Cuprins
I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri
II paginǎ – Motivaţia
Capitolul I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat
Capitolul II
Noţiuni generale despre boala
Definiţie;
Etiologie;
Clasificare;
Manifestǎri de dependenţǎ, semne, simptome;
Examene clinice şi paraclinice;
Intervenţii autonome şi delegate, tratament;
Evoluţie, complicaţii, pronostic;
Educaţie pentru sǎnǎtate;
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu cancer laringian.
Capitolul III
Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian:
Culegerea de date;
Date privind identitatea pacienţilor;
Condiţii socio-culturale;
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ;
Informaţii legate de boalǎ.
Analiza şi interpretarea datelor:
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale;
Pagina 1 din 68
Problemele pacientului;
Diagnostic de îngrijire;
Stabilirea gradului de dependenţǎ.
Planificarea îngrijirilor:
Obiective generale;
Obiective specifice.
Aplicarea planului de îngrijire
Îngrijiri acordate la externare
Data externǎrii:
Diagnostic medical la externare;
Starea pacientului la externare;
Plan de recuperare.
Examene paraclinice ale pacientului
Capitolul IV
Evaluarea finalǎ
Anexe
Bibliografie
Pagina 2 din 68
CANCER LARINGIAN
Pagina 3 din 68
Studiu de caz privind ingrijirea pacientilor cu cancer laringian
Rolul asistentei medicale în îngrijiri
Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a
crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi
exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.
Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, ele
coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.
A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor.
Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi limitat
nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici de consideraţii de ordin
politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi respectul
pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate sǎ ia în consideraţie,
în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social al asistentelor condiţionat
în caz cert de convingeri şi pǎreri personale.
Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:
pǎstrarea vieţii;
alinarea suferinţei;
promovarea sǎnǎtǎţii.
În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în tot
acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant la menţinerea
unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.
Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legatǎ
strict de secretul profesional.
Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor, nu
recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în caz urgent şi într-o
eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.
Pagina 4 din 68
Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi loialitate.
Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de ceilalţi
membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.
Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.
În conduita sa personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ contra
moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.
Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor membrii
ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan
local, naţional şi internaţional.
Pagina 5 din 68
MOTIVAŢIA
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase
şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor
pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.
Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,
membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de
locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se
putea exprima.”
Pagina 6 din 68
Capitolul I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat
Anatomia laringelui
Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele este
porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de
unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.
Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi
având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe,
continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos acoperit
cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
cricoid;
tiroid;
aritenoide;
epiglota;
cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:
membrana tirahioidianǎ;
membrana crico-tiroidianǎ;
Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le acoperǎ.
Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4 cm la bǎrbaţi.
Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.
Glota are douǎ porţiuni:
glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;
glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.
Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:
Pagina 7 din 68
marginea liberǎ a epiglotei;
rapliul ari-epiglotic;
spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive
superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului. De
la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din
punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.
Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi
pentru punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul crico-
aritenoidian posterior.
Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:
muşchiul cricoaritenoidian;
muşchiul interaritenoidian;
muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian
superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o
ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci şi a
muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei
laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:
supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;
subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul
tirocervical al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,
superiori şi inferiori.
Pagina 8 din 68
Fiziologia laringelui
Funcţiile laringelui:
funcţia de fonaţie;
funcţia respiratorie;
funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui, închiderea
glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
funcţia sfincterianǎ;
funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:
Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii
bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎ timbrul şi
rezonanţa vocii.
Funcţia respiratorie:
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea şi
deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-bazic.
Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:
În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin, pilierii
anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului alimentar
oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, închiderea
glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ. Contractarea simultanǎ a muşchilor
suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre
esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor. Dacǎ totuşi pǎtrund
particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎ reflexul de tuse. Inspiraţia profundǎ cu
deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu creşterea presiunii intra-toracice, deschiderea
rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎ care eliminǎ corpul strǎin.
Funcţia de fixare a toracelui:
închiderea glotei;
blocarea sistemului respirator;
fixarea toracelui;
Pagina 9 din 68
blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea fǎtului,
vomisment.
Funcţia reflexǎ:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei interne a
laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin
atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.
Pagina 10 din 68
Capitolul II
Noţiuni generale despre
2.1. Definiţie, etiologie
Cancerul laringian se referă la o formaţiune tumorală malignă situată la nivelul laringelui, prevalenţa cea mai mare fiind la bărbaţii de peste 60 de ani. Ca şi în cazul cancerului cavităţii orale, factorii care îi accentuează apariţia sunt consumul cronic de alcool şi tabagismul sever, mediul de muncă poluat, septicitatea buco-dentară, leziuni laringiene precanceroase (papilom leucoplazie). Tumorile maligne ale laringelui reprezintă jumătate din cancerele din zona ORL.
Etiologie:
Mecanismul formării oricărei tumori maligne implică mutații ale anumitor gene care duc la proliferarea anormală ca și număr și funcții a celulelor afectate. Nu există o cauză propriu-zisă responsabilă de dezvoltarea unei tumori laringiene, dar au fost identificați o serie de factori de risc care cresc șansa unei persoane de a dezvolta acest tip de tumoră.
Factori de mediuFumatul: Este principalul factor de risc modificabil. Fumatul a două pachete de țigări pe zi crește riscul de a face cancer de laringe de cinci ori, față de un nefumător. Alcoolul: Consumul excesiv de alcool (echivalentul a cinci beri pe zi) crește și el cu 500% șansa de a dezvolta o tumoră malignă de laringe. Asocierea alcool + fumat: Consumând aceste cantități de tutun și alcool în mod constant, riscul de cancer de laringe este de 38 de ori mai mare decât al unei persoane care nu bea și nu fumează. Infecția cu HPV: Human papilloma virus este un virus cu tropism pentru colul uterin, regiunea ano-genitală, dar și mucoasele din gură sau gât. Acesta poate fi transmis și în cursul sexului oral și este regăsit în 1/5 din biopsiile pacienților cu cancer de laringe. Acest lucru sugerează că, similar cancerului de col uterin, infecția cu HPV crește riscul de dezvoltare a unei tumori maligne laringiene. Dieta: Unele studii au evidențiat o corelație între cancerul de laringe și consumul frecvent de alimente prăjite sau intens procesate industrial, carne roșie. Totodată, alimentația bogată în grăsimi animale și săracă în legume cu frunze verzi pare a crește riscul de tumoră a laringelui. Factori profesionali: Expunerea profesională la anumite substanțe poate favoriza apariția acestui tip de cancer. Printre acestea se numără și: gaze produse în timpul vopsirii, azbest, praf de cărbune sau lemn, formaldehidă, nichel.
Factori constituționaliCancerul de laringe este mai frecvent (5:1) în populația masculină și după vârsta de 60 de ani. Faptul că dintre cei care consumă tutun și alcool în cantități mari, doar unii dezvoltă cancer, a dus la formularea ipotezei ca aceștia au o susceptibilitate genetică. Aceasta ar reduce capacitatea laringelui de a repara țesuturile afectate de agresiunea din mediu.
Pagina 11 din 68
2.2. Clasificare
După examinarea anatomo-patologică și imagistică, se realizează o stadializare a tumorii, cu importanță majoră pentru tratamentul și prognosticul acesteia. În cazul cancerului de laringe, stadializarea TNM ține cont și de etajul în care se dezvoltă cancerul și include:
Tumora primară (T):Tx – nu poate fi evaluată tumora primară T0 – nu se poate decela tumora primarăTis – carcinom in situSupraglotică: T 1 – tumoră limitată la un element din conținutul supraglotic; mobilitate normală a corzilor vocaleT2 - tumora invadează mucoasa a mai mult de un element supraglotic sau glotic; sau extindere în afara regiunii supraglotice (baza limbii, valecula, sinusul piriform) T3 – tumora invadează laringele, fixează corzile vocale și poate invada spațiile din jur (zona post--criocoidă, pre-epiglotică, paraglotică) sau cartilajul tiroid, în profunzimeT4a – tumoră moderat avansată local: invadează țesuturile din jur, precum traheea, mușchii extrinseci ai limbii, esofagul, glanda tiroidăT4b – tumoră foarte avansată local: invadarea spațiilor prevertebrale, a mediastinului, sau incapsularea arterei carotideGlotică:T1 – tumoră limitată la corzile vocale, cu sau fără afectarea comisurilorT1a – afectarea unei singuri corzi vocaleT1b – afectarea ambelor corzi vocaleT2 – scade mobilitatea corzilor vocale; extinderea locală spre regiunile supraglotică sau subgloticăT3 – tumora afectează doar laringele, cu fixarea corzilor vocale; poate invada cartilajul tiroid sau spațiul paragloticT4a, T4b – tumoră moderat, respectiv foarte avansată local (idem afectării din etajul supraglotic) Subglotică:T1 – tumoră situată exclusiv în regiunea subgloticăT2 – extinderea la corzile vocaleT3 – fixarea corzilor vocale și limitarea tumorii la laringeT4a, T4b – idem localizărilor descrise anterior
Nodulii limfatici (N):Nx – Nodulii regionali limfatici nu pot fi analizațiN0 – nu se decelează metastaze ganglionare regionaleN1 – un ganglion afectat, situat de aceeași parte cu tumora (ipsilaterali), cu diametrul maxim <3 cmN2a – metastază într-un singur ganglion ipsilateral, cu diametrul >3 cm, dar <6 cmN2b – metastaze în mai mulți ganglioni ipsilaterali, toți cu diametrul maxim <6 cmN2c – metastaze bilaterale sau contralaterale, în ganglioni cu diametrul maxim <6cmN3 – prezența unui ganglion afectat, cu diametrul > 6cm
Metastaze la distanță (M):
Pagina 12 din 68
M0 – absența metastazelor la distanțăM1 – prezența metastazelor la distanță
În funcție de asocierea acestor factori, se disting cinci stadii ale cancerului de laringe, după cum urmează:0 – Tis + N0 + M0I – T1 + N0 + M0II – T2 + N0 + M0III – T3 + N0 + M0- T1/ T2/ T3 + N1 + M0IVA – T4a + N0/N1/N2 + M0- T1/T2/T3 + N2 + M0IVB - T2b + orice N + M0- orice T + N3 + M0IVC – orice T, orice N, M1
2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome
Simptomele frecvente includ:• Durere sau disconfort la înghițire (disfagie) • Modificarea timbrului vocii (îngroșare, înăsprire - disfonie) • Tuse persistentă, eventual cu sânge• Respirație dificilă (dispnee) • Miros neplăcut al respirației (halitoză) • Durere la nivelul urechii (otalgie) • Scădere inexplicabilă în greutate, astenie, anorexie
La examenul clinic, se pot decela: • Sensibilitate la palpare în zona laringelui• Palparea ganglionilor limfatici măriți de volum, nedureroși, la nivelul capului și gâtului • Observarea masei tumorale sau a modificărilor induse de aceasta (inflamație, ulcerație, necroză, sângerare) în cursul laringoscopiei indirecte, cu oglinda
2.4. Examene clinice şi paraclinice
La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎrii
subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.
INTEROGATORIUL
Examenul laringeluiva începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor
acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest organ,
rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au apǎrut şi
evoluat aceste tulburǎri.
EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi
examenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu controlul funcţiilor
laringelui.
Pagina 13 din 68
Inspecţia are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile active
ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul inspiraţiei, coborârea
lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.
Palparea este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se pune
în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod normal laringele,
fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în plan transversal
producându-se un sunet caracteristic.
Laringoscopia
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia
indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face posibilǎ
inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).
Laringoscopia indirectǎ
Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor
suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:
un reflector frontal;
sursǎ luminoasǎ;
oglinda laringoscopicǎ;
un vas cu apǎ caldǎ;
comprese sterile.
Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ
extensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf învelit cu o
compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felul acesta se mǎreşte
vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţine oglinda laringoscopicǎ pe
care o introduce în orofaringe.
Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va
apǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi.
Laringoscopia forţatǎ
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit şi
bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument
special:
- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.
Pagina 14 din 68
Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct aspectele
cavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.
Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul în
hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa limba şi va
pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ descoperind lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare, a
mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice, sincope respiratorii sau cardiace.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii
controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin
laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile
corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu
stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor investigaţii,
de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în poziţia
corespunzǎtoare.
EXAMENUL DE LABORATOR
Examenul microbiologic şi imunologic
Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronşic
impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-traheo-bronşic va
fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-
Waserman, ASLO şi reacţiile de neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la
tuberculina sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin
examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;
leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,
determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.
Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru depistarea
unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ, colesterolomia, probele hepatice,
electroforeza.
c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,
radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţǎ de
contrast.
d) Examenul histopatologic
Pagina 15 din 68
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ chimic
trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie
cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu
permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urinǎ;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
Examene complementare:
examenul oftalmologic;
neuropsihic;
examenul dermatologic;
examenul oncologic.
BiopsieBiopsia reprezintă prelevarea unui fragment mic din țesutul suspectat de a fi anormal. Acest lucru se poate face de la nivelul laringelui, prin tehnici endoscopice. Totodată, prin aspirația cu ac fin, se pot obține pentru analiză celule din ganglionii limfatici suspecți. Analiza anatomo-patologică a țesutului obținut prin biopsie este testul care pune diagnosticul de certitudine de cancer laringian. Totodată, el decelează tipul histologic de cancer și agresivitatea acestuia.
CT, RMNTomografia computerizată este o tehnică ce utilizează radiografii seriate, din diferite unghiuri, pentru a analiza structura anumitor regiuni anatomice. Această metodă imagistică poate evidenția prezența tumorii, dar și extinderea sa loco-regională sau limfatică. Rezonanța magnetică nucleară folosește unde radio pentru a oferi imagini mult mai detaliate decât CT-ul. Poate fi o explorare recomandată atunci când tomografia computerizată este neconcludentă sau pentru evidențierea diseminării tumorale.
Pagina 16 din 68
2.5. Intervenţii autonome, delegate
Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul
din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului
cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau
împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii
vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se
mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic
Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ cu un
efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat,
iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În perioada febrilǎ
regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau alimente lichide (supǎ de
legume cu orez şi griş).
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în
funcţie de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri
reci.
Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în
repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice.
Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie
sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.
Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ aibǎ scaune
şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme uleioase, se administreazǎ
purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în funcţie de vârstǎ,
de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.
Recoltarea produselor biologice şi patologice
Pagina 17 din 68
Se recolteazǎ în mod steril sânge venos şi capilar, în vederea cercetǎrii: calcemiei,
glicemiei, VSH, hemoleucogramǎ, probele hepatice.
Seringile şi acele trebuie sǎ fie sterile, iar recipientele în care s-a fǎcut recoltarea
trebuie sǎ fie curate.
La indicaţia medicului s-a administrat TR de urgenţǎ.
Tratamentul
În alegerea tratamentului pentru cancerului de laringe, se ține cont de stadiul în care se află tumora (stadializarea TNM), etajul laringelui în care se dezvoltă, dar și agresivitatea histologică. Scopul tratamentului este îndepărtarea completă a țesutului tumoral, cu prezervarea a cât mai mult din funcțiile laringelui.
RadioterapiaAceastă terapie utilizează iradierea externă cu raze x sau alte tipuri de radiații a unei regiuni, cu scopul de a distruge celulele tumorale. Poate fi singura terapie utilizată pentru tratamentul cancerelor de laringe aflate în stadiul I sau II. Totodată, poate fi folosită ca și terapie pre sau post-operatorie, pentru a micșora dimensiunile tumorii sau a preveni recidivele. De regulă, tratamentul durează 3-7 săptămâni, cu o cură în fiecare zi lucrătoare, uneori și în weekend.
ChimioterapiaMedicația chimioterapică poate fi administrată înainte de radioterapie sau în același timp cu aceasta, pentru a-i îmbunătăți eficiența. Aministrarea chimioterapiei după tratamentul chirurgical este o terapie neo-adjuvantă care urmărește distrugerea oricăror celule canceroase restante în organism. În anumite cazuri, chimioterapia poate fi folosită și paliativ, atunci când efectele secundare sunt reduse comparativ cu beneficiul asupra calității vieții. Chimioterapicele utilizate mai frecvent sunt: cisplatin, fluorouracil sau docetaxel.
Terapia biologicăCancerul de laringe poate, uneori, beneficia și de terapia biologică țintită reprezentată de anticorpii monoclonali. Preparatul recomandat pentru această tumoră este cetuximab și poate fi utilizat în stadiile III sau IV, atunci când nu este posibilă utilizarea chimioterapicelor (infecții, boală renală cronică, efecte secundare inacceptabile).
Tratamentul chirurgicalDeși radioterapia se poate dovedi curativă, intervenția chirurgicală reprezintă principala metodă de abordare a cancerului de laringe. În funcție de stadiul tumorii, există diferite tehnici chirurgicale, care realizează un echilibru între păstrarea funcționalității și rezecția completă a tumorii. Rezecția endoscopicăPrin vizualizarea laringelui video-asistată, se realizează excizarea țesutului tumoral, fie folosind tehnica laser, sau cu instrumentar chirurgical endoscopic. Această tehnică este aplicabilă stadiilor inițiale ale cancerului laringian – carcinomul in situ și stadiile I sau II. Avantajele sale sunt timpul redus de spitalizare și cicatrizare. În funcție de localizare și stadiul carcinomului, se poate realiza stripping-ul corzilor vocale (eliminarea straturilor superficiale) sau cordectomie (ablația unei părți din corzile vocale). Deși vocea poate fi modificată după această intervenție, vorbirea poate fi recăpătată cu
Pagina 18 din 68
timpul, cât timp nu a fost necesară eliminarea ambelor corzi vocale. Laringectomia parțialăAceastă tehnică chirurgicală reprezintă rezecția unei părți din laringe, cu lăsarea pe loc a conținutului ne-afectat, pentru a păstra funcționalitatea organului. Este aplicabilă în unele tumori din etajul supraglotic, sau atunci când se elimină o coardă vocală (hemilaringectomie). Laringectomia totalăÎn cazurile avansate local, laringectomia totală (eliminarea în totalitate a laringelui) poate fi necesară. Eliminarea acestui segment înseamnă întreruperea comunicării între cavitatea orală și trahee; pentru a putea respira, va fi instaurată o traheostomă (orificiu care realizează comunicarea între trahee și exterior), care se va menține pe toată durata vieții. Inițial, vocea este compromisă, dar tehnici de recuperare vor permite restaurarea parțială a vorbirii.
Recuperarea vocalăEste important pentru pacienții care au suferit sau vor suferi laringectomie totală să conștientizeze căvocea lor nu va mai suna niciodată la fel. Există, însă, câteva metode care le permit să vorbească în continuare. Vorbirea esofagiană: cu ajutorul unui specialist în rabilitarea vorbirii, aerul care trece prin esofag și îl face să vibreze, poate fi transformat în cuvinte. Acest lucru necesită mult antrenament și metoda tinde să fie înlocuită de tehnici mai noi. Puncția traheo-esofagiană: Pentru a restaura vorbirea, chirurgul poate realiza o comunicare de mici dimensiuni între traheostomă și esofag. Acest pas se poate realiza în același timp operator cu laringectomia, sau la distanță. Plasarea unei valve unidirecționale face posibilă eliminarea aerului din plămâni pe la nivelul esofagului și a gurii, cu articularea cuvintelor, atunci când stoma este acoperită. Electrolaringe: Acesta este un dispozitiv extern, care funcționează cu baterii. Se plasează în colțul gurii sau la nivelul gâtului și produce vibrații care pot fi modulate pentru a deveni vorbire inteligibilă. Ca și dezavantaje, necesită folosirea unei mâini pentru a vorbi și calitatea vocii este una mecanică, atrăgând atenția asupra pacientului.
Terapii în curs de testareChemoprevenția: Este studiată intens proprietatea unor substanțe de a preveni dezvoltarea carcinomului laringian, sau recurența sa. Sunt analizați analogii retinoizi (asemănători cu vitamina A) și un medicament numit isotretinoin, dar cu rezultate echivoce. Radiosensibilizatori: Se urmărește folosirea unor medicamente pentru a crește efectul radioterapiei, reducând astfel efectele secundare ale acesteia. Genele implicate: Mecanismul genetic al dezvoltării cancerului de laringe este încă incomplet elucidat. Până acum, s-a constatat implicarea genei TP53, care are rolul de supresor tumoral. Testele pentru a evidenția modificări ale acestei gene ar putea detecta carcinomul laringian în stadii subclinice sau preveni asupra rezecției incomplete a tumorii.
Chiar dacă a fost eradicată complet, există o posibilitate ca tumora de laringe să recidiveze. Pentru a micșora șansele ca acest lucru să se întâmple, este foarte importantă renunțarea la tutun și alcool. Totodată, relatarea oricăror simptome noi medicului dvs. asigură că orice recurență malignă va fi depistată la timp.
După finalizarea tratamentului, medicul va realiza o monitorizare atentă a cazului dvs. În funcție de tipul de cancer, stadiul său și tratamentul aplicat, controalele medicale vor avea o
Pagina 19 din 68
anumită frecvență. Recurența tumorală este mai probabilă în primii ani, astfel încât examenul clinic, laringoscopia, dar și controalele imagistice vor fi mai frecvente în această perioadă.
2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic
Evoluţia diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia cancerului este de obicei
maligna
2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate
Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului sǎu
sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.
Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un proces
inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?
Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna dezvoltare
fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe constituie un permanent pericol
pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare întreprinse de cadrele sanitare în
colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie modul cel mai eficace de a institui o profilaxie
raţionalǎ.
Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi pacienţii adulţi
asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia. Vor fi informaţi asupra
cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea, evoluţia bolii şi tratarea lor.
Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se medicului sau
modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a
rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.
Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un microclimat
optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-20 °C şi atmosferǎ nu prea
uscatǎ).
De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent cu
curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se aflǎ în aşa
fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.
Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a
mâinilor şi picioarelor.
Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.
Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte
componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.
Pagina 20 din 68
Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor, timp
fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei alimentaţii mixte. Regimul
bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii dulciutilor duc la prevenirea apariţiei inflamaţiilor
laringiene.
Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol important în
cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.
Pagina 21 din 68
Capitolul III
Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian
I. Plan de îngrijire a pacientului C.R.
3.1. Culegerea de date:
Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)
indirectǎ - dosarul medical
membrii echipei de îngrijire
3.1.1. Date privind identitatea pacientului:
Nume: C.R.
Prenume: 33 ani
Sex: masculin
Domiciliul: comuna Viteşti
Religia: ortodox
Naţionalitate: românǎ
Numele şi prenumele tatǎlui: C.E.
Numele şi prenumele mamei: V.E.
3.1.2. Condiţii socio-culturale:
Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3 persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.
3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:
AHC – neagǎ afecţiuni acute sau cronice în familie
APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu
Date antropometrice:
greutate 80 kg;
Pagina 22 din 68
grupa sanguinǎ – 0I;
înǎlţime: 170 cm
3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:
Data internǎrii: 22.IX.2003
Motivele internǎrii:
febrǎ ridicatǎ;
tuse lǎtrǎtoare;
dispnee inspiratorie, bradipnee;
agitaţie;
cornaj, tiraj;
inapetenţǎ;
anorexie
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 saptamani. Pacientul în vârstǎ de 33 ani este adus la
camera de gardǎ a secţiei ORL cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie cu
bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde este internat pentru investigaţii şi tratament de
specialitate.
Examenul clinic general
Stare generalǎ modificatǎ, febril.
Tegumente şi mucoase palide.
Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.
Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile
nedureroase.
Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.
Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R – 15
s/min.
Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.
Stare generalǎ – mediocrǎ.
Stare de nutriţie – bunǎ.
Facies – palid.
Pagina 23 din 68
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Cancer laringian
Diagnosticul medical – Cancer laringian
3.2. Analiza şi interpretarea datelor
3.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia
fundamentalǎ
Manifestǎri de
independenţǎ
Manifestǎri de
dependenţǎ
Sursa de
dificultate
Nivel de
dependenţǎ
Nevoia de a
respira şi de a
avea o bunǎ
circulaţie
Respiraţie – 15
r/min
AV – 120 p/min
Respiraţie de tip
abdominal prin
mǎrirea diametrului
vertical al cutiei
toracice.
Dispnee de tip
inspirator cu
discretǎ bradipnee.
Respiraţie pe nas.
Secreţii nazale
mucoase, tuse
lǎtrǎtoare,
disfonie,
tegumente calde,
transpiraţii palide.
Obstrucţia
cǎilor
respiratorii:
-procesul
inflamator la
nivelul
cǎilor
respiratorii;
-alterarea
mucoasei
cǎilor
respiratorii
superioare;
Aerul cald şi
uscat din
încǎpere.
2
Nevoia de a bea
şi a mânca
Dentiţie bunǎ, gingii
aderente dinţilor,
mucoasa bucalǎ roz
şi umedǎ, limba roz.
Dificultatea de
deglutiţie,
inapetenţǎ,
scǎdere ponderalǎ.
Disfagia,
procesul
inflamator,
agitaţia.
2
Nevoia de a Frecvenţa
Pagina 24 din 68
elimina micţiunilor 4-5/zi,
ritmul – 2/3 din
numǎrul micţiunilor
în timpul zilei şi 1/3
noaptea, culoarea –
galben deschis pânǎ
la galben închis. Se
modificǎ în funcţie
de alimente şi
medicamente,
mirosul – de bulion,
reacţie acidǎ PH –
4,5-7, aspectul –
clarǎ, transparentǎ,
la început iar dupǎ
un timp devine
tulbure, densitate –
1010-1025.
Frecvenţa scaunului
– 1-2/zi sau unul la
douǎ zile.
1
Nevoia de a
dormi şi a se
odihni
Somn agitat,
treziri frecvente,
ore de odihnǎ
insuficiente,
iritabilitate,
nelinişte.
Dispneea,
obstrucţia
nazalǎ,
durerea.
2
Nevoia de a se
mişca şi a avea
o bunǎ posturǎ
Sistemul osteo-
articular integru,
efectueazǎ mişcǎri
adecvate.
Poziţie inadecvatǎ
(care favorizeazǎ
respiraţia),
restricţii în a se
imobiliza (febrǎ),
dificultate de a
Tulburǎri
respiratorii,
febrǎ,
durere,
anxietate.
2
Pagina 25 din 68
rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Nevoia de a se
îmbrǎca şi
dezbrǎca
Veşminte alese
adecvate climatului
şi statuluisocio-
cultural.
1
Nevoia de a
menţine
temperatura
corpului în
limite normale
Febrǎ ridicatǎ,
tegumente calde,
transpiraţie,
agitaţie.
Procesul
infecţios,
lipsa de
cunoaştere a
mijloacelor
de prevenire
a efectelor
cǎldurii din
partea
pǎrinţilor.
2
Nevoia de a
evita accidente
Mǎsuri de prevenire
a infecţiilor, bolilor
Anxietate, durere Insuficienţa
cunoaşterii
de sine,
durere,
anxietate.
2
Nevoia de a fi
curat şi a-şi
proteja
tegumentul
Tegumente
acoperite de
transpiraţii,
roşeaţǎ, secreţii
nazale.
Procesul
inflamator.
Nevoia de a
comunica
Funcţionarea
adecvatǎ a organelor
de simǎ, posturi şi
gesturi ale mâinii,
facies expresiv,
privire
semnificativǎ,
Comunicare
verbalǎ
ineficientǎ.
Edemul
laringian.
2
Pagina 26 din 68
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Nevoia de a
acţiona conform
propriilor
cerinţe şi valori
Posibilitatea de a
acţiona conform
propriilor credinţe şi
dorinţe.
1
Nevoia de a se
recrea
Dificultatea de a
îndeplini activitǎţi
recreative.
Durere,
anxietate,
stres.
2
Total puncte: 22 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ
3.2.2. Problemele pacientului
Probleme actuale:
respiraţie şi circulaţie inadecvate;
obstrucţia cǎilor respiratorii superioare;
hipertermie;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat cantitativ şi calitativ.
Probleme potenţiale:
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
risc de suprainfecţie;
risc de alterare a respiraţiei.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin
dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ.
Obstrucţia cǎilor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator al cǎilor
respiratorii, rinoreei, şi manifestatǎ prin respiraţie dificilǎ pe nas, tuse lǎtrǎtoare.
Pagina 27 din 68
Hipertermie consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale, tegumente, calde, transpiraţie.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispnee, dureri manifestat prin
treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.
Dificultate de a se alimenta din cauza procesului inflamator, disfagiei manifestatǎ prin
aport alimentar şi hidric insuficient, uşoarǎ scǎdere ponderalǎ.
Vulnerabilitate faţǎ de perioade din cauza modificǎrilor produse de boalǎ în organism,
manifestatǎ prin riscul de suprainfecţie.
3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ
Pacientul este dependent atât prin vârstǎ, cât şi datoritǎ bolii, are anevoie de echipa de
îngrijire care sǎ-l ajute în satisfacerea nevoilor fundamentale.
Grad de dependenţǎ III
3.3. Planificarea îngrijirilor
3.3.1. Obiective generale:
- Pacientul sǎ beneficieze de un microclimat adecvat afecţiunii.
- Sǎ i se acorde îngrijiri specifice.
- Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice:
- Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice.
- Sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate.
- Pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice.
- Pacientul sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
- Sǎ prezinte stare de confort psihic.
- Pacientul sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
Pagina 28 din 68
3.4. Aplicarea planului de îngrijiri
Intervenţii
Perioada de
timp
Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
13-X-2003
→
17-X-2003
Respiraţie şi
circulaţie
inadecvate
Pacientul sǎ
prezinte tuse
diminuatǎ în
intensitate în
aproximativ
8h şi sǎ
disparǎ în 3-4
zile. Pacientul
sǎ prezinte
respiraţie şi
circulaţie în
limite
fiziologice. Sǎ
prezinte stare
de confort
psihic.
Pacientul s-a
instalat într-
un salon
liniştit, aerisit,
suficient de
încǎlzit.
Pentru
restabilirea
permeabilitǎţi
i nazale de 3-
4 ori pe zi cu
ser fiziologic
efedrinat 0,5
câte 4-5
picǎturi pe
narǎ. S-a
pregǎtit
pacientul şi
materialele
necesare
recoltǎrii
produselor
biologice
pentru
examenul de
laborator,
VSH,
glicemie,
La indicaţia
medicului i s-a
administrat
tratament de
urgenţǎ pentru
scoaterea
pacientului din
crizǎ.
HHC 50 mg IV,
ampicilinǎ 1 g,
Ca gluconic.
S-a administrat
ambroxol,
soluţie 3X10
picǎturi/zi,
inhalaţii cu
soluţii sedative
şi balsamice,
aerosoli şi
instalaţii cu
soluţie de
efedrinǎ 1-2%
de 2-3 ori/zi,
sub strictǎ
supraveghere,
având în vedere
vârsta şi
pericolul
13-X-2003
Pacientul
prezintǎ
respiraţie şi
circulaţie
inadecvate. Dupǎ
administrarea
tratamentului de
urgenţǎ cu HHC
25 mg IV şi în
urma
intervenţiilor
autonome
pacientul şi-a
reluat treptat
respiraţia.
14-X-2003
Persistǎ
paloarea, tusea
lǎtrǎtoare,
disfonia; s-au
recoltat probe
pentru examenul
de laborator.
15-X-2003
Dupǎ 3 zile de
tratament
intensiv
Pagina 29 din 68
calcemie,
hemoleucogra
ma. S-au
aplicat
comprese
calde în jurul
gâtului. S-au
mǎsurat şi
notat funcţiile
vitale. S-au
aplicat tehnici
de favorizare
a circulaţiei,
masaje,
exerciţii
active.
arsurilor. S-a
administrat în
continuare
tratamentul
prescris cu
ampicilinǎ
1g/24h, o fiolǎ
a 250 mg la 6h,
Ca gluconic
10% 1f/24h,
Romergon sirop
1 linguriţǎ de 2
ori/zi, HHC –
25 mg la 6hIV
în prima zi.
pacientul se
restabileşte
respirator şi
circulator. La
internare:
I resp = 15r/min
II zi = 20r/min
III zi = 32r/min
IV zi = 35r/min
I AV – 120p/min
II zi – 120p/min
16-X-2003
Examenele de
laborator au
prezentat valori
uşor modificate
faţǎ de normal:
VSH 1h mm
2h 16 mm
Anemie – 7,03%
Leucocite
136000 mmc,
uşoarǎ
Hipocalcemie
4ml/ Eq/h,
glicemie
normalǎ.
Examen
patologic: nu
evidenţiazǎ
modificǎri
patologice. La
externare
pacientul este
Pagina 30 din 68
restabilit din
punct de vedere
circulator şi
respirator.
Hipertermie Pacientul sǎ
prezinte
temperaturi în
limite
fiziologice în
termen de 3
zile.
S-a mǎsurat
ritmic
temperatura
pacientului în
rect. S-a
înregistrat în
foaia de
temperaturǎ.
S-a efectuat
împachetǎri
toracice cu
apǎ la
temperatura
camerei.
La indicaţia
medicului
pentru
combaterea
febrei s-a
administrat
paracetamol
supozitor 3/zi,
algocalmin 0,6
ml IM la
internare.
În urma
intervenţiilor
temperatura a
scǎzut ajungând
dupǎ 3 zile la
valori normale.
I zi T°-39,4°C
II zi T°-38,3°C
III zi T°-37,5°C
IV zi T°-36,5°C.
La externare
pacientul este
afebril.
Alimentaţie
inadecvatǎ
din punct de
vadere
calitativ şi
cantitativ.
Pacientul sǎ
prezinte
toleranţǎ
digestivǎ
normalǎ, sǎ
fie alimentat
cantitativ şi
calitativ
corespunzǎtor
vârstei, sǎ
prezinte apetit
normal.
S-a asigurat
pacientului
regimul
corespunzǎtor
ţinându-se
cont de starea
febrilǎ şi
modificǎrile
apetitului.
Astfel cǎ în
perioada
febrilǎ
pacientul a
primit un
La indicaţiile
medicului s-a
administrat în
primele 10h un
regim
hidrolactat
compus din
ceaiuri, lapte
cǎlduţ, apoi s-a
trecut la un
regim lacto-
fǎinos
vegetarian
compus din
13-X-2003
Pacientul este
inapetent, a
primit greu şi
lichidele. Dupǎ
48h se
restabileşte
toleranţa
digestivǎ.
14-X-2003
Pacientul îşi
recapǎtǎ treptat
apetitul, a
pierdut în
Pagina 31 din 68
regim format
din supe
strecurate în
cantitǎţi mici,
repetate la
intervele
regulate de
timp. S-a
asigurat o
alimentaţie
adecvatǎ
vârstei.
Pacientul a
primit
alimentaţia în
condiţii
igienice cu
rǎbdare şi
înţelegere. A
fost cântǎrit
zilnic, valorile
obţinute
înregistrându-
se în foaia de
observaţie.
supe, griş, orez
cu lapte. Dupǎ
restabilirea
toleranţei
digestive la
indicaţiile
medicului
regimul
alimentar mixt
a fost repartizat
în 4 mese la
interval de 4h.
greutate 100 g.
15-X-2003
Greutatea – 20
kg, primeşte bine
alimentaţia
corespunzǎtoare
vârstei acestuia.
La externare
greutatea era
staţionarǎ.
Somn
inadecvat
din punct de
vedere
calitativ şi
cantitativ
Pacientul sǎ
prezinte somn
liniştit,
odihnitor
corespunzǎtor
vârstei în 2-3
zile. Sǎ
prezinte stare
S-a asigurat
mediu
ambiant
liniştit, plǎcut,
odihnitor, cu
o temperaturǎ
constantǎ de
18-20°C.
La indicaţiile
medicului s-a
administrat un
sedativ,
Diazepam 0,5
ml IM.
Pacientul şi-a
recǎpǎtat treptat
somnul liniştit,
cantitativ şi
calitativ în limite
fiziologice. La
externare
pacientul
Pagina 32 din 68
de confort
psihic.
prezintǎ somn în
limite
fiziologice.
Pacientul sǎ
fie ferit de
infecţii
nosocomial
e
Pacientul sǎ
fie ferit de
infecţii.
S-a
supravegheat
permanent
comportament
ul copilului,
apariţia unor
manifestǎri
patologice,
funcţii vitale.
I s-a asigurat
igiena
tegumentarǎ
prin bǎi
parţiale
zilnice la pat,
a lenjeriei
curate de corp
şi pat.
Pacientul a avut
evoluţie
favorabilǎ, nu a
pǎrǎsit camera,
nu a prezentat
complicaţii.
Tegumentele s-
au menţinut
curate şi integre.
Examene paraclinice ale pacientului
Data Examen de
laborator
Mod de
recoltare
Valori normale Valori obţinute
14-X-2003 VSH Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ cu o
seringǎ de 2 ml
0,4 citrat de Na
3,8% plus 1,6
ml sânge.
1h: 2-13 mm
2h: 12-17 mm
1h: 7 mm
2h: 16 mm
Pagina 33 din 68
Hemoleucograma Se recolteazǎ
sânge capilar
prin înţepǎturi în
pulpa degetului.
Hb: 13%
L: 4-8000/mmc
Neutrofile
segmentate: 40-
70%
Eozinofile: 1-
3%
Limfocite: 20-
48%
Nonocite: 4-8%
Hb: 7,03%
L: 13600 mmc
Neutrofile
segmentate:
48%
Eozinofile: 2%
Limfocite: 47%
Nonocite: 4-8%
Calcemia Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 5-6 ml
sânge simplu
nehematiat.
9-11 ng%
4,5-5,5 ml Eq/L
8 ng%
4 ml Eq/L
Glicemia Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 2 ml
sânge şi 4 mg
florurǎ de sodiu.
0,80 – 1,20 % 0,83 %
Pagina 34 din 68
II. Plan de îngrijire a pacientului D.C. cu cancer laringian
3.2. Culegerea de date:
Sursa de informaţie: directǎ – pacienţii;
indirectǎ – membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.
3.2.1. Date privind identitatea pacientului:
Numele şi prenumele: D.C.
Vârsta: 38 ani
Sex: feminin
Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ
Ocupaţia: contabilǎ
Domiciliu: sat Corlǎteşti, comuna Berceni
Religia: ortodoxǎ
Naţionalitate: românǎ
3.2.2. Condiţii socio-culturale:
Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.
Condiţii de locuit:
Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 3 camere spaţioase
salubre.
Preferinţe alimentare:
Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.
Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.
Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ ocazional
alcool, bea lichide reci.
Obiceiuri:
Este pasionatǎ de lecturǎ şi sǎ viziteze expoziţiile de picturǎ. Îi place sǎ tricoteze, sǎ
coasǎ pentru fiica sa, adorǎ florile.
Obiceiuri de igienǎ:
Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.
Odihna:
Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte puţin. De când
este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se cu greutate din cauza tusei
uscate spasmatice.
Pagina 35 din 68
Modul de petrecere a timpului liber: în timpul liber se ocupǎ de treburile casnice,
citeşte, vizioneazǎ diverse emisiuni TV.
3.2.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:
Date antropometrice
Greutate – 67 kg
Înǎlţime – 1,64 m
Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)
Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale
Nu prezintǎ proteze
Nu este alergicǎ
3.2.4. Informaţii legate de boalǎ:
AHC – fǎrǎ importanţǎ, pacienta neagǎ TBC în familie
APF - la 14 ani, ciclu menstrual – flux abundent, durata 5 zile dureros
vaccinǎri efectuate
APP – uşoare afecţiuni digestive şi respiratorii
bolile copilǎriei
avort la cerere la 23 ani
Data internǎrii: 22.IX.2005
Motivele internǎrii:
febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ, spasmaticǎ, disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei luni cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ
spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu oxalinǎ
2 cp/6h, în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin dar dupǎ câteva zile simptomele
au revenit, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase palide.
Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R – 15r/min.
Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine
bǎtut, valoare 80 p/min.
Pagina 36 din 68
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ
fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.
Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv dezvoltat, fose
nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal. Buco-faringe-buze, vǎlpalatin
de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare vârstei, limbǎ roz, faringe roşu edematiat.
Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu forme cenuşiu
roşiatice şi aspect gelatinos.
Corzile vocale sunt congestionate.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ
Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ
3.2. Analiza şi interpretarea datelor pacientei D.C. cu diagnosticul
Cancer laringian
3.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Punctaj: 29
Nevoia
fundamentalǎ
Manifestǎri de
independenţǎ
Manifestǎri de
dependenţǎ
Sursa de dificultate Nivel de
dependenţǎ
Nevoia de a
respira şi a avea
o bunǎ circulaţie
Respiraţie – 13
r/min
TA = 120/70 mm
Hg
Puls ritmic,
respiraţie de tip
costal superior,
torace normal
conformat.
Dispnee –
bradipnee
inspiratorie
însoţitǎ de tiraj şi
cornaj. Respiraţie
dificilǎ pe nas.
Disfonie,
tegumente palide.
Infecţiuni la nivelul
cǎilor respiratorii,
proces inflamator.
Alterarea mucoasei
nazale, faringiene şi
laringiene. Aerul
cald şi uscat din
încǎpere.
2
Nevoia de a bea
şi a mânca
Dentiţie bunǎ,
gingii aderente
dinţilor, mucoasa
bucalǎ roz şi
umedǎ, limba roz,
Disfagie,
slǎbiciune,
inapetenţǎ, greaţǎ,
scǎdere ponderalǎ.
Proces infecţios,
febrǎ, proces
inflamator,
anxietate, stare
depresivǎ.
2
Pagina 37 din 68
tranzit intestinal
normal.
Nevoia de a
elimina
Micţiuni spontane Constipaţie,
oligurie
Alimentare şi
hidratare
insuficientǎ,
imobilitate, stare
febrilǎ.
2
Nevoia de a
dormi şi a se
odihni
Somn agitat,
treziri frecvente,
ore de odihnǎ
insuficiente,
iritabilitate,
nelinişte.
Dispnee, tuse,
durere, anxietate.
2
Nevoia de a se
mişca şi a avea o
bunǎ posturǎ
Sistem osteo-
articular integru,
efectueazǎ mişcǎri
adecvate.
Poziţie inadecvatǎ
(care favorizeazǎ
respiraţia),
restricţii în a se
mobiliza (febrǎ),
dificultatea de a
rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Tulburǎri
respiratorii, febrǎ,
durere, anxietate. 2
Nevoia de a se
îmbrǎca şi
dezbrǎca
Veşmintele alese
dupǎ gust şi modǎ,
veşminte adecvate
climatului şi
statutului socio-
cultural.
Dificultatea de a
se îmbrǎca şi
dezbrǎca.
Durere
2
Nevoia de a
menţine
temperatura
corpului în limite
normale
Temperatura
mediului 18-20°C.
Febrǎ ridicatǎ
39,3°C, tegumente
calde, transpirate,
cefalee.
Proces infecţios
inflamator.
2
Nevoia de a fi Prezintǎ tabieturi Uscǎciunea Circulaţia şi
Pagina 38 din 68
curat şi a-şi
proteja
tegumentul
igienice. mucoaselor,
neglijeazǎ
efectuarea
îngrijirilor
igienice,
dificultatea de a-şi
acorda îngrijiri
igienice.
respiraţia
inadecvatǎ,
imobilitatea,
durerea, febra,
anxietatea.
2
Nevoia de a evita
accidentele
Mǎsuri de
prevenire a
infecţiilor, bolilor
Afectarea psihicǎ
şi fizicǎ, anxietate,
durere, stare
depresivǎ.
Durere, anxietate,
stres, insuficienţa
cunoaşterii de sine. 2
Nevoia de a
comunica
Funcţionarea
adecvatǎ a
organelor de simţ.
Posturi şi gesturi
ale mâinii. Facies
expresiv, privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Dificultatea de a
vorbi, apatie,
izolarea de
persoanele
apropiate.
Dispnee, tuse,
durere, anxietate,
stare depresivǎ. 2
Nevoia de a
acţiona conform
propriilor cerinţe
şi valori
Posibilitatea de a
acţiona conform
propriilor cerinţe
sau dorinţe.
1
Nevoia de a fi
ocupat şi a se
realiza
Integritate fizicǎ şi
psihicǎ.
Incapacitatea de a-
şi îndeplini rolurile
sociale.
Incapacitatea de a-
şi îndeplini
acţiunile favorite,
sentiment de
inulitate.
Anxietate,
neacceptarea bolii,
imobilitate.
2
Pagina 39 din 68
Nevoia de a se
recrea
Se relaxeazǎ citind
reviste.
Dificultatea de a
îndeplini activitǎţi
recreative.
Durere, anxietate,
stres. 2
Nevoia de a
învǎţa
Cunoştinţe
insuficiente legate
de boalǎ.
Dezinteres, lipsǎ de
material
documentar.
2
3.2.2. Probleme ale paciemtului
Probleme actuale:
respiraţie şi circulaţie inadecvate;
obstrucţia cǎilor respiratorii;
alterarea vocii;
somn inadecvat;
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
stare de disconfort;
alimentaţie inadecvatǎ;
hipertermie.
Probleme potenţiale:
accentuarea tulburǎrilor respiratorii şi circulatorii;
hipoxie marcatǎ;
crize de asfixie cu sfârşit letal.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Pagina 40 din 68
Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator
manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ, tahicardie, cianozǎ,
tegumente palide.
Obstrucţia cǎilor respiratorii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui
manifestat prin obosealǎ.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat prin
treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.
Stare de disconfort datoratǎ durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestatǎ prin agitaţie.
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoratǎ disfagiei, febrei, anxietǎţii,
manifestatǎ prin aport alimentar şi lichidian insuficient.
Hipertermie – consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraţie.
Vulnerabilitate faţǎ de pericole datoritǎ modificǎrilor produşilor de boalǎ în organism,
manifestatǎ prin riscul suprainfecţiei.
3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ
Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în
permanenţǎ, treptat gradul ei de independenţǎ se normalizeazǎ datoritǎ ajutorului acordat de
echipa de îngrijire.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II – III
29 puncte – pacient cu dependenţǎ moderatǎ pentru o perioadǎ limitatǎ de timp.
3.3. Planificarea îngrijirilor
3.3.1. Obiective generale:
- pacienta sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire;
- sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor;
- sǎ i se asigure îngrijiri igienice normal;
- sǎ nu prezinte complicaţii.
Pagina 41 din 68
3.3.2. Obiective specifice:
- pacienta sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
- sǎ poatǎ comunica verbal în mod corespunzǎtor;
- sǎ prezinte stare de confort psihic;
- pacienta sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
- sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor cantitativ şi calitativ;
- pacienta sǎ fie feritǎ de infecţii.
3.4. Aplicarea planului de îngrijire
Intervenţii
Perioada
de timp
Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
22.IX.2005
→
28.IX.2005
-Alterarea
funcţiilor
respiratorii şi
circulatorii
-Obstrucţia
cǎilor
respiratorii
-Alterarea
vocii
-Pacientul sǎ
prezinte
respiraţie şi
circulaţie în
limite
normale.
-Tuse
diminuatǎ în
intensitate în
aproximativ
8h şi sǎ
disparǎ în 3-4
zile.
-Sǎ poatǎ
comunica
verbal în mod
corespunzǎtor
.
S-a instalat
pacientul într-
un salon
liniştit, curat,
aerisit,
suficient de
încǎlzit cu
umiditate
normalǎ. Am
ajutat
pacientul sǎ
se aşeze într-o
poziţie
comodǎ, care
sǎ-i
favorizeze
respiraţia. S-
au efectuat
La indicaţia
medicului s-a
administrat
tratament de
urgenţǎ
pentru
scoaterea
pacientului
din crizǎ:
HHC-2f la
internare.
Pentru
combaterea
stǎrii
infecţioase şi
inflamaţiei s-a
administrat:
-zinacef III
22.09.2005
Pacienta prezintǎ
alterarea
funcţiilor
respiratorii. I se
administreazǎ
HHC 2f IV,
zinacef pentru
combaterea stǎrii
infecţioase şi
inflamatorii.
Dupǎ
administrarea
tratamentului
pacienta şi-a
reluat treptat
respiraţia iar
tusea a fost
Pagina 42 din 68
-Sǎ prezinte
stare de
confort psihic.
vaporizǎri
medicamento
ase în
apropierea ei.
Pentru
restabilirea
permeabilitǎţi
i nazale s-au
efectuat
instilaţii
nazale de 4-5
ori/zi. S-au
pregǎtit
materialele
necesare
pentru
examenul de
laborator,
sânge, urinǎ,
materii fecale,
examen
faringian. I s-
au
supravegheat
funcţiile
vitale.
f/24h, 1f/8h în
zilele 23-
24.09.2005
-prednison 4
cp/zi timp de
3 zile
-dicarbocalm
3cp/zi
-vitamina C
200 1f/zi, IM
-vitamina A
1f/zi, IM
-paracetamol
3 cp/zi.
În zilele 24-
25-
26.09.2005 s-
a administrat
calciu
gluconic 30%,
3 f/zi, IV;
-algocalmin
1f/zi, IM
- i s-a
administrat
oxigen.
diminuatǎ în
intensitate în
aproximativ 8h.
Frecvenţa
pulsului a revenit
treptat la normal,
însǎ mai persistǎ
paloarea, tusea
lǎtrǎtoare,
disfonia. S-au
recoltat probele
pentru examenul
de laborator.
23.09.2005
Dupǎ 3 zile de
tratament nu mai
prezintǎ tuse,
disfonie, iar
funcţiile vitale se
încadrau:
I zi – R=15r/min
II zi –
R=16r/min
III zi –
R=18r/min
IV zi –
R=18r/min
I zi –
AV=60p/min
II zi –
AV=60p/min
III zi –
AV=80p/min
TA = 120/70 mm
Pagina 43 din 68
Hg.
Examenele de
laborator au
prezentat valori
uşor modificate:
VSH-crescut 1h-
20mm
2h-55mm
Anemie – Hb-
8,28%
Trombocite –
350000mmc
Uşoarǎ
hipocalcemie
4ml/Eq/L
Glicemie
normalǎ – 0,90%
Uree normalǎ –
0,38 g‰
ZnSO4 – 4,6
USH
Rtymol – 4,5
UML
Hipertermie Pacientul sǎ
prezinte
temperaturǎ
în limite
fiziologice în
termen de 3
zile.
S-a observat,
mǎsurat şi
notat
temperatura.
S-a combǎtut
febra prin
aplicarea de
comprese
umede cu apǎ
caldǎ pe
La indicaţia
medicului s-a
administrat
Paracetamol 3
cp/zi;
Vitamina C
200 3 f/zi IM;
Algocalmin
1f/zi IM.
Dupǎ
intervenţiile
autonome şi
delegate
temperatura a
ajuns la valori
normale dupǎ 3
zile.
I zi T°C=39,3°C
II zi T°C=38,2°C
Pagina 44 din 68
frunte şi
torace.
III zi
T°C=37,6°C
IV zi
T°C=36,6°C.
La externare
pacientul este
afebril.
Alimentaţie
inadecvatǎ
din punct de
vedere
cantitativ şi
calitativ.
Pacienta sǎ fie
alimentatǎ
cantitativ şi
calitativ
corespunzǎtor
vârstei. Sǎ
prezinte stare
de nutriţie
normalǎ.
S-a asigurat
pacientei
regimul
alimentar
corespunzǎtor
vârstei şi
stadiului
evolutiv al
bolii. S-a ţinut
cont şi de
starea febrilǎ
în care s-a
administrat
ceaiuri calde
cu liguriţa. S-
a
supravegheat
pacienta.
Regimul
alimentar a
fost
administrat în
ciondiţii de
igienǎ.
La indicaţia
medicului s-a
administrat în
primele 12h
un regim
hidrolactat,
compus din
lichide calde
(ceaiuri,
lapte). Dupǎ
combaterea
durerilor s-a
trecut la un
regim
semisolid
compus din
supe, griş,
orez cu lapte,
piureuri.
Dupǎ
restabilirea
toleranţei
digestive şi
ameliorarea
fenomenului
inflamator
22.09.2005
Pacientul este
inapetent,
primeşte greu şi
lichidele. A
pierdut în
greutate 250 g.
Dupǎ 48h se
restabileşte
toleranţa
digestivǎ.
23.09.2005
Pacienta îşi
recapǎtǎ treptat
apetitul.
24.09.2005
Primeşte bine
lichidele.
25.09.2005
Primeşte bine
alimentaţia
corespunzǎtoare
vârstei.
26.09.2005
Primeşte regim
alimentar
Pagina 45 din 68
hrana zilnicǎ
a fost
completatǎ
treptat pânǎ la
reluarea
regimului
alimentar
normal.
normal. La
externare
greutatea este
staţionarǎ.
Somn
inadecvat
calitativ şi
cantitativ
Pacientul sǎ
prezinte somn
liniştit,
odihnitor
cantitativ şi
calitativ. Sǎ
prezinte stare
de confort
psihic.
I s-a asigurat
pacientului un
mediu
ambiant
liniştit, plǎcut,
odihnitor, cu
o temperaturǎ
constantǎ
între 18-20°C.
La indicaţia
medicului s-a
administrat un
sedativ:
Diazepam 1f
– IM.
În urma
intervenţiilor
autonome şi
delegate
pacientul şi-a
reluat treptat
somnul obişnuit,
astfel cǎ la
externare
prezintǎ somn în
limite
fiziologice.
Risc de
infecţii
Pacienta sǎ fie
feritǎ de
infecţii.
S-au
supravegheat
funcţiile
vitale şi
comportament
ul pacientei. I
s-a asigurat
igienǎ
riguroasǎ
tegumentarǎ,
vestimentarǎ
şi a patului,
Pacienta nu a
prezentat
complicaţii.
Evoluţia a fost
favorabilǎ astfel
cǎ dupǎ 5 zile de
spitalizare
pacienta se
externeazǎ
vindecatǎ.
3. 5. Îngrijiri acordate la externare
Pagina 46 din 68
3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2005
3.5.2. Diagnosticul medical la externare:
- cancer laringian stadiu 2. Se continua radioterapie
3.5.3. Starea pacientului la externare:
- dupǎ administrarea imediatǎ a tratamentului de urgenţǎ cu:
- Zinocef IM timp de 3 zile;
- Prednison 4 cp/zi timp de 3 zile;
- Vitamina C 3f/zi IM, pe toatǎ perioada spitalizǎrii;
- Vitamina A 3 f/zi IM;
- Paracetamol 3 cp/zi;
- Ca gluconic 10% 3 f/zi IM;
- Diazepam 1 f/zi IM timp de 3 zile;
- instilaţii cu ser efedrinat 3%.
Boala a evoluat favorabil, pacienta externându-se în stare favorabilǎ vindecatǎ.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:
În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate, pacienta
prezintǎ respiraţie amplǎ regulatǎ pe nas cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls ritmic bine bǎtut cu
o frecvenţǎ de 80p/min, temperaturǎ în limite normale, prezintǎ tranzit intestinal fiziologic,
micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ, stare de igienǎ
corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze consumul de condimente şi
alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer rece,
schimbǎrile atmosferice bruşte, au un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene.
Trebuie evitat stresul, contactul cu persoanele bolnave.
S-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris:
- Ampicilinǎ 250 mg 2 cp la 6h/3zile.
- Vitamina A 3 cp/zi/10 zile.
Pagina 47 din 68
- Vitamina C 3 cp/zi/10 zile.
Revenirea la control peste zece zile.
Examene paraclinice ale pacientului
Data Examene de
laborator
Modul de
recoltare
Valori normale Valori obţinute
22.IX.2005
→
28.IX.2005
VSH
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ cu o
seringǎ de 2 ml:
- 0,4 citrat de
Na 3.8%, plus
1,6 ml sânge.
1h: 2-13 mm
2h: 12-17 mm
1h: 20 mm
2h: 55 mm
Hemoleucograma
Se recolteazǎ
sânge capilar
prin înţepare în
pulpa degetului.
Hb: 13 (+-) 2g
%
Trombocite:
250000 –
400000
Hb: 8,28%;
Trombocite:
350000
Ureea sanghinǎ
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 5-6 ml
sânge simplu,
nehemolizat.
0,20 – 0,40% 0,38%
Glicemia
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 2 ml
sânge şi 4 mg
florurǎ de Na.
0,80 – 1,20‰ 0,90‰
Teste de
disproteinemie
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 5-6 ml
ZnSO4: 0-8
USH
Rtymol:0-4 MC
ZnSO4: 4,06 U
Rtymol: 4,5 U
Pagina 48 din 68
sânge simplu.
III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu cancer laringian
3.3. Culegerea de date:
Sursa de informaţie: directǎ - pacientul;
indirectǎ - membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.
3.3.1. Date privind identitatea pacientului:
Nume şi prenume: R.I.
Vârsta: 25 ani
Sex: masculin
Stare civilǎ: necǎsǎtorit
Naţionalitate: românǎ
Domiciliul: Ploieşti
Culturǎ: şcoala profesionalǎ auto
Ocupaţie: manevrare vagoane SNCFR Ploieşti
Religia: ortodoxǎ
3.3.2. Condiţii socio-culturale:
- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.
Condiţii de locuit:
Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei camere.
Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.
limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.
mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi şi fumeazǎ.
Ritmul de viaţǎ:
Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de 24h, se
odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în condiţii climatice diferite,
frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.
Pagina 49 din 68
3.3.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:
Date antropometrice:
greutate: 70 kg;
înǎlţime: 1,76 m;
grupǎ sanguinǎ: AII, RH (+);
acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale;
nu prezintǎ proteze;
nu este alergic.
3.3.4. Informaţii legate de boalǎ:
AHC – fǎrǎ importanţǎ;
APF – vaccinǎri efectuate, dezvoltarea psihomotorie normalǎ;
APP – uşoare afecţiuni digestive, bolile copilǎriei, fracturǎ de membru superior drept
la 17 ani, bronhopneumonie la 20 ani.
Data internǎrii: 18.X.2003
Motivele internǎrii:
febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ spasmaticǎ;
disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii:
Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome: febrǎ ridicatǎ,
disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri laringiene, inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în urma cǎruia
simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ simptomele au revenit fiind chiar
mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general:
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.
Pagina 50 din 68
Tegument şi mucoase palide.
Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat, discretǎ disfonie,
cornaj, R=15s/min.
Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg. Puls ritmic
bine bǎtut AV=70p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ. Mucoasa bucalǎ şi
gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ depozite. Faringe congestiv, abdomen
suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile respiratorii. Nas şi sinusuri: piramida nazalǎ de aspect şi
conformaţie normalǎ, sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile.
Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de culoare roşie cu
forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
Diagnostic medical – Cancer laringian stadiu 3
3.3. Analiza şi interpretarea datelor
3.3.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia
fundamentalǎ
Manifestǎri de
independenţǎ
Manifestǎri de
dependenţǎ
Surse de
dificultate
Nivel de
dependenţǎ
Nevoia de a
respira şi a avea
o bunǎ circulaţie
Respiraţia –
15r/min
TA – 120/70mm
Hg
AV – 70p/min
Respiraţie de tip
costal inferior
prin mǎrirea
diametrului
lateral al cutiei
toracice.
Dispnee –
bradipnee
inspiratorie însoţitǎ
de cornaj;
Respiraţie dificilǎ
pe nas disfonie,
tegumente palide,
mucoasa
respiratorie uscatǎ.
Infecţii la
nivelul
cǎilor
respiratorii
superioare,
proces
inflamator.
Alternarea
mucoasei
nazale,
faringiene şi
laringiene.
2
Nevoia de a lua Dentiţia bunǎ, Disfagie, Durere
Pagina 51 din 68
şi a mânca gingii aderente
dinţilor, mucoasa
umedǎ, roz,
tranzit intestinal
normal.
slǎbiciune,
inapetenţǎ, scǎdere
ponderalǎ.
Febrǎ
Anxietate. 2
Nevoia de a
elimina
Micţiuni
sporadice.
Absenţa scaunului
de 3 zile, oligurie,
sete, greţuri.
Procesul
infecţios,
imobilitatea,
starea
febrilǎ,
aport hidric
redus.
2
Nevoia de a
dormi şi de a se
odihni
Somn agitat, treziri
frecvente, ore de
odihnǎ insuficiente,
iritabilitate,
nelinişte.
Tusea,
durerea,
anxietatea,
neacceptarea
bolii.
2
Nevoia de a se
mişca şi a avea o
bunǎ posturǎ.
Sistem orteo-
articular integru
– efectueazǎ
mişcǎri adecvate.
Poziţie inadecvatǎ
(care favorizeazǎ
respingerea).
Dificultatea de a
rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Tulburǎri
respiratorii,
febrǎ,
durere,
anxietate.
2
Nevoia de a se
îmbrǎca şi
dezbrǎca
Veşminte alese
dupǎ gust şi
modǎ, veşminte
adecvate
climatului şi
statutului socio-
cultural.
Dificultatea de a se
îmbrǎca şi
dezbrǎca.
Durere.
2
Pagina 52 din 68
Nevoia de a
menţine
temperatura
corpului în limite
normale
Temperatura
mediului ambiant
18-20°C.
Febrǎ ridicatǎ
39,10°C, tegumente
calde, transpirate,
frisoane.
Procesul
infecţios
inflamator. 2
Nevoia de a fi
curat şi de a-şi
proteja
tegumentele
Uscǎciunea
mucoaselor
neglijeazǎ
efectuarea
îngrijirilor igienice.
Incapacitatea de a-
şi acorda îngrijiri
igienice.
Circulaţia şi
respiraţia
inadecvate.
Imobilitatea,
durerea,
febra,
anxietatea,
condiţiile
nou create.
2
Nevoia de a evita
accidentele
Mǎsuri de
prevenire a
infecţiilor,
bolilor.
Risc de complicaţii.
Agitaţie, teamǎ,
insomnie.
Procesul
infecţios şi
inflamator.
Boala
(evenimente
marcate).
2
Nevoia de a
comunica
Funcţionarea
adecvatǎ a
organelor de
simţ, posturi şi
gesturi ale
mâinii, facies
expresiv, privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Dificultatea de a
vorbi.
Procesul
inflamator
Anxietatea.
2
Nevoia de a
acţiona conform
propriilor
Posibilitatea de a
acţiona conform
propriilor 1
Pagina 53 din 68
credinţe şi valori credinţe şi valori.
Nevoia de a fi
ocupat şi a se
realiza
Incapabilitatea de
a-şi îndeplini
rolurile sociale.
Incapabilitatea de
a-şi
îndepliniacţiunile
favorite. Sentiment
de inulitate.
Durere,
anxietate,
neacceptarea
bolii,
imobilitate. 2
Nevoia de a se
recrea
Dificultatea de a
îndeplini activitǎţi
recreative.
Durere,
anxietate,
stres.
2
Nevoia de a
învǎţa
Dorinţǎ, interes
în acumularea
cunoştinţelor
1
Total: 26 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ.
3.3.2.Problemele pacientului
Probleme actuale:
respiraţie şi circulaţie inadecvate;
alterarea vocii;
hipertermie;
somn inadecvat;
alimentare inadecvatǎ.
Probleme potenţiale:
risc de complicaţii respiratorii;
cronicizarea laringitei.
3.3.3. Diagnosticul de îngrijire
Pagina 54 din 68
Respiraţie şi circulaţie din cauza procesului infecţios şi inflamator manifestat prin
dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎm paloare.
Alterarea vocii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui, manifestat prin
obosealǎ, rǎguşealǎ, dificultate de a comunica.
Hipertermie, consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispneei, durerii, manifestat prin
treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ din cauza disfagiei, febrei, anxietǎţii şi
manifestat prin aport alimentar şi lichidian insuficient, scǎdere poderalǎ.
3.3.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ
Pacientul prezintǎ probleme ce-l determinǎ sǎ solicite ajutorul echipei de îngrijire
pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II
3.3. Planificarea îngrijirilor
3.3.1. Obiective generale
Pacientul sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire.
Sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor.
Sǎ i se asigure îngrijiri igienice normale.
Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice
Pacientul sǎ prezinte cǎi respiratorii permeabile, sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în
limite fiziologice.
Pacientul sǎ-şi recapete vocea normalǎ sǎ poatǎ comunica verbal.
Pagina 55 din 68
Pacientul sǎ-şi menţinǎ temperatura corpului în limite normale.
Pacientul sǎ beneficieze de somn corespunzǎtor cantitativ şi calitativ.
Pacientul sǎ prezinte fǎrǎ greutate actul deglutiţiei.
Sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
Pacientul sǎ nu devinǎ sursǎ de infecţie nosocomialǎ.
3.4. Aplicarea planului de îngrijire
Intervenţii
Data Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
18.X.2003
→
23.X.2003
Respiraţie şi
circulaţie
inadecvate.
Pacientul sǎ
prezinte cǎi
respiratorii
permeabile,
tusea se
dimuneazǎ
în
intensitate.
Sǎ prezinte
respiraţie şi
circulaţie în
limite
fiziologice
în decurs de
3 zile.
S-au asigurat
condiţii de îngrijire,
salon curat,
temperaturǎ
moderatǎ 18-20°C,
umiditate, ventilaţie,
s-a umezit aerul din
încǎpere. Pacientul
a fost învǎţat sǎ
expectoreze şi sǎ
colecteze sputa în
recipientul special.
S-au aplicat tehnici
de favorizare a
circulaţiei, masaje,
exerciţii active. S-au
mǎsurat pulsul şi
respiraţia. S-au
pregǎtit materiale
necesare pentru
recoltare. S-au
recoltat probe
S-a
administrat
tratamentul
indicat
respectând
doza, ora şi
modul de
administrare.
Pentru
combaterea
stǎrii
infecţioase şi
inflamaţiei s-
au administrat:
codeinǎ 3/zi,
sirop
expectorant 3
linguri/zi,
instilaţii cu
soluţii de ulei
de pin. S-au
efectuat
18.X.2003
Pacientul
prezintǎ
respiraţie
inadecvatǎ,
tuse seacǎ,
paloare redusǎ.
Dupǎ
administrarea
tratamentului
de urgenţǎ
pacientul şi-a
reluat treptat
respiraţia, dar
persistǎ tusea.
19.X.2003
Atenuarea
respiraţiei,
persistǎ tusea
seacǎ, paloarea
redusǎ. S-au
recoltat probe
Pagina 56 din 68
pentru examenul de
laborator, pentru
VSH,
hemoleucogramǎ,
uree sanguinǎ,
glicemie, teste de
disproteinemie.
enhalaţii cu
ceai de
muşeţel. S-a
administrat
oxigen.
pentru
examenul de
laborator.
20.X.2003
Examenele de
laborator au
prezentat
urmǎtoarele
valori:
VSH: 1h:
5mm
2h: 15 mm
Hemoleucogra
ma:
Hb: 11,59%;
L: 7900/mmc
Ureea: 0,24g%
Glicemia:
0,86‰
ZnSO4: 8,12
USH
RTymol: 2,82
UMC
21.X.2003
Încǎ mai
persistǎ tusea
seacǎ şi
paloarea
redusǎ.
22.X.2003
Dupǎ
administrarea
tratamentului
tuseaeste
Pagina 57 din 68
diminuatǎ în
intensitate, nu
prezintǎ
paloare, iar
funcţiile vitale
se încadreazǎ:
I zi – R=
15r/min
II zi –
R=16r/min
III zi – R=
18r/min
AV=70p/min
AV=80p/min
TA=120/70
mm Hg.
La externare
pacientul este
restbilit din
punct de
vedere
respirator şi
circulator.
Alterarea
vocii;
alterarea
mucoasei.
Pacientul
sǎ-şi
recapete
vocea
normalǎ, sǎ
poatǎ
comunica
verbal în
decurs de
48h,
I s-a recomandat
repaus vocal.
Pacientul a fost
servit cu ceaiuri
calde. S-au aplicat
comprese calde în
jurul gâtului. I s-a
recomandat consum
crescut de fructe. S-
a umezit aerul din
La indicaţia
medicului s-a
administrat
vitamina C
1f/zi şi
vitamina A
1f/zi pentru
combaterea
stǎrilor
inflamatorii şi
18.X.2003
Pacientul
prezintǎ
dificultate de a
comunica.
Dupǎ
administrarea
tratamentului
pacientul nu
şi-a recǎpǎtat
Pagina 58 din 68
pacientul sǎ
prezinte
mucoasa
laringianǎ
umedǎ şi sǎ
poatǎ
comunica
verbal în
mod
satisfǎcǎtor
în decurs de
3 zile.
încǎpere, s-au
facilitat modalitǎţi
de comunicare non-
verbalǎ.
infecţioase. S-
au efectuat
inhalaţii cu
infuzii de
muşeţel;
antiseptice.
vocea în 48h.
19.X.2003
Pacientul
prezintǎ
disfonie;
acesta este
servit cu
ceaiuri calde şi
i se aplicǎ
comprese
calde în jurul
gâtului.
20.X.2003
Dupǎ
efectuarea
tratamentului
şi a
intervenţiilor
autonome
mucoasa
laringianǎ este
umedǎ şi
integrǎ.
21.X.2003
Procesul
inflamator
local a
diminuat astfel
cǎ vocea este
relativ
normalǎ. La
externare
pacientul
comunicǎ în
Pagina 59 din 68
mod
corespunzǎtor.
Hipertermie Pacientul sǎ
prezinte
temperaturǎ
în limite
fiziologice
în termen
de 3 zile.
S-a observat,
mǎsurat şi
înregistrat
temperatura. Febra a
fost combǎtutǎ prin
aplicarea de
comprese umede pe
frunte şi torace.
La indicaţia
medicului
pentru
combaterea
stǎrii
inflamatorii s-
a administrat:
Aspirinǎ 3
cp/zi;
Polidin III f/zi.
În urma
intervenţiilor
temperatura a
scǎzut
ajungând dupǎ
3 zile la valori
normale:
18 X - T°C –
39,1
19 X - T°C –
38,3
20 X - T°C –
37,4
21 X - T°C –
36,7.
La externare
pacientul este
afebril,
tegumente
curate şi
integre.
Alimentaţie
inadecvatǎ
cantitativ şi
calitativ.
Pacientul sǎ
prezinte
toleranţǎ
digestivǎ
normalǎ. Sǎ
fie
alimentat
calitativ şi
cantitativ
corespunzǎt
S-a asigurat
pacientului regimul
corespunzǎtor
ţinând cont de starea
febrilǎ, unde s-a
administrat ceaiuri
calde cu linguriţa.
S-a supravegheat
pacientul privind
respectarea
La indicaţia
medicului s-a
administrat în
primele 24h un
regim
hidrolactat,
format din
ceaiuri şi
lapte. Dupǎ
calmarea
18.X.2003
Pacientul este
inapetent,
primeşte greu
lichidele.
19.X.2003
Se restabileşte
toleranţa
digestivǎ.
20.X.2003
Pagina 60 din 68
or vârstei. regimului alimentar.
A fost servit în
condiţii de igienǎ.
durerilor s-a
trecut la un
regim
semisolid.
Dupǎ
stabilirea
toleranţei
digestive şi
ameliorarea
fenomenului
inflamator
hrana zilnicǎ a
fost
completatǎ
treptat pânǎ la
reluarea
regimului
normal.
Pacientul îşi
recapǎtǎ
treptat apetitul.
21.X.2003
Primeşte bine
alimentaţia
corespunzǎtoar
e vârstei. La
externare
greutatea este
staţionarǎ.
Somn
inadecvat
Pacientul sǎ
prezinte
somn
liniştit,
odihnitor.
Sǎ prezinte
stare de
confort
psihic.
S-a asigurat
pacientului un
mediu ambiant
liniştit, plǎcut,
odihnitor, cu
otemperaturǎ
constantǎ între 18-
20°C.
S-a
administrat la
indicaţia
medicului un
sedativ:
Diazepam
1f/IM
În urma
intervenţiilor
autonome şi
delegate
pacientul şi-a
reluat treptat
somnul
obişnuit, astfel
cǎ la externare
prezintǎ somn
în limite
fiziologice.
Risc de
infecţii
Pacientul sǎ
fie ferit de
infecţii.
S-a supravegheat
pacientul, s-a
asigurat igiena
Pacientul nu a
prezentat
complicaţii.
Pagina 61 din 68
tegumentarǎ şi
vestimentarǎ.
Evoluţia a fost
favorabilǎ.
3.5. Îngrijiri acordate la externare
3.5.1. Data externǎrii: 23.X.2003
3.5.2. Diagnostic la externare: laringitǎ cataralǎ acutǎ.
3.5.3. Starea pacientului la externare:
Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ boala a evoluat favorabil, pacientul
externându-se în starea vindecat.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:
În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate,
pacientul nu prezintǎ respiraţie amplǎ, suplǎ, regulatǎ, pe nas, cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls
ritmic bine bǎtut cu o frecvenţǎ de 70p/min, temperatura în limite normale, prezintǎ tranzit
intestinal fiziologic, micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ la
toate nivelurile, igienǎ corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:
S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte.
Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de condimente şi alimente
alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber, exerciţii fizice care modificǎ
structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de apǎrare as organismului.
Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, umezeala, curenţii
de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor
aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu persoanele bolnave.
De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de medic.
Revenirea la control peste 7 zile.
Examene paraclinice ale pacientului
Data Examen de Mod de Valori normale Valori obţinute
Pagina 62 din 68
laborator recoltare
19.X.2003
VSH
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ cu o
seringǎ de 2 ml
0,4 citrat de
N38% plus
1,6ml sânge.
1h: 2-13 mm
2h: 12-17 mm
1h: 5 mm
2h: 15 mm
Hemoleucograma
Se recolteazǎ
sânge capilar
prin înţepare în
pulpa degetului.
Hb: 13+-2 g%
L: 4-8000/mmc
Hb: 11,59%
L: 7900/mmc
Ureea sanghinǎ
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 5-6 ml
de sânge simplu
nehemolizat.
0,20 – 0,40 % 0,24%
Glicemia
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 2 ml
sânge pe 4 mg
florurǎ de Na
0,80-1,20% 0,86%
Teste de
disproteinimie
Se recolteazǎ
prin puncţie
venoasǎ 5-6 ml
sânge simplu
nehemolizat.
ZnSO4: 0-8
USH
Rtymol: 0-4
UML
ZnSO4: 8,12
USH
Rtymol: 2,82
UML
Capitolul IV
Evaluare finalǎ
Pagina 63 din 68
Evolutia cancerului depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa germenilor şi
masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel mai important factor îl
constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui tratament igieno-dietic medicamentos
corect şi prompt.
Cei trei pacienţi îngrijiţi de mine sunt:
C.R. în vârstǎ de 33 ani de sex masculin;
D.C. în vârstǎ de 38 ani de sex feminin;
R.I. în vârstǎ de 25 ani de sex masculin.
Aceşti pacienţi au avut urmǎtoarele nevoi afectate:
nevoia de a avea o bunǎ respiraţie şi circulaţie;
nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
nevoia de a bea şi a mânca;
nevoia de a elimina;
nevoia de a dormi şi a se odihni;
nevoia de a comunica;
nevoia de a se îmbrǎca şi dezbrǎca;
nevoia de a se recrea;
nevoia de a învǎţa;
nevoia de a fi curat, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.
Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmǎtoarele probleme:
respiraţie şi circulaţie inadecvate;
obstrucţia cǎilor respiratorii;
hipertermie;
alternarea vocii;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat;
stare de disconfort.
Pe baza problemelor s-au stabilit urmǎtoarele obiective:
pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate;
pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei;
sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei;
Pagina 64 din 68
sǎ prezinte stare de confort psihic;
sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
Intervenţiile autonome
S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzit cu
umiditate normalǎ;
Pacientul a fost ajutat sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ care sǎ-i favorizeze respiraţia;
S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;
S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea pacientului;
Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;
S-a administrat oxigen;
S-au pregǎtit materialele necesare recoltǎrii;
I s-au supravegheat funcţiile vitale;
S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.
S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiului evolutiv
al bolii;
S-a ţinut cont de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu linguriţa;
Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienǎ;
I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o temperaturǎ
constantǎ între 18-20°C;
- I s-a asigurat o igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a lenjeriei de pat.
S-a instituit tratament cu antibiotice, antitermice, expectorante, sedative,
antiinflamatorii, adicǎ: Ampicilinǎ, Zinocef, Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon
(HHC), Romergon, Ambroxol, Prendinson, Dicarbocalm, Vitamina C, Vitamina A,
Paracetamol, Algocalmin, Aspirinǎ, Polidin.
În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au avut o
evoluţie favorabilǎ, externându-se cu o stare generalǎ bunǎ.
Pagina 65 din 68
Anexe
Pagina 66 din 68
Bibliografie
Pagina 67 din 68
1. Tehnica ingrijirii bolnavului-Editura Medicala
2. Titirica-tehnici de eva;uare si ingrijire acordate bolnavilor
3. Ghid de nursing
4. Dr. Alina Bacalbasa-Chirurgia functionala a cancerului laringian
5. Anatomies si fiziologie pentru asistentii medicali
6. Oncologie Clinica, Editura Medicala
Pagina 68 din 68