7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
1/66
STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC
LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)
1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN
Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX -lea au marcat intrarea societatii
romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor certe ale
modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica
constituita in "partida nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci
modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub dominatie
habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca
germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut
treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea eco nomica,
modernizarea institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii",
dezvoltarea culturii) si in raport de contextul e uropean. Au existat mai multe etape: miscarea
reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX -lea, Revolutia de la 1848, formarea
statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877 -1878), desavarsirea
unirii (1918).
1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la
1821
Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca
proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Acest proiect a
inceput sa se contureze in secolul al XVIII -lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura
ce diferite aspecte ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul
politic al statului roman modern s -a raportat intotdeauna, pe de o parte, la realitatile autohtone,
pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca
alternativa la regimul fanariot, a avut o importanta conotatie nationala.
Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice.
Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora se inregis treaza in anii 1769-1774
(internationalizarea problemei orientale , prin asumarea de catre Rusia a rolului de
protectoare a crestinilor din Imperiul Otoman) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau,in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii, prin
desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor
si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational si eficient, liberalizarea
comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvolta rea
invatamantului, apararea proprietatii, egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea
cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
2/66
In ceea ce priveste forma de guvernamant , majoritatea covarsitoare a auto rilor
opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca, respectiv domnia. Ca tipuri
de regim monarhic, se propun absolutismul , cu varianta despotismului luminat sau
domnia marginita (constitutionala ). Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga
popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie poli tica pe care o propuneau autori i
memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a
societatii trebuia infaptuita de carmuire. In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza , membru
al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire
republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica,
pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii puterilor, in
trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format d in marii boieri,
Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul
de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau
promovate in politica economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si
libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor de a
beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea
arestarii fara o cercetare prealabila si judecata, interzicerea incasarii altor dari in afara de
cele prevazute in bugetul statului etc.).
Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia
caracterului national al domniei si a problemelor legate de raportur ile politice cu Inalta
Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii
fanarioti, dar instabilitatea domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca
acestea sa cada repede in desuetudine.
Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei
politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlociica principala purtatoare a
constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea
memoriilor si proiectelor de reforma redactate in timpul razboaielor austro -ruse-turce
(1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie
Sturdza. Ideea dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptuluiistoric (romanii "dintr-un inceput 343c29d au fost un norod slobod si nesupus"),
recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco -fanariot. Programele boieresti
au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie
constitutionala), dar recastigarea puterii politice a fost obiectivul principal al programului
politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
3/66
solidarizeze intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor
Vladimirescu.
Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX -lea un adevarat program de
reforme si de emancipare nationala, care contureaza proiectul statului roman modern.
Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si al e societatilor politice secrete dintre
cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect.
1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene
In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud -est europeana intra intr-un
proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria , avea ca scop eliberarea
grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani.
Miscarea stabilise legaturi si cu boierii romani, inclusiv cu aceia d e la varful ierarhiei
politice.
In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa,
determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In contextul crizei Imperiului
Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona,
Principatele au initiat o actiune politica avand ca scop promovarea programului lor
national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu, marii boieri pamanteni din
Tara Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au
hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelorvechile privilegii
incalcate de otomani si fanarioti . Slugerul Tudor Vladimirescu, fost comandant de
panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu,
Grigore Ghica si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca
domnitorul - sa "ridice norodul cu arme".
Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a
avut un caracter moderat, reflectat si de documentele programatice, care, insa, contineau
idei iluministe. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in
acest scop Tudor a incheiat un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste;
intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu
Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de ceagreceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii, care
alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Pentru a castiga adeziunea
poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara , la Pades (23 ianuarie
1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru
alAdunarii Norodului(constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic si
militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
4/66
Nationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua inspirate de Adunarea Nationala a
Revolutiei franceze.
Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie, controlata de
boierii din Comitetul de Obladuire. Dupa sosirea in Principate a lui Alexandru Ipsilanti,
conducatorul miscarii eteriste, si dupa tratativele cu Tudor, administratia locala a fost
impartita intre Tudor si Eterie, prin mijlocirea Comitetului de Obladuire.
Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei
ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare. Cererile norodului romanesc(16
februarie 1821), concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii
Principatelor, reprezinta principalul document programatic al revolutiei. Ele contineau
principii moderne - numirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armata nationala,
desfiintarea vamilor interne -, dar prevedeau si mentinerea domnilor fanarioti. Aceste
principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. Suveranitatea poporului, afirmata
pentru prima data de Proclamatia de la Pades, se desprinde din insasi titulatura
programului: cererile sunt ale poporului (norodului). Dintre acestea, cele mai importante
sunt:
adaugirile la bir sa fie facute numai atunci " cand va fi vreo mare trebuinta a tarii
si cunoscuta de tot norodul";
desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani, iar
promovarea sa se faca dupa merit); reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o
emanatie a vointei norodului);
reforma administrativa; promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor
dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria cea mare, Hatmania
Divanului, Vornicia Capitalei);
reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor); reforma
armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4.000 de panduri si 200
de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala manastirilor;
reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi, desfiintarea scutelnicilor si a
poslusnicilor); desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei
nationale unice).
Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor
din dregatoriile laice si ecleziastice, delimita rea pietei romanesti de cea otomana si
constituirea armatei nationale. Dupa 20 martie, Tudor a inlocuit discursul social -politic cu
unul patriotic si national, necesar unirii tuturor fortelor pentru recastiga rea "drepturilor tarii"
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
5/66
("Proclamatia catre bucuresteni"). Evenimentele au luat o directie neasteptata: revolta
grecilor si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si,
apoi, chiar de tarul Alexandru I, membru al Sfintei Aliante, care nu putea sa accepte
anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). In acelasi timp,
insa, tarul sustinea din umbra cele doua miscari antiotomane. Pozitia Rusiei si iminenta
interventiei militare otomane I -au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de Poarta, prin
incriminarea exclusiv a fanariotilor. Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea
fi convenabila, din perspectiva antiotomana a Eteriei, a fost asimilata tradarii. Tratativele
initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au inse mnat sfarsitul lui Tudor.
Parasit de capitanii sai, Tudor a fost judecat, condamnat si executat de Eterie pentru
tradare, in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). Interventia militara otomana a
pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului
fanariot in Principate. Elita politica romaneasca a recuperat, prin redactarea unui numar
impresionant de memorii si proiecte de reforma, intregul tel declarat (antifanariot) al
acesteia. In vara anului 1822, Poarta a acceptat restaurarea domniilor pamantene,
numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu
Sturdza in Moldova.
Dincolo de proiectul antiotoman, miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de
societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. Ea a surprins mentalitatile in
schimbare (".patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii
statului conturata intr-un program coerent (Cererile norodului romanesc). La baza
statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date
fara acordul acestuia. Domnul trebuia sa fie ales de tara, iar privilegiile boieresti
desfiintate. Desi infranta, revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii societatii
romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. Miscarea din 1821 a
dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu mai putea fi amanata. Ea a dezvaluit
gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principa lul
moment al afirmarii natiunii romane in spatiul extracarpatic.
1.3. Evolutie si revolutie. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate asecolului al XIX-lea
Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim
politic, in masura in care institutia domniei devine nationala (paman teana). Structura
organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor
Organice (1831-1832). In deceniile 3 si 4 ale secolului al XIX -lea, boierimea reformatoare
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
6/66
a redactat zeci de proiecte, vizand modernizarea organizarii interne si, in primul rand,
redactarea unor legi fundamentale.
Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (numiti astfel prin analogie
cu "carbonarii italieni"). Proiectul celor 77 de "ponturi"("Constitutia carvunara") alcatuit in
1822 de comisul Ionica Tautu, consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al
capuchehaiei Moldovei, exprima revendicarile micii boierimi, inspirate de Declaratia
drepturilor omului si ale cetateanuluisi de actele si memoriile anilor 1821-1822, avand
astfel un caracter liberal si iluminist.
*Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre
pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor",
* ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului.
*Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa, judecatoreasca,
bisericeasca, financiara, libertatea religioasa, personala, a tiparul ui, egalitatea in fata legilor,
respectul proprietatii, separarea puterilor in stat, drepturi egale pentru diferitele categorii ale
boierimii etc. In legatura cu problemele nationale,
* Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei
dezvoltari a culturii romanesti.
Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicescsemnat
de Simion Marcovici (1829), care sustinea organizarea statului pe baza separarii puterilor.
Sub domniile regulamentare ale lui Ale xandru Ghica (1834 - 1842), Gheorghe
Bibescu (1842 - 1848) si Mihail Sturdza (1834-1849), progresul economic s-a accentuat si
contradictiile sociale, politice si nationale s -au agravat. Proiectele de reforma au devenit
mai complexe, dobandind uneori accent e radicale. Afirmarea intelectualitatii si elementelor
burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea
in functii, impozit progresiv pe avere, libertatea tiparului, stat republican (asemenea idei
preconiza filozoful iluminist Eufrosin Poteca).
In anii 1837-1838, Partida Nationala, condusa de boierul Ion Campineanu, s-a
evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu prilejul discutarii articolului
aditional la Regulamentul Organic. Sub influenta sa Adunare a respingea incalcareaautonomiei tarii. Cu aceasta ocazie, reprezentantii Partidei Nationale au redactatActul
de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor.Actul de
unire si independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist
si unirea Principatelor intr -un regat al Daciei. Osabitul act de numire a suveranului
romanilorcontinea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara, drepturi si
libertati cetatenesti (votul universal) si eliberarea clacasilor. In final, cele doua documente
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
7/66
cuprindeau un adevarat proiect de constitutie, bazat pe principiile liberalismului politic si
economic. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza, fapt posibil,
dupa parerea domnului moldovean, numai cu sprijinul puterilor europene. Noul stat trebuia
sa fie o monarhie constitutionala sub garantia colectiva a Marilor Puteri. In cadrul regimului
preconizat, toti romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de
libertatea personala, a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. S-a
adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament, a independentei puterilor
legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva, iar in economie principiu l liberei
concurente si al neinterventiei statului.
Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. Acestea
regrupau fortele reformatoare angajate intr -o activitate menita sa duca la rasturnarea
vechii ordini sociale si politice. Ele au pregatit revolutia din 1848. In 1834, la
Sibiu, Societatea revolutionara secreta romano-polona condusa de Adolf David milita
pentru "republica romaneasca cuprinzatoare, asezata de o parte si de alta a Carpatilor". In
Tara Romaneasca, "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la
Regulamentul Organic si preconiza unirea, independenta si un program de reforme bazat
pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. In
Moldova, Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu punea la cale, in 1839, unirea
federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. Noul stat urma sa fie condus de un
domn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitatea Portii. Un program complex a fost
elaborat de societatea secreta condusa de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca),
depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. Programul acesteia prevedea
consolidarea autonomiei si "chiar independenta", lichidarea proprietatii boieresti, a relatiilor
servile si instaurarea republicii democratice, intemeiata pe ideile de libertate si egalitate.
Cu acelasi program, miscarea nationala a renascut in 1843 prin societatea Fratia, fondata
la Bucuresti de N. Balcescu, I. Ghica, Christian Tell si C. A. Rosetti, viitori conducatori ai
revolutiei de la 1848. Deviza ei era: "Dreptate, Fratie". Aceasta organizatie masonica avea
ca obiective unirea Moldovei si Tarii Romanesti, independenta, emanciparea clacasilor,
egalitatea cetatenilor in fata legii. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publi catiicaPropasirea,Arhiva istorica, Magazin istoricpentru Dacia si Dacia literara. In 1845 se
infiinta la Paris, din initiativa lui C.A. Rosetti, Societatea Studentilor Romani, ca filiala
a Fratiei, organizatie care intretinea stranse legaturi cu persona litati ale vietii culturale
franceze. Tot ca filiala aFratieia functionat la Iasi, din 1846, Asociatia patriotica.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea societatea romaneasca s-a dezvoltat
progresiv, cautandu-si noi modele si forme de organizare. Intre activitatea teoretica
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
8/66
reformatoare (proiecte de reforma, memorii) si actiunea social -politica (miscarea din 1821,
activitatea societatilor secrete), programele oficiale de reforma nu au facut decat sa
potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea revolutiei. Nevoia de reorganizare
interna era recunoscuta si in principalele acte interna tionale referitoare la Principate.
Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a Tarilor Romane,
instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea
administrativa interna in temeiul unor noi reglementari, viitoarele Regulamente Organice.
1.4. Reforme in spiritul despotismului luminat. Regulamentele Organice
Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protect oratul rus asupra celor doua
principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme care raspundeau
numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Doua comisii de boieri
munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul
Regulamentelor Organice, care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor.
Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti, aceste acte au fost ratificate de Poarta si au
ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858), cu o scurta intrerupere in Tara
Romaneasca in 1848. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului
luminat, introducand principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul
continut al puterii. La baza statului s -au stabilit, in "spiritul veacului", suveranitatea
poporului, separarea puterilor si bugetul modern.
* Puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare
Obsteasca Extraordinara. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii, avea drept de initiativ a
si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus din sase ministri. De
asemenea, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare
si suzerana.
*Puterea legislativa reveneaAdunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si
inalti functionari si prezidata de mitropolit. Adunarea adopta legile si prezenta domnului
rapoarte despre starea tarii, numite anaforale. Regulamentele organice pot fi considerate
"actul de nastere al parlamentarismului in Romania", f iind primele legiuiri care instituie
adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativa, limitauputerea sefului statului.
*Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta
judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan Domnesc.
O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor. Au
fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul procuraturii, arhivele statului,
notariatele. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. Actele de
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
9/66
stare civila au fost scoase de sub controlul Bisericii, s -au modernizat serviciile publice
(serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept
de emisiune monetara. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia"
pentru tarani si "patenta", calculata pe venit, pentru burghezie), dar a pastrat vechile
privilegii fiscale, a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetul ui. Un
pas important in directia unor relatii agrare moderne s-a facut prin transformare rezervei
domeniului in proprietate absoluta a boierului. Regulamentele aveau, insa, si aspecte
negative, care explica lipsa lor de popularitate. Ele pastrau vechile pri vilegii si scutirile de
impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe
an si, in plus, se introducea nartul(norma zilnica de lucru). Mai mult, o treime din fiecare
mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului.
Acte fundamentale pentru Principate, Regulamentele Organice au fost puse in
aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in
1858 cu Conventia de la Paris. Cu toate limitele lor, Regulamentele Organ ice au contribuit
la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si administrative
ale Principatelor in vederea unirii lor. Astfel organizate, cele doua state ar fi fost integrate
mai usor stapanirii ruse. Reflectand influent a si tendintele expansioniste ale Rusiei,
Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri care se impregnasera, in
decursul studiilor lor pariziene, de noi idei politice si de gusturi occidentale. Aceste
tendinte au devenit evidente in 1833, atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul
aditional. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion
Campineanu, opunandu-se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca
autonomia tarii.Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului
romanilor, redactate de Partida nationala, schitau un proiect de eliberare, de unire si
organizare a monarhiei constitutionale.
In 1834, au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi, asa cum prevedeau
Regulamentele), Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail Sturdza in Moldova. Acuzat de
proasta gestiune si de lipsa de autoritate, Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu
Gheorghe Bibescu, singurul domn ales in conformitate cu prevederil e Regulamentuluiorganic. Aceste trei domnii poarta denumirea de regulamentare. Desi au aplicat programe
reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie, domnii
regulamentari au fost vehement contestati in epoca si s-au confruntat cu opozitia
cvasipermanenta a clasei politice.
1.5. Revolutia de la 1848
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
10/66
Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare
care a cuprins Europa in primavara anului respectiv, de la Paris pana in centrul si rasaritu l
continentului. In Moldova si Tara Romaneasca, revo lutia de la 1848 a fost in primul rand
opera intelectualilor "pasoptisti". Ei erau un grup deosebit de omogen, apartineau in
general mijlocului clasei boieresti, beneficiasera de posibilitati similare de a studia in
marea lor majoritate in strainatate si se distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa
a Europei Occidentale, al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor
Romane. O alta caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala
la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile nationale
(independenta sau autonomie politica).
Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern, revolutia din 1848 -
1849, a incununat un secol de mutatii produse in plan economico - social, politic si in mentalul
colectiv, a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul
occidental". Pentru romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Princi patele
romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania, Bucovina), obiectivul emanciparii
politice nationale era greu de realizat. Constienti de aceasta, fruntasii revolutionari au
manifestat prudenta fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale, pastrandu-si
solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile
tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr -un "ducat autonom"; cu
recunoasterea drepturilor natiunii romane. Programele de la Brasov si Cernauti au solicitat
deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus, unirea si
independenta romanilor, probleme ce reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice
romanesti.
A. Moldova. Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza, la care a
participat boierimea mica si mijlocie, o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai
ales elita intelectuala. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii cri zei
politice interne fara convulsii sociale. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii
liberale si ai orasenilor din Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra
regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Ho telul Petersburg), cerandlimitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal
moderat, care sa stimuleze dezvoltarea economica. Cererile lor au stat la baza Petitiunii-
proclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V.
Alecsandri, pentru a fi inaintata domnitorului. Boierimea moldoveana dorea reformarea
regimului prin masuri moderate, atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si
temerea fata de o interventie armata a Rusiei, care avertizase ca nu va tolera miscari
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
11/66
revolutionare (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune, introdus de
revolutionari din considerente tactice).
Autoritatile i -au arestat pe manifestanti; cativa au reusit sa se refugieze in celelalte
provincii romanesti, unde au participat la actiunile revolutionare. Revolutionarii moldoveni,
puternic impresionati de Adunarea de la Blaj, din mai 1848, au redactat un legamant, la
Brasov, la 12 mai, intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Tot in exil, dar
la Cernauti, Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova , in
august 1848. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr-un Proiect de constitutie. Intre
obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si
Valahiei intr-un stat neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata
"cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la Cernauti).
Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si
improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov si cu despagubire la
Cernauti). Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848.
B. Tara Romaneasca. Daca intrunirea de la Iasi, de la Hotelul Petersburg, din 27
martie 1848, cu greu poate fi considerata o veritabila revolutie, domnitorul Mihail Sturdza
actionand rapid pentru inabusirea protestelor, in Tara Romaneasca, miscarea
revolutionara a dus la instaurarea unui regim revolutionar, care a durat pana in septembrie
1848, cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin
Cantacuzino.
In Tara Romaneasca, evenimentele s -au desfasurat pe cale revolutionara, dupa
model francez. Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia; grupul de
exilati romani aflati la Paris; negustori, intelectuali, boierime liberala; ofiteri si populatie
urbana. Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou, modern.
La 9 iunie, la Islaz, s-a desfasurat o adunare populara, unde Ion Eliade Radulescu a
prezentat un program. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe
principiul suveranitatii poporului si continea, pe langa obiectivele nationale s i sociale,
cereri privind: organizarea unui regim politic quasi -republican, cu domn responsabil ales
din cinci in cinci ani, adunare obsteasca din toate categoriile sociale, ministri responsabili,drepturi si libertati cetatenesti. Insurectia din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848, l -a silit
pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa
formeze un guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. Dupa retragerea consulului rus din
Bucuresti, domnitorul Gheorghe Bibescu abdica si fuge in Transilvania pe 13 iunie,
incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
12/66
Guvernul provizoriu, in lipsa unui corp reprezentativ, exercita atat puterea executiva,
cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza noul regim pe baza celor 21
puncte ale Proclamatiei de Islaz. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost
libertatea, egalitatea, fraternitatea. Pe plan intern guvernul provizoriu: a decretat
desfiintarea rangurilor boieresti si a cenzurii, acordandu-se libertate presei; a adoptat
drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate, Fratie"; a eliberat robii; a interzis bataia si
pedeapsa cu moartea; a infiintat Garda Nationala - pusa sub comanda lui Gheorghe
Magheru, numit capitan general - si corpul Comisarilor de Propaganda, a caror atributie
era explicarea programului de la Islaz; a eliberat detinutii politici. O Comisie a Proprietatii,
infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea
raporturilor dintre proprietari si clacasi, nu a reusit sa-si duca la bun sfarsit misiunea din
cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane, fiind desfiintata in
august 1848.
Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlatu rarea guvernului revolutionar,
dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat de populatie noii puteri. La
insistenta Rusiei, insa, trupele otomane conduse de Suleiman -Pasa au patruns in tara.
Intr-o prima etapa, reprezentantul Portii, Suleiman Pasa, a condamnat revolutia si a obligat
la infiintarea unei Locotenente Domnesti, compusa din Ion Eliade Radulescu, Nicolae
Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul
Otoman. Dupa noi presiuni rusesti, Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa, care a primit
ordin de reprimare a revolutiei. La 13/25 septembrie 1848 trupele otomane au ocupat
Bucurestiul, reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii, condusa
de Pavel Zaganescu. Doua zile mai tarziu, armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul,
cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in Tara Romaneasca.
C. Transilvania, Banat, Bucovina . In aceste provincii, aspectele sociale si politice
au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. La miscarea
revolutionara a participat elita burgheza, ecleziastica si intelectuala, alaturi de taranime.
In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari, determinat de
programul national al revolutionarilor maghiari, care isi propuneau restaurarea Ungarieimedievale. De fapt, disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s -au ivit inca de la
inceput, ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale. In timp c e romanii
solicitau "drepturi pentru natiunea romana", maghiarii condusi de Lajos Kossuth nu
recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. Ei au hotarat, in martie 1848,
sa nu recunoasca individualitatile nationale din Ungaria, sa im puna folosirea exclusiva a limbii
maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
13/66
Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj:
. 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea popu latiei fata de programul politic national,
pregatind totodata adunarea din mai;
. 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40.000 de
participanti), care a proclamat independenta natiunii romane si a adoptat Petitiunea
Nationala, un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. In Petitiunea
Nationala se cerea: independenta natiunii romane, reprezentare proportionala in toate
institutiile tarii, dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie, independenta
Bisericii Ortodoxe Romane, infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele, precum
si a unei universitati, desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor,
asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, elaborarea unei noi Constitutii a
Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria. Adunarea propunea si infiintarea
unui organ executiv, Comitetul Nationalde la Sibiu, condus de Andrei Saguna, care sa
coordoneze actiunea politica romaneasca. Mai multe petitii au fo st trimise Dietei din Cluj si
Curtii Imperiale din Viena. La 18 mai 1848, Dieta din Cluj cu preponderenta maghiara, a
votat pentru unirea, de fapt, anexarea Transilvaniei la Ungaria, masura sanctionata de
imparat la 29 mai 1848. Astfel se anula autonomia P rincipatului. Esecul misiunilor
romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la
faza legalista a revolutiei la cea armata. Datorita rezistentei romanilor, unificarea politica si
administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat, iar colaborarea dintre autoritatile
maghiare si cele austriece a incetat.
. 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj, care a hotarat: organizarea militara a
provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti (obiectiv nation al al revolutiei
romane din Transilvania); inarmarea poporului; formarea a 15 legiuni romanesti; preluarea
cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea
administrativa a 15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. Intre lunile
octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupele austriece si cele
maghiare, ultimele conduse de generalul polonez Iosif Bem. Romanii s -au retras in Muntii
Apuseni, sub conducerea lui Avram Iancu. Armata guvernului de la Budapesta a reusit sarestabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. Totusi, nici o
armata maghiara nu a putut sa patrunda in zona Muntilor Apuseni aparata de motii
condusi de Avram Iancu.
Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata
de romani, astfel incat, prin Constitutia din 4 martie 1849, imparatul Franz Joseph
recunostea autonomia Transilvaniei. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
14/66
initial de deputatul roman Ioan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. La 2
iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin , care recunostea unele
drepturi ale romanilor, dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria.
Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii, Austriac si
Tarist: la 1/13 august 1849, la Siria, langa Arad, armata maghiara a capitulat in fata
armatei tariste, chemata in ajutor de Curtea vieneza. Imparatul a anulat promisiunile fac ute
romanilor.
In Bucovina, romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si
respectarea natiunii romane. La 8/20 mai 1848, adunarea populara de la Cernauti
condusa de E. Hurmuzaki, convocata din initiativa Comitetului de Actiune, a precizat
obiectivele revolutiei, cuprinse ulterior in Petitia tarii, redactata in luna iulie : separarea
Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome; o Dieta care sa cuprinda
reprezentanti ai tuturor starilor si o conducere proprie in adminis tratie, justitie si politica;
independenta Episcopiei Bucovinei; alegerea episcopului de un Congres local din clerici si
mireni; conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale; egalitatea in fata
legii; libertatea comertului; desfiinta rea clacii si dijmei.
In Banat, provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII -lea, miscarea de
eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. In fruntea banatenilor s -a
remarcat Eftimie Murgu, adept al unirii Banatului cu Transilvania. La 15/27 iunie 1848,
Adunarea de la Lugoj, prezidata de Eftimie Murgu, a adoptat Petitia neamului romanesc
din Ungaria si Banat, prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti, oficializarea
limbii romane, inarmarea poporului si autonomia provinciei.
D. Semnificatia revolutiei de la 1848 .Proiectul politic pasoptist a fost opera intelec-
tualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia. Nicolae Balcescu, unul
dintre autorii proiectului politic revolutionar pas optist, a surprins constituirea si maturizarea
lui treptata. Obiectivele proiectului erau: . autonomia si independenta (obiectiv national);.
unirea romanilor intr -un singur stat (obiectiv national); . reforma agrara (obiectiv economico -
social); . drepturi si libertati politice (obiectiv politic); . modernizarea institutiilor (obiectiv
politic); . o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic).S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor:
autonomia (Proclamatia de la Islaz), independenta (Printipiile noastre pentru reformarea
patriei), constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de
Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). Unirea romanilor intr -un
singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi, Islaz, Bucuresti si Blaj din motive
strategice. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
15/66
noastre pentru reformarea patriei) si in programul de la Cernauti (Do rintele partidei
nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. Desi revolutionarii munteni nu au
inscris ideea unitatii nationale in programe, C.A. Rosetti, in gazeta Pruncul roman, publica
in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova", in care facea un apel la unire.
Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporulsuveran. In Transilvania, idealul national
este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in expresia "noi vrem sa ne unim cu tara".
Pentru a nu irita imperiile vecine, aceasta idee nu a fost inclusa in programele
revolutionare adoptate la Iasi, Islaz sau Blaj. Problema agrara a constituit principala
problema sociala a revolutiei, parte componenta a problemei proprietatii. Solutiile propuse
au fost diferite, de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune),
pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de la Brasov. In Tara
Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglementarea
raporturilor dintre proprietari si tarani. Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in
timpul domniei lui Al.I. Cuza.
Anexe
Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni, Iasi, 27 martie 1848
"1. Sfanta pazire a Regulamentului, in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. [] 3.
Siguranta personala, adeca nimeni sa nu poata fipedepsit decatpe temeiul legi lor si in
urmarea unei hotarari judecatoresti. 4. Grabnica imbunatatire a starii locuito rilor sateni [].
8. Reforma scoalelorpe o temelie larga si nationala, spre raspandirea luminarilor in tot
poporul. 30. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari."
Printipiile noastre pentru reformarea patriei, Brasov, 12 mai 1848
"1.Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre proprietari. 3.
Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. 4. Nimicirea
tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot
poporul in deobste, precum si deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si
tivile. 5. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate, egalitate si fratietate,
dezvoltate in toata intinderea lor. 6. Unirea Moldovei si a Valahiei intr -un singur stat
neatarnat, romanesc.'Proclamatia de la Islaz, 9 iunie 1848
"Pe scurt, poporul roman, recapituland, decreta: 1. Independenta sa administrativa si
legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici uneiputeri din afara
in cele dinauntru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice []. 4. Adunanta generala
compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. 5.Domn responsabil, ales pe cinci
ani si cautat in toate starile sotietatii. 12. Emancipatia manastirilor inchinate. 13.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
16/66
Emancipatia clacasilor ce se facproprietariprin despagubire []. 22. Convocarea indata a
unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [] a face Constitutia tarii pe
temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman."
Petitiunea nationala, Blaj, 4 mai 1848
"1. Natiunea romana rezimata pe principiul libertatei, egalitatei si fratiei pretinde
independenta sa nationala in respectulpolitic, ca sa figureze in numele sau; ca natiunea
romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau []
2. Natiunea romanapretinde, ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana
libera, independinte de la oricare alta biserica []. 3. Natiunea romana (] cere fara intarziere
desfiintarea iobagiei fara nici o des pagubire din partea taranilor iobagi []. 6. Natiunea
romana cere, ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei
cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot
deliberativ si decisiv in camera legislativa []. 7. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi,
de a scrie si a tipari fara nici o censura. []13. Natiunea romana pretende portarea comune
a sarcinilorpublice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privi legielor."
Documentul
programatic
Obiectiv national Obiectiv politic Obiectiv
economico-social
1. Petitiunea
proclamatiune a
boierilor si
notabililor
moldoveni
8. Reforma
scoalelor pe o
temelie larga si
nationala, spre
raspandirea
luminarilor in tot
poporul
3. Siguranta
personala, adeca
nimeni sa nu poata
fi pedepsit decat pe
temeiul legilor si in
urmarea unei
hotarari judeca-
toresti.
30. Fiecare
pamantean sa aiba
dreptul de a adresa
jalba ObstesciiAdunari.
4. Grabnica
imbunatatire a starii
locuitorilor sateni.
2. Printipiile noastre
pentru
reformarea patriei
6. Unirea Moldovei
si a Valahiei intr-un
singur stat
neatarnat,
romanesc.
5. Intemeierea
institutiilor tarii pe
printipiile de
libertate, egalitate si
fratietate, dezvoltate
1. Desfiintarea
boerescului si a
orice alte dari ale
lacuitorilor sateni
catre proprietari.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
17/66
in toata intinderea
lor.
3. Improprietarirea
lacuitorilor sateni
fara nici o
rascumparare din
partea lor.
4. Nimicirea tuturor
privilegiilor si prin
urmare: deopotriva
purtare a sarcinilor
statului de catra tot
poporul indeobste,
precum si
deopotriva
impartasanie a lui la
toate driturile
politice si tivile.
3. Proclamatia de la
Islaz
1. Independenta sa
administrativa si
legislativa pe
temeiul tractatelor
lui Mircea si Vlad si
neamestec al nici
unei puteri din afara
in cele dinauntru ale
sale.
12. Emancipatia
manastirilor
inchinate.
2. Egalitatea
drepturilor politice.
4. Adunanta
generala compusa
din reprezentanti ai
tuturor starilor
societatii.
5. Domn
responsabil, ales pe
cinci ani si cautat in
toate starile
sotietatii.
22. Convocareaindata a unei
Adunante Generale
Extraordinare
Constituante alese
a face Constitutia
tarii pe temeiul
13. Emancipatia
clacasilor ce se fac
proprietari prin
despagubire.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
18/66
acestor 21 articole
decretate de
poporul roman.
4. Petitiunea
Nationala
1. Natiunea romana
rezimata pe prin-
cipiul libertatei,
egalitatei si fratiei
pretinde
independenta sa
nationala in
respectul politic, ca
sa figureze in
numele sau;
1. [] ca natiunea
romana sa-si aiba
reprezentantii sai la
Dieta tarii in
proportiune cu
numerul sau.
2. Natiunea romana
pretinde, ca biserica
romana fara
distinctiune de
confesiune sa fie si
sa ramana libera,
independinte de la
oricare alta biserica.
6. Natiunea romana
cere, ca conlocuito-riele natiuni neci de
cum sa nu iee la
dezbatere cauza
uniunei cu Ungaria
pana cand natiunea
romana nu va fi
7. Natiunea romana
cere libertatea de a
vorbi, de a scrie si a
tipari fara nici o
censura.
8. Natiunea romana
cere ase-curarea
libertatei personale,
nemine sa nu se
pota prinde sub
vreun pretestu
politic.
3. Natiunea romana
(] cere fara intar-
ziere desfiintarea
iobagiei fara nici o
despagubire din
partea taranilor
iobagi.
13. Natiunea
romana pretende
portarea comune a
sarcinilor publice
dupa starea si
averea fiecaruia si
stergerea privi-
legielor.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
19/66
natiune constituita si
organizata cu vot
deliberativ si decisiv
in camera
legislativa.
5. Petitia neamului
romanesc din
Ungaria si Banat
Respectarea
nationalitatii
romanesti;
oficializarea limbii
romane; inarmarea
poporului;
autonomia
provinciei si
transformarea
Banatului intr-un
"capitanat general".
6. Petitia tarii Separarea
Bucovinei de Galitia
si organizarea sa pe
baze autonome;
independenta
Episcopiei Bucovinei
fata de Mitropolia
Ortodoxa de la
Karlowitz; alegerea
episcopului de un
Congres local din
clerici si mireni;
conservareanationalitatii romane
si infiintarea de scoli
nationale;
conducere proprie in
administratie, justitie
si politica.
Dieta care sa
cuprinda
reprezentanti ai
tuturor starilor.
Egalitatea in fata
legii.
Libertatea
comertului.
Desfiintarea clacii si
dijmei.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
20/66
2. CONSTITUIREA STATULUI ROMAN MODERN
2.1. Unirea Principatelor Romane.
In timpul Revolutiei de la 1848-1849, ideea de unitate a fost formulata diferit de la o
provincie la alta, in functie de contextul intern si extern. Ea a aparut cu claritate in
gazetele Pruncul romansi Poporul Suveran de la Bucuresti, in documentele redactate de
revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernauti (august 1848), precum
si in cadrul Marii Adunari Nationale de la Blaj din 3 -5 mai 1848, unde s-a strigat "Noi vrem
sa ne unim cu tara!".
In 1849, dupa interventia militara otomana care a pus capat evenimentelor revolutionare
din Tara Romaneasca, Rusia si Turcia semneaza Conventia de la B alta-Liman. Potrivit
acesteia, regimul politic regulamentar a fost reintrodus, dar a suferit cateva modificari, in
sensul accentuarii tutelei politice a puterilor suzerane ori protectoare, dar si al sporirii autoritatii
domnului. Domnul nu mai era ales, ci numit de tar si de sultan; durata domniei era fixata la
sapte ani; Adunarile erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alcatuite exclusiv din mari boieri
numiti de domn. Puterea suzerana si cea protectoare controlau activitatea domnilor, dorind sa
suprime raspandirea ideilor liberale si nationale si sa mentina stabilitatea politica.
Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta -Liman, Grigore Alexandru Ghica in
Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneasca, au domnit pana in 1856. Adepti ai unui
reformism etatist de tip iluminist, ambii au avut merite incontestabile in modernizarea
societatii si a statelor romanesti, incurajand dezvoltarea economica si invatamantul. In
Moldova, Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si
organizarea miscarii unioniste, spre deosebire de omologul sau muntean, care, fara a fi
vadit antiunionist, a preferat sa evite orice tip de agitatie politica. De asemenea, tot Grigore
Al. Ghica a decretat emanciparea robilor tigani (1856), a aprobat tiparirea le topisetelor
Moldovei, a desfiintat cenzura si a decretat libertatea presei.
Pe plan international, in 1853, in relatiile dintre Rusia si Poarta survine o noua criza
majora. Izbucnirea razboiului Crimeii (1853-1856) intre Rusia si Turcia si implicarea Angli ei
(1854), Frantei (1854) si Sardiniei (1855) in conflict de partea Portii au afectat spatiul
romanesc.N
oua faza a problemei orientale a debutat cu ocuparea Principatelor de catretrupele rusesti, iar dupa retragerea acestora, de catre cele austriece si t urcesti. Domnitorii
s-au refugiat in Austria. Rusia a fost infranta si a acceptat negocierile de pace de la Paris.
Razboiul a prilejuit cunoasterea problemei romanesti in cercurile diplomatice europene, ca
urmare a propagandei desfasurate de revolutionarii romani aflati in exil dupa infrangerea
revolutiei de la 1848. Existenta in randul romanilor a unui puternic curent unionist si
interferarea intereselor Marilor Puteri in sud -estul Europei au facut ca problema unirii
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
21/66
Principatelor sa devina o problema europeana. Ea a fost discutata in cadrul Conferintei de
la Viena (martie 1855), precum si a Congresului de pace de la Paris (1856) care punea
capat razboiului Crimeii (1853 -1856).
Congresul de pace de la Paris (februarie - martie 1856). La Paris, cele sapte tari
participante au avut atitudini diferite, in functie de propriile interese. Franta sprijinea unirea,
pentru ca astfel imparatul Napoleon al III -lea, prin ministrul sau de externe, contele
Walewski, spera sa-si refaca prestigiul european; Sardinia si Prusia considerau ca prin
unirea Principatelor Romane isi vor "deschide drum" pentru constituirea propriilor state
nationale - italian si, respectiv, german; Rusia, infranta in razboiul Crimeii, "juca" dupa
"muzica" Frantei; Anglia, s-a aratat favorabila unirii, apoi si-a schimbat atitudinea; Austria
si Turcia erau impotriva, deoarece nu doreau sa-si piarda influenta in teritoriile romanesti.
Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18 martie 1856) prevedeau
*inlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garantia colectiva a marilor
puteri,
*mentinerea suzeranitatii otomane, garantarea independentei administrative,
revizuirea legilor fundamentale (Regulamentele Organice),
* integrarea in granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad,
Ismail), trimiterea in Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune "bazele
viitoarei lor organizari",
*libertatea navigatiei pe Dunare, a comertului si a cultelor, neutralizarea Marii Negre,
dreptul la armata nationala s.a. Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari consultative
speciale - numiteAdunari ad-hoc- in fiecare Principat, care aveau misiunea de a face
cunoscuta unei comisii internationale parerea romanilor asupra unirii si problemelor
importante. Rezolutiile acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilor Puteri,
organizata la Paris, unde urmau sa se ia deciziile finale, comunicate ulterior romanilor sub
forma unui decret promulgat de sultan. Trupele militare straine trebuiau sa fie retr ase.
Poarta numea in mod provizoriu caimacami, loctiitori ai domnului, pentru a supraveghea si a
mentine stabilitatea in cele doua tari romanesti. Hotararile marilor puteri din 1856 au fost
importante pentru romani, deoarece urmareau sa impiedice expansiu nea Imperiului Russpre sud-estul Europei.
Rolul Adunarilor Ad-hoc (septembrie-decembrie1857). Prevederile Tratatului de
pace de la Paris nu aveau drept rezultat realizarea imediata a unirii, dar inlocuirea
protectoratului Rusiei crea conditii dintre cele mai favorabile infaptuirii acesteia. Exista
posibilitatea ca romanii insisi sa hotarasca asupra viitorului lor. Miscarea unionista s -a
intensificat pe plan intern dupa ce revolutionarii exilati au putut sa revina in tara. In locul
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
22/66
celor doi domni, al caror mandat expirase in 1856, Poarta a numit caimacami care sa
conduca Principatele.
Alegerile pentru Adunarile Ad-hoc au evidentiat disputa dintre partizanii unirii
("partida nationala") si fortele ostile care se bazau pe sprijinul Austriei, Angliei si Turcie i.
In aceste alegeri clerul, marea proprietate si orasenii votau direct, iar mica proprietate si
taranii indirect, prin delegati. Pentru prima oara in Tarile Romane prevederile
electoralese intemeiau pe avere, nu pe originea sociala , iar adunarile care se
constituiau in temeiul lor aveau un anume grad de reprezentativitate. Falsificarea alegerilor
din Moldova de catre caimacamul Nicolae Vogoride (cu sprijinul Turciei), a creat o stare de
tensiune interna si internationala. Fruntasii unionisti au adus la c unostinta Comisiei
europene de la Bucuresti falsificarea alegerilor in Moldova. In august 1857, prin intalnirea
de la Osborne dintre Napoleon al III -lea si regina Victoria, situatia s -a dezamorsat,
incheindu-se un compromis: Anglia a acceptat organizarea unor noi alegeri in Moldova (in
care fortele unioniste au obtinut victoria), iar Franta a renuntat la principiul unirii depline
sub un principe strain. Adunarile ad-hoc nu puteau lua hotarari, ci doar faceau propuneri
marilor puteri. Ambele adunari au adoptat propuneri asemanatoare, intre care unirea
Principatelor intr-un stat sub numele de Romania si aducerea pe tronul tarii a unui principe
strain, dintr-o familie domnitoare europeana care sa-si creasca mostenitorii in religia tarii,
respectarea autonomiei, neutralitatea si inviolabilitatea terito riului noului stat, adunare
legislativa si guvern constitutional reprezentative, sub garantia colectiva a Marilor Puteri.
S-au adus in discutie si alte probleme: rezolvarea chestiunii agrare, organizarea interna
etc. Dupa exprimarea romanilor, adunarile s -au dizolvat, iar marile puteri au luat act de ele
prin Conventia de la Paris, care a servit drept constitutie Principatelor pana in 1864.
Conventia de la Paris. In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la P aris, in
cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor si,
dupa dezbateri prelungite, se aproba la 7/19 august Conventia de la Paris, care oferea
Principatelor o noua organizare interna, inlocuind Regulamentele Organice . Conventia
de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane, sub garantia colectiva a celor sapte
puteri semnatare ale Tratatului de la Paris. Principatele Unite Moldova si Valahia urmau saaiba fiecare cate un domnitor, ales pe viata de Adunarea electiv a din fiecare principat.
Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era
contrasemnat de ministrul de resort. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn,
adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisi a Centrala de la Focsani. Adunarile
functionau ca un parlament unicameral, care dezbatea si adopta legile, fara a avea insa
initiativa legislativa. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori, responsabili
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
23/66
in fata acestora si a Adunarilor elective. In afara institutiilor separate existau si trei institutii
comune: Comisia Centrala de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes
comun), Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata. Conventia de
la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor
in stat, desfiintarea privilegiilor de clasa, egalitatea in fata legii, drepturi politice pentru
crestini, libertatea individuala, accesul liber la functiile publice, garant area proprietatii); de
asemenea, se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre proprietari si tarani.
Conventia era completata de un act electoral, care stabilea sistemul de alegeri pentru cele
doua adunari; alegatorii se imparteau, in functie de venit (vot cenzitar), in alegatori directi si
alegatori indirecti (votau prin intermediul unor delegati). Acest act constitutional adoptat la
Paris nu implinea, dar nici nu anula speranta de unire a romanilor.
Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii, inlocuind Regulamentele
Organice; a fost valabila pana in anul 1864. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din
1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi vointa romanilor. Faptul ca
nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana,
oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor.
Prin abolirea rangurilor si privilegiilor boieresti si consacrarea egali tatii tuturor cetatenilor in
fata legii, Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii
regimului modern. Prevederile ei au constituit un pas hotarator pe drumul rea lizarii unirii
Principatelor, exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei lui Napoleon al III -lea.
Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza . In Moldova, Adunarea Electiva
era dominata de reprezentantii Partidei Nationale. Conservatorii ii aveau drept candidati pe
fostul domnitor Mihail Sturdza si pe fiul acestuia, Grigore Sturdza. Fortele progresiste au
reusit sa desemneze un singur candidat, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. El a fost
ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 , fiind acceptat si de conservatori, datorita
vederilor sale moderate in comparatie cu alti posibili candidati. Alegerea lui Cuza semnifica
triumful fortelor politice care militau pentru modernizarea societatii.
Unirea s-a infaptuit insa prin alegerea, la 24 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan
Cuza, ca domn al Tarii Romanesti. La Bucuresti, Adunarea Electiva era dominata deconservatori care doreau sa aleaga pe unul din fostii domnitori: Gheorghe Bibescu sau
Barbu Stirbei. Ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele Principate prinsese, insa, contur
si reprezentantii Partidei Nationale au facut ap el la populatia capitalei pentru a -i determina
pe conservatori sa accepte alegerea lui Cuza. Sub presiunea maselor, unionistii reusesc
sa contracareze majoritatea conservatoare, Adunarea Electiva acceptand, dupa dezbateri
furtunoase, propunerea de a -l desemna domn al Tarii Romanesti pe alesul Moldovei,
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
24/66
Alexandru Ioan Cuza. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand
candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara
Romaneasca. Acest act politic a inauguratpolitica faptului implinit. Alegerea aceluiasi
domn in ambele Principate a produs uimirea Curtilor europene, dar si admiratia cercurilor
progresiste. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioada hotaratoare pentru
consolidarea unirii si modernizarea statului. In prima parte a domniei s -a realizat unificarea
administrativa si legislativa, s-a obtinut, din partea marilor puteri garante recunoasterea
unirii depline, iar in a doua parte a domniei au fost infaptuite reforme in conformitate cu
cerintele epocii moderne.
2.2. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Consolidarea si recunoasterea internationala unirii. Dubla alegere a lui Alexandru
Ioan Cuza a fost interpretata de marile puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la
Paris. Dina acest motiv, dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit
de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri. La Iasi si la
Bucuresti functionau doua guverne si doua Adunari, iar organizarea administrativa e ra
lipsita de unitate. Principalele obiective ale noului domn erau recunoasterea internationala
a dublei alegeri - pe plan extern, si realizarea uniunii politice si administrative depline si
recunoasterea ei, precum si alcatuirea unui plan de reforme care sa modernizeze
societatea romaneasca - pe plan intern. Pe plan extern, prin Conferinta organizata in
martie 1859 la Paris, Franta, Anglia, Rusia si Sardinia au recunoscut actul de la 24
ianuarie; Austria si Turcia si-au dat acordul in septembrie 1859, dar numai pentru perioada
domniei lui Cuza. Se consacra astfel uniunea personala a celor doua Principate, prima
etapa spre realizarea deplina a unirii.
Pe plan intern, a fost initiat un amplu program de consolidare a unirii: in domeniul
administrativ s-au unificat serviciile de vama; de asemenea, s-a centralizat administratia
telegrafului, s-au unificat armatele (reunite in tabara de la Floresti) si cursul monetar.
Capitala a fost stabilita la Bucuresti, s -a adoptat noua stema (vulturul si zimbrul), s-a extins
administratia romaneasca si in cele trei judete din sudul Basarabiei; pentru uniformizarea
legislatiei, Comisia Centrala de la Focsani (care si -a desfasurat activitatea intre ianuarie1859 - ianuarie 1862) a elaborat un proiect de Constitutie si proiecte de lege agrara si
electorala. De asemenea, Cuza a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a
numit functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers si s-a preocupat de
uniformizarea armatei, creandu-se primul minister unic - cel de razboi (1860), condus de
generalul Ioan Emanoil Florescu.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
25/66
Pe plan extern, Cuza a initiat diverse actiuni diplomatice: prin memorii adresate
Marilor Puteri le solicita sa fie de acord cu constituirea la Bucuresti a guvernului si a
Adunarii unice; in septembrie 1860 a efectuat o vizita la Constantinopol, unde a fost primit
ca un adevarat suveran etc. Ca urmare, puterile europene reunite in Conferinta de la
Constantinopol (septembrie- noiembrie 1861), au recunoscut deplina unire politica a
Principatelor. Firmanul emis de sultan sublinia ca unificarea deplina a institutiilor era
valabila numai pe timpul domniei lui Cuza. In acest context favorabil au urmat importante
evenimente politice: la 11 decembrie 1861, Cuza a proclamat unirea si nasterea natiunii
romane; la 22 ianuarie 1862 s-a constituit primul guvern unic, in frunte cu Barbu Catargiu,
iar peste doua zile si-a deschis lucrarile Adunarea legislativa a Principatelor Unite. La 24
ianuarie 1862, prima Adunare unica a Principatelor Unite adopta numele
de Romania pentru noul stat si proclama Bucurestiul capitala tarii.
Marile reforme. Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie - iunie 1862). Primul guvern unic
al Principatelor, format la 22 ianuarie 1862, a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern
conservator, care reflecta structura Adunarii unice. Comisia centrala de la Focsani a fost
desfiintata si a fost creat un alt organism, Comitetul legislativ provizoriu. In primavara anului
1862 a fost elaborata o lege a presei. Principala problema a societatii romanesti din aceasta
perioada era, insa, problema agrara, iar solutionarea acesteia era sustinuta de toate fortele
politice. Modalitatile de rezolvare preconizate erau insa diferite. Conservatorii, care
reprezentau interesele mosierimii, sustineau desfiintarea clacii, dar nu erau de acord cu
improprietarirea taranilor, dorind sa mentina intacta marea proprietate. Prin urmare, guvernul
punea in discutia Adunarii, in primavara anului 1862, un proiect de lege rurala (intocmit inca
din 1860 de Comisia Centrala de la Focsani) care reflecta viziunea conservatorilor de
rezolvare a problemei agrare, insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa -l sanctioneze.
Guvernul Nicolae Kretzulescu (iunie 1862 - octombrie 1863). Guvernarea cabinetului
Barbu Catargiu s-a incheiat o data cu asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a
primului-ministru (iunie 1862). S-a format imediat un guvern al caii de mijloccondus de
Nicolae Kretzulescu, lider al liberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a urgentat
adoptarea masurilor administrative avand in vedere realizarea unirii depline: a unificatserviciile sanitare, a constituit Consiliul superior al instructiunii publice si Directia generala
a arhivelor statului. Guvernul a luat primele masuri care vizau manastirile inchinate, care
aveau mari datorii catre statul roman. In 1860, Costache Negri, reprezentantul roman la
Constantinopol, depunea primul memoriu in aceasta chestiune. In noiembrie 1862, averile
manastirilor inchinate au fost trecute in proprietatea statului, iar in ianuarie 1863 Adunarea
a hotarat ca datoria lor sa intre in bugetul statului.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
26/66
Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865). Considerat cel mai
important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare, acest
cabinet a fost instalat la 11 octombrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor
Adunarii, Cuza anunta in mesajul sau programul legislativ: reforma electorala si agrara,
organizarea armatei, reforma instructiunii publice, secu larizarea averilor manastiresti etc.
In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti, transferandu -
se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. Trecerea sub controlul statului a
averilor manastiresti, inclusiv ale manastirilor inchinate, a intarit autonomia tarii. L egea
secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat, care va fi folosit apoi
pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. Pe 13 februarie 1864 a fost adoptata
Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era prezidat de domnitor si elabora la
cererea guvernului proiecte de legi.
In martie 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale, care a accentuat confruntarea
dintre guvern, sprijinit de domnitor, si Adunare, dominata de marii proprietari funciari.
Punerea proiectului legii rurale (agrare) in discutia Legislativului (proiect care propunea
desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor cu loturile pe care le aveau in folosinta) a
determinat fortele conservatoare care dominau Adunarea sa dea un vot de blam guvernului.
Cuza a preferat sa mentina cabinetul si sa dizolve forul legislativ, dand astfel lovitura de
stat din 2 mai 1864. Aceasta a fost insotita de o proclamatie catre armata si de una catre
popor. De asemenea, a fost adoptat un nou act constitutional - numit Statutul dezvoltator
al Conventiei de la Paris, care extindea substantial atributiile domnitorului -, precum si o
noua lege electorala. Potrivit Statutului dezvoltator, noua lege fundamentala care inlocuia
Conventia de la Paris, domnitorul avea initiativa legilor elaborate de Consiliul de Stat si, de
asemenea, avea drept de veto. S-a trecut la sistemul legislativ bicameral, prin crearea celui
de-al doilea corp legiuitor, Corpul Ponderator(Senatul), cu membri alesi de Cuza.
Regulamentul de functionare al ac estuia era alcatuit de guvern, iar presedintele Adunarii era
numit de domn. Statutul dezvoltator a fost aprobat printr -un plebiscit, organizat la 10 mai
1864. In iunie 1864, marile puteri au recunoscut modificarile aduse Conventiei de la Paris,
acordand Principatelor dreptul de a schimba in viitor legile care priveau organizarea interna.Prin Statutul dezvoltator se trecea la un regim autoritar, in care atributele puterii executive
erau sporite. Noua lege electorala, care impartea corpul electoral in doua c ategorii, alegatori
primari si directi, marea numarul alegatorilor: votul ramanea cenzitar, dar censul era mai mic
in comparatie cu dispozitiile electorale ale Conventiei de la Paris. Lovitura de stat a inaugurat
o conducere autoritara a domnitorului, crit icata vehement de opozitie. Ea a fost justificata de
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
27/66
imposibilitatea adoptarii reformelor in conditiile in care alegerile facute in conformitate cu
prevederile Conventiei de la Paris creau o majoritate conservatoare in Camera.
Elaborata de Consiliul de Sta t si imbunatatita de guvern, Legea rurala a fost
promulgata de domnitor la 14 august 1864.
* Aceasta elibera taranii clacasi de sarcinile de tip feudal (claca) si ii impro prietarea
cu pamantul pe care-l foloseau, prin rascumparare (despagubire).
* Articolul 1 al legii oferea posibilitatea taranilor clacasi sa devina proprie tari deplini
pe locurile supuse posesiunii lor.
*Suprafata de pamant pe care o primeau era stabilita in functie de numarul vitelor
detinute.
*Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si
gradina, iar pamantul nu putea fi instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani.
*Taranii plateau despagubiri pentru claca timp de 15 ani.
*Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata mosiei, fara
a socoti padurile. Existau insa si numeroase limite:intinderea mica a lotului,
neimproprietarirea unui numar destul de mare de tarani etc. Totusi, legea a intarit
proprietatea taraneasca si a imbunatatit situatia unei parti importante a locuitorilor s atelor.
O alta lege insemnata a fost cea a instructiunii publice, promulgata la 7 decembrie
1864, prin care invatamantul devenea unitar, structurat pe trei cicluri: primar, care era
gratuit si obligatoriu, secundar si superior. Tot in domeniul invatamantul ui este de remarcat
infiintarea, in octombrie 1860, a Universitatii din Iasi, cu patru facultati: drept, filozofie,
stiinte, teologie. La 4 iulie 1864 se infiinta si Universitatea din Bucuresti, care avea sectii
de drept, stiinte si filosofie (litere). In 1864 - 1865 au fost adoptate si alte reforme care au
contribuit la constituirea unui cadru nou de organizare a societatii: in administratie (legea
comunala, legea pentru infiintarea consiliilor judetene); in justitie (elaborarea Codului penal
- martie 1864, adoptarea noului Cod civil, in decembrie 1864); in domeniul organizarii
bisericesti (legi care au diminuat rolul Bisericii in treburile civile si au sporit dominatia statului
in structura administrativa a acesteia); in comert (elaborarea Codului comercial, infiintarea
Camerei de Comert); adoptarea sistemului unic de masuri si unitati (septembrie 1864); indomeniul armatei - Legea organizarii armatei (noiembrie 1864) s.a. In ianuarie 1865, in urma
unor neintelegeri cu domnitorul, Mihail Kogalniceanu a dem isionat. Cabinetele care i -au
urmat au continuat politica reformatoare.
Politica externa. In aceasta perioada, Principatele au urmat in politica externa o
directie proprie. Cuza a concentrat in mainile sale toate parghiile externe, pentru a evita
eventualele oscilatii provocate de viata interna. Domnitorul a sustinut miscarile de
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
28/66
eliberare ale popoarelor din Europa Centrala si Estica, emigratia poloneza, pe cea
maghiara si pe cea bulgara de pe teritoriul roman. A organizat si coordonat propaganda
romaneasca in strainatate si a sustinut dezvoltarea culturala a romanilor din Imperiul
Habsburgic, pentru care a alocat sume importante de la bugetul statului. Pentru a afirma
individualitatea politica a statului roman, a infiintat agentii diplomatice la Constantin opol,
Paris si Belgrad, iar in 8 august 1862 a creat ministerul de externe, care avea ca scop
coordonarea intregii politici externe. Domnia lui Cuza a coincis, astfel, unei perioade de
crestere a prestigiului tarii. Raporturile cu puterea suzerana si Puter ile Garante se
deosebeau esential de perioada anterioara. Pentru intarirea autonomiei tarii in relatiile cu
puterile europene, a fost sporita capacitatea militara, s -a incercat emiterea unei monede si
a unei decoratii nationale, s-a proclamat autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane fata de
Patriarhia de la Constantinopol (recunoscuta, insa, mult mai tarziu) etc.
Monstruoasa coalitie si sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Masurile legis-
lative modernizatoare adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost insot ite de anumite tendinte
autoritare, care i-au atras adversitatea oamenilor politici de toate orientarile. Astfel, la
inceputul anului 1863 s-a conturat o grupare eterogena formata din liberalii radicali condusi
de Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti si conservatori, intrata in istorie sub numele de
"monstruoasa coalitie" care urmarea detronarea lui Cuza si aducerea pe tronul tarii a unui
principe strain. Liberalii radicali, continuatori ai ideologiei de la 1848, dorind o transformare
economica si sociala radicala, dupa modelul Europei Occidentale, considerau masurile luate
de Cuza prea moderate. Conservatorii, in schimb, doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor
epocii premergatoare revolutiei, puternic afectate de politica reformatoare a domnitorului, si
insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale. Pentru ambele grupari,
Cuza ducea o politica necorespunzatoare.
Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare
a unor institutii moderne, pozitia i -a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii".
Conservatorii l-au criticat pentru reformele agrara si electorala, iar liberalii radicali i -au reprosat
ca era prea moderat. Constient de esecurile domniei autoritare, domnitorul s -a gandit la
abdicare. Liberalii radicali condusi de Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti au organizat lovitura destat de la 11 februarie 1866. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate, unde
a murit in mai 1873. Locul domnitorului a fost luat de o locotenenta domneasca, compusa
din Lascar Catargiu, generalul Nicolae Golescu si colonelul Nicolae Haralambie. Domnia lui
Al. I. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat, in primul rand,
punerea in aplicare a programului de la 1848 . Politica reformatoare si intarirea statului roman
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
29/66
a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. La abdicarea lui Cuza (11
februarie 1866), Romania moderna era, in esenta, edificata.
2.3. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern
Ideea aducerii printului strain nu era noua, caci ea fusese formulata in memoriile
boieresti si in Rezolutiile Adunarilor ad -hoc din 1857. Pentru Romania anului 1866,
aceasta idee avea multiple semnificatii: era o solutie pentru consolidarea statului national
(caci puterile europene recunoscusera unirea doar pe timpul lui Cuza); se miza pe
asigurarea stabilitatii interne, inlaturandu -se lupta pentru domnie; prezenta pe tronul tarii a
unui reprezentant dintr-o mare familie domnitoare europeana putea sa intareasca
prestigiul extern al tarii, reprezentand o garantie pentru consolidarea autonomiei si pentru
pregatirea terenului in vederea dobandirii independentei de stat a Romaniei. Inlaturarea lui
Cuza a atras reactia puterilor europene. In randul acestora, intrunite in cadrul Conferintei de
la Paris din martie 1866, se auzeau voci care cereau desfacerea unirii: Rusia si Turcia
foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia militara. Aparea chiar propunerea ca
romanii sa fie intrebati din nou asupra viitorului lor, ca in 1857, Poarta insistand pentru
organizarea unor noi alegeri sub supravegherea comisarilor otomani. Austria a actionat si ea
deschis pentru desfacerea unirii.
Pe plan intern, atat liberalii, cat si conservatorii erau in majoritate in favoarea aducerii
unui print strain pe tronul Romaniei, ca solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica
si sociala. Prin intermediul Frantei si cu acceptul Prusiei, s -a perfectat aducerea in tara a
lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, inrudit cu regele Prusiei si var dupa mama cu
Napoleon al III-lea. Acesta a fost proclamat domn al Romaniei in urma plebiscitului din
aprilie 1866. La 25 aprilie 1866, Carol a acceptat pro punerea si a obtinut acordul tatalui
sau, al regelui Prusiei si al cancelarului prusac Otto von Bismarck pentru a pleca spre
Romania. Deoarece unele puteri europene nu erau de acord cu aceasta solutie si cereau
alegerea unui nou domn pamantean, cercurile politice romanesti au mers pe varianta
"faptului implinit". Din cauza conflictului austro -prusac, printul a calatorit cu un pasaport
fals pana la Turnu Severin, fiind insotit de Ion C. Bratianu. In dimineata zilei de 10 mai
(care va fi ZiuaN
ationala a Romaniei pana in 1947), Carol intra in Bucuresti, pe PodulMogosoaiei, indreptandu-se spre Mitropolie, unde a fost proclamat domn de catre
Adunare, in fata careia a jurat sa pazeasca legile Romaniei, drepturile si integritatea sa.
Marile Puteri, dezbinate de interese contradictorii l -au acceptat in mod formal pe Carol. In
urma unei vizite facute la Istanbul, in octombrie 1866, Poarta dadea firmanul de investitura
a lui Carol I, prin care renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii doar pe
timpul lui Cuza si accepta unirea deplina, indiferent de domnitor.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
30/66
2.4. Constitutia din 1866
Adunarea Legislativa aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol s -a transformat in
Adunare Constituanta, luandu-si misiunea de a discuta si apoi de a vota proiectul unei
Constitutii. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali, noua lege fundam entala a
fost promulgata de domn la 1 iulie 1866, ea reprezentand prima Constitutie interna
romaneasca (elaborata de reprezentantii legitimi ai natiunii). Inspirata dupa modelul
belgian, Constitutia a fost una dintre cele mai democratice din Europa secolul ui al XIX-lea.
Adoptarea Constitutiei a reprezentat un pas inainte pe drumul modernizarii principalelor
institutii si al racordarii lor la mutatiile europene petrecute in secolul al XIX -lea. Aceasta
lege fundamentala se asemana cu alte Constitutii liberale in vigoare in Europa occidentala.
Ea tinea cont de conditiile specifice ale Romaniei si se referea la o diversitate de aspecte
care vizau dezvoltarea si modernizarea societatii: teritoriul Romaniei, drepturile
cetatenesti, Reprezentanta Nationala (Parlamentul), puterile in stat, prerogativele
domnului si ale ministrilor s.a. Exprimand dorinta de independenta, Constitutia proclama
oficial numele de Romania, nu amintea nimic despre raporturile cu Poarta si cu Puterile
garante, consfintea ca statul roman era o monarhie constitutionala, iar ca sistem politic
consacra parlamentarismul pluripartidist. Printre principiile asezate la baza Constitutiei se
numarau: suveranitatea nationala; guvernarea reprezentativa si responsabila; principiul
democratic al separatiei puterilor in stat; responsabilitatea ministeriala; monarhia ereditara;
drepturi si libertati cetatenesti.
Puterea executiva era incredintata domnului si guvernului . Ca sef al puterii
executive, domnitorul numea si revoca ministrii, numea si confirma in to ate functiile publice,
era comandantul armatei, conferea distinctii si decoratii, batea moneda, avea drept de
amnistie politica, gratia, putea sa de clare razboi si sa incheie pace, incheia conventii cu alte
state dupa ce obtinea acordul Parlamentului. Act ele sale aveau "tarie" doar daca erau
contrasemnate de un ministru. Domnitorul se bucura si de largi prerogative legislative:
convoca, amana si dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul, initia proiecte de lege (prin
ministrii sai), sanctiona si promulga legile, avea drept de veto absolut, putandu-se opune
punerii in aplicare a unor legi votate de Parlament. Puterea legislativa apartineaParlamentului (bicameral) care avea o serie de atributii: dezbatea si adopta bugetul (numai
Adunarea Deputatilor), vota, modifica sau abroga legile, avea drept de interpelare a
guvernului s.a. Puterea judecatoreasca se exercita prinCurti de judecata si Tribunale.
Hotararile si sentintele acestora se pronuntau in numele legii si se executau in numele
domnului. Cea mai inalta instanta era Curtea de Casatie.
7/28/2019 60847673 Statul Roman Modern
31/66
Constitutia consfintea importante drepturi si libertati cetatenesti: libertatea constiintei,
a presei si a intrunirilor, libertatea invatamantului, egalitatea in fata legilor (art.10),
libertatea exercitarii drepturilor poli tice (num
Top Related