STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI

(sec. XVIII – XX)

I. PROIECTE DE REALIZARE A SMR, sec. XVIII – 1859??!!?? SEC XVIIIA. Europa Luminilor Sec. XVIII este cel în care s-a afirmat Iluminismul, mişcare ideologică şi culturală care avea drept scop crearea unei societăţi „raţionale” prin răspândirea culturii,a „luminii” în rândul maselor populare; el a apărut în Franţa şi s-a extins în întreaga Europă şi în America de nord. El a adus o nouă concepţie privind raporturile dintre stat - instituţii şi cetăţean.Din punct de vedere politic – se afirmă o nouă concepţie despre modul de guvernare: - este combătută teoria originii divine a monarhului şi se propune un nou modele al puterii prin care

se acceptă ca forme de guvernământ Republica şi Monarhia;- statul monarhic nu mai este la dispoziţia regelui, ci se conduce după principii şi reguli de

guvernare: Monarhia despotică de tip luminat care are drept scop asigurarea fericirii supuşilor, printr-o politică de reforme iniţiate de monarh şi la realizarea cărora participă elitele educate ale vremii;

- pentru prima dată !!!! este adusă în discuţie separarea puterilor în stat (Montesquieu – „Spiritul legilor”), emiterea Constituţiilor – văzute ca un contract social încheiat între suveran şi popor (J.J. Rousseau – „Contractul social”), ideea de libertate ca un drept fundamental al individului, conceptul de drept natural, suveranitatea poporului (se sugera înlocuirea suveranităţii monarhului cu cea a poporului;

- se conturează două mari ideologii: 1. Liberalismul – s-a născut în Anglia şi a luat forma monarhiei parlamentare; regimul parlamentar,

întemeiat pe Habeas Corpus Act şi Declaraţia drepturilor, respecta libertăţile cetăţenilor, echilibra puterea monarhului (puterea executivă) cu drepturile parlamentului (puterea legislativă). Regimul politic s-a democratizat continuu, prin extinderea libertăţilor publice (a presei), prin descentralizare administrativă şi politică.

2. Conservatorismul –susţine o evoluţie lentă, progresivă, care să nu zdruncine ierarhiile şi privilegiile sociale şi o viaţă economică puţin flexibilă.

Din punct de vedere social - se afirmă o nouă concepţie despre societate, care are drept obiective: desfiinţarea privilegiilor feudale, afirmarea burgheziei.- sec. XVIII aduce cu sine ideea de naţiune modernă, care presupune apartenenţa unui popor la

aceeaşi limbă, cultură, tradiţii, istorie; acum se conturează teoretic ideea de naţiune şi va fi pusă în practică în sec. XIX – secolul naţiunilor – prin formarea statelor naţionale.

Sec. XVIII aduce luminarea poporului prin cultură – sunt înfiinţate şcoli în oraşe şi la sate, sunt create academiile, apar saloanele literare, enciclopediile.Se afirmă noi curente culturale – romantismul şi realismul.Se creează opinia publică – prin intermediul presei, conferinţelor şi problemele societăţii sunt dezbătute de membrii societăţii. SPAŢIUL ROMÂNESC ÎN EPOCA LUMINILOR – MODERNITATEAPurtătorii ideilor de modernizare sunt: boierimea, elita intelectuală, elita confesională greco-catolică (în Trans.), statul.STATUTUL POLITICO-JURIDIC AL ŢĂRILOR ROMÂNEÎn sec. XVIII, centrul şi S-E Europei au fost confruntate cu 2 mari probleme:- criza politică din Polonia şi consecinţele ei externe- criza I Otoman – „Problema orientală”.Mari puteri - Rusia, Austria, Prusia – îşi disputau dominaţia asupra Ţărilor Române şi Poloniei. Moldova şi Valahia s-au transformat în principalul teatru de confruntări militare între imperiile vecine, cu consecinţe grave în plan politic, diplomatic, teritorial, social şi economic.În sec. XVIII s-a accentuat problema orientală – Imperiul Otoman (IO)nu a reuşit să se adapteze pe plan politic şi militar; Imperiul Rus (IŢ) îşi impune tot mai mult prezenţa în Balcani, pretextul acestei expansiuni fiind protejarea creştinilor. În urma păcii de la Passarowitz - 1718, Imperiul Habsburgic

(IH) devine o putere balcanică. În perioada 1698 – 1829 au loc 8 războaie între cele 3 puteri în urma cărora IO va ceda teritorii ale TRom şi Moldovei.(Banat, Bucovina, Basarabia).Principatele sunt state vasale ale IO. Tansilvania este principat autonom sub suzeranitatea IH (din 1699); IH ocupă şi Banatul – 1718 şi Bucovina – 1775.PROIECTE POLITICE - REFORMISMUL DOMNESC

Tendinţa tot mai evidentă de emancipare a T Rom în vremea lui Dimitrie Cantemir şi Constantin Brâncoveanu şi mai ales ascensiunea IH şi a IŢ l-au determinat pe sultan să înăsprească dominaţia prin impunerea regimului fanariot (1711 – Moldova, 1716 –T Românească).

Fanariotismul a reprezentat un sistem social, economic, politic şi cultural impus de IO în sec. XVIII. „Fanariotism” provine de la cartierul Fanar din Constantinopol, de unde erau originari cei mai mulţi dintre domnitorii TRom din sec. XVIII. Până în 1774 ei erau din familii de origine română, albaneză şi grecească = Racoviţă, Ghica, Mavrocordat, Callimachi; după 1774 se constată preponderenţa grecilor pe tronul Principatelor = Ipsilanti, Mavrogheni, Caragea, etc.

Principala trăsătură a epocii este noul caracter al regimului dominaţiei otomane: domnitorii au devenit funcţionari în cadrul administraţiei sultanului, având rangul de paşă cu 2 tuiuri1; erau numiţi sau revocaţi în funcţie de interesele IO şi de sumele de bani puse în joc. Unii dintre domnitorii fanarioţi, influenţaţi de ideile iluministe şi de modelele europene ale despoţilor luminaţi, au încercat să întreprindă în Principate o serie de reforme administrative şi sociale şi au contribuit la alcătuirea unor coduri de legi. Ei vor deveni domni în spiritul monarhilor luminaţi, promovând o politică de reforme, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv al regimului fanariot. Această tendinţă apare ca o variantă românească a „despotismului luminat” caracteristic Europei sec. XVIII.

Constantin Mavrocordat a fost cea mai importantă personalitate, înregistrând 10 domnii între 1730 -1769, din care 6 în TRom şi 4 în Moldova. El a fost un promotor al modernizării politice, a guvernat în chip luminat, înfăptuind reforme sociale, economice şi politice. Începutul reformelor l-a constituit Marele hrisov din 7 feb 1741, publicat sub titlul de „Constituţie” în gazeta Mercure de France. Acest document cuprindea măsuri de reorganizare în următoarele domenii: fiscal, administrativ, agrar şi juridic.

Prin reforma fiscală au fost desfiinţate dările multiple şi înlocuite cu o dare fixă, pe cap de locuitor = ruptoarea, plătită în 4 rate anual.

Cea mai importantă reformă a fost cea socială prin care a fost desfiinţată dependenţa personală a ţăranilor (şerbia) care au devenit clăcaşi (dependenţi pentru pământul luat în folosinţă de la boieri); în 1746 este desfiinţată rumânia în Ţ Rom şi în 1749 vecinia în Moldova. Prin desfiinţarea şerbiei s-a stabilit o nouă reglementare a raporturilor dintre ţărani şi boieri: ţăranii au devenit clăcaşi, fiind obligaţi să presteze boierului 12 zile de clacă/an în Ţ Rom şi de 24 de zile în Moldova.

În administraţie a fost introdusă limba română, iar în fruntea judeţelor au fost numiţi câte 2 ispravnici, plătiţi de stat.

Alţi domni fanarioţi care au iniţiat reforme au fost: - în Ţ Rom:

1. Alexandru Ipsilanti s-a preocupat de învăţământ (reorganizează Academia Domnească de la Sf. Sava, înfiinţat o şcoală de preoţi), a înfiinţat un orfelinat, a organizat sitemul poştelor, manufacturilor de hârtie, a început ridicarea curţii domneşti, a introdus în Bucureşti cişmelele. Cea mai importantă realizare a sa este codul de legi - Pravilnicească Condică -1780.

2. Ioan Gheorghe Caragea adoptă şi el un cod de legi– Legiuirea lui Caragea – 1818.- În Moldova – coduri de legi: Scarlat Calimachi – Codul Civil - 1817Codurile de legi din sec. XVIII au ca izvoare juridice codul civil austriac şi codul civil al lui Napoleon.

În TRANSILVANIA, Banat şi Bucovina – reformele iniţiate de împăraţii IH (despotism luminat) au urmărit modernizarea- relaţiilor agrare: în 1785- patenta imperială prin care a fost desfiinţată dependenţa personală a

ţăranilor (iobăgia) şi s-au modificat raporturile dintre nobili şi ţărani;

1 Tuiuri = steag otoman, din cozi lungi albe de cal, atârnate de o lance cu semiluna în vârf; însemn al puterii sultanului acordat domnitorilor T Rom

- educaţiei: 1777 decretul Ratio educationis – (dat de Maria Tereza) urmărea creşterea nr de şcoli elementare rurale şi a şcolilor confesionale ale românilor ortodocşi şi uniţi.

- În 1781, prin Edictul de toleranţă – se acordă libertate religioasă şi credincioşilor necatolici, accesul în funcţii, dreptul la deţinerea de proprietăţi şi dreptul de practica anumite meserii.

KProiectele politice privind modernizarea societăţii au fost elaborate de autoritatea statală, în spiritul iluminismului. Chiar dacă spaţiul românesc se afla sub dominaţia regimurilor străine, politica despotismului luminat a fost promovată şi de fanarioţi şi de Habsburgi; în principate marii boieri cunosc limba franceză şi îşi trimit fiii la studii în Europa; se formează o nouă elită intelectuală – paşoptiştii – care va prelua iniţiativa proiectelor politice, iniţiativă al cărei punct culminat îl reprezintă anul 1848. în Transilvania, noua elită intelectuală se va pune în slujba idealului naţional.

PROIECTE POLITICE - REFORMISMUL BOIERESC

În sec. XVIII s-a accentuat problema orientală – Imperiul Otoman (IO) nu a reuşit să se adapteze pe plan politic şi militar; Imperiul Rus (IŢ) îşi impune tot mai mult prezenţa în Balcani, pretextul acestei expansiuni fiind protejarea creştinilor. În urma păcii de la Passarowitz - 1718, Imperiul Habsburgic (IH) devine o putere balcanică. În perioada 1698 – 1829 au loc 8 războaie între cele 3 puteri în urma cărora IO va ceda teritorii ale TRom şi Moldovei.

Acest fapt a determinat acţiuni diplomatice ale „ partidei naţionale”2 care prin invocarea capitulaţiilor3

căuta să obţină creşterea autonomiei4 şi chiar independenţa5 sub protecţia MP (marilor puteri). Boierii pământeni acţionează în numele statului, elaborând proiecte politice sub forma memoriilor care caută soluţii pentru modernizare cu ajutorul Marilor Puteri:

Astfel, în PRINCIPATE- în anii 1716 – 1718, în memoriile înaintate Curţii de la Viena se cerea desprinderea T Rom de

otomani, păstrarea „datinilor interne” şi pe viitor, înscăunarea unor domni români. - În 1772, cu ocazia tratativelor de pace de la Focşani6, delegaţii ale boierilor şi înaltului cler din

Principate au revendicat revenirea la domniile pământene, independenţa şi unirea celor două ţări, sub garanţia Austrie, Prusiei şi Rusiei !!!!

- În 1791, cu ocazia tratativelor de pace de la Şiştov7, Divanul Ţ Rom a adresat delegaţilor austrieci şi ruşi un memoriu în care se cerea: revenirea la domniile pământene, desfiinţarea raialelor, neutralitate şi independenţă politică sub protecţia Rusiei şi Austriei.

În TRANSILVANIATrecerea Trans sub stăpânirea IH a modificat statutul politic al principatului: principele este

Împăratul IH care conduce Trans prin intermediul unui guvernator numit de împărat. Curtea de la Viena a reprezentat o speranţă pentru românii din Trans privind obţinerea drepturilor politice pe care autorităţile locale şi nobilimea maghiară refuzau să le acorde, dar prevederile Diplomei leopoldine din 1701, care acorda drepturi civile românilor trecuţi la greco-catolicism (biserica unită), nu au fost aplicate. În prima jumătate a sec al XVIII-lea, în lipsa unei nobilimi naţionale (române), lupta românilor pentru drepturi politice a fost condusă mai ales de cler.

2 Partida Naţională = grupare a boierimii pământene care revendica revenirea la domniile pământene, respectarea autonomiei statale, eliminarea grecilor din administraţie şi biserică3 Capitulaţii = acte juridice semnate în sec. XIV – XVI între IO şi TRom, care prevedea obligaţii reciproce după acceptarea tributului ca simbol al răscumpărării păcii mahomedane şi al suzeranităţii otomane. Poarta recunoaşte instituţiile, legile şi credinţa locuitorilor T Rom4 Autonomie = dreptul recunoscut (al unui stat) de autoconducere şi autoadministrare a teritoriului prin organisme politice proprii.5 Independenţă = dreptul unui stat de a lua hotărâri şi a soluţiona problemele sale interne şi externe fără nici un amestec din partea altor state6 În cadrul războiului ruso-turc 1768-1774, s-au purtat tratative de pace la Focşani (1772-1773); pacea s-a încheiat în 1774 la Kuciuk-Kainargi (Rusia a câştigat dreptul de a interveni pentru protejarea Ţ Rom!!!!!!!)7 Războiul ruso-austro-turc 1787-1791/1792; IO este înfrânt; IH, presat de evenimentele din Franţa, semnează Pacea de la Şiştov – 1791; războiul s-a încheiat în 1792, cu Pacea de la Iaşi – când Rusia a obţinut de la IO teritoriul dintre Bug şi Nistru şi recunoaşterea stăpânirii sale în Crimeea; Rusia devine vecina Ţ Rom.!!!!!!!!!!!

1. IOAN INOCHENTIE MICU KLEINFamilia Micu, de ţărani liberi pe pământul crăiesc, (din scaunul săsesc al Sibiului) a devenit, prin înnobilare, în 1729, „Klein”. Inochentie Micu a studiat teologia iar în 1728 a fost numit episcop, funcţie în care a fost instalat în 1732 cînd i s-a acordat un loc oficial în Dieta Trans. El a transformat ideile susţinute de umanişti, de cronicari şi, în special, de Dimitrie Cantemir (latinitatea românilor, vechimea lor în Trans) în argumente pentru obţinerea drepturilor politice. În plan politic, obiectivul său esenţial a fost recunoaşterea „naţiunii româno-valahice” pe măsura valorii, numărului şi aportului ei ( argumente istorice, demografice şi fiscale!!!!!!!!!).IMK a elaborat, în perioada 1732-7144 o serie de memorii adresate Curţii de la Viena sau Dietei de la Cluj, bazate pe argumente istorice, demografice şi fiscale; el cerea respectarea drepturilor acordate clerului şi populaţiei greco-catolice şi o serie de reforme sociale:- reducerea robotei- desfiinţarea servituţii personale - libertatea fiilor de iobagi de a urma şcoli şi meserii- ridicarea românilor în slujbe şi în aparatul de stat conform aptitudinilor şi numărului lor. - Drepturi egale pentru „naţiunea română”Aceste revendicări au stat la originea unui adevărat program de emancipare naţională a românilor din Trans = SUPPLEX LIBELLUS – 1744 (cuprinde revendicările de mai sus)Datorită luptei sale IMK a fost chemat la Viena; a fugit la Roma, unde a murit în 1768. Activitatea sa a marcat începutul mişcării de emancipare politică şi formarea conştiinţei naţionale a românilor din Trans şi a fost continuată de: 2. ŞCOALA ARDELEANĂÎn 1791 – a fost redactat de Iosif Meheşi, de la Cancelaria aulică, în colaborare cu Samuil Micu, Ioan Piuariu-Molnar, Gh Şincai, Petre Maior şi alţii, SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM – programul politic şi naţional al SC Ardelene. Memoriul înaintat împăratului Leopold în martie 1791, cerea:1. „ca numirile odioase şi pline de ocară: toleraţi, admişi, nesocotiţi între stări…să fie revocate şi

desfiinţate în chip public…………….naţiunea română să fie repusă în folosinţa tuturor drepturilor civile şi regnicolare (oficiale)”

2. respectarea drepturilor acordate clerului şi populaţiei greco-catolice3. „să se procedeze în chip just la punerea în slujbă, în nr proporţional, a persoanelor din această

naţiune”Temeiul juridic al acestor cereri consta în faptul că românii erau cei mai vechi locuitori ai ţării, cei mai numeroşi şi purtau sarcinile cele mai multe (argumente istorice şi fiscale).În mai 1791 împăratul a trimis memoriul Dietei din Cluj; Dieta a refuzat discutarea petiţiei românilor pentru motivul că cererile reformulate şi rezolvarea lor ar duce la răsturnarea vechiului sistem de privilegii din Trans.

??!!? Sec. XIXPROIECTE POLITICE BOIEREŞTI – sec. XIX prima jumătate (1801- 1850)Problema orientală se menţine astfel încât boierii continuă să adreseze Memorii Marilor Puteri; au loc modificări ale statutului politico-juridic al Principatelor (IO accepta protectoratul Rusiei8 asupra Principatelor prin Convenţia de la Akkerman =Cetatea Albă, în 1826, statut oficializat în 1829, prin Tratatul de la Adrianopol). Rusia s-a constituit într-un factor modernizator al spaţiului românesc până în 1856.9

1802 – Dimitrie Sturdza, membru al elitei moldovene, a alcătuit un proiect intitulat „Plan sau formă de oblăduire republicească aristodemocraticească”. Forma de guvernământ propusă era Republica, pe care trebuia să o conducă boierimea grupată, potrivit principiului separării puterilor în stat, în 3 Divanuri10:

- Divanul cel Mare = organul suprem de guvernare, format din marii boieri;

8 Protectorat = formă de dependenţă politică a unui stat faţă de altul în virtutea unei convenţii conform căreia statul protector conduce politica externă a statului protejat.9 1856 – Congresul de Pace de la Paris: Principatele trec sub garanţia colectivă a celor 7 Mari puteri = F,A,R,S,P, IO, IH10 Divan = Sfatul Domnesc se numeşte Divan din sec. XVI

- Divanul Pravilnicesc – cu rol legislativ, compus din boieri cunoscători ai pravilelor (legilor)- Divanul de Jos – cu rol financiar, alcătuit din deputaţi aleşi prin vot indirect.

1802 – boierii moldoveni îi adresează un memoriu lui Napoleon, prin care solicită autonomia ţării şi revenirea la domniile pământene;1807- – boierii moldoveni îi adresează un memoriu lui Napoleon, prin care îi solicită sprijinul pentru crearea unui stat românesc - „barieră redutabilă între nord şi sud” , aflat sub garanţia Marilor Puteri (şi nu sub protectoratul lor);1817-1818 – boierul Iordache Rosetti-Rosnoveanu elaborează o serie de proiecte prin care propune instaurarea unui regim politic în care rolul important în stat să revină Adunării Obşteşti (instituţia legislativă) şi Divanului (instituţia executivă), iar Domnia să deţină un rol minor.1821 – Revoluţia lui Tudor VladimirescuÎn contextul crizei IO, al mişcărilor de eliberare din Balcani11 şi a creşterii dominaţiei Rusiei în zonă, Principatele au iniţiat o acţiune politică având ca scop promovarea programului naţional. Marii boieri munteni, inspiraţi de principiile iluministe şi de ideile naţionale moderne, au hotărât organizarea unei acţiuni care să redea Principatelor vechile privilegii încălcate de otomani şi fanarioţi. În acest context, în timp ce la Bucureşti se stingea din viaţă (în condiţii puţin lămurite), ultimul domn fanariot, Alexandru Şuţu, fostul comandant de panduri12 Tudor Vladimirescu, a fost ales de Comitetul de Oblăduire13 să ridice poporul la luptă pentru ca „să se facă folos neamului creştinesc şi patriei noastre”. Mişcarea lui TV sau proiectul de la 1821, inaugura o nouă cale de realizare a programului politic: prin insurecţie(spre deosebire de calea utilizată de boieri, prin memorii – calea legală).Mişcarea a avut un caracter moderat, reflectat şi de documentele programatice, care însă conţineau idei iluministe. (Ea s-a desfăşurat în legătură cu Eteria si avea ca scop lupta împotriva dominaţiei otomane). În Cererile norodului românesc (Programul mişcării – conceput ca un act fundamental pe care trebuia să jure domnitorul) erau incluse principii moderne:

- numirea în dregătorii (funcţii), atât în aparatul de stat, cât şi în cele bisericeşti să se facă după merit şi nu pe bani

- libertatea comerţului prin desfiinţarea vămilor interne- armată naţională = „4000 de panduri şi 200 arnăuţi scutiţi de toate dările şi cu leafă uşoară”- limitarea nr de boieri greci din Divan la 4- plata impozitelor şi de către categoriile sociale scutite- câştigarea „dreptăţilor ţării” = înlăturarea regimului fanariot (obiectivul naţional).Deşi înăbuşită prin intervenţia militară a IO (TV a fost asasinat de eterişti în 26/27 mai 1821, la Târgovişte) revoluţia lui TV a contribuit la cristalizarea conştiinţei naţionale şi a dus la înlăturarea regimului fanariot – din 1822 se revine la domniile pământene.

1822 – Constituţia cărvunarilor – Ionică TăutuÎn 1822 comisul Ionică Tăutu, consilier al lui Ioniţă Sandu Sturdza, domn al Moldovei, redacta proiectul celor 77 de „ponturi” = Constituţia cărvunară, în care exprima revendicările micii boierimi, inspirate de Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului şi de memoriile, proiectele anilor 1821-1822. Proiectul, care se dorea o Constituţie, urmărea reformarea sistemului politic; astfel puterea domnului (care era ales dintre pământeni, de o Adunare obştească formată din înalţi ierarhi şi „toată obştea boierilor”) era limitată prin crearea Sfatului obştesc (care avea atribuţii mai mari decât ale domnului). Memoriul conţinea cereri privind organizarea administrativă, judecătorească, financiară, bisericească, libertatea religioasă, personală, a tiparului, egalitatea în faţa legilor. Privind problema naţională, Constituţia susţinea ideea autonomiei faţă de IO.1831-1832/1856 = REGULAMENTELE ORGANICE – acte cu valoare constituţională pentru Ţ Rom.În perioada 1822 -1829 au loc noi modificări în statutul politico – juridic al Principatelor:

- în 1822 – se revine la domniile pământene (IO renunţă la regimul fanariot)

11 În 1804 se declanşa în Serbia o insurecţie care se dezvoltă căpătând caracterul unei revoluţii de eliberare naţională în 1813-1815; mişcarea de eliberare a grecilor ia amploare prin crearea la Odesa, în 1814, a societăţii secrete Eteria (Frăţia) ale cărei planuri militare vizau o răscoală generală în Balcani, împotriva IO, în care Principatelor li se acordase un rol important12 Panduri = corp de oaste a cărei misiune era prinderea şi paza hoţilor, iar ulterior menţinerea ordinii interne.13 Comitetul de Oblăduire = organism politic provizoriu desemnat să înlocuiască domnitorul

- 1826 – CONVENŢIA DE LA AKKERMAN (CETATEA ALBĂ) – conţinea următoarele prevederi privind Principatele, prin care sunt puse în aplicare o serie de solicitări ale proiectelor politice româneşti:

-Alegerea domnitorilor dintre boierii pământeni – pe 7 ani (IO avea doar dreptul de confirmare a domnitorului);-Libertatea comerţului DUPĂ achitarea obligaţiilor faţă de PO;-Instituirea unor comisii care să propună măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei Principatelor (alcătuirea unor regulamente de organizare internă a Principatelor)-IO acceptă protectoratul Rusiei în Princp (care devine oficial în 1829)Încălcarea prevederilor acestei convenţii a dus la declanşarea unui nou război ruso-turc (1828-1829) care s-a încheiat în

- 1829 – TRATATUL DE LA ADRIANOPOL – prin care se oficializa protectoratul R în Princp, dar prevederile tratatului au însemnat şi un moment important în împlinirea idealurilor boierilor reformatori:

„Actul osăbit pentru Principaturile Moldova şi Ţara Românească”:- restituirea (erau date înapoi) către Ţ Românească a raialelor Turnu, Giurgiu, Brăila- domn ales pe viaţă!!!!- Libertatea deplină a comerţului- Autonomia administrativă şi legislativă a Princp.- Îngrădirea dreptului de intervenţie a IO în Princp

Odată cu declanşarea războiului Princp au fost ocupate de Rusia14; actul prevedea menţinerea ocupaţiei ţariste şi obligaţia IO de a recunoaşte viitoarele regulamente administrative ale Princp.

- 1831/1832 – REGULAMENTELE ORGANICERegulamentele au fost elaborate de 2 comisii de boieri munteni şi moldoveni (ţinând cont de memoriile boiereşti) conduse de consulul general rus Minciaki. Textul lor a fost dezbătut la Petersburg, unde s-au făcut modificări, apoi a fost supus aprobării Adunărilor Obşteşti de la Bucureşti şi Iaşi şi ratificării de către Poartă.RO au fost puse în aplicare la 1 iulie 1831 – Ţ Românească şi la 1 ianuarie 1832 – în Moldova (valabile până în 1858 – Convenţia de la Paris); au fost aproape identice.RO, primul aşezământ constituţional, a contribuit la procesul de modernizare şi la progresul societăţii româneşti; prevederi:1. Separarea puterilor în stat a) Puterea executivă: Domnul

– ales pe viaţă de Adunarea Obştească Extraordinară (domnie electivă)– avea drept de iniţiativă şi sancţiune a legilor – era ajutat de un Sfat administrativ extraordinar = 6 membri şi Un sfat administrativ = 3 membri

b) Puterea legislativă: Adunarea Obştească- era alcătuită din boieri şi înalţi funcţionari- adopta legile; adopta bugetul- prezenta Domnului rapoarte despre starea ţării = anaforaleDomnul avea dreptul să dizolve Ad Ob, dar pentru alegerea uneia noi era nevoie de acordul puterii suzerane =IO şi al puterii protectoare =Rusiac) puterea judecătorească: Organele de judecată- Înaltul Divan Domnesc (= instanţa supremă) şi tribunalele- erau organizate corpul de avocaţi şi serviciul procuraturii2. Sistemul fiscalImpozitele erau unificate într-unul singur = „capitaţia”Burghezia plătea „patenta” calculată pe venitErau desfiinţate vămile interneEra adoptat principiul Bugetului (discutat şi adoptat de Ad. Obştească)3. Modernizarea instituţiilor

14 Ocupaţia Rusiei a durat din 1828 - 1834

Reorganizarea învăţământului (se dezvoltă învăţ în lb română)Reînfiinţarea armatei naţionale – sub denumirea de miliţiile pământene.Înfiinţarea Arhivelor StatuluiÎmbunătăţirea serviciilor publice: stare civilă, serviciu sanitar, poştă, pompieri.4. Aspecte negativeErau păstrate vechile privilegii şi scutirile de impozite pentru boieri şi cler.Nu era rezolvată problema agrară: se menţine claca şi se introduce nartul15

O treime (1/3) din fiecare moşie era considerată proprietate absolută a boierului.

1831/1832 – 1849 =DOMNIILE REGULAMENTAREContrar RO care prevedea o domnie electivă, după încetarea ocupaţiei ruse în Principate, în martie 1834, Rusia şi IO numeau domnitorii:TARA ROMÂNEASCĂ

1. Alexandru Dimitrie Ghica 1834 – 1842În timpul domniei lui, Partida Naţională, condusă de boierul Ion Câmpineanu, s-a evidenţiat în cadrul Ad. Obşteşti în anii 1837-1838. În 1838 Partida naţională a redactat 2 documente „Actul de unire şi independenţă” şi „Osăbitul act de numire a suveranului” care cuprindea un proiect de constituţie bazat pe principiile liberalismului politic şi economic. Noul stat trebuia să fie o monarhie constituţională, sub garanţia colectivă a Marilor Puteri. În cadrul noului regim toţi românii erau declaraţi egali în faţa legilor, urmând să se bucure de libertatea personală, a cuvântului, a presei şi de votul universal. S-a adoptat ideea limitării puterii suveranului de către Parlament, a independenţei puterii legislative şi judecătoreşti faţă de cea executivă, iar în economie principiul liberei concurenţe şi al neintervenţiei statului.Odată cu arestarea şi surghiunirea lui Ion Câmpineanu, Partida Naţională îşi va limita activitatea.1840 – societatea secretă în frunte cu Dimitrie Filipescu, din care făceau parte şi Nicolae Bălcescu, Dimitrie Macedonski, Eftimie Murgu,etc.Programul societăţii preconiza:

- instaurarea unei Republici democratice- înarmarea poporului- cucerirea neatârnării (independenţei) ţării- eliberarea clăcaşilor- egalitatea în drepturi

Ei au fost arestaţi, acuzaţi de „complot criminal” împotriva ţării, judecaţi şi condamnaţi la închisoare; N. Bălcescu (minor) a fost închis la mănăstirea Mărgineni 2 ani şi jumătate (a contractat tuberculoza din cauza căreia moare în 1852 – la Palermo).

2. Gheorghe Bibescu 1842 – 1848 – primul domn regulamentar ale de Ad Obş Extraordinară.În 1843 – ia naştere societatea revoluţionară secretă Frăţia – N. Bălcescu, Ion Ghica şi Christian Tell (viitorii conducători ai Revoluţiei de la 1848); Deviza Frăţiei = „Dreptate, Frăţie”.Din ea făceau parte tineri intelectuali, fii de boieri, cu studii la universităţi din Europa (M. Kogălniceanu, Avram Iancu, AICuza, Andrei Şaguna). Ei vor constitui gruparea liberală16 ce se va afirma în timpul Rev. 1848; membrii ei au primit din partea conservatorilor apelativul de „bonjurişti” şi de „roşii”, care le va fi atribuit pentru multă vreme. Membrii îşi propun organizarea unei revoluţii pentru înlăturarea regimului regulamentar şi unirea românilor.MOLDOVA 1. Mihail Sturdza 1834 – 1849; este un apărător al clasei boiereşti.În 1839 – „Conjuraţia confederativă” – iniţiată de Leonte Radu, propunea un stat condus de un domn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitatea Porţii şi o confederaţie a Moldovei, Ţării Româneşti şi Serbiei.

15 Nartul = norma de lucru/zi16 Gruparea liberală se pronunţă pentru modernizarea societăţii.

1848 – PROIECTUL PAŞOPTISTÎn 1848 întreaga Europă a fost cuprinsă de mişcări revoluţionare care îşi propuneau reforme democratice şi întărirea rolului burgheziei c forţă politică. Încadrându-se în acest proces, elita politică românească a trecut la reformarea societăţii după modelul revoluţiilor europene. Rev de la 1848, declanşată în Franţa s-a extins până în ŢRom. „Revoluţia generală fu ocazia, iar nu cauza revoluţiei române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor” – N. BălcescuRevoluţia din Ţ Române a avut un caracter unitar (prin cauze şi obiectivele propuse), democratic (prin larga participare a maselor populare) şi naţional (prin revendicările explicite sau implicite prezente în Programe)Forţele sociale participante: burghezia (rol conducător), masele populare (tărănimea, muncitori, orăşeni, intelectuale,etc). OBIECTIVELE REVOLUŢIEI din ŢĂRILE ROMÂNE

1. OBIECTIVE POLITICE- regimuri reprezentative- drepturi şi libertăţi individuale- adoptarea unor constituţii- egalitatea în drepturi politice2. OBIECTIVE ECONOMICE ŞI SOCIALE- desfiinţarea privilegiilor de orice fel- desfiinţarea iobăgiei şi a clăcăşiei- împroprietărirea ţăranilor (cu sau fără răscumpărare)- libertatea comerţului şi a industriei3. OBIECTIVE NAŢIONALE- Autonomie (toate programele)- înlăturarea dominaţiei străine (independenţa naţiunii române – în Trans)- crearea unui stat naţional (programele din exil)- recunoaşterea drepturilor politice ale naţiunii române proporţional cu ponderea ei (Transilvania)

Obiectivele revoluţiei le găsim în Programele revoluţiei care reprezintă o continuare a proiectelor politice elaborate până în acel moment, dar şi punctul culminant al acestora deoarece cuprind toate revendicările românilor de până atunci.

Moment crucial în evoluţia societăţii româneşti spre STAT MODERN, revoluţia de la 1848-1849, a încununat un secol de mutaţii produse în plan economico-social, politic şi în mentalul colectiv, a marcat AFIRMAREA NAŢIUNII ROMÂNE şi exprimarea opţiunii pentru „modelul occidental”.

Pentru românii aflaţi sub suzeranitatea Porţii şi protecţia Rusiei (Ţara Românească şi Moldova) sau sub dominaţia Habsburgilor (Transilvania, Bucovina), OBIECTIVUL EMANCIPĂRII POLITICE şi NAŢIONALE (eliberării) era greu de realizat.

Conştienţi de aceasta, fruntaşii revoluţionari au manifestat prudenţă faţă de includerea acestui obiectiv în Programele oficiale, păstrându-şi solicitările în limite „legale”: respectarea autonomiei în Principate conform vechilor tratate şi unirea teritoriilor româneşti din IHabsburgic într-un „ducat autonom”, cu recunoaşterea naţiunii române.

Programele de la Braşov şi Cernăuţi au solicitat deschis probleme ca: înlăturarea RO şi a Protectoratului rus, unirea şi independenţa românilor, probleme care reuneau în jurul lor toate forţele sociale şi politice româneşti.

PROGRAMELE – CARACTER (radical = eliberarea şi împroprietărirea ţăranilor fără răscumpărare)

PROGRAM REDACTAT DE

STATUTUL POLITICO-JURIDICsolicitat

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CARACTER

PETIŢIUNEA-PROCLAMAŢIUNE -35 art.27 martie 1848, Iaşi, MOLDOVA

VASILE ALECSANDRI

Menţinerea regimului regulamentar „Sfânta păzire a Regulamentului Organic” – art. 1

- desfiinţarea cenzurii;- garantarea libertăţii personale , ca „nimeni să nu poată fi pedepsit decât în temeiul legilor şi în urma unei hotărâri judecătoreşti”

Moderat„grabnica îmbunătăţire a situaţiei locuitorilor săteni”-art. 13

PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ – 16 art3 mai 1848, BlajTRANSILVANIACreat Comitetul Naţional –sediul la Sibiu preş= episcopul Andrei Şaguna, vicepreş S. Bărnuţiu

SIMION BĂRNUŢIU

Independenta naţiunii române şi egalitatea în drepturi cu stările privilegiate;Unirea „Noi vrem să ne unim cu ţara” – deviza MAN de la BlajRespinge anexarea la Ungaria – art 16

-libertatea personală, a adunărilor, a cuvân-tului, a scrisului, a tiparului (în lb română);Recunoaşterea religiilor româneşti (ortodoxă şi greco-catolică)Învăţământ românesc de toate gradeleO CONSTITUŢIE nouă bazată pe principiile dreptăţii, libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii

RadicalArt. 3 – „Desfiinţarea iobăgiei fără nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi”

PRINŢIPIILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI (legământ; în exil)12 mai 1848, Braşov, 14 revoluţionari moldoveni

COSTACHE NEGRI

VASILEALECSANDRI

„UNIREA Moldovei cu Ţ Românească într-un singur stat NEATÂRNAT”(independent) – art 6

Desfiinţarea privilegiilor, egalitatea tuturor în faţa legii – art. 4Crearea instituţiilor statului pe baza principiilor de libertate, egalitate şi frăţietate – art. 5

Radical Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici o răscumpărare din partea lor – art.3

PETIŢIA ŢĂRII20 mai 1848, Cernăuţi, Bucovina

EUDOXIU HURMUZA-CHE

Autonomia Dietă reprezentativăLibertatea folosirii lb române oficialEgalitate religioasă

ModeratDesfiinţarea clăcii

PROCLAMAŢIA DE LA IZLAZ9 iunie 1848, 21 art.ŢARA ROMÂNEASCĂA fost considerat Constituţia ţării până la încheierea actv guvernului revoluţionar, darşi o adevărată declaraţie de drepturi ce proclama libertăţile omului şi decreta principii fundamentale bazate pe ideea de NAŢIUNE

ION HELIADE RĂDULESCU

Autonomie reală = „Independenţa administrativă şi legislativă pe baza vechilor tratate şi neamestecul unei puteri în treburile interne” – art. 1

O CONSTITUŢIE ţării pe baza celor 21 de articole;Ideea de egalitate:- egalitatea drepturilor politice şi civile– art 2- desfiinţarea rangurilor, egalitate fiscală.Se sublinia că „patria este a noastră şi a voastră….aceleaşi drepturi vom avea cu toţii”Ideea de libertate:Libertatea absolută a alegerilor, a învăţământului

Moderat Desfiinţarea clăcaşilor şi împroprietărirea prin despăgubire

PROGRAM REDACTAT DE

STATUTUL POLITICO-JURIDICsolicitat

DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI CARACTER

PROCLAMAŢIA DE LA IZLAZ9 iunie 1848– 21 art

Domn responsabil, ales pe 5 ani de o Adunare obştească reprezentativă (regim republican)

Respectarea proprietăţii particulareEmanciparea clăcaşilorEmanciparea israeliţilor şi drepturi politice indiferent de credinţăDezrobirea ţiganilor

PETIŢIA NEAMULUI UNGURESC DIN UNGARIA ŞI BANAT15 iunie 1848, Lugoj, Banat

EFTIMIE MURGU

Autonomia – formarea Banatului într-un căpitănat românesc

Limba română – lb oficialăRecunoaşterea naţionalităţii româneArmată naţională – prin înarmarea poporului

DORINŢELE PARTIDEI NAŢIONALE ÎN MOLDOVA(în exil)August 1848, Cernăuţi, BUCOVINA

MIHAIL KOGĂLNICEA-NU

„UNIREA Moldovei cu Ţara Românească este cheia bolţii fără de care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional”

Desfiinţarea privilegiilor, egalitatea în faţa legii, libertatea cuvântului, a întrunirilor, a învăţământului

ModeratDesfiinţarea clăcaşilor şi împroprietărirea prin despăgubire

Revoluţia de la 1848-1849 a fost înăbuşită prin intervenţia militară a IO, Rusiei şi IH; n-au putut fi înăbuşite însă marile idei şi idealuri proclamate de revoluţie: dreptate, libertate, independenţă şi unitate.Ea a dus la formarea NAŢIUNII17 ROMÂNE prin întărirea conştiinţei naţionale a poporului român; formarea naţiunii române va duce la intensificarea luptei pentru unitate şi independenţă.SEMNIFICAŢIA PROIECTELOR POLITICE ROMÂNEŞTI, sec. XVIII- sec XIX-1Proiectele elaborate de-a lungul sec XVIII – XIX-1 evidenţiază dorinţa de reformare, de modernizare a societăţii româneşti; elaborate de domnitori, de boieri sau de noua elită intelectuală, aceste proiecte politice (proiecţii ale viitorului societăţii româneşti) au reliefat obiectivele majore ale românilor: unirea şi independenţa. În sec XIX -1 aceste obiective nu au fost realizate, dar în sec XIX-2, după un deceniu de la revoluţie, prin voinţa poporului, Moldova şi Muntenia s-au unit într-un singur stat, ţăranii clăcaşi au fost emancipaţi prin lege, iar independenţa României va fi cucerită pe câmpul de luptă în 1877-1878. după 7 decenii se înfăptuia Marea Unire din 1918, realizându-se astfel programul politic al rev de la 1848.

17 În sens medieval, natio = stare socială care beneficia de anumite privilegii sau imunităţiÎn sens modern Naţiunea (sec XIX este sec naţiunilor) reprezintă o etapă superioară în evoluţia poporului ca urmare a dezvoltării conştiinţei naţionale (conştiinţa de neam); aceasta va duce la intensificarea luptei pentru formarea popoarelor naţionale (unitate) şi pentru câştigarea independenţei.

TEMĂ:I.Citiţi cu atenţie documentul:„Emancipaţia clăcaşilor ce se fac proprietari prin despăgubire” – art 13, „Proclamaţia de la Izlaz”Pronind de la acest text răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. precizaţi data (zi, luna, an) la care a fost prezentată această proclamaţie.2. explicaţi sensul formulei „emancipaţia clăcaşilor”3. menţionati cum era exprimată problema agrară în alte două programe din Transilvania, Moldova,

Bucovina, Banat4. menţionaţi alte două prevederi ale Proclamaţiei de la Izlaz5. precizaţi alte două obiective ale revoluţiei din Ţările Române

II. completaţi spaţiile libere cu informaţiile istorice corespunzătoare următoarelor definiţii:1.Acte fundamentale pentru Principate, intrate în vigoare , cu acordul Rusiei şi al Porţii, în 1831 şi 1832, care reglementau organizarea internă a ţărilor române……………………………………..2.Fenomen cultural-ideologic bazat pe o grupare de intelectuali cu idei şi preocupări comune şi pe un program de emancipare naţională a românilor din Transilvania……………………………………………III. Completaţi spaţiile libere cu un eveniment istoric în care a fost implicată fiecare personalitate :

1. Simion Bărnuţiu2. Ioan Inochentie Micu Klein3. Avram Iancu4. Vasile Alecsandri

III. Ordonaţi cronologic evenimentele din coloana A şi treceţi literele corespunzătoare în coloana B, precizând anii

A.a) organizarea Bisericii Uniteb) acţiunea lui Tudor Vladimirescuc) MAN de la Blajd) Marele Hrisove)Osăbitul act pentru principaturile Moldova şi Ţara Româneascăf) Conjuraţia confederativăg) Frăţiah)Pacea de la Kuciuk- Kainargii)Act de independenţăB.1……………………………………2………………………………….3………………………………..4……………………………………5………………………………….6…………………………………..7……………………………………8………………………………….9………………………………….

IV. alcătuiţi o sinteză cu tema „RO – primele acte cu rol de constituţie pentru Principate”, pornind de la următoarele repere:

- datare, elaborare- separarea puterilor în stat- modernizarea instituţiilor- r

II. CONSTITUIREA STATULUI MODERN ROMÂN - 1859

CONTEXT ISTORICDupă înăbuşirea în sânge a rev din 1848-1849, reacţiunea conservatoare europeană, constituită vremelnic într-un front comun de acţiune, devenea stăpână pe situaţie.

Anglia, cea mai mare putere industrială şi colonială a vremii era o intransigentă apărătoare a integrităţii şi existenţei IO (în care avea importante interese economice şi strategice); încă din timpul rev ea îşi asigurare asentimentul Franţei pentru menţinerea neschimbată a hărţii politico-teritoriale a Europei !!!!!!!Rusia ţaristă şi IH doreau să continue cu extinderea influenţei în Balcani. În aceste condiţii deosebit de grele, românii se convingeau, tot mai mult, că de realizarea celor 2 obiective majore, UI, depindeau asigurarea existenţei naţionale şi progresul naţiunii. Realitatea demonstrase că cele 2 obiective, datorită puternicilor duşmani, nu puteau fi realizate deodată, ci numai pe etape. Se impunea realizarea în primul rând a unităţii statale a Mold cu ŢRom; unirea nu era numai necesară, ci şi posibilă (IO era în declin).Unirea se impunea ca o necesitate obiectivă pentru mersul înainte al soc româneşti şi nimic nu putea să o împiedice, aşa cum a demonstrat istoria.Revoluţionarii exilaţi vor continua lupta în Europa:

- N Bălcescu- crea în 1850, la Londra, un Comitet revoluţionar, compus din români, polonezi, ruşi, cehi, maghiari, cu scopul pregătirii unei noi revoluţii care îşi propunea restructurarea Europei;

- Dimitrie Brătianu – este secretarul Comitetului Central Democratic European, creat în 1850-Londra, sub conducerea lui Giuseppe Mazzini, pentru pregătirea unei revoluţii generale europene, pentru eliberarea popoarelor.

- Au fost elaborate nr memorii trimise cancelariilor europene şi vor reuşi să transforme problema românilor într-o problemă europeană

- Au fost tipărite reviste în emigraţie care au fost introduse clandestin în Ţ Române: „România viitoare”, „Junimea română”, „Republica română” „L΄etoile du Danube” – tipărite în format mic, pe hârtie de mătase; pictorul C. Rosenthal a fost arestat şi a murit într-o închisoare din Pesta- 1851.

În 1850, în manifestul-program „Mersul rev în istoria românilor”, N Bălcescu afirma:„Rev viitoare va cere unitate şi libertate naţională. Deviza ei va fi dreptate, frăţie, unitate. Ea va fi o rev naţională”.În Principate mişcarea unionistă are un caracter de masă; condusă de burghezie, ea a antrenat masele populare de la sate şi oraşe, datorită şi reînvierii Partidei Naţionale:-1856- Iaşi =Societatea Unirea-1856 = Iaşi şi Bucureşti – încep să activeze Comitetele Unirii-1857 = Comitetele centrale ale unirii de la Iaşi şi Bucureşti- Presa: „Timpul”, „Patria”, „Românul”, „România literară”Din sept 1848 Principatele erau silite să întreţină o forţă însemnată de ocupaţie militară, turco-ţaristă.Apr. 1849 = Convenţia de la Balta Liman (IO şi R) restabilea RO în principate şi dominaţia efectivă a IO şi R; noii domni, numiţi pe 7 ani şi consideraţi înalţi funcţionari ai IO (Grigore Al. Ghica – Moldova şi Barbu Ştirbei – ŢRom) erau sub controlul celor 2 puteri; Adunările Obşteşti regulamentare erau înlocuite cu divanuri ad-hoc compuse, prin numire, de boieri credincioși domnilor; unii domni au avut o activitate reformatoare: Grigore Ghica a decretat libertatea presei, emanciparea robilor ţigani, a permis revoluţionarilor exilaţi să revină în ţară, numind chiar pe unii dintre ei miniştri (M. Kogălniceanu)Pe plan internaţional o nouă criză survenită în relaţiile dintre IO şi R (o nouă criză orientală) a declanşat în 1853 războiul Crimeii (1853-1856), în care, un an mai târziu, se implică şi F, A (susţin IO)Principatele sunt din nou ocupate de trupe ruseşti şi austriece. Domnitorii au fugit în Austria. Rusia a fost înfrântă şi a acceptat negocierile de pace de la Paris.* 1856 – Congresul de pace de la Paris = cele 7 MP = FARSP; IO; IH-reprezentantul Fr, contele Walewski, propune unirea Principatelor sub conducerea unui principe străin;=problema românească a devenit o problemă europeană! Pentru = FARSP, împotrivă =IO, IHCongresul decidea:

- menţinerea suzeranităţii otomane;- autonomie deplină sub garanţia colectivă a celor 7 MP (se înlătura protectoratul R)- cele 3 judeţe din S Basarabiei (luată de R în 1812) reveneau la Moldova = CIB- consultarea poporului român prin intermediul adunărilor ad-hoc

* 1857 = adunările ad-hocPrincipatele erau conduse de caimacami; în ŢRom reprezentanţii mişcării unioniste ajung în adunarea ad-hoc. În Moldova, caimacamul N. Vogoride, fiu de dregător otoman, devotat IO, a instituit un regim de teroare şi a trecut la falsificarea listelor electorale pentru convocarea Adunării ad-hoc. S-a declanşat o largă mişcare protestatară:

- s-a evidenţiat AIC care, în semn de protest, şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab de Galaţi.- Unioniştii au publicat în presa din Occident corespondenţa dintre Vogoride şi IO;- FRSP cer anularea alegerilor falsificate şi efectuarea de noi alegeri- IO, susţinut de A şi IH refuză şi, ca atare cele 4 MP rup relaţiile diplomatice cu IO

Pentru a preveni un nou război, F şi A ajung la un compromis: A acceptă noi alegeri, iar Frenunţa să mai susţină unirea deplină.Noile alegeri au dat câştig de cauză P Naţionale. Adunările au avut un caracter consultativ şi reprezentativ. Ambele s-au pronunţat pentru unire:7 oct 1857- M Kog, în adunarea de la Iaşi:„Cele întâi, cele mai mari, mai generale dorinţe ale ţării sunt:

1. respectarea autonomiei – conform capitulaţiilor2. Unirea Princip într-un singur stat numit România !!!!!!!!3. prinţ străin cu moştenirea tronului (ereditar) dintr-o dinastie domnitoare a Europei4. neutralitatea păm Princ5. puterea legiuitoare =AD OBŞT reprezentativă

* 1858 = Conferinţa celor 7 MP- de la ParisSe semna CONVENŢIA DE LA PARIS - al cărei rol era de a oferi Princp o formă de organizare internă definitivă.

- a avut rol de Constituţie din 1858 – 1864 (lovitura de stat a lui AIC- Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris = noua constituţie)

Prevederi:- ia naştere o uniune = PUMV, care a 2 instituţii comune (CC şi ÎCJC – sediul la Focşani) şi 3

separate: domn, guvern şi adunare !!!- domn ales pe viaţă prin vot cenzitar; numea miniştrii, sancţional legile, dizolva adunarea- puterea executivă (separat pt fiecare ţară): domn şi guvern- puterea legislativă (separat pt fiecare ţară): domn, Adunare şi CC (Comisia Centrală de la

Focşani) = instituţie comună- puterea judecătorească: ICJC – Focşani- drepturi şi libertăţi: egalitatea tuturor (moldoveni şi munteni) în faţa legilor, impozitelor şi

promovării în funcţii publice, desfiinţarea privilegiilor şi rangurilor boiereşti, revizuirea relaţiilor dintre proprietari şi ţărani.

Deşi nu răspundea voinţei unanime pentru unire, Convenţia nici nu o împiedica prin prevederi exprese; realizarea ei stătea în puterea poporului – care va pune Europa în faţa faptului împlinit!!!* 1859 = alegerea domnitorului Conducerea Princp a fost încredinţată unor caimacami (câte 3 în fiecare ţară); în ŢRomânească era o căimăcămie reacţionară (2 dintre caimacami îl susţineau pe fostul domnitor Gh. Bibescu)Alegerea domnitorului a fost făcută de către adunările elective; la Iaşi Partida Naţională domina adunarea şi, în 5 ian 1859, îl alegea, în unanimitate de voturi = 48, pe AIC.AIC depune jurământul şi M Kog „la legi nouă, om nou”:La Bucureşti adunarea era dominată de conservatori fapt pentru care liberalii-radicali fac apel la masele populare. Poporul, masat pe Dealul Mitropoliei, ameninţă cu o insurecţie; în 22 ian pătrunde în incinta adunării elective, iar a doua zi era iar pe dealul Mitropoliei; sub presiunea maselor populare, adunarea vota, în noaptea de 23/24 ian, în unanimitate de voturi = 64, tot pe AIC, ca domn al Ţării Rom.Alegând una şi aceeaşi persoană, poporul găsise singura soluţie posibilă atunci pt edificarea României.„Unirea, naţiunea a făcut-o!” – 24 ian 1859 poporul semna actul de naştere a statului modern român, România!!!!!!

III. CONSOLIDAREA STATULUI MODERN ROMÂN (ETAPE ŞI MODALITĂŢI)”Convenţia de la Paris (7/19 august 1858) oferea Principatelor o nouă organizare internă. Marile Puteri hotărau realizarea unei confederaţii sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti; fiecare Principat avea însă domnitor, guvern şi Adunare Legiuitoare proprie. Pentru elaborarea legilor de interes comun se înfiinţa Comisia Centrală cu sediul la Focşani unde funcţiona şi un for judecătoresc suprem, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Convenţia stabilea , de asemenea, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, accesul liber la funcţiile publice şi sublinia necesitatea reglementării raporturilor dintre proprietari şi ţărani.” ( V.Pascu, Istoria modernă a Românilor)

În decursul domniei lui AIC se pot deosebi 3 etape:A. 1859 – 1862 = recunoașterea externă a dublei alegeri și a unirii; măsuri de unificare interneB. 1862-1864 = încercări de realizare a reformelorC. 1864-1866 = epoca marilor reforme, domnia autoritară.

A. 1859 – 1862 = recunoașterea externă a dublei alegeri și a unirii; măsuri de unificare interneMarile puteri au avut reacții diferite față de dubla alegere:Martie 1859 = Conferința celor 7 MP – Paris, unirea și dubla alegere erau recunoscute de FARSP pe timpul vieții lui AIC;August 1859 = IH recunoștea dubla alegere și unirea1861 = Conferința de la Constantinopol – IO, puterea suzerană, recunoștea unirea celor 2 țări, dar numai pe timpul domniei lui AIC -7 ani. (în 1860 = vizita lui AIC la Constantinopol).Măsuri de unificare internă:-Unificarea serviciilor de vamă și telegraf-Unificarea administrativă: ținuturile din Moldova devin județe ale ROM-Aprilie 1859 = Unificarea forțelor armate – în tabăra de la Florești; 1860 = ministerul de război, primul minister unic (IO nu recunoscuse unirea; o face abia în 1861)-Mai 1859 = unificarea legislativă-își începe lucrările Comisia Centrală de la Focșani (în 2 ani a elaborat un proiect de Constituție, un proiect de lege rurală și unul de lege electorală).-După ce, în 1861 IO recunoaște Unirea, la 22 ian 1862 se constituie la București, primul guvern unic – Barbu Catargiu și la 24 ian 1862 – prima Adunare unică; în fața ei AIC proclama ”Unirea definitivă a Principatelor”. București = capitala țării.

B. 1862-1864 = încercări de realizare a reformelorNoul stat trebuia consolidat printr-o amplă operă de reformare internă, prin dotarea cu instituții moderne. În primul rând trebuia realizată reforma agrară. În lumea politică românească se conturaseră 2 grupări politice:- gruparea conservatoare (marea moșierime) – care se pronunța împotriva divizării moșiilor, deci a împroprietării țăranilor și- gruparea liberală (boierimea mijlocie, mică și burghezia) – se pronunța pt reforma agrară.Problema se acutizează în 1862 când Barbu Catargiu (care se opunea reformei) este asasinat.În 11 oct 1863 este numit guvernul lui Mihail Kogălniceanu (liberal moderat).Primul pas pe calea realizării reformei agrare fost realizat în dec 1863 = legea secularizării averilor mănăstirești prin care averile mănăstirilor pământene sau închinate au trecut în proprietatea statului; ele însumau 22,33% din suprafața Moldovei și 27,69% din teritoriul Munteniei.La solicitarea lui AIC, M Kogălniceanu a elaborat un proiect de reformă agrară care a fost înaintat Adunării legislative; Adunarea, dominată de Conservatori, respinge proiectul și dă vot de blam guvernului (cere demisia premierului). Guvernul, care trebuia să demisioneze, conform legilor în vigoare, este menținut de AIC care dizolvă Adunarea (este un act neconstituțional) = lovitură de stat.c. 1864-1866 = epoca marilor reforme, domnia autoritară.2 mai 1864 = lovitura de stat a lui AIC. Ea este urmată de organizarea în 10 mai 1864 - a unui plebiscit (votul poporului) pentru aprobarea unei noi Constituții (un act românesc) = STATUTUL

DEZVOLTĂTOR AL CONVENȚIEI DE LA PARIS;da (pentru) = 600.000 voturi, nu = 1307 și abțineri = aprox 70.000.Noua lege înlătura CONVENȚIA DE LA PARIS (din 1858) și introduce un regim autoritar = puterea domnului era întărită și lărgită:Domnul iniția legile cu concursul Consiliului de Stat (organ juridic); Consiliul de stat elabora la cererea guvernului legiDomnul numește președintele Adunării;Adunarea pierde din drepturi, inclusiv dreptul de interpelare;Este creată o nouă cameră = Corpul Ponderator (Senatul) – se trece la un sistem parlamentar bicameral;Majoritatea membrilor CP (Senat) erau numiți de domn;Tot acum este adoptată o nouă lege electorală prin care era lărgit dreptul de vot (scade censul pt a include și țăranii care sunt împroprietăriți), dar rămâne cenzitar. Alegătorii se împart în alegători direcți = cei care plăteau un impozit de 4 galbeni, pensionarii statului și intelectualii și alegători primari = care votau prin delegați – 1 la 100 și plătea impozite de 48 lei la sate și de 80-100 lei la orașe.Marile puteri garante aprobând noile schimbări, consfințeau dreptul absolut al României de a-și modifica legilor, indiferent de prevederile Convenției de la Paris.Noul parlament adopta proiectul legii rurale:14 aug 1864 = legea rurală– care a desfiinţat boierescul şi a împroprietărit pe ţărani în funcție de nr de vite și prin răscumpărare (plătit în 15 ani; 30 de ani nu aveau dreptul să-l vândă) = reformă moderată; au primit pământ 0,5 mil țărani = 1,8 mil ha; nu a rezolvat problema țărănimii, dar i-a îmbunătățit situația și a generalizat relațiile capitaliste. De asemenea, a contribuit la consolidarea națiunii, la asigurarea bazei de masă a luptei pt independență. În 7 dec 1864 – legea instrucțiunii publice, prima lege modernă a învățământului: învățământul primar, de 4 ani, devine obligatoriu și gratuit; liceul de 7 clase (pondere umanistă), introduce înv tehnic profesional; Univ Iați = 1860, Univ București = 1864.Alte reforme:„Reformele lui Cuza au pus bazele organizării instituţionale a statului român modern. A promulgat o nouă lege electorală, o nou Constituţie – alcătuită fără concursul marilor puteri, numită <Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris> - şi a iniţiat reformele economice şi sociale pe care le plănuia. În afară de secularizarea averilor mănăstireşti şi de împroprietărirea ţăranilor, se decretează sau se votează o serie întreagă de legi care organizează noul stat al României moderne. Cităm astfel legea comunală, legea consiliilor judeţene şi legea contabilităţii publice, legea Curţii de Conturi şi legea Consiliului de Stat, legea Camerelor de comerţ şi legea introducerii sistemului de măsuri şi greutăţi metrice, legea învăţământului, care a organizat şcoala românească pe o durată de aproape trei decenii şi jumătate, (…) apoi Codul civil (aplicat din 1866), Codul penal (din 1865) şi acela de procedură penală introducerea obligatorie a alfabetului latin şi a sistemului metric.AIC a încercat să realizeze BNR, să bată o monedă națională = romanatul, să instituie distincția națională ”Spicul de aur” sau ”Ordinul Unirii”. A întărit capacitatea de apărare a țării: armata = 40.000 de ostași.Politica externă a statului român modern în timpul domniei lui Al.I.Cuza a urmărit:

- recunoaşterea dublei alegeri – Conferinţa de la Paris (1859);- recunoaşterea unirii depline - Conferinţa de la Constantinopol (1861);- sprijinirea emigraţiei bulgăreşti şi a românilor de la sud de Dunăre;- întreţinerea de bune relaţii cu vecinii

Acţiuni diplomatice ale României înainte de obţinerea independenţei:1862, înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine al Principatelor;S-au stabilit legături speciale cu alte ţări: - 1863, Convenţie de extrădare cu Serbia; - 1865, Convenţie telegrafică cu Franţa;Domnia autoritară a lui AIC, reformele inițiate, au determinat formarea unei ”coaliții potrivnice” = monstruoasa coaliție MC (1863) = conservatori și liberalii-radicali (I.C. Brătianu și C.A. Rosetti) care doreau înlăturarea lui AIC și aducerea unui principe străin.În 10/11 feb 1866 AIC este silit să abdice de MC: ”Să dea Dumnezeu să fie țării mai bine fără mine, decât cu mine”.

s-a format o LOCOTENENȚĂ DOMNEASCĂ = Lascăr Catargiu, gen N. Golescu și colonelul N. Haralambie care conduce țara până la venirea lui Carol.A trăit în exil și a murit la Heidelberg, în Germania – 1873; la înmormântarea sa, la Ruginoasa = 29 mai 1873 Kogălniceanu: ”Cât va avea țara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui AIC”.Consecințele domniei lui AICDomnia lui AIC realizează tranziția spre regimul politic modern, parlamentar și constituțional;Unirea și reformele au bazele statului modern, au dat o organizare unitară noului stat, pregătindu-l pt o nouă etapă a proiectelor politice = monarhia ereditarăStabiliţi corespondenţa corectă:1. Legea secularizării averilor mănăstireşti (1863) a. toţi românii între 20 şi 50 de ani pot fi mobilizaţi 2. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864)

b. învăţământul primar obligatoriu şi gratuit

3. Legea electorală (1864) c. reduce censul crescând numărul alegătorilor;alegătorii erau împărţiţi în două categorii: direcţi şi primari.

4. Legea rurală (1864) d. act cu rol de constituţie: măreşte atribuţiile domnului;introduce instituţii noi (Corpul Ponderator-Senat), punându-se bazele parlamentului bicameral;Consiliul de Stat-elabora legile.

5. Legea Instrucţiunii Publice (1864) e. emanciparea clăcaşilor prin despăgubire; împroprietărirea ţăranilor cu loturile aflate în folosinţă în funcţie de numărul de vite;despăgubire pe 15 ani;loturile nu puteau fi înstrăinate timp de 30 de ani.f. averile mănăstirilor pământene sau închinate au trecut în proprietatea statului.

Analizaţi corectitudinea următoarelor enunţuri şi încercuiţi litera corespunzătoare pentru adevărat (A) sau fals (F):A F a) Tabară de la Floreşti s-a organizat în 1859 şi a cuprins forţele armate din Ţara Românească.A F b) Unirea politică deplină a fost recunoscută numai pe timpul domniei lui Al.I.Cuza.A F c) “Monstruoasa coaliţie” urmărea detronarea lui Cuza şi aducerea unui principe străin.A F d) Lovitura de stat de la 2 mai 1864 a slăbit puterea domnitorului.A F e) Al.I.Cuza a reuşit să emită o monedă cu chipul său.

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN - DOMNIA LUI CAROL I (1866-1914)Context istoricFeb - martie 1866 = Conferința celor 7 MP –Paris unde se discută problema Rom; Rusia și IO cer separarea principatelor; IO masa la graniță 50.000 soldați; Pe plan intern conservatorii și liberalii erau favorabili aducerii unui prinț străin pt stabilitatea politică și socială.Parlamentul îl proclamă domnitor al Rom pe Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, dar acesta refuză. Prin intermediul Franței s-a perfectat aducerea în țară lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (văr cu Napoleon III și rudă a regelui Prusiei) care accepta în 25 aprilie. Aducerea prințului Carol este aprobată în țară printr-un plebiscit (în aprilie): pentru = peste 600.000 voturi; împotrivă = 224; abțineri = aprox. 124.800.Din cauza războiului dintre Austria și Prusia, prințul a călătorit cu pașaport fals, prin Zürich, München, Viena, pesta, până la Turnu Severin, însoțit de I.C. Brătianu. În dimineața zilei de 10 mai 1866 intra în București, pe Podul Mogoșoaiei, îndreptându-se spre Mitropolie unde fost proclamat domn de către Adunare, în fața căreia a jurat să păzească legile României, drepturile și integritatea ei. PROIECTE DE MODERNIZARE A INSTITUȚIILOR STATULUIDomnia lui Carol I reprezintă momentul când România devine un stat modern, guvernat după principiile liberalismului. Sunt adoptate o serie de măsuri care au dus la modernizarea în plan politic, economic, social și cultural. În octombrie 1866 IO dădea firmanul de învestitură a lui Carol, prin care accepta unirea deplină, indiferent de domnitor.

A. Proiecte politice de modernizare a instituțiilor statului 1 iulie 1866 = Constituția – monarhie constituțională (formă de guvernământ în care puterea

supremă aparține regelui, ale cărui prerogative sunt limitate prin Constituția țării); Proiectul partidelor politice:

1875 = PNL – burghezia; Ion C. Brătianu (a fondat PNL și l-a condus 1891), Ionel IC Brătianu (preș PNL = 1909-1927), CA Rosetti, DA Sturdza (preș PNL = 1895-1908), IG Duca. Din 1867 – 1918 = 16 guverne liberale. Marea guvernare liberală = 1876-1888 a contribuit la dezvoltarea capitalistă a țării.Proiectul de modernizare liberal promova: regimul liberal =constituționalismul, pluralismul politic, drepturi ți libertăți cetățenești. Doctrina politica ”prin noi înșine” = limita pătrunderea capitalului străin – promova o politică protecționistă; dezvoltarea industriei, comerțului, apărarea proprietății private. Între 1876-1888 a guvernat 12 ani, cea mai lungă guvernare – prim-min I.C. Brătianu. Grupări în PNL: 1884= gruparea radicală a lui CA Rosetti (Gh. Panu) și în 1895 – gruparea ”drapelistă” –PS Aurelian 1880 = PC – moșierimea; Lascăr Catargiu (preș PC = 1880-1899), PP Carp (preș), Titu Maiorescu, Gr. Cantacuzino, Take Ionescu. Doctrina ”pașilor mărunți”=”evoluția organică”. Grupări: în 1908 se desprinde gruparea lui Take Ionescu = PC Democrat, iar în 1915 iese din PC -N Filipescu (politică filoantantistă); cele 2 fuzionează =PC Naționalist; Cele două doctrine exprimau căile diferite prin care PNL și PC vedeau realizat progresul țării. Conservatorii îi critică pe liberali că adoptă modele politice și culturale occidentale (formele)pe care le impun realităților românești (fondul) și elaborează ”Teoria formelor fără fond” (Junimea, 1864 – Titu Maiorescu).1882 = Partida Țărănească; Ctin Dobrescu-Argeș, Ion Mihalache1884 = o nouă lege electorală – puteau vota toți cei care plăteau un impozit către stat.1895 = este introdus principiul rotativei guvernamentale = practică politică preluată după model englez conform căreia 2 partide sunt chemate alternativ la guvernare. A funcționat din 1895-1918, între PNL și PC.1893 – 1899 = PSDMR ; Ctin Mille, Ioan și Sofia Nădejde, V. Morțun1910 = Partidul Naționalist Democrat; N. Iorga, AC Cuza (mai mult un curent)1910 = PSDR (1918 =PSR --- 1921 = PCR)Monarhia: Anii 1878-1881 au însemnat consolidarea dinastiei: acordarea titlului de Alteță Regală - 1878, proclamarea regatului - 1881 și încoronarea lui Carol ca rege al României – 10 mai 1881.Carol a moderat disputele politice dintre liberali și conservatori; dorea un regim autoritar (nu a reușit): reacția liberalilor-radicali = mișcarea antidinastică 1870/1871 (Ploiești – Al. Candiano-Popescu); a protejat sistemul bipartit, a încurajat modernizarea statului și a sprijinit mișcarea de eliberare națională a românilor din afara granițelor: 1867 = dualismul AU; – 1892-1894 = mișcarea memorandistă din Transilvania. S-a sprijinit pe conservatori, a conlucrat cu liberalii. În plan extern s-a dedicat cuceririi independenței; a alăturat Rom Puterilor Centrale – 1883, a implicat-o în războaiele balcanice – 1913. Titu Maiorescu: Carol ”duce singur politica noastră externă”.

B. Proiectul modernizării economice Legislația economică liberală (1867-1888) = încurajarea și protejarea industriei naționale:1. 1867 – adoptată moneda națională = leul2. 1880 = BNR (drept de emisie a monedei)3. 1880 – răscumpărarea căilor ferate de către statul romîn4. 1881 = Creditul agricol (credite iefitine pt țărani; băncile populare)5. 1886 – Legea generală a tarifelor = impune taxe vamale protecționiste6. 1887 – legea de încurajare a industriei = 25 muncitori și capital = 50.000lei, erauscutite de taxe și

tarife vamale, etc7. 1890 – serviciul de navigație fluvială română8. 1897 – legea repausului duminical9. 1908 – legea Casei Rurale (credite țărani pt cumpărarea de pământ) Legislația economică conservatoare (1889-1895)1. 1889- legea vânzării proprietăților statului către țărani2. 1895- legea minelor: dreptul statului asupra resurselor subsolului, cu excepția petrolului și permite

străinilor să dețină terenuri în țară.C. Proiectul modernizării urbanistice: sunt modernizate centrele orașelor București, iași,

Constanța, Craiova

D. Proiectul modernizării culturale:1. 1883- casa Școalelor, este reorganizată Instrucțiunea publică; ministru = Spiru Haret: dezvoltarea

învățământului la sate = nr școli.2. Create noi instituții: Academia Română, Ateneul Român.

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN -PRIN CUCERIREA INDEPENDENȚEI. PROIECTUL INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI

Echilibrul european realizat în cadrul Congresului de la Paris (1856) s-a modificat radical prin: - înfrângerea Austriei de către Prusia (1866);- constituirea monarhiei A-U (1867);- unificarea Germaniei şi Italiei;- scăderea influenţei Franţei – ca urmare a înfrângerii în războiul din 1870-1871;

Noul raport de forţe a influenţat lupta românilor pentru consolidarea Unirii şi câştigarea Independenţei   - Carol a continuat linia politică externă promovată de AICuza, beneficiind de sprijinul Franţei şi Prusiei. Obiectivul cuceririi independenței a rămas una dintre problemele nerezolvate le tânărului stat român modern. Acest a fost realizat prin participarea Rom la războiul împotriva IO din 1877-1878.Cucerirea independenţei presupunea:

- înlăturarea suzeranităţii IO, dar şi a regimului de garanţie colectivă a celor 7 MP (1856); - alianţa cu Rusia (4 apr. 1877) – singura care dorea dezmembrarea IO – (opţiunea Liberalilor); - Afirmarea dorinţei de unire pe plan intern: Partida Naţională susţine necesitatea obţinerii

independenţei; în 1873, Carol I, în cadrul Consiliului de Miniştri, pune în mod deschis problema independenţei, iar în 1876 susținea că problema orientală nu-și va găsi rezolvarea decât o dată cu destrămarea IO.

Ideile lui Carol erau în concordanță cu cele ale clasei politice, liberali și conservatori, dar calea diferea:

- Liberalii – considerau că obiectivul putea fi realizat printr-o apropiere de Rusia și printr-o acțiune deschisă (război);

- Conservatorii – obținerea independenței depindea de relațiile diplomatice cu Germania și AU.Redeschiderea “problemei orientale”:

1875, mişcări în Bosnia-Herţegovina şi Bulgaria, reprimate de turci, provoacă dorinţa Rusiei de a interveni în

favoarea creştinilor din Balcani; în 1876, o nouă răscoală antiotomană în Bulgaria; războiul antiotoman declanşat de Serbia şi Muntenegru; revoluţia junilor turci.Guvernul liberal condus de IC Brătianu (1876-1881) a inițiat acțiuni diplomatice în vederea participării la un conflict cu IO:

- În august 1876 – a avut o întrevedere cu împăratul Franz Joseph la Sibiu, iar în - Sept 1876 – a mers la Livadia unde s-a întâlnit cu țarul Alexandru II și cancelarul Gorceakov. Nu

s-a ajuns la o înțelegere, nu s-a semnat nici un acord.- Nov 1876 – sosește la București un trimis al țarului: - 4 aprilie 1877 = Convenția româno-rusă = București (semnată de baronul D. Stuart și M

kogălniceanu = min de externe). Prevedea trecerea, pe teritoriul românesc, a trupelor ruse, ca armată prietenă, cheltuielile fiind suportate de guv rus. Rusia se angaja să mențină și apere integritatea teritorială a Rom.

- În 6 aprilie 1877 se decreta mobilizarea generală = 100.000 oameni, din care 58.700 = armata de operațiuni, dotată cu 12.300 cai și 190 tunuri.

- În 12 aprilie Rusia declară război IO; trupele române preiau apărarea Dunării pe linia Turnu Severin – Călărași (navele Rîndunica, Fulgerul, Ștefan cel Mare, România).

- În 21 aprilie Brăila este bombardată, apoi Calafat, Bachet, Oltenița, Călărași; artileria română atacă Vidinul.

- În 29 aprilie Adunarea vota o moțiune prin care se declara starea de război cu PO și se autoriza guvernul să apere țara.

- În 9 mai, în Adunarea Deputaților, la interpelarea lui N Fleva, M Kog proclamă independența țării: ”Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare”.

- În 10 mai este proclamată independența și în Senat.

Din cele 3 sectoare ale armatei ruse din balcani, cel mai important era cel de la Plevna, punct strategic și puternic sistem de fortificații (14 redute, 50.000 soldați, 72 tunuri krupp – gen Osman Pașa).Rușii trec la atac: iulie 1877 care a eșuat; al doilea atac este și el respins. Marele Duce Nicolae cere ajutorul armatei române = telegrama din 19 iulie 1877: „De la orele trei dimineaţă, astăzi, 19 august, turcii atacă Zgalincea şi Pelişat. Indispensabil ca armata ta română, oriunde ar fi ea, să treacă imediat Dunărea …turcii ne zdrobesc. Rog să …treci Dunărea după cum dorești”.

- Diviziile a III-a, a IV-a și cea de rezervă trec Dunărea = 41 de batalioane și 112 tunuri Krupp. Comandantul

frontului devine Carol I; în 30 aug are loc un nou atac; doar românii reușesc să cucerească reduta Grivița I; în ”valea sângelui” au murit G. Șonțu și Valter Mărăcineanu.Este momentul în care se schimbă tactica de luptă și se trece la asediu; la 29 noiembrie Osman Pașa capitula ”predau sabia mea junei și bravei armate române”.

- Luptele continuă și românii cuceresc Opanez; lupte și victoriile din ian 1878 la Rahova, Smîrdan și Vidin.

- 31 ianuarie/11 feb 1878 – capitularea armatei otomane;Deci,

4 aprilie 1877 Convenţia româno – rusă de la Bucureşti; 6 aprilie – 7 mai 1877 începe mobilizarea armatei române pe Dunăre; 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei; 21 aprilie 1877 – Turcia bombardează cetăţile româneşti de pe Dunăre; 9 mai 1877 Declararea independenţei de stat a României; 19 iulie 1877 - Telegrama Ducelui Nicolae adresată lui Carol I; 30 august 1877 – Cucerirea Griviţei (cheia Plevnei); 29 noiembrie 1877 – Cucerirea Plevnei; Ianuarie 1878 – Victoriile de la Rahova, Smârdan şi Vidin; 31 ianuarie 1878 – capitularea armatei otomane; 3 martie 1878 – Pacea de la San Stefano; 1 iunie–1 iulie 1878 – Congresul de Pace de la Berlin.

RECUNOAŞTEREA INDEPENDENŢEI Tratate:

19 februarie/3 martie 1878, TRATATUL DE LA SAN STEFANO: (delegat la tratative = Eraclie Arion)

recunoaşte independenţa României , Serbiei și Muntenegrului. Bosnia și Herțegovina – autonome IO Bulgaria – principat autonom Turcia ceda Rusiei 4 cetăți din Caucazul de S și Dobrogea și Delta Dunării; Rusia ceda României Dobrogea, Delta Dunării, Insula Şerpilor , în schimbul sudului Basarabiei

(Cahul, Ismail, Bolgrad).Tratatul a nemulțumit Anglia, AU, Rom, Serbia, Muntenegru.

1 iunie-1 iulie 1878, TRATATUL DE LA BERLIN: preș Otto von BismarckI C Brătianu și M kogălniceanu au mers la Berlin unde au prezentat un memoriu care a fost ”auzit”, dar nu și ”ascultat” de MP

recunoaşterea independenţei României cu două condiţii: modificarea Art.7 din Constituţie şi acceptarea schimburilor teritoriale cu Rusia = primeam Dobrogea, Delta Bunării, ins. Șerpilor. Cedam cele 3 jud din S Dobrogei CIB.

recunoaşte independenţa României , Serbiei și Muntenegrului. Bosnia și Herțegovina – intrau în ”administrarea” AU Bulgaria – principat autonom – în N, iar în S= Rumelia oriental (la IO) Anglia primeaa ins Cipru.

Independența a fost recunoscută imediat de R,IO, AU, Serbia și abia în 1880 de FAG .Comentează! Prevederile Tratatului de la San Stefano şi ale Congresului de la Berlin.Diagrama Wenn:

– Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi 1. În anul…...România şi-a proclamat independenţa. Armata română, sub conducerea

domnitorului…………….a luptat la Rahova şi Vidin împotriva................... Marile Puteri europene au recunoscut independenţa României în cadrul………………….de pace de la... .

2. În urma participării la războiul din 1877-1878, a fost îndepărtată suzeranitatea…………. Marile Puteri au hotărât la Congresul de la………………să înapoieze teritoriul………………… în schimbul sudului Basarabiei, care era cedat statului numit………………. . Prin această hotărâre se încălca ……………….. din aprilie 1877, referitoare la……………………teritorială a ţării. Conducătorul României în timpul acestor evenimente a fost……………l ... .

3. Citiţi documentul şi răspundeţi la întrebăria. „În primele luni de război, Domnitorul Carol şi Brătianu au încercat să stabilească regulile de

bază pentru colaborarea dintre armata română şi cea rusă. Domnitorul a oferit ruşilor participarea deplină a armatei române în apropiata campanie de la sud de Dunăre”.

- Numiţi imperiul împotriva căruia a fost îndreptată „colaborarea dintre armata română şi cea rusă.”- Precizaţi o luptă din timpul războiului din 1877-1878, în care s-a remarcat armata română.- Menţionati o prevedere a Convenţiei romano-ruse semnată la 4 aprilie 1877.- Prezentaţi o cauză şi o urmare a participării României la războiul din 1877-1878.

b. „De la orele trei dimineaţă, astăzi, 19 august, turcii atacă Zgalincea şi Pelişat. Indispensabil ca armata ta română, oriunde ar fi ea, să treacă imediat Dunărea şi să meargă inainte asupra Plevnei pentru a ataca pe Turci. Încuviinţează pe Zotov de direcţia şi ora începerii marşului tău. Trupele care au trecut Dunărea trebuie să înainteze fără întârziere”.

- La ce eveniment se referă sursa?- Numiţi conducătorii militari care au deţinut comanda trupelor româno-ruse la Plevna.- Menţionaţi o altă luptă la care a participat armata română, în războiul din 1877-1878, în afara

celei de la Plevna.- Menţionaţi o acţiune a României, desfăşurată în anul 1877, înainte de a intra în război.

c. „Declarată în faţa ţării în mai 1877, cucerită prin participarea ostaşilor români pe câmpul de luptă, recunoscută de Europa prin congres internaţional, independenţa a fost îndelung pregătită, prin eforturi continue şi stăruitoare” .

- Precizaţi anul recunoaşterii independenţei României „de Europa prin congres internaţional”.- Menţionati o modificare a graniţelor României, după recunoaşterea independenţei.- Numiţi domnitorul României din timpul războiului de independenţă.- Enumeraţi două acorduri internaţionale semnate de Rusia.4. Completează tabelul: Războiul pentru cucerirea independenţei de stat 1877-1878

ŢĂRILE PARTICIPANTE

BĂTĂLII PERSONALITĂŢI CONSECINŢE

Relaţii internaţionale după cucerirea independenţei: România a stabilit relaţii având statutul de stat suveran:

- deschiderea de reprezentanţe diplomatice în diferite ţări; - ridicarea la rang de legaţie a fostelor agenţii diplomatice; - 1878, stabilirea de relaţii diplomatice cu Austro-Ungaria, Rusia, Franţa; - 1879, relaţii diplomatice cu Italia;

1880, recunoaşterea independenţei de către Germania, Franţa,Anglia; România avea în anul 1881 relaţii cu 18 state; 1883, aderarea la Tripla Alianţă (Puterile Centrale) – caracter secret, reînnoit în 1892, 1902,

1912. În contextul politic de atunci actul a avut efecte favorabile – a scos România din izolarea diplomatică in care se afla, dar a stânjenit sprijinul pe care regatul îl dădea românilor din Transilvania. Actul a mers contra intereselor naţionale – prevederile lui nu s-au aplicat in 1914 şi 1916. Mai mult, relaţiile cu AU au continuat să se deterioreze ( războul vamal - 1886-1891)

În 1879 i-a fost recunoscut lui Carol I titlul de “Alteţă regală”, iar în 1881 Parlamentul a votat transformarea României în regat – la 10 mai 1881 Carol I şi Elisabeta au fost încoronaţi.

Politica externă a României la început de secol XXRaportul de forţe din Balcani a suferit importante modificări prin reorientarea Serbiei – către Rusia şi a Bulgariei – către AU.Guvernul României a susţinut o politică de echilibru între statele din zonă şi a manifestat interes pentru românii din valea Pindului şi de pe Valea Timocului;Reorientarea politicii externe în timpul celor 2 războaie balcanice:Războaiele balcanice (1912-1913):

evidenţiază reorientarea politicii externe a României care se afirmă ca principala putere în zonă; 1912, Primul Război Balcanic: România rămâne neutră; 1913, al Doilea Război Balcanic: România intră în război împotriva Bulgariei care este învinsă;

prin Pacea de la Bucureşti, România obţine Cadrilaterul.

PRIMUL RAZBOI MONDIAL 1914 -1918LUMEA la sf. sec. XIX - XXEuropa domină lumea din pdv. economic, financiar, politic, ideologic și cultural. Acum apar și 2 puteri extraeuropene: SUA și Japonia.EUROPA era divizată din pdv

- Formei de guvernământ: monarhii și republici (Franța, Elveția și Portugalia- Regimului politic: state cu regim democratic (democrații parlamentare – Franța, Marea Britanie)

și state cu regim totalitar (Rusia și Turcia).- Economic: state bogate (Anglia – cea mai mare putere financiară, industrială, navală și colonială a

lumii; Germania – principalul concurent, o depășește la producția de fontă și oțel; ea promovează politică mondială. Franța – o mare putere militară și colonială) și state sărace (restul Europei și chiar Rusia)

Rivalități: Germania și Anglia – pt colonii; Germania și Franța – pt provinciile Alsacia și Lorena; Austro-Ungaria și Serbia (sprijinită de Rusia) – pt. Bosnia și Herțegovina (anexate de A-U în 1908)ROMÂNIA: 1878 – devine independentă; 1881 – regat – Carol I 1866 – 1914. Se dezvoltă economia –politică protecționistă. În 1883 aderă la Puterile Centrale.CAUZE:

- Lupta pt. reîmpărțirea lumii – declanșată de Germania.- Rivalitățile existente pe continent- Naționalismul: panslavismul (crearea unei federații a tuturor slavilor _Rusia) și pangermanismul

(expansiunea germanilor în lume, printre slavii din Balcani – Germania și A-U).- Existența unor blocuri politico-militare: Puterile Centrale (TA) = 1882 – Germania, A-U, Italia și

Antanta (TÎ) = 1907 – Anglia, Franța și Rusia.PRETEXTUL: atentatul de la Sarajevo – 28 iunie 1914.CARACTERUL – război nedrept, de cucerireDECLANȘAREA și DESFĂȘURAREA: - 1914

28 iulie 1914 A-U declară război Serbiei; 1 aug. Germania declară război Rusiei; 3 aug. Germania (planul Schlieffen) invada Belgia și declară război Franței. În 4 aug. Anglia declară război Germaniei. În 5 aug. A-U declară război Rusiei și Serbia declară război Germaniei. În 23 aug. Japonia declară război Germaniei. La 1 sept. I. Ot. Intră în război alături de PC. Italia se declară neutră

ROMÂNIA: PC şi ANT doreau să-şi asigure concursul României:PC: AU dorea să se publice Tratatul din 1883, dar Carol I s-a opus şi a dat un răspuns evaziv privind sprijinul României;ANT – Ţarul Nicolae II a vizitat Constanţa, împreună cu familia şi min. de externe (Sazanov) ) 1 iunie 1914, au loc discuţii cu Carol I şi premierul I.I.C. Brătianu – care au reconfirmat noua orientare politcă a României (către ANT – pentru eliberarea Transilvaniei);3 aug.1914 = Consiliul de Coroană – Sinaia, castelul Peleș. Guv. liberal I.I.C. Brătianu: adoptă formula expectativei cu apărarea frontierelor (și nu a neutralității, ceea ce dădea guv posibilitatea de a obține, în viitor, garanții în plus din partea R și Fr privind desăvârșirea unității statale); din acest moment tratatul cu PC (1883) de asistență mutuală, nu mai avea o existență reală. 1914-1916 Rom este neutră; se pregătește pt război; ambele tabere fac presiuni.

DESFĂȘURAREA I RM: Războiul = război total= pe toate continentele, pe uscat, pe apă și în aer și în colonii. Arme noi – mitraliera, submarinul, avioane, gazele toxice, tancul. Consumul de alimente este raționalizat, industria este militarizată – crește rolul femeilor; un război al tehnicii, al propagandei, Fronturile principale – în Europa: de V, de E; în Serbia – front secundar (A-U, G, I.Ot. Bulgaria).

1914- CAMPANIA SURPRIZELOR…………………JAP+, IOt –Obiectivele PC (G): ofensivă în V, defesivă în E

FRONTUL DE VEST: G/Fr, Angl, Belgia. OFENSIVA GERMANIEI; 700 Km, de la M. Nordului la granița cu Elveția.

Războiul fulger ( războiul manevrier, în mișcare)Surprize:G ocupă Belgia și ajunge la 32 Km de Paris în 3 sapt! bătălia de la Marna 5-12 sept.= victoria Fr și Angliei: Ant = 227.000 m; PC = 256.000mRăzboiul fulger eșuează, se trece la un război de poziție (de uzură).

FRONTUL DE EST: A-U/R. DEFENSIVA GERMANIEI; 1000 Km ( de la M. Baltică la Carpați)Surprize:Ofensiva Rusiei care ajunge în Prusia orientală; Germania este nevoită să trimită trupe în ajutorul A-U și va lupta pe 2 fronturi. Ofensiva Rusiei este oprită în bătăliile de la Tannenberg (27-30 aug) și Lacurile Mazuriene (9-14 sept).

FRONTUL DIN SERBIA: Serbia rezistă; războiul fulger eșuează.Surprize: sârbii îi înving pe AU în bătălia de la Jadar (17-19 aug); AU ocupă Belgrad în 2 dec; în 15 dec sârbii îl eliberează!K: PC nu și-au atins obiectivele strategice nici în V, nici în E; G luptă pe 2 fronturi; În V = război de uzură războiul se prelungește; PC este superioară din pdv al materialelor de război și a nr de soldați.

1915 – STRATEGIA CU SCOPURI LIMITATE –G luptă pe 2 fronturi………..It +, Gr+, Bulgaria-

PC = defensivă în V și ofensivă în E (pt. a scoate R din război) FRONTUL DE EST –germanii utilizează gazele toxice; rușii sunt forțați să abandoneze Polonia,

Lituania și Kurlanda, dar Rusia nu este scoasă din război (500 Km spre E, 1,75 mil soldați m,r,d). Războiul fulger eșuează, se trece la un război de poziție (de uzură). Frontul se stabilizează pe o linie dreaptă de la M. Baltică la Nipru.ANT debarcă trupe la Salonic pt a ajuta Serbia, dar aceasta este ocupată.K. G= 2 fronturi. PC = superioară/ANT. Război al tehnicii; armistiții spontane; război de uzură și în E

1916 – STRATEGIA EPUIZĂRII–G luptă pe 2 fronturi…………………..ROM+

PC – ofensivă în V (pt a provoca o hemoragie umană Franței și a o scoate din război) și defensivă în E.

FRONTUL DE VEST:În 21 feb germanii au lansat atacul asupra orașului Verdun (21 feb – 24 iunie). În luna mai germanii ocupă fortul Vaux, situație în care, pt a slăbi presiunea la Verdun, ANT declanșează campania de pe Somme (1 aug – 23 oct), la 200 km V de Verdun: a fost cea mai amplă ofensivă aliată din timpul I RM; după 5 luni de lupte grele liniile germane au fost împinse înapoi cu 8 Km (1,1 mil victime), iar pe

FRONTUL DE EST: ofensiva Rusiei (Brusilov) = invada Bucovina, reocupă mare parte din Galiția (aug-sept). G retrage trupe de la Verdun și oprește ofensiva. R are 1 mil victime, dar nu este scoasă din război.

Trupele aliate obțin victoria la Verdun; planul PC a eșuat. INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI: acum ori niciodată.

București - 4 aug = tratatul de alianță cu ANT și Convenția militară între ROM și FR, Angl, Italia, Rusia. TRATATUL DE ALIANȚĂ- era recunoscut dreptul istoric al ROM asupra Transilvaniei; - ROM se angaja să declare război și să atace AU- Puterile semnatare se angajau să încheie pace în unire și în același timp CONVENȚIA MILITARĂ- Rom se obliga să declare război cel târziu în 15/28 august;- Aliații = Rusia trebuia să sprijine ROM cu 2 divizii în Dobrogea și cu 300 t muniții/zi;- Aliații trebuiau să declanșeze, cu 8 zile înaintea intrării ROM o ofensivă la Salonic.

14/27 august = CONSILIUL DE COROANĂ – Cotroceni, hotăra intrarea ROM în război.14/27 aug. Rom declară război AU, iar în 17/30 aug. Germaniei.Scopul – eliberarea Trans; război drept, de eliberare națională. Mobilizați 0,8 mil soldați, din care 0,562 mil unități combatante = 4 armate.Fronturi: 1200 Km = cel mai lung

Fr. Principal = de N – N-V = 3 armate = 420324 soldați - eliberarea TRANS; Frontul secundar = de S = 1 armată= 142523 soldați – se aștepta ajutorul promis de Rusia Campania din 1916.

Se declanșează ofensiva pe frontul de V = noaptea de 14/15 aug. (27/28 aug); au eliberat Brașovul, Făgărașul și au ajuns în apropiere de Sibiu. În acest moment, pe frontul de S are loc * Turtucaia = 19 aug., în care armata română este învinsă de trupele germano-bulgaro-turce.Pe frontul de N, N-V este oprită ofensiva pentru a executa manevra de la Flămânda pe frontul de S . (a aduce trupe de pe frontul din N în S).Pe frontul de N, N- V – armatele austro-germane, conduse de gen. Falkenhayn, încearcă să pătrundă prin trecătorile Carpaților în Ț Rom și Moldova: Pe aici nu se trece! (Eremia Grigorescu)Inamicul reușește să străpungă frontul pe valea Jiului (7/1 = raportul de forțe în favoarea inamicului; luptă și populația – Ecaterina Teodoroiu; au căzut la datorie gen. Ioan Dragalina, gen. David Praporgescu), ocupă Craiova, forțează Oltul (11/24 nov) și înaintează spre București.Pe frontul de S – trupele lui Mackensen trec Dunărea pe la Zimnicea, ocupă Constanța (9/22 nov) și se îndreaptă spre București.În aceste condiții, armata română, pt a salva capitala, declanșează bătălia pentru București = 16/29 nov – 20 nov/3 dec.( de pe Neajlov-Argeș). Bătălia este pierdută și în 23 nov/6 dec. Bucureștiul este ocupat. K – eșecul campaniei din 1916 pt România: (cauze principale: ANT nu și-a respectat angajamentele).

Bucureștiul și 2/3 din teritoriu sunt ocupate, Germania exploatează petrolul, grânele și vitele. ROM nu este scoasă din război; armata continuă să lupte deși a pierdut 250.000 de oameni, 29.000 de puști, 55% din mitraliere și 24% din tunuri.

Retragerea în Moldova - sprijinul ANT. frontul se stabilizează pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa (crestele

Cților Orientali și în S Moldovei); se formează un guvern de uniune națională ale cărui principale obiective au fost reforma agrară și cea electorală. Iarna lui 1916-1917 o comisie militară franceză condusă de gen. Berthelot sosește la Iași, vin și 3 armate rusești; armata română ( I și II) = 460.000 de soldați. Epidemia de tifos = 80.000 de morți.La 23 martie 1917 regele Ferdinand a remis o proclamație către trupe: ”ați câștigat dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-ați luptat…. Vi se va da și o mai largă participare la treburile publice”.Cauzele eșecului: ANT nu și-a respectat angajamentele.K – I RM - ANT devine superioară PC numeric, în artilerie, muniție; deținea supremația pe mare.Cele 2 tabere se înfruntau în Europa, Africa, Orientul Mijlociu și Apropiat, în aer, pe apă și în apă. Prelungirea războiului înclina balanța de partea ANT.

1917 – ANUL MARII CRIZE…………………..SUA+Obiectivele PC (G): ofensivă în E, defensivă în V

SUA intră în război în 6 aprilie 1917 ( când declară război G), ca asociat al ANT. Efectele intrării SUA în război

au fost considerabile: armata de 4 mil soldați, din care 1,85 mil luptă în Europa, 3.200 avioane de luptă și acordă credite statelor ANT.

FRONTUL DE VEST G declară un război submarin până la limită, ceea ce determină SUA să intre în război în data de 6 aprilie. Trupele americane debarcă în Franța în 26 aprilie și aliații atacă în Aisne (9apr-5 mai) și în Flandra (iulie-nov) cu pierderi ridicate și rezultate minore.

FRONTUL DE EST – G consideră că pt a declanșa o ofensivă decisivă în V – în 1918, era necesar să bată mai întâi Rusia și Rom.

Frontul cu Rusia = Dubla revoluție din Rusia = iese din război27 feb/12 martie= rev. Burghezo-democratică (este instaurată Republica burghezo-democratică. Puterea este deținută de guvernul provizoriu burghez și soviete); R continuă să lupte în război.25 oct = MRSO - rev. socialistă (lovitura de stat bolșevică) – Lenin (decretul privitor la pace, la pământ, la naționalități). Guv provizoriu este înlăturat; Rusia iese din război = începe negocierile de pace = 8 martie 1918, Brest – Litovsk. Frontul din Moldova: trupele româno-ruse declanșează ofensiva în sectorul MĂRĂȘTI în 11 iulie înaintând 20 Km în dispozitivul inamic. În 24 iulie- 6 aug inamicul contraatacă în sectorul MĂRĂȘEȘTI – Focșani; punctul culminant este în data de 6 aug; rușii se retrag, dar armata I română oprește ofensiva: Nici pe aici nu se trece! Mackensen, după o înaintare de numai 8 Km, cu pierderea a 65.000 de oameni, este nevoit să oprească ofensiva. Aici au căzut la datorie căpitanul Grigore Ignat, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. Operația militară a fost condusă de gen. Eremia Grigorescu și Constantin Cristescu. În nord, Armata a II-a a gen. Averescu respinge atacul trupelor austro-germane din sectorul OITUZ ( concomitent cu bătălia de la Mărășești). Au fost scoși din luptă 47.000 de soldați și ofițeri din armata germană și AU. Deși victorioasă, ROM este nevoită să iasă din război datorită loviturii de stat bolșevice din Rusia. Armistițiul se încheie la Focșani = 9 dec 1917, iar pacea = 7 mai 1918, la Buftea-București. Prevederile ei erau foarte grele: A-U ocupa noi teritorii peste crestele Carpaților, Dobrogea era administrată de Germania, iar bogățiile naturale și rezervele economice erau puse la dispoziția mașinii de război germane. La Iași se instaurase un guvern filogerman condus de Alexandru Marghiloman. K: Anul 1917 s-a încheiat favorabil pt Germania care controla Belgia, N-E Franței, Polonia, Lituania, regiunea venețiană și o mare parte din ROM.Ideea păcii începe să anime opinia publică. 1918 - SFÂRȘITUL I RM18 feb/8 martie = pacea de la Brest – Litovsk: Rusia iese din război= 20 mil victime (1918-1921=război civil: 1922= URSS).7 mai = pacea de la Buftea (București): ROM iese din război.

FRONTUL DE VEST – ofensiva G: victoria trebuia obținută în 3-4 luni, înainte ca americanii să poată interveni efectiv și masiv în luptă.

Ofensiva GER care din martie până în iulie obține victorii după victorii; Parisul este bombardat de super-tunul Bertha. Ofensiva este oprită de aliați în bătălia de pe Marna (25iulie-7 aug; sosesc și americanii)- germanii pierd 160.000 de oameni; în total, din martie până acum = 800.000de oameni!!!; aliații contraatacă (18 aug-26 sept) eliberând Franța și o parte din Belgia. Germanii încep să se retragă peste tot; aliații lor ies din război: sept = Austria, Bulgaria, oct = Turcia, nov=AU.Germania, pt ca trupele ANT să nu pătrundă în țară, semna armistițiul la 11 nov la Compiegne.

FRONTUL DE EST – de la M. Baltică la M. Neagră domnea pacea impusă de blocul austro-german.

ROM denunță pacea și la 10 nov 1918 reintră în război alături de ANT. Participarea la război: m=339.117; grav răniți= 229.000, dispăruți, prizonieri=116.000 soldați. Obiectivul ROM nu a fost realizat, dar, urmare a prăbușirii imperiilor multinaționale, ia naștere SNUR = ROMÂNIA MARE (recunoscută de marile puteri în cadrul Conferinței de pace de la Paris 1919-1920.

EFORTUL MILITARGER = 13 mil soldați- 2 mil morțiRUSIA = 15 mil -1,7 mil morțiA-U= 9 mil – 1 mil morțiFRANȚA= 8,3 MIL – 1,4 MIL MRȚIANGLIA= 8 mil – 0,8 mil morțiSUA = 3,8 mil – 0,1 mil morți

BILANȚUL I RMDURATA 1914-1918 = 52 de luniSTATE= 28 MOBILZAȚI = 75 milPIERDERI UMANE10 mil soldați morți3 mil soldați dispăruți13 mil civili morți2,2 mil de răniți5 mil văduve de război9 mil de orfaniPIERDERI MATERIALE331,6 mild dolari cheltuieli militare36,9 mild pagube pricinuite de război225 mil dolari datoriile statelor beligerantePRĂBUȘIREA IMPERIILOR MULTINAȚIONALENAȘTEREA UNOR NOI STATESUA devine prima putere a lumii

CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS = SISTEMUL VERSAILLES = 18 ian 1919- 21 iunie 1920

Participă: 27 de state = 10.000 delegați. Hotărârile au fost adoptate de cei mari: CONSILIUL CELOR 4, CONSILIUL CELOR 5, CONSILIUL CELOR 10; se încheie pace cu statele învinse: G, A, U, T, BulgPersonalități: preș. W. Wilson (Cele 14 puncte), G. Clemenceau, Lloyd George.TRATATE:1919

28 iunie = tratatul de la Versailles – cu Germania; este considerată principala și unica responsabilă de declanșarea I RM

Art. 42 – demilitarizarea zonei Rinului – 50 Km pe malul stângArt. 51 –Alsacia și Lorena revin FranțeiArt. 80, 81, 87 – G recunoaște independența Austriei, statului cehoslovac și Poloniei.Art. 160 – armata = 100.000 de soldațiArt. 231 – G recunoaște că ea și aliații ei sunt răspunzători de toate pierderile și daunele suferite de guvernele aliate și asociate.

10 sept = tratatul cu Austria = Saint-GermainArt. 59 – Austria renunță în favoarea ROM la fostul ducat al Bucovinei.Art. 120 – armata = 30.000 soldați și ofițeri.

Tratatul cu Bulgaria = Neuilly - Cadrilaterul rămâne le ROM.1920

4 iunie = tratatul cu Ungaria = TrianonArt. 45 – Ungaria renunță în favoarea ROM la orice drepturi asupra teritoriilor din fosta AU, situate dincolo de frontierele Ungariei (la Transilvania).Art. 104 –armata = 30.000 soldați.România plătea despăgubiri de 146 mld lei.

20 aug – tratatul cu Turcia = Sevres, revizuit în 24 iulie 1923, la Lausanne.SUA încheie pace cu GERMANIA = 25 aug 1921.

Pacea a RECUNOSCUT MAREA UNIRE din 1918 și crearea SNUR (ROMÂNIA MARE) !!!A nemulțumit statele învinse; abia încetase bubuitul tunurilor și generalii învinși visau REVANȘA!La 25 ianuarie 1919 – lua ființă SOCIETATEA NAȚIUNILOR al cărei scop era menținerea păcii în lume.Probleme: SUA nu intră în SN, Rusia nu face parte. Rom face parte. SN a eșuat = s-a declanșat al II RM

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN -PRIN MAREA UNIRE – 1918, crearea SNUR

Participarea Rom la I RM a avut drept obiectiv eliberarea Transilvaniei și întregirea statului; acest obiectiv nu a fost realizat, dar prăbușirea imperiilor multinațional a fost factorul oportun și catalizator al desăvârșirii idealului național. Unirea cea Mare s-a realizat pe etape:

Unirea BASARABIEI = 27 martie 1918Principalele momente:

AUTONOMIAMartie 1917 = Partidul național Moldovenesc care se află în fruntea mișcării pt autonomie. Oct. 1917 – la Chișinău = ”Congresul ostașilor moldoveni” care a proclamat AUTONOMIA TERITORIALĂ și POLITICĂ a Basarabiei și a decis constituirea unui organ reprezentativ = SFATUL ȚĂRII; conducerea executivă =CONSILIUL DE DIRECTORI GENERALI - ION INCULEȚ.2 dec 1917 = proclamarea REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENEȘTI –membră cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse.

UNIREA CU ROMÂNIAAgravarea situației datorită agitațiilor bolșevice, determină Consiliul de directori generali să solicite guvernului român să trimită trupe;Trupele române au restabilit ordinea și prestigiul Sfatului Țării – ian 1918, fapt pt care, în 13 ian 1918, guvernul Rusiei sovietice a rupt relațiile diplomatice cu Rom și ne-a confiscat tezaurul (care fusese trimis la Petrograd când a fost invadat Bucureștiul);24 ian 1918 Sfatul Țării hotăra INDEPENDENȚA RDMold,27 martie = Sfatul Țării hotăra cu majoritate de voturi, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA:”În numele Poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia)....în puterea dreptului istoric și al dreptului de neam, pe baza principiului ca popoarele singure să-și hotărască soarta, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.Prin decretul regal nr. 842/22 aprilie 1918, regele a promulgat actul Unirii.

Unirea BUCOVINEI = 15 nov. 1918 AUTONOMIA

După pacea de la Brest-Litovsk (18 feb 1918), Ucraina ridică pretenții asupra Bucovinei;3 oct. 1918 – manifestul împăratului AU, Carol I = ”Către popoarele mele credincioase”- prin care promite federalizarea imperiului; ca răspuns, deputații români din parlamentul de la Viena au creat Consiliul Național Român = CNR;9 oct CNR a cerut, oficial, dreptul la autodeterminare, dar s-au opus deputații ucraineni, care dorea Bucovina;14 oct.= o adunare națională la Cernăuți, din inițiativa lui Sextil Pușcariu, care s-a proclamat Adunare Constituantă, care hotăra ”unirea Bucovinei integrale” cu celelalte provincii românești într-un stat

național independent; acum ia naștere și CONSILIUL NAȚIONAL – ca organ reprezentativ, și un Birou Executiv – condus de Iancu Flondor.Adunarea Ucraineană acționa pt includerea N Bucovinei, situație în care CN a solicitat sprijinul militar a Rom; în 23 oct intră în Bucovina 1 divizie rom;

UNIREA CU ROMÂNIA 15 nov = Congresul general al Bucovinei care a votat ”Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei” cu Rom; au aderat și locuitorii germani și polonezi; evreii și ucrainenii au refuzat să participe.Unirea a fost consfințită de rege prin decretul – lege din 18 dec 1918.

Unirea TRANSILVANIEI – 1 dec 1918 AUTONOMIA

Își reiau activitatea PNR și PSD;29 sept. 1918 =Declarația de la Oradea (elaborată de cele 2 partide) românii îți anunță hotărârea de autodeterminare;18 oct. Ia naștere CNRC, ca organ politic unic al rom din Trans, care conduce lupta pt unire; este alcătuit din 12 pers: 6 =PNR și 6=PSD.CNRC creează consilii și gărzi naționale care preiau controlul politic și administrativ în Trans, menținând ordinea;9 nov. CNRC cere guv ungar”întreaga putere de guvernare”;13-14 nov = Arad = au loc tratative între rom și reprezentanții guv ungar; aceștia oferă rom doar autonomia.

UNIREA CU ROMÂNIA5 nov. 1918 = manifestul CNRC = ”Către popoarele lumii” în care arată voința pt unire;CNRC hotăra convocarea unei mari adunări – 7 nov era publicată convocarea pt 18 nov, la Alba – Iulia; 1 dec = MAN de la Alba-Iulia- 1228 delegați; 100.000 de participanți; preș = George Pop de Băsești;- rezoluția este prezentată de Vasile Goldiș ți adoptată în unanimitate:”Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească …decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”.La 18 nov. 1918 ia naștere Marele Sfat Național – cu rol legislativ, care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent – prezidat de Iuliu Maniu.Unirea a fost ratificată de rege prin decretul nr. 3631/11 dec 1918.Astfel se desăvârșea ROMÂNIA MARE. Noul stat avea o suprafață de 295.049 Km2 ți o populație de peste 18 mil locuitori. ROMÂNIA MARE a fost recunoscută la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920).

DE LA RECUNOAŞTEREA INTERNAŢIONALĂ A MARII UNIRI LA INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST

I RM a determinat mari schimbări, cu consecinţe deosebite asupra Europei şi lumii:- a dus la modificarea raportului de forţe în rândul MP;- a învins principiul naţionalităţilor;- marile Imperii s-au prăbuşit şi au luat naştere noi state;- s-a creat SNUR.În cadrul Conferinţei de Pace de la Paris s-au încheiat tratate de pace cu fiecare dintre statele invinse; pacea realizată la Paris nu a fost durabilă deoarece:

- statele învinse nu au fost admise la negocierile de pace;- statele mici din rândul aliaţilor au fost discriminate;- alte state (Rusia) nu au fost invitate să participe;- doar statele invinse au fost considerate responsabile de declanşarea războiului;- deşi s-a constituit Societatea Naţiunilor – care avea ca obiectiv principal menţinerea păcii în lume

– ea nu avea mijloacele necesare pentru a o impune.

România şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920): obiectivul principal a fost obţinerea recunoaşterii internaţionale a noilor graniţe:

- Tratatul de la Saint Germain (1919), cu Austria - se recunoştea apartenenţa Bucovinei la România; - Tratatul de la Neuilly (1919), cu Bulgaria – Cadrilaterul rămânea la România; - Tratatul de la Trianon (1920), cu Ungaria – se recunoştea unirea Banatului şi Transilvaniei cu România; - Tratatul de la Paris (1920) – recunoaşte unirea Basarabiei cu România.

Obiectivele politicii externe in perioada interbelică:Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri;Democratizarea relaţiilor internaţionale;menţinerea status-quo-ului (ordinea instaurată după război);menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale;afirmarea internaţională a României.Creşterea rolului Societăţii naţiunilor (N. Titulescu a fost preşedinte – 1930 şi 1931);Realizarea unui bloc antirevisionist format din micile state din Balcani; datorită neînţelegerilor dintre ele s-au constituit doar Mica Inţelegere - 1921 şi Inţelegerea Balcanică - 1934;Mijloace:încheierea unor alianţe politico-militare;reluarea relaţiilor cu foştii adversari de război;activitatea diplomaţiei româneşti la scară europeană.Relaţiile cu vecinii:

1921, o convenţie politică şi una militară cu Polonia, iar în 1926, Tratatul de alianţă cu Polonia; relaţii tensionate cu Ungaria; relaţii tensionate cu URSS:

- 1934, restabilirea relaţiilor diplomatice ; - 1936, negocierea unui tratat de asistenţă mutuală româno-rus – eşec.

relaţii tensionate cu Bulgaria datorită problemelor teritoriale.Relaţii bilaterale cu alte state:

1926 - Tratat de alianţă cu Franţa; Tratat de amiciţie şi colaborare cordială cu Italia, reînnoit din 6 în 6 luni până în 1928.

Relaţii multilaterale: 1919, România aderă la Societatea Naţiunilor; 1921, semnarea Convenţiei internaţionale privind statutul definitiv al Dunării; 1928, România semnează Pactul Briand-Kellogg (interzicerea războiului); 1929, semnarea Protocolului de la Moscova care denunţă războiul ca metodă de rezolvare a

diferendelor dintre state;Alianţe zonale:

1921, Mica Înţelegere: România, Cehoslovacia, Iugoslavia; 1934, Înţelegerea Balcanică: România, Grecia, Turcia, Iugoslavia: garanţia securităţii

frontierelor şi prevenirea acţiunilor revizioniste în S-E Europei.