/25/2019 g_M_201604

    6/16

    Biblia ofera speran t

    a

    Biblia ne asigura c

    a, din iubire pentru

    cei care i recunosc autoritatea si care

    respecta normele sale, Dumnezeu nu va

    tolera la nesfar sit r

    autatea si suferin ta

    cauzata de aceasta. Cei r

    ai vor suporta

    consecin tele ac tiunilor lor sau, cum spune

    Biblia, vor manca rodul cailor lor (Pro-verbele 1:30, 31).

    In schimb, cei smeri ti

    vor stap

    ani p

    am

    antul si

    si vor g

    asi desf

    a-

    tarea n bel sug de pace (Psalmul 37:11).

    Dumnezeu si va duce la

    ndeplinire

    scopul de a institui pacea pe pam

    ant prin

    intermediul Regatului sau (Luca 4:43).

    Acest Regat este un guvern mondial prin

    care Dumnezeu si va exercita suveranitatea

    legitima asupra omenirii.

    In rug

    aciunea-mo-

    del, Isus a aratat ca exista o legatura ntreRegat si p

    am

    ant: S

    avin

    a regatul t

    au. S

    a se

    facavoin ta ta . . . pep

    am

    ant (Matei 6:10).

    Intr-adev

    ar, supu sii Regatului lui Dum-

    nezeu vor face voin ta sa, recunoscandu-l

    pe Creator drept Conducator legitim, nu

    pe vreun om. Corup tia, lacomia, inegali-

    ta tile economice, prejudec

    a tile rasiale si

    razboaiele vor disp

    area. Va exista literal-

    mente o singura lume, un singur guvern si

    un singur set de norme morale si spirituale

    (Revela tia 11:15).

    Modalitatea prin care ne putem bucurade acea lume nou

    a este instruirea. [Dum-

    nezeu] vrea ca orice fel de oameni sa fie

    salva ti si sa ajung

    a la cuno stin ta exact

    a

    O CARTE CARE DENOTA SINCERITATE

    Una dintre cele mai frumoase calita ti

    ale scriitorilor biblici este sinceritatea lor,chiar si cu privire la propriile gre seli. Deexemplu, dup

    a ce a comis adulter cu o

    femeie pe nume Bat- Seba, regele David arecunoscut cu sinceritate: Am f

    acut ce este

    rau

    n ochii [lui Dumnezeu] (Psalmul 51:4).

    Apostolul Ioan a recunoscut ca a ncercatde dou

    a ori s

    a-i aduc

    a

    nchinare unui

    nger.

    Ingerul i-a spus: Ai grij

    a! S

    a nu faci lucrul

    acesta! . . . Inchina-te lui Dumnezeu! (Reve-

    la tia 19:10; 22: 8, 9). O asemenea sinceritate,care, din p

    acate, le-a lipsit scribilor din ve-

    chime, este o caracteristica a scriitorilor

    Bibliei.

    O CARTE CARE CONTRIBUIELA O BUN

    A S

    AN

    ATATE MINTAL

    A

    Biblia nendeamn

    a s

    a cultiv

    am calit

    a ti precum

    compasiunea si iertarea, care ne ajuta s

    a avem

    obuna s

    an

    atate mintal

    a. Fi ti buni unii cu al tii,

    plini de o tandra compasiune, iert

    andu-v

    a cu

    marinimie unii pe al tii, se spune

    n Efeseni 4:32.

    Potrivit unei publica tii a Clinicii Mayo din Sta-tele Unite, dac

    a nu obi snuie sti s

    a ier ti, s-ar

    putea sa plate sti scump. Iertarea, explica ar-ticolul, poate avea ca rezultat rela tii mai s

    a-

    natoase, o stare psihologic

    a si spiritual

    a mai

    buna, anxietate, stres si ostilitate reduse, ten-

    siune arteriala mai sc

    azut

    a, mai pu tine simpto-

    me de depresie si un risc mai mic de a consu-ma droguri sau de a face abuz de alcool.

    O CARTE CARE OFER A R

    ASPUNSURI

    LA INTREBARILE IMPORTANTE ALE VIE TII

    Stiin ta ofera r

    aspunsuri la tot felul de

    ntreb

    ari. De si

    face lumina

    n multe domenii, ea are totu si limitele ei.

    In cartea Biotechnology: Changing LifeThrough Sciencese spune: Majoritatea oamenilor de stiin t

    a, a medicilor

    si a filozofilor recunosc ca stiin ta nu poate oferi r

    aspun-

    suri la ntreb

    ari de ordin moral, etic sau religios.

    STIIN TA POATE pune

    la dispozi tie formule-le matematice ale le-gilor care guverneaz

    a

    universul, ns

    a ea nu

    ne poate spune de ceexist

    a universul sau

    de ce este acesta gu-vernat de legi precise.

    STIIN TA POATEexpli-

    ca modul n care func-tioneaz

    a organele de

    reproducere, ns

    a nu

    poate stabili ce e mo-ral din punct de vede-re sexual.

  • 7/25/2019 g_M_201604

    7/16

    a adevarului, se spune

    n 1 Timotei 2:3, 4.

    Adevarul men tionat

    n verset include

    nv

    a-

    taturi biblice pe care le-am putea numi

    Constitu tia Regatului, adica legile si prin-

    cipiile de guvernare, unele dintre ele rega-

    sindu-se n Predica de pe munte a lui Isus

    Cristos, consemnata

    n Matei, capitole-

    le 5-7. Cand cite sti aceste capitole,

    ncear-

    ca s

    a- ti imaginezi cum va fi via ta c

    andto ti

    vor aplica cuvintele n telepte ale lui Isus.

    Ar trebui sa ne surprind

    a c

    a Biblia este

    cea mai rasp

    andit

    a carte din lume? Abso-

    lut deloc! Inv

    a t

    aturile ei poart

    a pecetea in-

    spira tiei divine. Iar distribuirea ei pe scara

    larga reflecta dorin ta lui Dumnezeu ca oa-

    meni de toate limbile si din toate na tiunile

    sa

    nve te despre el si s

    a beneficieze de bi-

    necuvant

    arile pe care le va aduce Regatul

    sau (Faptele 10:34, 35).

    [Dumnezeu] vrea ca orice fel de oameni sa fie salva ti si

    sa ajung

    a la cuno stin ta exact

    a a adev

    arului. (1 Timotei 2:3, 4

    STIIN TA POATE des-

    crie stadiile de dez-voltare ale unui em-brion uman,

    ns

    a

    nu poate stabili dinpunct de vedere mo-ral dreptul la via t

    a

    al unui embrion.

    Biblia raspunde la aceste n-

    trebari importante si la multealtele, ajut

    andu-ne astfel s

    a

    n telegem dreptatea, judecatadreapt

    a si nep

    artinirea, toat

    a

    calea binelui(Proverbele 2:9).

    Embrion uman

    Trezi ti-va! nr. 2, 2016 7

  • 7/25/2019 g_M_201604

    8/16

    DIFICULTATEAParc

    a ieri v-a ti tinut micu tul

    n bra te pentru prima dat

    a.

    Acum, de si e nc

    a un copil, este

    pe punctul de a intra ntr-o eta-

    pa care deschide calea spre

    maturitate: pubertatea.

    Cum va pute ti ajuta copilul

    sa fac

    a fa t

    a acestei perioade

    de tranzi tie spre maturitatea

    sexuala, o perioad

    a confuz

    a si,

    uneori, traumatizanta?

    CE AR TREBUI S

    A STI TIPubertatea are propriul orar. Poate

    ncepe

    nc

    a de la v

    ar-

    sta de opt ani sau, cel mai tarziu, pe la 15-16 ani. Perioada

    puberta tii este extins

    a, precizeaz

    a carteaLetting Go With

    Love and Confidence.

    Pubertatea poate genera sentimente de nesiguran ta.

    Adolescen tii pot fi foarte sensibili cand interac tioneaz

    a cu

    al tii. Am devenit con stient de modul n care ar

    atam si m

    a

    comportam, si aminte ste un t

    an

    ar pe nume Jared1. C

    and

    eram n preajma altora, m

    a

    ntrebam dac

    a m

    a consider

    a

    ciudat.

    Increderea n sine poate sc

    adea si mai mult dac

    a

    apare acneea. Sim team ca fa ta mea este atacat

    a!, spune

    Kellie, o tan

    ar

    a de 17 ani.

    Imi amintesc c

    a pl

    angeam si-mi

    ziceam ca sunt ur

    at

    a.

    Pubertatea precoce aduce cu sine provocari aparte.Lu-

    crurile stau astfel mai ales n cazul fetelor, deoarece pot fi

    tachinate cand li se dezvolt

    a s

    anii sau

    ncep s

    a aib

    a forme.

    De asemenea, exista pericolul de a atrage aten tia b

    aie tilor

    mai mari, care au, probabil, experien ta

    n plan sexual,

    se spune n carteaA Parents Guide to the Teen Years.

    Pubertatea nu echivaleaza cu maturitatea.Nebunia estelipit

    a de inima copilului, se spune

    n Proverbele 22:15. Pu-

    bertatea nu schimba acest lucru. Un t

    an

    ar poate ar

    ata ca

    un adult, dar aceasta nu nseamn

    a c

    a are capacitatea de

    a lua decizii inteligente, de a ac tiona n mod responsabil, de

    a exercita autocontrol sau de a da dovada de maturitate

    n

    alte privin te, precizeaza cartea You and Your Adolescent.

    1Numele din acest articol au fost schimbate.

    A J U T O R P E N T R U F A M I L I I C R E S T E R E A C O P I I L O R

    Cum sa-l

    ajuta ti pe copils

    a treac

    a

    peste perioadapubert

    a tii

    COPIL

    PUBERTATE

    ADULT

    r Mai multe informa tii de interes pentru familie pewww.jw.org

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011203&srcid=pdf
  • 7/25/2019 g_M_201604

    9/16

    CE PUTE TI FACE

    Vorbi ti despre pubertate nainteca aceasta s

    a

    nceap

    a.

    Ajuta ti-l pe copil sa

    n teleag

    a la ce trebuie s

    a se a stepte,

    n special la instalarea menstrua tiei (

    n cazul fetelor) si la

    apari tia polu tiilor (n cazul b

    aie tilor). Spre deosebire de alte

    schimbari care au loc treptat

    n perioada pubert

    a tii, aces-

    tea debuteaza

    n mod nea steptat si pot genera confuzie

    sau chiar teama. Vorbi ti-i n mod pozitiv despre manifesta-rile specifice pubert

    a tii, explic

    andu-i c

    a aceasta d

    a startul

    unor transformari benefice care deschid drumul c

    atre ma-

    turitate.(Principiu biblic: Psalmul 139:14)

    Fi ti explici ti.Cand mi-au vorbit despre pubertate, p

    arin tii

    mei au fost evazivi, si aminte ste un t

    an

    ar pe nume John.

    Mi-ar fi placut s

    a fi fost un pic mai direc ti. Alana, o t

    an

    ar

    a

    de 17 ani, e de aceea si parere. Mama m-a ajutat s

    a

    n teleg

    schimbarile fizice care aveau loc,

    ns

    a mi-a s fi dorit s

    a m

    a

    fi ajutat sa fac fa t

    a mai bine situa tiei pe plan emo tional,

    spune ea. Oricat de jenant ar putea parea, vorbi ti cu copilulvostru despre toate aspectele pubert

    a tii.(Principiu biblic:

    Faptele 20:20)

    Pune ti ntreb

    ari care favorizeaz

    a conversa tia. Pentru

    a sparge ghea ta, vorbi ti despre cum trec al tii prin puberta-

    te. De exemplu, a ti putea sa o

    ntreba ti pe fiica voastr

    a:

    A povestit vreuna dintre colegele tale ca i-a venit ciclul?,

    Rad colegii de fetele care se dezvolt

    a mai repede? Pe fiul

    vostru l-a ti putea ntreba:

    I si bat joc copiii de cei care se

    dezvolta mai t

    arziu? Dac

    a adolescen tii

    ncep s

    a vorbeasc

    a

    despre modul n care pubertatea i afecteaza pe ceilal ti,le-ar putea veni mai u sor s

    a se deschid

    a si s

    a v

    a vorbeasc

    a

    si despre propriile sentimente si trairi. C

    and o fac, aplica ti

    sfatul biblic: Fi ti promp ti la ascultare, nce ti la vorbire

    (Iacov 1 :19).

    Ajuta ti-va adolescentul s

    a cultive

    n telepciune practic

    a

    si capacitate de gandire (Proverbele 3:21). Pubertatea nu

    consta doar

    n schimb

    ari fizice si emo tionale. Pe parcursul

    acestei etape, adolescentul dezvolta capacitatea de a ra-

    tiona, care l va ajuta s

    a ia decizii bune ca adult. Profita ti

    de aceasta perioada pentru a-i inculca valori sanatoase.(Principiu biblic: Evrei 5:14)

    Nu renun ta ti.De si mul ti tineri par reticen ti cand trebuie

    sa discute cu p

    arin tii lor despre pubertate, nu v

    a l

    asa ti

    pac

    ali ti. Adolescentul care se arat

    a neinteresat, plictisit,

    dezgustat sau face pe surdul s-ar putea sa re tin

    a fiecare

    cuvant pe care

    l rosti ti, precizeaz

    a cartea You and Your

    Adolescent.

    V E R S E T E - C H E I E

    Sunt facut

    ntr-un mod

    nfrico s

    ator si minunat.

    (Psalmul 139:14)

    Nu m-am re tinut sa v

    a spun toate

    lucrurile care [va] erau de folos.

    (Faptele 20:20)

    Oamenii maturi . . . si-au exersatcapacitatea de

    n telegere ca s

    a

    deosebeasca binele si r

    aul.

    (Evrei 5:14)

    Parin tii m-au sus tinut foarte mult

    n perioada pubert

    a tii,

    n special

    mama. Ea si-a rezervat timp pentru

    a-mi explica totul. Am stiut cu

    exactitate ce urma sa se

    nt

    ample

    si la ce sa m

    a a stept, a sa c

    a pu-

    bertatea nu m-a luat prin surprin-

    dere. Mai mult, mama a avut grija

    sa m

    a simt

    ntotdeauna liber

    a s

    a

    vorbesc cu ea. Parin tii m-au ajutat

    sa trec mai u sor peste acea perioa-

    da ciudata. (Marie, 16 ani)

    Parin tii mi-au fost al

    aturi. De

    exemplu, au ncercat s

    a-mi respec-

    te intimitatea, deoarece stiau ca

    tot ceea ce se nt

    ampla m

    a f

    acea

    sa m

    a simt jenat

    a. M-a ajutat si

    faptul ca nu au discutat cu al tii

    despre asta. In plus, ei au vorbit cu

    minedinaintedespre ceea ce urmas

    a se

    nt

    ample. (Joan, 18 ani)

    Trezi ti-va! nr. 2, 2016 9

  • 7/25/2019 g_M_201604

    10/16

    Ne pute ti spune cateva lucruridespre dumneavoastr

    a?

    M-am nascut

    n 1966 si am

    crescut n Taiwan. Religia p

    a-

    rin tilor mei avea la baza at

    at

    taoismul, cat si budismul. De si

    ne nchinam str

    amo silor si ne

    rugam n fa ta imaginilor, nicio-

    data nu am luat

    n considerare

    ideea existen tei unui Dumne-zeu care a creat totul.

    Ce v-a determinats

    a studia ti biologia?

    Cand eram copil,

    mi pl

    acea

    sa am grij

    a de animalele de

    companie simi doream s

    a

    nv

    a t

    cum sa alin suferin ta lor si a oa-

    menilor. O perioada am studiat

    medicina veterinar

    a, iar mai t

    ar-ziu am studiat embriologia, do-

    meniu care speram sa reverse

    lumina asupra originii vie tii.

    In acea perioad

    a credea ti

    n

    evolu tie. Ne pute ti spune de ce?

    Profesorii universitari predau

    evolu tia, afirmand c

    a exist

    a

    dovezi care o sus tin, iar eu

    i-am crezut.

    De ce a ti nceput s

    a citi ti Biblia?

    Am avut doua motive.

    In pri-

    mul rand, m-am g

    andit c

    a, din-

    tre to ti zeii pe care oamenii i

    venereaza, unul trebuie s

    a fie

    mai presus de ceilal ti. Dar nu

    stiam care dintre ei.

    In al doi-lea rand, stiam ca Biblia este o

    carte foarte respectata. Ca ur-

    mare, am nceput s

    a asist la

    cursuri de studiere a Bibliei.In 1992, c

    and am

    nceput

    sa urmez cursurile Universit

    a-

    tii Catolice din Leuven (Belgia),

    am mers la o biserica catolic

    a

    si l-am rugat pe preot sa m

    a

    ajute s

    a

    n teleg Biblia,

    ns

    a ela refuzat.

    Cum v-a fost satisfacut

    a

    setea spirituala?

    Doi ani mai tarziu, c

    and m

    a

    aflamnc

    a

    n Belgia pentru une-

    le cercetari stiin tifice, am

    nt

    al-

    nit o doamna de origine polone-

    za pe nume Ruth, care era

    Martora a lui Iehova. Ea

    nv

    a ta-

    se chineza pentru a-i ajuta pe

    studen tii care doreau sa afle

    mai multe despre Dumnezeu.

    Ma rugasem pentru a primi aju-

    torn acest sens, a sa c

    a am fost

    nc

    antat s

    a o

    nt

    alnesc.

    Ruth mi-a aratat c

    a Biblia,

    de si nu este o carte de stiin-ta, este n armonie cu stiin ta.De exemplu, scriitorul biblic

    David i-a spus n rug

    aciune lui

    Dumnezeu: Ochii tai m-au v

    a-

    zut cand eram doar un em-

    brion si n cartea ta au fost a s-

    ternute n scris toate p

    ar tile

    lui n zilele c

    and au fost

    ntoc-

    mite, de si nu exista nc

    a niciu-

    na dintre ele (Psalmul 139:16).David a folosit un limbaj poe-

    tic, ns

    a

    n principiu a avut

    dreptate. Inc

    a dinainte ca p

    ar-

    tile corpului sa se formeze,

    toate instruc tiunile pentru dez-voltarea lor exist

    a deja. Exac-

    titatea Bibliei m-a convins ca

    aceasta este Cuvantul lui Dum-

    I N T E R V I U Y A N - D E R H S U U W

    Un specialist n embriologie

    ne vorbe ste despre credin ta luiPROFESOR Yan-Der Hsuuw este directorul centrului decercetare embrionar

    a din cadrul Facult

    a tii de Stiin te si

    Tehnologie a Universita tii Na tionale Pingtung din Tai-

    wan. Candva, el a crezut

    n evolu tie,

    ns

    a si-a schimbat

    punctul de vedere dupa ce a devenit cercet

    ator stiin ti-

    fic. Intr-un interviu acordat revisteiTrezi ti-v

    a!,el dezv

    a-

    luie motivele care au stat la baza acestei schimbari.

  • 7/25/2019 g_M_201604

    11/16Trezi ti-va! nr. 2, 2016 11

    nezeu. De asemenea, am n te-

    les ca exist

    a un singur Dumne-

    zeu adevarat, Iehova.1

    Ce v-a convins ca Dumnezeu

    a creat via ta?

    Unul dintre obiectivele cer-

    cetarii stiin tifice este acela de

    a gasi adev

    arul, nu de a sus ti-

    ne idei preconcepute. Studiinddezvoltarea embrionar

    a mi-am

    schimbat punctul de vedere siam ajuns la concluzia c

    a via ta

    a fost creata. S

    a ilustr

    am: ingi-

    nerii proiecteaza linii de asam-

    blare astfel nc

    at componente-

    le potrivite sa fie asamblate

    n

    ordinea corect

    a si

    n modulcorect. Dezvoltarea embriona-

    ra este oarecum similar

    a,

    ns

    a

    mult mai complexa.

    Intregul proces

    ncepe cu un

    singur ovul fecundat, nu-i a sa?

    Da. Aceasta celul

    a microscopi-

    ca se divide, d

    and astfel startul

    diviziunii celulare. Un timp, nu-

    marul de celule se dubleaz

    a

    la intervale de 12-24 de ore.

    In faza ini tial

    a a acestui pro-

    ces se formeaza celulele stem.2

    Acestea pot da na stere orica-

    ruia dintre cele aproximativ200 de tipuri de celule nece-

    sare formarii depline a unui

    fat, cum ar fi celulele sangvine,

    osoase si nervoase.Un anumit tip de celule tre-buie produse

    ntr-o anumit

    a

    ordine si ntr-un anumit loc. Ele

    se grupeaza, form

    and tesuturi,

    care, la randul lor, se grupea-

    za, form

    and organe si membre.

    Niciun inginer din lumea asta

    n-ar putea sa scrie vreodat

    a

    instruc tiunile pentru un astfel

    de proces! Totu si, instruc tiuni-le pentru dezvoltarea embrio-nului sunt scrise cu m

    aiestrie

    n ADN. C

    and m

    a g

    andesc la

    frumuse tea ntregului proces,

    sunt convins ca via ta a fost

    creata de Dumnezeu!

    De ce a ti devenitMartor al lui Iehova?

    Simplu spus, datorita iubirii.

    Isus Cristos a afirmat: Prin

    aceasta vor sti to ti ca sunte ti

    discipolii mei: daca ave ti iubire

    ntre voi (Ioan 13:35). Aceas-ta iubire este impar tial

    a. Nu

    este influen tata de na tionali-

    tatea unei persoane, de cultu-ra din care provine sau de cu-

    loarea pielii. Am avut ocazia sa

    vad si s

    a simt o astfel de iubi-

    re cand am

    nceput s

    a m

    a aso-

    ciez cu Martorii lui Iehova.

    1. Psalmul 83:18; 1 Corinteni 8:5, 6.

    2. Profesorul Yan-Der Hsuuw nu lucreaza

    cu celule stem umane,ntruc

    at

    si respect

    a

    con stiin ta cre stina.

    Studiind dezvoltarea embrionara am ajuns

    la concluzia ca via ta a fost creat

    a

  • 7/25/2019 g_M_201604

    12/16

    P O T R I V I T B I B L I E I I N G R I J O R

    A R I

    I N G R I J O R

    A R I

    Ingrijorarile au doua fa tete: pe de o parte pot fi apasatoare, iar pe de alta parte,folositoare. Biblia ne ajut

    a s

    a identific

    am ambele fa tete.

    Este normal sa fim

    ngrijora ti?

    REALITATEIngrijorarea presupune sentimen-

    te de nelini ste, nervozitate sau teama.

    In-

    trucattr

    aim

    ntr-o lume nesigur

    a, orice om

    poate fi cuprins uneori de ngrijorare.

    CE SPUNE BIBLIARegele David a scris: Pan

    a

    cand voi avea sufletul plin de griji si inima

    plina de necazuri

    n fiecare zi? (Psalmul

    13:2,Cornilescu,1996). Ce l-a ajutat pe Da-

    vid sa fac

    a fa t

    a situa tiei? El si-a v

    arsat ini-

    ma n rug

    aciune, av

    and

    ncredere deplin

    a

    n

    iubirea loiala a lui Dumnezeu (Psalmul 13:5;

    62:8). Dumnezeu chiar vrea sa ne arunc

    am

    povara asupra lui. Arunca ti-va toate

    ngri-

    jorarile asupra lui, pentru c

    a el se intere-

    seaza de voi, se spune

    n 1 Petru 5:7.

    Deseori putem reduce ngrijor

    arile si

    luand unele m

    asuri practice. De exemplu,

    cand scriitorul biblic Pavel s-a sim tit ap

    a-

    sat de grija pentru toate congrega tiile, el

    a depus eforturi ca sa-i m

    ang

    aie si s

    a-i

    n-

    curajeze pe cei pentru care si f

    acea griji

    (2 Corinteni 11:28). In acel caz,

    ngrijor

    ari-

    le lui s-au dovedit a fi folositoare, deoarece

    l-au determinat sa ofere ajutorul necesar.

    La fel pot sta lucrurile si n cazul nostru.

    In

    schimb, o atitudine apatica sau indiferent

    a

    ar indica lipsa unei griji iubitoare (Prover-

    bele 17:17).

    S a ar

    at

    am interes nu doar fa t

    a de

    lucrurile personale, ci si fata deale celorlal ti.(Filipeni 2:4)

    Ajutandu-i

    n mod practic

    pe cei dragi, ne putem reducngrijor

    arile

    n ceea ce-i prive

    r Mai multe raspunsuri la ntrebari biblice pewww.jw.org

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011202&srcid=pdf
  • 7/25/2019 g_M_201604

    13/16

    REALITATE Oamenii se pot ngrijora din cau-

    za unor gre seli din trecut, a viitorului sau

    a banilor.1

    CE SPUNE BIBLIAIngrijor

    ari din cauza unor

    gre seli din trecut. Inainte de a deveni cre s-tini, unii oameni din primul secol fuseser

    a

    be tivi, extorcatori, imorali sau ho ti (1 Corin-

    teni 6:9-11). In loc s

    a st

    aruie cu g

    andul

    asupra trecutului, ei si-au schimbat con-

    duita si au avut ncredere

    n marea

    ndu-

    rare a lui Dumnezeu. In Psalmul 130:4 se

    spune: Caci la [Dumnezeu] este adev

    ara-

    ta iertare.

    Nesiguran ta zilei de maine.Nu v

    a

    ngri-

    jora ti niciodata pentru ziua de maine, aspus Isus Cristos, c

    aci ziua de m

    aine va

    avea ngrijor

    arile ei (Matei 6:25, 34). Cum

    po ti aplica aceste cuvinte? Concentrea-

    za-te asupra

    ngrijor

    arilor de azi. Nu le face

    mai apas

    atoare

    ngrijor

    andu-te si cu privire

    la ziua de maine,

    ntruc

    at aceasta

    ti poate

    1Ar fin telept ca persoanele care sufer

    a de tulbur

    ari grave

    de anxietate sa consulte un medic. Revista Treziti-v

    a!nu reco-

    manda un anumit tratament.

    ntuneca judecata si te poate face s

    a iei de-

    cizii pripite. Multe ngrijor

    ari se pot dovedi

    nentemeiate mai t

    arziu.

    Ingrijor

    ari cu privire la bani.Un b

    arbat

    n telept s-a rugat candva: Nu-mi da nicis

    ar

    acie, nici bog

    a tie (Proverbele 30:8).

    In

    schimb, el a cautat s

    a fie mul tumit cu ce

    avea, atitudine care aduce aprobarea lui

    Dumnezeu. In Evrei 13:5 se spune: Felul

    vostru de via ta s

    a fie f

    ar

    a iubire de bani,

    fiind mul tumi ti cu ce ave ti. Caci [Dumne-

    zeu] a zis: Nicidecum nu te voi lasa si

    nicidecum nu te voi par

    asi. Spre deosebi-

    re de bani, din cauza carora putem fi deza-

    magi ti si uneori chiar suntem, Dumnezeu

    nu-i dezamage ste pe cei ce- si pun

    ncrede-

    rea n el si duc o via t

    a simpl

    a.

    Ce po ti face daca te

    ngrijorezi peste m

    asur

    a?

    Nu l-am vazut pe cel drept p

    ar

    asit,

    nici pe urma sii lui cer sindu- si painea.

    (Psalmul 37:25)

    Vor disparea vreodat

    a motivele de

    ngrijorare?

    CE SPUN OAMENIIIntram

    ntr-o nou

    a er

    a

    a anxieta tii, a afirmat jurnalista Harriet

    Green ntr-un articol din 2008 publicat

    n

    The Guardian. In 2014, Patrick OConnor a

    scris n The Wall Street Journalc

    a ameri-

    canii ating niveluri record de anxietate.CE SPUNE BIBLIA

    Ingrijorarea din inima

    omului o face sa se deprime, dar un cuv

    ant

    bun o face sa se bucure (Proverbele

    12:25). Un cuvant cu adev

    arat bun

    l con-

    stituie vestea buna despre regat (Matei

    24:14). Acest regat, un guvern divin, va

    realiza n cur

    and ceea ce noi nu am putea

    face niciodata: va elimina toate

    ngrijor

    ari-

    le nl

    atur

    and cauza acestora, inclusiv boa-

    la si moartea! [Dumnezeu] va sterge orice

    lacrima din ochii lor si moartea nu va mai fi.

    Nici jale, nici strig

    at, nici durere nu vor maifi (Revela tia 21:4).

    Dumnezeul care da speran t

    a s

    a

    va umple de toat

    a bucuria si pacea

    prin credin ta voastra. (Romani 15:13)

    Trezi ti-va! nr. 2, 2016 13

  • 7/25/2019 g_M_201604

    14/16

    O EXPLOZIEde culoare! E momentul n

    care o multitudine de naripate viu colora-

    te si iau zborul spre

    naltul cerului. Prive-

    li stea i-a nc

    antat pe exploratorii europeni

    care au pus piciorul n America Central

    a si

    de Sud ncep

    and cu sf

    ar situl secolului

    al XV-lea. Ce au zarit ei erau papagali ara,

    papagali cu coada lunga ce populeaza re-giunile tropicale ale Americilor.

    In scurt

    timp, pe har tile regiunii au ap

    arut imagini

    cu aceste superbe creaturi ca simbol alparadisului abia descoperit.

    Si femela, si masculul au un penaj

    viu colorat, o raritate printre celelalte zbu-ratoare pline de culoare. Papagalii ara

    sunt inteligen ti, sociabili, dar si gal

    agio si,

    sco tand tipete puternice si ascu tite.

    I si

    par

    asesc cuiburile diminea ta devreme

    n stoluri de c

    ate 30 si str

    abat p

    adurea

    n

    cautare de semin te, fructe tropicale si alte

    bunat

    a ti. Asemenea tuturor papagalilor, ei

    si apuc

    a hrana cu ghearele si mu sc

    a din

    ea cu ciocul lor mare si curbat. Pot spar-ge chiar si coaja tare a nucilor! De regul

    a,

    dupa ce se hr

    anesc, zboar

    a spre st

    anci

    sau spre maluri pentru a ciuguli argila,

    care, dupa c

    at se pare, neutralizeaz

    a toxi-

    nele din alimenta tie si le furnizeaza sub-

    stan tele chimice necesare.

    Splendidulpapagal ara

  • 7/25/2019 g_M_201604

    15/16

    In general, papagalii ara formeaz

    a pe-

    rechi pe via ta si

    si cresc

    mpreun

    a puii.

    I si fac cuiburile

    n scorburile copacilor,

    n

    gaurile din maluri,

    n mu suroaiele de ter-

    mite sau n crapaturile tarmurilor stancoa-se. Aici partenerii pot fi z

    ari ti f

    ac

    andu- si

    toaleta unul altuia. De si ajung la varsta

    adulta la sase luni, puii r

    am

    an cu p

    arin tii

    aproximativ trei ani. In s

    alb

    aticie, papaga-

    lii ara traiesc

    ntre 30 si 40 de ani,

    ns

    a

    n

    captivitate unii dintre ei au trait chiar pes-

    te 60 de ani. Exista aproximativ 18 specii

    de papagali ara, cateva fiind prezentate

    n imaginile al

    aturate.

    [Dumnezeu] a facut orice

    lucru frumos la timpul lui.(Eclesiastul 3:11)

    Ara cu aripi verziLungime: p

    an

    a la 95 cm

    % Ara galben-albastruLungime: 85 cm

    Ara stacojiuLungime: 85 cm

    % Ara hiacintLungime: pana la 100 cm.Este cel mai mare dintre papagalii ara

    si poate cantari mai mult de 1 kg.

    5FLPA/Bernd Rohrschnei/age fotostock

    5

    paolobarbanera/agefotostock

    5Marco Simoni/age f

    Trezi ti-va! nr. 2, 2016 15

  • 7/25/2019 g_M_201604

    16/16

    L U M E A I N O B I E C T I V R E L A T I I

    IN PRIM-PLAN:RELA TII

    Este Biblia prima sursa la

    care ai apela pentru sfaturin materie de rela tii? Sau esteultima pe care ai consulta-o?Te invit

    am s

    a compari sfaturile

    ei n telepte cu rezultatele unor

    studii recente.

    STATELE UNITECuplurile cu o rela tie ciclica, n care parteneriise despart si se

    mpac

    a de mai multe ori

    n timpul curt

    arii, sunt

    mai predispuse la separare n primii cinci ani de c

    asnicie, reiese

    dintr-un studiu recent efectuat n r

    andul a 564 de cupluri proasp

    at

    cas

    atorite din Louisiana. De asemenea, aceste cupluri tind s

    a aib

    a

    mai multe conflicte si sa fie mai pu tin satisf

    acute de c

    asnicia lor.

    CE SPUNE BIBLIA:Ce a pus Dumnezeu n acela si jug omul s

    a nu

    desparta (Matei 19:6).

    INDIAPotrivit unui sondaj efec-tuat

    n 2014, 61% dintre tinerii cu

    varsta cuprins

    a

    ntre 18 si 25 de

    ani considera c

    a faptul de a avea

    rela tii sexuale preconjugale numai constituie o mare problem

    a

    n India. Un medic din Mumbai a

    declarat pentru publica tiaHin-dustan Timesc a tinerii carencep o rela tie nu se g

    andesc

    neaparat la casatorie. Indiferentc

    a este vorba de o aventur

    a de-o

    noapte, de o prietenie pur sexu-al

    a sau de concubinaj, angaja-

    mentul nu este pe ordinea de zi.

    GANDE STE-TE:Sunt bolile trans-

    misibile sexual si traumele emo-tionale asociate mai frecvent cu

    rela tiile sexuale conjugale saucu cele preconjugale? (1 Corin-teni 6:18).

    DANEMARCACerturile frecvente cu membrii familiei sunt asociatecu un risc dublu de deces la v

    arsta mijlocie. Cercet

    atori de la Uni-

    versitatea Copenhaga au tinut sub observa tie, pe o perioada de

    11 ani, aproape 10 000 de persoane de varst

    a mijlocie si au con-

    statat ca participan tii care se certau frecvent cu cineva apropiat

    erau mult mai expu si riscului de deces prematur decat cei care

    aveau rareori conflicte. Una dintre autoarele studiului a precizat

    c

    a tinerea sub control a

    ngrijor

    arilor si a preten tiilor si gestiona-rea cu eficacitate a conflictelor pot fi considerate strategii impor-tante de reducere a deceselor premature.

    CE SPUNE BIBLIA: Cine si stapane ste vorbele are cuno stin ta,iar omul cu discern

    am

    ant are un spirit calm (Proverbele 17:27).

    s Pute ti desc

    arca

    gratuit aceasta

    revista, precum si

    edi tii anterioare

    Biblia disponibila

    online n aproximativ

    130 de limbi

    Accesa tiwww.jw.orgsau scana tiacest cod

    no

    p

    http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf