Contribuţii la studiul comportării în exploatare a acumulărilor Ciurbeşti şi
Pârcovaci din bazinul hidrografic Bahlui pe baza măsurătorilor topogeodezice
Eficienţa tehnică a lacurilor de acumulare cu baraj. Obiectivele
cercetării şi metodologia de lucru
Probleme actuale specifice lacurilor de baraj antropic
Morfometria lacurilor: totalitatea indicilor cantitativi şi metodele de determinare a acestora, a cuvetei lacustre şi a volumului de apă existent.
Cercetările şi aplicaţiile practice cuprind:
• etapa pregătitoare; • etapa de teren;• etapa de analiză, prelucrare
şi interpretare a datelor. Curba batigrafica a unui lac
Probleme actuale specifice lacurilor de baraj antropic
Elementele morfometrice ale lacurilor de baraj antropic:
• suprafaţa lacului (S);• lungimea, lăţimea lacului;• Axa mare, axa mica,• lungimea liniei ţărmului;• adâncimea maximă;• adâncimea medie; • coeficientul de formă (sau
raportul axelor);• volumul de apă al lacului.
Curba batigrafica a unui lac
Metoda analitică se bazează pe asemănarea depresiunii lacustre (în profunzime) cu anumite corpuri geometrice (cilindru, emisferă, sinusoid, elipsoid, paraboloid, con) şi aplicarea unei formule de calcul
Nivelurile şi volumele caracteristice ale
lacurilor de baraj antropic
Parametrii caracteristici ai lacurilor de baraj antropic
Nivelurile şi volumele caracteristice ale lacurilor de baraj antropic
Curbele caracteristice ale acumulărilor:
• Curba volumelor acumulării în funcţie de nivelul de retenţie a apei: w = f1(H),
• Curba suprafetei luciului de apa în funcţie de nivelul de retenţie a apei: Sa = f2(H),
• Curba volumului de construcţie (baraj) pentru reţinerea apei în funcţie de nivelul de retenţie a apei: Vb = f3(H),
• Curba coeficientului de capacitate a acumulării: β = f4(H),
• Curba investiţiilor de calcul în funcţie de nivelul de retenţie a apei: Ic = f5(H),
• Curba indicelui specific al costului in functie de nivelul de retenţie a apei: I = f6(H).
Lucrările hidrotehnice pentru realizareai unui lac de acumulare pentru regularizarea debitelor:
• lucrări pentru reţinerea debitului solid în bazinul de recepţie.
• construirea barajului, incluzând aici şi evacuatorii de apă (deversorii de ape mari, golirea de fund), disipatorul de energie şi risberma,
• priza de apă pentru diferiţi consumatori economici.
Nivelurile şi volumele caracteristice ale lacurilor de baraj antropic
Volumele caracteristice ale lacurilor de acumulare conţin:volumul mort;volumul util;volumul destinat atenuarii viiturilor;volumul de siguranţă.
Reprezentarea grafică a volumelor caracteristice ale lacurilor de baraj antropic
Perioada excedentară şi deficitară în exploatarea lacurilor de baraj antropic
Bilanţul apei din lacurile de baraj antropic
Analiza hidrologică a unei unităţi lacustre vizeaza parametrii chimici şi de calitate ai apei, parametrii de temperatură şi fenomenele de îngheţ.
Pierderea apei din lacuri se produce prin intermediul emisarilor de scurgere, evaporării şi infiltrării.
Oscilaţiile nivelului apei din anotimpul de vară sunt induse de variaţia cantităţilor de precipitaţii.
Fig. I.3.4.1. Variaţia nivelului apei în acumularea Pârcovaci în anul 2006
167
168
169
170
171
172
173
19.01.2006
16.02.2006
22.02.2006
3.03.2006
9.03.2006
19.03.2006
23.03.2006
28.03.2006
30.03.2006
4.04.2006
10.04.2006
19.04.2006
2.05.2006
9.05.2006
19.05.2006
6.06.2006
8.06.2006
27.06.2006
12.07.2006
22.08.2006
4.09.2006
2.10.2006
12.10.2006
23.10.2006
2.11.2006
27.11.2006
4.12.2006
14.12.2006
4.01.2007
m
Colmatarea lacurilor de baraj antropic
• Colmatarea: proces complex de depunere a particulelor solide transportate de apă prin care se reduc capacităţile de acumulare şi de transport pe un sector de albie sau în zona unor amenajări hidrotehnice.
• Metode de determinarea cantitativă a colmatării acumulărilor, prin măsurători periodice: metode fotogrammetrice
• cu ajutorul ecosondelor • cu ajutorului traductorului de
adâncime• prin ridicări batimetrice• prin ridicări topo - geodezice • tehnica izotopului de cesiu-137
În bazinul hidrografic al râului Bahlui s-au folosit determinările prin metode clasice topo geodezice, ridicările batimetrice, cât şi cele geodezice. În urma prelucrării măsurătorilor topografice au fost trasate curbele de nivel care descriu noua morfologie a chiuvetei.
Metode clasice şi moderne privind actualizarea şi prognoza curbelor
caracteristice ale lacului • Obiectivele cercetărilor privind
colmatarea lacurilor:• gãsirea unor metode de prognoza
necesare în proiectare (calculul capacitãţii rezervate în lacuri pentru depunerea aluviunilor de la intrarea în funcţiune până la sfârşitul perioadei de funcţionare; modificarea curbelor caracteristice);
• stabilirea mãsurilor preventive de atenuare a colmatării acestor lacuri (în vederea mãririi duratei lor de funcţionare la parametrii proiectaţi);
• decolmatarea lacurilor (care, însă, este foarte costisitoare).
• analiza sistematicã a dinamicii procesului de colmatare.
• Determinare cantitative a colmatãrii calculul volumului de aluviuni depus/afuiat în/din lacuri, prin prelucrarea mãsurãtorilor (ridicãri de profile clasice topogeodezice în cuvele lacurilor, metode fotogrammetrice, ridicări batimetrice cu ajutorul ecosondelor).
• Volumul de aluviuni se determina:• - direct, prin prelucrarea
măsurătorilor de nivelment sau batimetric;
• - indirect, prin prelucrarea măsurătorilor de debit solid şi aplicarea unei relaţii de bilanţ pentru debitele solide.
• Metode moderne privind evaluarea ariei luciului apei şi a capacităţii lacului:
• Metoda de reducere semiempirică a suprafeţei lacului
• Metoda de reducere empirică a suprafeţei lacului;• Determinarea volumului de aluviuni colmatate pe
baza bilanţului scurgerii solide;• Metoda analitică de prognoză a volumului mediu
anual de aluviuni colmatate;• Metode de actualizare şi prognoza a curbelor
caracteristice ale lacului de baraj antropic
Programe de calculator utilizate în evalaurea procesului
de colmatare a lacurilor de baraj
antropic • Programul RETDIS.m:
discretizarea în elemente finite triunghiulare a unei suprafeţe plane când nodurile reţelei sunt dispuse pe o serie de traverse oarecare; în cazuri particulare, aceste traverse pot fi paralele.
• Programul EPURAVQ.m: aplicat la integrarea câmpurilor de viteză şi de turbiditate în secţiunea vie a unei albii de râu.
Programul COLMAT. m apelează 7 subprograme ce pot fi grupate astfel:
• de tipărire a datelor de intrare şi de ieşire;
• de salvare a datelor de intrare.Programul HIPSOW. m
implementează relaţia generalizată de integrare pe domenii plane:
• pentru metoda de reducere semiempirică a suprafeţii lacului;
• pentru metoda analitică de prognoză a volumului de aluviuni reţinute în lac;
• Datele de intrare necesare:• datele referioare ladiscretizarea în
elemente finite (rezultate din programul RETDIS.m);
• cotele cuvetei lacului în nodurile retelei de elemente finite, la momentul t0,
Top Related