ZIUA NATO, SĂRBĂTORITĂ LA MApN

ANUL XXV NR. 14 (1.350) 6 – 12 APRILIE 2016 24 PAGINI 1,20 LEI DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859 EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

7 APRILIE – 135 DE ANI DE |NV~}~M@NT DE ARTILERIE {I GENIU

Foto

: Eug

en M

ihai

FOTOREPORTAJ

7

Focuri pe cerul Smârdanului

Săptămâna trecută, aviatorii de la Baza 95 Aeriană Erou căpitan aviator Alexandru

Şerbănescu au executat trageri cu armamentul de bord al avioanelor IAR-99 Şoim şi al elicopterelor IAR-330 SOCAT, în poligonul Smârdan. Pregătirea unor astfel de misiuni implică mult efort şi concen-trare, precum şi multe antrenamente prealabile.

INTERVIU LINIA ÎNTÂI

12-134-5

Sunt luptători. Sunt bărbaţi puternici care nu se tem atunci când ies în patrule şi

unde la orice pas se întâlnesc cu pericolul. Pentru militarii Batalionului de Infanterie Pro- tecţia Forţei Călugăreni, emoţiile, atunci când se află în misiune, nu-şi au locul. În acele mo-mente concentrarea este maximă.

Premieră în Afganistan

Aniversare

Vineri, 1 aprilie, a avut loc ceremonia sărbătoririi a 110 ani de la înfiinţarea Centrului de Instruire

pentru Infanterie şi Vânători de Munte Constantin Brâncoveanu, din Făgăraş (CIIVM). Punctul culminant al activităţii l-a reprezentat decorarea Drapelului de Luptă al CIIVM cu Emblema de Onoare a Statului Major General, ca semn de apreciere a profesionalismului manifestat de personalul militar şi civil al instituţiei. Cel care a ataşat distincţia la flamura tricoloră a Centrului

a fost generalul de brigadă Dorin Ioniţă, locţiitorul pentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major al Forţelor Terestre, care a menţionat, elogios, că de-a lungul timpului, Centrul şi-a măsurat existenţa nu în ani, ci în zeci de generaţii de tineri, care, odată ieşiţi de pe băncile şcolii, s-au dăruit patriei şi Armatei României.

La acest moment festiv au luat parte generali, ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti, personal civil contractual din unitate, membri ai admi-nistraţiei publice locale, foşti comandanţi ai instituţiei, precum şi reprezentanţi ai bisericii. Celor care au dat curs invitaţiei gazdelor li s-au pregătit ateliere în care cursanţi şi angajaţi ai CIIVM au prezentat tehnica militară folosită la instrucţie ori sălile de specialitate.

Locotenent Valentin Rupa-Mic

ZIUA NATO, SĂRBĂTORITĂ LA MApN6

Este important să asigurăm o creştere reală a capacităţii

de apărare naţională

Mihnea Motoc, ministrul apărării naţionale:

Observatorul militar Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016 2

EVENIMENTuZiua NATO, aniversată în ţară. Academia Forţelor

Terestre Nicolae Bălcescu, din Sibiu, a desfăşurat, recent, mai multe activităţi cultural-artistice dedicate Zilei NATO. Manifestările au debutat vineri, 1 aprilie, pe platoul AFT, unde au fost evocate momentele principale ale evoluţiei Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, continuând în Aula academiei, unde a avut loc un simpozion referitor la actualitatea şi perspectivele Alianţei, dar şi o scurtă prezentare a rolului României în structurile NATO. Du-minică, 3 aprilie, activităţile au continuat cu ceremonia de arborare a drapelelor României şi NATO. De aseme-nea, în perioada 28 martie-8 aprilie, muzeul academiei găzduieşte expoziţia foto-documentară Participarea armatei române la misiunile sub egida NATO, iar Biblioteca Universitară Sorin Ioan realizează o expoziţie de carte dedicată Zilei NATO.

Sub genericul Ziua NATO, Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I a realizat expoziţia itinerantă al cărei vernisaj s-a realizat în prima zi a acestei luni, prin coo-perarea cu Cercul Militar din Braşov. La vernisarea expo-ziţiei au participat elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 12, şi Şcoala Gimnazială nr. 9, ambele din Braşov, de la Asociaţia Salvaţi Copiii din localitate, un grup de studenţi de la Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă şi militari de la Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa.

O ceremonie prilejuită de sărbătorirea a 67 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice şi a 12 ani de la aderarea României la NATO a avut loc şi la Batalionul 812 Infanterie Bistriţa. Activitatea a fost condusă de co-mandantul Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan, colonel Iulian Berdilă, în prezenţa prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Victor Frenţ, a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna, precum şi a numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor siste-mului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din garnizoană.

Tot cu această ocazie, la Comandamentul Diviziei 2 Infanterie Getica, s-a desfăşurat o ceremonie milita-ră în cadrul căreia au fost arborate drapelul naţional şi drapelul NATO şi au fost intonate imnurile României şi al Alianţei Nord-Atlantice. Activitatea s-a încheiat cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria mi-litarilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii. Activităţi similare au mai avut loc şi la comandamentul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa din Braşov, în unităţile subordonate Forţelor Navale române, precum şi în alte garnizoane din ţară. (Locotenent-colonel Dorinel Cotea, locotenent-colonel Florin Apăfăian, locotenent Flavia Şandru, Valeria Bălescu)uSărbătoare la Timişoara. Vineri, 1 aprilie, Bata-

lionul 32 Infan terie Mircea, din Timişoara, a sărbătorit, la sediul unităţii, 133 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej, a fost organizată Ziua Porţilor Deschise. La activitate au luat parte comandantul Brigăzii 18 Infanterie Banat, colonel Cristian Dinulică, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi ai unor instituţii de învăţământ, elevi, precum şi numeroşi localnici.

În cadrul manifestării, comandantul batalionului gazdă Mircea, Daniel Pop, a conferit medalii şi diplome. Printre cei mai curioşi vizitatori ai unităţii s-au numă-rat şcolarii. Ei au fost încântaţi să viziteze standurile cu tehnică, armament, aparatură şi echipament folosite de militarii bănăţeni, să afle modul de funcţionare şi între-buinţare al acestora. Atracţia principală a fost, ca de obi-cei, mini-poligonul amenajat de cercetaşii batalionului pentru prezentarea modului de supravieţuire şi de trai în condiţii de izolare. Entuziasmul a devenit seriozitate în sala de tradiţii de luptă a unităţii, loc în care elevii au parcurs o lecţie scurtă de istorie încercată a batalionului. (Maior Cristian Laurenţiu Andruşco)

GARNIZOANA ROMÂNIA

Cooperare bilaterală

Un model de educaţie

Viceministrul turc al apără-rii, Şuay Alpay, a fost primit

marţi, 5 aprilie, la sediul MApN, de ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc.

Discuţiile dintre cei doi ofi-ciali s-au axat pe colaborarea în context aliat şi bilateral, cu ac-cent pe cooperarea în domeniul industriei de apărare. În context, ministrul Mihnea Motoc a evi-denţiat că semnarea Acordului între Guvernul Republicii Turcia şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul indus-triei de apărare, în luna mai a anului 2015, este un pas impor-tant în relansarea cooperării pe această dimensiune. De aseme-nea, a fost exprimat interesul pentru continuarea organizării Întâlnirilor româno-turce pentru cooperare în domeniul industriei de apărare, în comun cu respon-sabilii din Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiei cu Mediul de Afaceri. n

Foto

: Dan

iel I

ancu

Dialog româno-

turc

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

uBucureşti. Joi, 31 martie, în Secţia Chirurgie Toracică din Spitalul Universitar de Urgenţă

Militar Central Dr. Carol Davila s-a realizat, în premieră pentru sistemul medical din România,

intervenţia chirurgicală de rezecţie a unui segment tumoral mare, excavat şi extins dorsal

în lobul superior pulmonar drept şi la nivelul apical al lobului inferior drept. Pentru realizarea aerostazei s-a utilizat un dispozitiv medical care asigură eliberarea în câmpul operator, complet automatizat, a unei soluţii de fibrină autologă,

dispozitiv care a intrat în dotarea secţiei în luna ianuarie a acestui an.

Intervenţia chirurgicală a fost efectuată la un pacient în vârstă de 76 de ani. Datorită atât

procedurilor chirurgicale pentru care a optat echipa de medici condusă de colonel medic dr.

Constantin Grozavu, medic primar Chirurgie toracică şi Chirurgie generală, cât şi a tehnicii

şi dispozitivelor medicale de ultimă generaţie, operaţia s-a desfăşurat fără evenimente care ar fi

putut pune în pericol viaţa pacientului.Locotenent-colonel Oana Ciobanu

DIXI !Facem parte din cea mai puternică alianţă militară din istorie, iar astăzi România are garanţiile internaţionale de securitate pe care nu le-a avut niciodată.

Mihnea MotocMinistrul apărării naţionale

Sursa: Facebook

Luni, 4 aprilie, ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, l-a pri-mit, la sediul MApN, pe Excelenţa

Sa Hamid Moayyer, ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucureşti.

Pe parcursul întâlnirii, au fost dis-cutate stadiul şi perspectivele de dez-voltare a relaţiilor bilaterale şi evoluţiile

din contextul regional şi internaţional de securitate, cu accent pe Orientul Mijlociu, Siria şi criza refugiaţilor. Ministrul apărării naţionale a subliniat faptul că ridicarea sancţiunilor interna-ţionale şi declararea Zilei Implementării Planului Comun şi Cuprinzător de Acţiune, la începutul acestui an,

creează condiţii favorabile reluării cooperării bilaterale româno-iraniene în domenii de interes pentru ambele părţi. Referitor la Siria, ambele părţi au subliniat importanţa aplicării acordului de încetare a focului şi necesitatea ac-celerării eforturilor pentru identificarea unei soluţii politice la actuala criză. n

Membrii comunităţii Academiei Forţelor

Terestre Nicolae Bălcescu au primit, în prima zi din aprilie, vizita secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea cali-tăţii vieţii personalului, Otilia Sava. Cu acest prilej, secretarul de stat s-a în-tâlnit cu studenţii acade-miei pentru a evoca jertfa veteranilor de război şi

a sublinia respectul pe care îl datorăm acestora. De asemenea, oaspetele a vizitat spaţiile în care studenţii militari sibieni îşi desăvârşesc pregătirea academică, sălile de semi-narii, amfiteatrele, labora-toarele dedicate cercetării ştiinţifice, dar şi spaţiile destinate pregătirii mili-tare şi sportive, precum terenurile, sala de sport şi bazinul de înot.

La finalul întâlnirii, secretarul de stat Otilia Sava a apreciat că a întâlnit în instituţia si-biană un model veritabil de educaţie şi inspiraţie, mulţumindu-le tuturor celor care îşi aduc zilnic contribuţia la formarea viitoarelor generaţii de ofiţeri. n

Locotenent Ştefania-Flavia Şandru

Joi, 31 martie, ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, s-a

întâlnit cu membrii Consorţiului universitar al instituţiilor de învăţă-mânt superior militar din România.

Constituit în baza Legii consor-ţiilor universitare nr. 287/2004, cu o componenţă care include toate cele cinci universităţi şi academii militare, consorţiul are ca scop asigurarea condiţiilor pentru dez-voltarea şi implementarea unor programe de studii, desfăşurate în parteneriat, astfel încât fiecare dintre acestea să asigure nivelul de competenţe profesionale şi trans-versale conforme programelor ab-solvite anterior.

Ministrul apărării naţionale a ex-primat sprijinul pentru organizarea şi funcţionarea Consorţiului, evi-denţiind rolul important şi obiec-tivele majore care îi revin pentru cuplarea mai eficientă a învăţămân-tului la nevoile sistemului militar, alinierea procesului de formare şi dezvoltare profesională a persona-lului militar la standardele avansa-te din NATO şi UE şi introducerea abordărilor novatoare în domeniul învăţământului superior militar. Consorţiul universitar al instituţiilor de învăţământ superior militar este compus din Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu, Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov, Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanţa şi Academia Tehnică Militară din Bucureşti. n

3Observatorul militarNr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

GARNIZOANA ROMÂNIAuÎntâlnire la SMFT. Statul Major al Forţelor Terestre

a găzduit vineri, 1 aprilie, prima întâlnire cu o personali-tate a vieţii publice. Primul invitat al acestui şir de activi-tăţi a fost generalul (ret) Nicolae Spiroiu, fost ministru al apărării naţionale în perioada 1991-1994.

Cu acest prilej, generalul (ret) Spiroiu a dăruit, pen-tru muzeul SMFT, o sabie de cavalerie, model 1822, pri-mită de la Academia Militară de la Saint Cyr, şi o puşcă din 1936, folosită de armata franceză în cel de Al Doilea Război Mondial. Alocuţiunile au cuprins poveştile ce-lor două arme, dar şi istorii ale începutului de drum al armatei române de după 1989. La finalul activităţii, generalul-maior Dumitru Scarlat, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, a înmânat invitatului Emblema de Onoare a Statului Major al Forţelor Terestre. De aseme-nea, generalul (ret) Spiroiu a participat şi la o ceremo-nie de înaintare în grad, alături de şeful SMFT. Astfel de întâlniri vor fi organizate lunar, iar subiectele abordate vor fi de interes general. (Plutonier-major Sonia Raicu)uReconfirmarea valorii Academia Forţelor

Terestre. În urma evaluării instituţionale externe a cali-tăţii educaţiei, realizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), Consiliul ARACIS a apreciat că Academia Forţelor Terestre îndepli-neşte toate cerinţele normative obligatorii pentru orga-nizarea unui învăţământ de calitate, motiv pentru care, în şedinţa din 31 martie, a avizat acordarea calificativu-lui Grad de încredere ridicat instituţiei sibiene. Cu acelaşi prilej, programele de studii Managementul organizaţiei şi Administraţie publică au fost apreciate cu calificativul Încredere. (Maior Daniel Dorobanţu)uSchimb de comandă. Joi, 31 martie, la Batalionul

21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii, între co-între co-mandantul batalionului, colonel Ovidiu Conduruţă, şi locţiitorul comandantului batalionului, locotenent-colonel Adrian Buzea. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa comandantului Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, general de brigadă Tudorică Petrache, a locţiitorului comandantului brigăzii, colonel Florin Stan, a reprezentanţilor autorităţilor publice locale din localităţile Predeal, Sinaia, Buşteni, Azuga şi Râşnov. uRelocare temporară. Baza 71 Aeriană de la

Câmpia Turzii a relocat, temporar, activităţile legate de operarea aeronavelor MiG-21 LanceR la Baza 95 Aeriană din Bacău. Aeronavele au aterizat miercuri, 30 martie, pe aerodromul moldav. La pista de decolare-aterizare de la Câmpia Turzii urmează a fi efectuate lucrări de repara-ţii. Reluarea activităţii de zbor pe aerodromul transilvan se va realiza imediat după finalizarea acestor acţiuni. (Plutonier-adjutant Lucian Irimia)uLuna plantării arborilor. Penultima zi a lunii lui

mărţişor a fost dedicată plantării arborilor. La acţiunea comună de plantare a puieţilor, de pe păşunea Ciugud-Alba, au fost prezente şi două plutoane de elevi de cla-sa a X-a din Colegiului Național Militar Mihai Viteazul,

însoţiţi de plutonierul-adjutant Ovidiu Ştef. Timp de cinci ore, elevii în uniformă au participat la un briefing de in-formare privind importanţa aurului verde, a proiectelor pentru salvarea pădurilor şi au răsădit 200 de puieţi de pin, contribuind entuziaşti la manifestarea Luna plantării arborilor – 15 martie-15 aprilie. (Daniela Filimon)uExerciţiu. Miercuri, 30 martie, la Batalionul 32

Infanterie Mircea s-a desfăşurat exerciţiul de rezolvare a unei situaţii tactice – Urgenţe Civile. Acesta face parte din activităţile planificate anual de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat al judeţului Timiş, în scopul intervenţiei prin cooperare cu structuri ale batalionului. Procedurile şi tehnicile tactice, modul de acordare a pri-mului ajutor militarilor afectaţi, viabilitatea planurilor de cooperare şi a planurilor de intervenţie au reprezentat câteva din obiectivele urmărite cu această ocazie.

Foto

: plu

toni

er-a

djut

ant E

ugen

Mih

ai

Securitate şi bună guvernare, la Colegiul Naţional de Apărare

Întrevedere

Facilităţi pentru militari

Ministrul apărării naţio-nale, Mihnea Motoc, a participat luni, 4 apri-

lie, la deschiderea Programului postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională conti-nuă Securitate şi bună guverna-re, la sediul Colegiului Naţional de Apărare.

Ministrul Mihnea Motoc i-a salutat, în cuvântul său, pe par-ticipanţii la program, le-a urat succes şi a apreciat că domeniile principale de instruire - studii de securitate, relaţii internaţionale şi bună guvernare - deşi familiare pentru cursanţi, îşi vor pune am-prenta pe activitatea lor viitoare.

Oficialul MApN a subliniat importanţa realizării unei culturi de securitate în rândul persoanelor cu funcţii de decizie din sectoare multiple ale societăţii, necesară atât pentru implementarea, cât şi pentru înţelegerea şi susţine-rea acordului politic naţional de asigurare, de anul viitor, a unei alocări bugetare pentru apărare de doi la sută din Produsul Intern Brut şi men-

ţinerea acesteia pentru cel puţin încă o decadă.

Este greu de vorbit despre o apărare credibilă fără resurse adecvate. Avem nevoie să in-vestim prioritar în multe dome-nii pentru a converge mai rapid cu media europeană, dar nimic

din toate acestea nu are sens dacă nu le realizăm prin inves-tiţii solide în apărare, a spus ministrul apărării naţionale.

Ministrul Mihnea Motoc a mai subliniat că un alt palier de importanţă esenţială pe care am acţionat cu consecvenţă în

relaţiile cu partenerii noştri a fost implementarea unor decizii ma-jore privind consacrarea posturii întărite de descurajare şi apărare a NATO, axată pe o prezenţă aliată avansată pe flancul estic, decizii care încep să se concreti-zeze încă de anul acesta. n

Ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, s-a întâlnit joi, 31 martie, cu

experţi din alte ministere, din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi cu reprezentanţi ai mediului asociativ al militarilor în rezer-vă pentru o nouă rundă de consultări pe tema măsurilor necesare creşterii calităţii vieţii militarilor.

Ministrul Motoc a prezentat stadiul planurilor de elaborare a principalelor măsuri referitoare la constituirea unui fond de locuinţe de serviciu, intenţia de aplicare a unei grile realiste şi echitabile pentru stabilirea compensaţiilor pentru chirie, construirea de baze militare cu facilităţi sociale şi realizarea unui centru medico-social pentru veterani şi militarii în rezervă şi retragere.

Referitor la primul aspect, ministrul apărării naţionale le-a adus în atenţie celor prezenţi soluţiile luate în calcul până în acest moment de experţii mi-nisterului, necesare demarării, încă de anul acesta, a unui proiect de creştere a

fondului de locuinţe de serviciu, acţiune ce s-ar putea derula pe o perioadă de zece ani şi ar duce la diminuarea sub-stanţială a fondurilor bugetare destinate plăţii compensaţiilor pentru chirie. În plus, ar fi o investiţie de capital solidă ce ar rămâne în patrimoniul statului. Se are în vedere astfel ca, până în 2026, în fondul locativ al ministerului să intre peste 12.000 de unităţi, prin achiziţie, construire sau transferare, a spus Mihnea Motoc.

A doua componentă vizează aplica-rea unei grile de criterii realiste şi echi-tabile pentru stabilirea compensaţiei pentru chirie. Ministrul a accentuat ne-cesitatea găsirii unei formule mai bune, în special pentru militarii tineri, pentru a ajusta suma primită într-o manieră rezonabilă, în funcţie de categoria de personal, rangul garnizoanei şi numărul de persoane aflate în întreţinere.

Ministrul apărării naţionale a subli-niat intenţia instituţiei militare de a de-mara un proiect de construire de baze militare care să includă facilităţi sociale,

prima vizată fiind unitatea militară a Forţelor Aeriene de lângă Feteşti. Ideea este să pornim cu construcţii standardi-zate, care să facă mai uşoară transferarea lor ca soluţie şi pentru alte baze, având costuri diminuate, a spus Mihnea Motoc.

Ministrul apărării naţionale le-a adus la cunoştinţă celor prezenţi po-sibilitatea implementării în viitorul apropiat, în colaborare cu Primăria sectorului 4, a unui proiect prin care va fi construit un centru sociomedical destinat persoanelor vârstnice (vete-rani de război, cadre militare în rezervă şi retragere, dar şi persoane civile), pe un teren al MApN, din fondurile admi-nistraţiei publice locale.

Activitatea de joia trecută este a patra de acest fel şi are ca obiectiv să ofere cadrul de exprimare a unor opinii competente din mediul exterior siste-mului instituţional militar, care, ulterior, să fie valorificate şi materializate în soluţii concrete de adaptare a normelor legislative. n

Vizită la MApNComandantul Flotei a şasea americană şi

adjunct al comandantului Forţelor Navale ale SUA în Europa, viceamiral James G. Foggo, a fost primit, marţi, 5 aprilie, la sediul MApN, de ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au analizat stadiul implementării proiectelor din cadrul Iniţiativei SUA de Reasigurare Europeană (ERI), a măsurilor de asigurare în domeniul maritim şi priorităţile aliate în perspectiva Summitului NATO de la Varşovia, cu accent pe consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic.

În context, ministrul Mihnea Motoc a subliniat importanţa cuprinderii adecvate a regiunii Mării Negre în acest proiect aliat, vizând întărirea securităţii în Estul spaţiului euroatlantic, ca parte a procesului general de întărire a posturii de apărare şi descurajare a Alianţei în noul mediu de securitate. n

Şi avem o şansă să ajungem la o asemenea viziune, înţelegere şi definiţie comune în do-cumentul programatic care este în pregătire şi care va fi, cel mai probabil, adoptat la Consiliul European din iunie, anume Strategia Globală a Uniunii Europene, la care, desigur, am contri-buit, din start, cu idei şi în care investim sprijin politic. Cea de-a doua chestiune care ar trebui urmărită cu prioritate acum este ideea de a utiliza cadrul european şi cel NATO pentru a facilita dezvoltarea şi utilizarea în comun a ca-pabilităţilor militare.

În cadrul UE, participăm la iniţiativa Pooling and Sharing. La nivelul NATO, există iniţiativa de apărare inteligentă Smart Defense. România insistă pentru coerenţa între cele două procese, pentru complementaritatea lor şi evitarea du-blajelor. Deci nu vedem util şi prioritar, în aceas-tă etapă, să gândim structuri noi neapărat.

Aţi spus, în februarie, că vă doriţi colabo-rări cu producători de armament din ţări precum SUA, Turcia, Marea Britanie, care să producă în România, în cooperare cu producătorii locali de armament. S-a finalizat ceva din aceste discuţii?

de la Varşovia, care se va consuma la Bucureşti, la sfârşitul acestei luni. Găzduim reuniunea directorilor politici pentru apărare din statele aliate şi vom vedea, deja, degajându-se unele opţiuni mai clare, legate de agenda de la Varşovia; următoarea etapă importantă este reuniunea ministerială a apărării de dinaintea summitului, cea din iunie, de la Bruxelles şi, de asemenea, reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor NATO, în luna mai.

Trecem la o altă decizie sau o idee poli-tică ce a început să-şi facă loc în Europa, o forţă de apărare comună a Uniunii Europene. Este România pro sau contra? Avem NATO, până la urmă.Da, sigur, Tratatul de la Lisabona evocă

dezvoltarea unei politici europene de securi-tate şi apărare şi nu exclude ideea de apărare europeană în perspectivă. Nouă ni se par importante două lucruri de făcut la ora actuală în acest plan de preocupări în Uniunea Euro-peană. Primul este cristalizarea unei viziuni şi unei înţelegeri comune asupra ameninţărilor şi riscurilor pe care le percepem noi ca Uniune Europeană, ca atare, în mediul contemporan.

Este una dintre raţiuni. Cealaltă este aceea că, în condiţiile în care s-a investit enorm în flexibilitatea forţelor, conceptul de apărare modernă, care este promovat la nivelul NATO, nu se axează pe prezenţe permanente, fie de trupe, fie de echipamente, nu este static, ci unul dinamic şi merge foarte mult în direcţia identificării prealabile a forţelor care ar urma să intre în acţiune, fie în termen foarte scurt, fie în completare, într-un timp rezonabil, pe planuri foarte precise de compunere a acestor forţe şi, respectiv, exersarea continuă atât a comenzii şi controlului în acest format integrat, cât şi a abi-lităţii de a îndeplini misiunile de tip Articolul 5.

Practic, acesta este unul dintre obiectivele importante ale programului de exerciţii avut în vedere. Deci nu este vorba de a indisponibiliza trupe şi echipamente pe durate foarte mari, ci de a le avea la îndemână.

Aţi vorbit, deseori, despre măsurile le-gate de contracararea războiului hibrid şi a propagandei. Presupun că este tot o aşteptare a României.Da, a României şi a Alianţei. Face parte din

pachetul de rezultate aşteptat. Includeţi, deci, apărarea cibernetică. Adăugaţi limpezirea perspectivelor de prezenţă internaţională pentru stabilizarea Afganistanului, care se va întâmpla dincolo de sfârşitul acestui an – su-biect de mare interes şi pentru noi, inclusiv pentru a putea să ne planificăm corespunzător disponibilul de forţe. Pentru anul acesta, am menţinut o prezenţă în jurul a 650 de militari în misiunea Resolute Support, în urma unei decizii, relativ din scurt, pentru că s-a constatat că, deşi forţele armate şi de securitate afgane cresc şi se consolidează, mediul de securitate de acolo rămâne dificil: actorii non-statali aflaţi în competiţie în Afganistan se înmulţesc şi, deci, este posibil şi este bine să ştim, cât mai exact cu putinţă, ce tip de prezenţă va fi necesară în continuare în Afganistan. Adăugaţi aici şi faptul că se va discuta, din nou, despre angajamen-tul pentru apărare - The Defense Pledge, acel obiectiv de atingere a 2% din PIB, ca alocare pentru sfera apărării. Dincolo de aceasta, în cadrul celor două procente, se doreşte dirijarea unui minimum de 20% din resursele bugetare pentru achiziţii, ceea ce anul acesta am reuşit foarte bine în cadrul bugetului MApN – anume ne situăm la 28,8% pentru achiziţii. De aseme-nea, viitorul parteneriatelor va fi în discuţie. V-aş invita să urmărim un moment, foarte pro-babil, definitoriu pentru agenda Summitului

Domnule ministru, se apropie Summitul de la Varşovia, de la care România are aşteptări mari. Ce înseamnă noi anga-jamente aliate de asigurare şi adaptare, din perspectiva României? Mizele principale pentru România de la

Summitul de la Varşovia sunt, în primul rând, trecerea Alianţei de la o politică de asigurare-reasigurare, cea decisă şi implementată de la Summitul din Ţara Galilor, din 2014, la o poli-tică de adaptare strategică, pe termen lung, a Alianţei atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud. Aşteptările noastre sunt ca, la Varşovia, să se afirme politic postura robustă de apărare şi descurajare a Alianţei, iar în cadrul acesteia, aşteptăm consacrarea acelei idei de prezenţă aliată avansată pe întreg flan-cul estic atât în nordul, cât şi în sud-estul său, în zona noastră de la Marea Neagră, corelată cu un plan robust de exerciţii. Deci, până la Varşo-via, aceste lucruri, care par conceptuale astăzi, vor trebui să primească o traducere concretă în realităţi din teren. În sfera terestră, ceea ce avem în vedere este o prezenţă de nivel bri-gadă multinaţională, bazată pe o contribuţie românească, posibil şi pe o postură de naţiune-cadru, pe care ar exercita-o România, la care s-ar adăuga ajutoare din partea unor aliaţi care deja sunt prezenţi de o manieră persistentă la exerciţiile intensificate din ultima vreme. Am în vedere, în primul rând, Statele Unite, dar avem contacte şi cu alţi aliaţi interesaţi şi discutăm cu vecinii noştri bulgari care, de altfel, intră în sfera de integrare a Comandamentului multinaţio-nal de divizie sud-est, găzduit de Bucureşti.

Dacă înţeleg bine, această brigadă multi-naţională despre care vorbiţi s-ar sprijini pe forţele româneşti şi ar trebui să aibă o componentă aliată în diverse proporţii.Exact, vorbim despre forţele româneşti care

ar fi afiliate la Comandamentul multinaţional de divizie sud-est. Conceptul este susţinut şi, de fapt, credibilizat, într-o foarte mare măsură, de bugetarea unei prezenţe de brigadă meca-nizată suplimentară a Statelor Unite, începând de la sfârşitul acestui an, şi care va asigura, în diverse configuraţii, participare cu efective, dar şi echipamente dintre cele mai moderne, aflate în dotarea armatei americane.

Trebuie avut în vedere să nu se încalce cadrul diplomatic NATO-Rusia, care nu permite aliaţilor să staţioneze trupe în zonă.

Este important să asigurăm

o creştere reală a capacităţii de apărare

naţională

Observatorul militar Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 20164

INTERVIUMihnea Motoc, ministrul apărării naţionale:

deschisă şi unor riverani care nu sunt aliaţi, dar sunt parteneri, cum ar fi Ucraina sau Georgia, şi va fi, desigur, deschisă şi unor aliaţi care sunt prezenţi într-o manieră persistentă, constantă, la Marea Neagră, la exerciţii sau vizitări ale porturi-lor şi mă refer, în primul rând, la Statele Unite.

Vorbim de SUA, care trebuie să respecte rigorile Convenţiei de la Montreaux...Categoric, întreaga iniţiativă şi întreaga re-

flecţie din spatele acesteia sunt puse în spectrul defensiv şi, în acelaşi timp, sub cerinţele de res-pectare a legalităţii internaţionale şi a specificu-lui acesteia la Marea Neagră, în speţă Convenţia de la Montreaux. Sperăm să fie posibil ca la Summitul de la Varşovia să poată fi anunţată o iniţiativă suficient de articulată la Marea Neagră.

Ce înseamnă o deschidere a acestei ini-ţiative către Ucraina şi Georgia? Vorbim de participarea unor nave ucrainene şi georgiene la acest tip de exerciţiu sau ar însemna şi mai mult?Există precedente de participare la exerciţii

în diversele sfere, terestru, aerian, naval şi cu parteneri. Acest lucru s-a făcut până acum şi în aceşti parametri este gândită o posibilă coop-tare, o deschidere faţă de cei doi parteneri rive-rani menţionaţi. Există, de asemenea, semnale care indică interes din partea lor de a se alătura la acest tip de platformă integrată, de platfor-mă coagulată de exerciţii.

Totul spre nemulţumirea Rusiei. Aţi avut contacte formale în ceea ce priveşte constituirea unei prezenţe navale aliate NATO în Marea Neagră?Nu, desigur, pentru că suntem într-un re-

gim restrictiv în privinţa contactelor politice şi militare la nivelul Alianţei, în ce priveşte Fe-deraţia Rusă, dar aş dori să subliniez, în primul rând, faptul că aceste iniţiative nu sunt îndrep-tate împotriva cuiva, nu vizează pe cineva în mod anume, fie că vorbim de Federaţia Rusă sau de altcineva. Este vorba de exersarea unui anumit tip necesar de pregătire într-un context de securitate pe care îl ştim ca fiind dificil.

Cred că este important să asigurăm o creş-tere reală a capacităţii de apărare naţională, pentru că în primul rând pe aceasta ne bazăm, acest lucru este cerut de un articol mai puţin cunoscut sau mai puţin invocat al tratatului care stă la baza NATO, anume Articolul 4, deci încer-căm să ne bazăm pe capabilităţile noastre şi, în acelaşi timp, să fim cât mai interoperabili, cât mai pregătiţi şi apţi să primim suportul de soli-daritate aliată la care se lucrează în prezent. n

Aţi anunţat şi o altă achiziţie de avioane F16. Care este calendarul de achiziţie pentru ele?Anul acesta ar urma să intre în dotarea Forţe-

lor Aeriene române primele aparate F16. O par-te vor fi aduse în septembrie, iar restul spre sfâr-şitul anului. În acelaşi timp, 2016 este consacrat pregătirii procedurilor necesare lansării atribuirii unei achiziţii pentru cea de-a doua escadrilă de avioane F16. Sunt necesare o serie de proceduri, de aprobări interne. În primul rând, identificarea disponibilului de noi aparate din dotarea forţe-lor aliaţilor noştri. Ştim că este un context în care cererea este mare şi o escadrilă disponibilă nu este chiar aşa la îndemână.

În prezent, suntem în aşteptarea unor răspunsuri la o scrisoare pe care am trimis-o circular, pentru informaţii despre disponibilul de astfel de aparate, după care, sigur, sunt o serie de acorduri ce trebuie încheiate, în primul rând cu SUA, care deţine o parte importantă din pachetul informatic, din serviciile necesare operării aparatelor F16, şi, apoi, acordurile necesare cu acel partener care este dispus şi are posibilitatea să ofere următoarele aparate pentru Forţele noastre Aeriene.

Ce ne puteţi spune despre o eventuală prezenţă navală aliată NATO la Marea Neagră?Este o iniţiativă în derulare, care se referă la

componenta maritimă a concepţiei moderne de apărare, pe care o propune NATO pentru flancul estic. Este vorba de o prezenţă aliată avansată, care să fie rotaţională, deci cvasiper-manentă, cu caracter multinaţional şi cu posi-bilitatea de a primi întăririle corespunzătoare în volum suficient şi cu grad de disponibilitate necesar pentru îndeplinirea misiunilor. Această abordare care, cu mare probabilitate, va fi consacrată politic şi formal la Summitul de la Varşovia, se referă la toate spaţiile de interes operaţional - terestru, aerian şi naval.

Deci ceea ce încercăm să punem la punct până la Varşovia, în plan terestru, este o prezen-ţă rotaţională de nivel brigadă multinaţională, care înseamnă, în primul rând, un cadru robust de exerciţii. Încercăm să-l reproducem şi în di-mensiunea maritimă, la Marea Neagră. Nu este vorba de altceva decât de a porni de la capabili-tăţile existente, de la experienţa acumulată de-a lungul unui număr considerabil de exerciţii în format aliat care s-au desfăşurat în ultima vreme, inclusiv în cadrul măsurilor de asigurare lansate după Summitul de la Newport. Practic, avem în vedere o platformă de exerciţii navale, care să presupună o rotaţie continuă şi să însemne un continuum de exerciţii şi o prezenţă aliată sufici-ent de semnificativă la aceste exerciţii la Marea Neagră. Am discutat parametrii politico-militari ai unei asemenea platforme în primul rând cu aliaţii riverani. În principiu, formula va fi

vom opri. Există şi producători de anvergură care au posibilitatea să vină cu oferte poate şi mai atractive la toate categoriile de vehicule pe care le-am menţionat, nu numai la trans-portoarele blindate 8x8. Sunt câteva companii care fabrică produse din cel puţin două dintre aceste trei categorii, dacă nu chiar unele care acoperă întreaga gamă de produse. Practic, de aceea ne raportăm la producători de renume mondial, pentru că ei au capabilităţile acestea. În ceea ce priveşte industria de apărare naţi-onală, există o serie de posibilităţi pe diverse secvenţe din acest portofoliu de nevoie de înzestrare cu vehicule. Bineînţeles că va depin-de foarte mult de opţiunea partenerului selec-tat asupra modului de realizare a investiţiei în România.

Aţi lansat licitaţia pentru modernizarea fregatelor. Au început să apară ofertele? Ne aflăm încă la prima etapă. Am lansat în

SEAP anunţul, ne aşteptăm să apară ofertele. În această primă etapă se va realiza o anumită selecţie. Suntem într-o procedură de licitaţie restrânsă, în care dorim să concureze acei pro-ducători care au forţa economico-financiară presupusă de asemenea operaţiuni, precum şi expertiză în ceea ce priveşte producerea de sisteme de comandă şi control pentru Forţele Navale, respectiv de sisteme de integrare a acestora în cadrul conceptului de luptă navală.

Deci sunt mai multe precondiţii care tre-buie îndeplinite, cu o precizare importantă: condiţia majoră impusă din start de partea română este ca lucrările de modernizare să se realizeze în România, ceea ce înseamnă posi-bilităţi mai mari de antrenare a unor operatori economici de la noi, a unor integratori – să spunem, intermediari, posibil şantiere navale – şi, sigur, raţiunea-primă pentru impunerea acestei condiţii este una de securitate, ideea de a păstra în disponibilitate operaţională aceste nave.

Pentru Forţele Navale luaţi în calcul şi alte achiziţii? Poate un submarin?Anul acesta, în domeniul naval, ne gândim

la opţiunile pentru achiziţionarea unor cor-vete multifuncţionale, în perspectiva anilor ce vin. Acest tip de înzestrare este prins în programul Armata României 2027 şi, probabil, în 2016 ne vom concentra pe studierea opţi-unilor disponibile, a tipului de contract care ne-ar servi cel mai bine şi vom degaja nişte soluţii spre finalul anului.

În privinţa submarinului trebuie să ne gândim, în primul rând, la cel pe care îl avem, la Delfinul. Nu putem acţiona înainte să ne lămurim, printr-un studiu pe care îl avem în vedere, cu privire la starea sa actuală. Este o capacitate de care dispunem şi pe care ar trebui să o revitalizăm.

Am demarat discuţiile pe care le evocam în februarie cu aproape toţi producătorii de renu-me cu care dorim să implementăm una dintre coordonatele strategice pe linie de înzestrare, anume o parte importantă a achiziţiilor să se facă de o manieră care să genereze efecte în economia românească, în industria noastră de apărare. Deci căutăm soluţii cu preluarea, în cea mai mare măsură posibilă şi convenabilă pentru aceşti producători, a fabricaţiei şi pro-ducţiei în ţară. Aceasta este o abordare care trebuie văzută în cuplaj şi cu un alt principiu de care încercăm să ne ţinem în materia achiziţii-lor în anul acesta şi în cei ce vin, anume o abor-dare un pic mai strategică, mai pe termen lung, privilegierea unor acorduri-cadru, de pildă, de achiziţie pe perioade până la zece ani. De ce? Avem o previzibilitate, o credibilitate mai mare în plan bugetar, în condiţiile existenţei nu numai a acordului politic transpartinic pentru alocarea de anul viitor a 2% din PIB pentru apărare şi menţinerea pe zece ani, dar avem şi instrumente mai bune de proiecţie bugetar-fiscală multianuală.

Puteţi oferi un exemplu de astfel de acord multianual, un acord-cadru?Încercăm să divizăm resursele bugetare

pentru o achiziţie echilibrată între toate cele trei categorii de forţe. Există o nevoie profundă resimţită de achiziţionarea unei game largi de vehicule pentru Forţele Terestre. Vorbim de transportoare blindate 8x8, de vehicule 4x4 fie pe roţi, fie pe şenile, şi de ceea ce se numesc tehnic platforme multifuncţionale de transport - sunt camioane cu diverse destinaţii pentru uzul armatei, circa 25 de profile diferite. În plus faţă de aceasta, tot la nivelul Forţelor Terestre, avem un proiect de completare a capacităţilor de comunicaţii şi informatică, deci achiziţiona-re de sisteme moderne, dar şi compatibile între ele. Să dezvoltăm acest lucru la nivelul Forţelor Terestre, pornind de la o soluţie tehnică dez-voltată în România şi cu producţie ulterioară implantată, în cea mai mare măsură posibilă – evident, depinde şi de planurile şi analizele acestor investitori – unde, cum şi cât vor dori să aibă o detaşare a producţiei în România.

Când aşteptăm lansarea licitaţiei?Practic, la transportoarele blindate 8x8,

orizontul este scurt. Pentru identificarea unor oferte care se pliază pe aceste cerinţe, dorim ca, la modul ideal, să contractăm acest tip de achiziţii, să înceapă investiţiile anul acesta şi, dacă este posibil, să finanţăm o primă tranşă de astfel de vehicule în 2016.

Deci va fi vorba de un contract-cadru pe un termen mai lung, cu o primă etapă în 2016 – posibil – pentru transportoare blindate. Aşa este. Există foarte multe combinaţii

posibile şi nu aş prejudeca soluţiile la care ne

Observatorul militar 5Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

Foto

: plu

toni

er-a

djut

ant L

ucia

n Iri

mia

Foto

: plu

toni

er-a

djut

ant E

ugen

Mih

ai

Interviu realizat de Cristian Pantazi, redactor-şef HotNews.ro

Interviul integral poate fi citit pe site-ul www.hotnews.ro


EVENIMENT

Căpitan Bogdan [email protected]

Ziua NATO, sărbătorită

la MApNDuminică, 3 aprilie, Ministerul Apărării Naţionale a or-ganizat Ziua NATO în România şi Ziua Porţilor Deschise.

Sunt mai puţin de 100 de zile până la Summitul NATO care va fi organizat la Varşovia, la

8 şi 9 iulie, şi care este considerat a fi un punct de referinţă pentru Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord. Întărirea şi modernizarea sistemului de apărare al NATO vor fi subiectele centrale ale discuţiilor, dar şi implicaţiile pe termen lung ale crizei relaţiilor Alianţei cu Rusia şi paşii ce urmează să fie parcurşi.

În acest context, sărbătorirea, în prima duminică din aprilie, a Zilei NATO în România şi Ziua Por-ţilor Deschise la Ministerul Apărării Naţionale, a atras mulţi bucureş-teni, dornici să vadă sau să revadă sediul ministerului şi expoziţia de tehnică militară organizată cu această ocazie.

Importanţa evenimentului a fost evocată şi de preşedintele ţă-rii, Klaus Iohannis, care a transmis un comunicat de presă prin care a susţinut importanţa aderării României la NATO, unul dintre cele mai remarcabile succese ale politicii externe contemporane a ţării noastre, dar şi jertfa militarilor în misiunile îndeplinite în cadrul Alianţei: În aceste momente solem-ne, se cuvine să aducem un pios omagiu militarilor români care s-au jertfit pentru valorile şi principiile lu-

mii democratice, în cadrul misiunilor şi operaţiilor Alianţei. Exemplul lor de curaj şi devotament, felul în care şi-au slujit ţara necondiţionat, chiar cu preţul propriei vieţi, reprezintă re-pere de demnitate şi onoare pentru noi toţi. Prin modul în care vom şti să milităm şi în viitor pentru valorile civilizaţiei noastre pe care ei le-au apărat, vom dovedi că sacrificiul lor nu a fost în zadar, a transmis şeful statului.

De la ora 9, la sediul MApN, printr-o ceremonie militară, au debutat manifestările dedicate Zilei NATO, în prezenţa ministrului apărării naţionale, Mihnea Motoc, şi a şefului Statului Major General, general Nicolae Ciucă. Exerciţiul de mânuire a armamentului, executat impecabil de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul, a încheiat ceremonia şi a deschis calea către vizitarea sălilor şi expoziţiilor tema-tice organizate în minister.

Grupurile organizate pe loc la punctul de acces au fost conduse de personal militar la locurile stabilite pentru vizitare şi fiecare sală în care accesul a fost permis a avut un ghid care explica celor interesaţi istoria elementelor prezentate. Standul Clubului Sportiv al Armatei Steaua a fost un punct de atracţie, chiar la intrarea în minister, de asemenea şi sala organizată de Editura Militară, cu publicaţii noi, dar şi cu primele publicaţii cu difuzare internă ale

armatei. Desigur, expoziţia de uniforme militare şi standurile de armament prezentat de militari din forţele pentru operaţii speciale au fost chiar de la prima oră greu ac-cesibile, datorită opririi prelungite a celor care au dorit să simtă senzaţia mânuirii armamentului modern din dotarea acestor trupe. Oprirea în Aula ministerului i-a îmbogăţit pe cei care au îndrăznit să o facă, cu informaţii din filmele realizate de Trustul de Presă al MApN, care au rulat continuu pe ecran. Standul interactiv al reporterilor de război a fost în permanenţă asaltat de copiii care, îndrumaţi de locotenentul Cătălina Ţăruş, de la redacţia Pro Patria, au transmis live din zonele de conflict. Tot acolo, exponatele Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare din Departa-mentul pentru Armamente au fost analizate cu atenţie, prin prisma ex-plicaţiilor primite de la inginerii mi-litari, care au participat la cercetarea şi dezvoltarea lor. Ministrul apărării naţionale, însoţit de fiul său, a trecut pe la toate standurile şi a primit ex-plicaţiile oferite cu generozitate de cei prezenţi, interacţionând cu presa şi cei care au vrut să i se adreseze.

După vizionarea expoziţiei interioare, vizitatorii au ieşit pe platoul dedicat tehnicii

şi echipamentelor din dotarea arma-

tei, putând, spre bucuria celor mici, dar şi a celor mari, să intre în maşi-nile de luptă şi să se fotografieze cu militarii care şi-au petrecut duminica alături de concetăţenii noştri.

Bucuria copiilor şi entuziasmul celor care au venit să afle mai multe despre armată au fost destul de convingătoare, pentru ca acest gen de interacţiune să continue şi pe viitor.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat

al Statelor Unite ale Americii, statul depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO.

Ziua NATO în România, care este o sărbătoare publică, dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic, se marchează, în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, pentru că este data cea mai apropiată de cele două evenimente. n

Asociația Tradiția Militară a readus istoria în prezent prin momentele pregătite cu rigurozitate.

Copii de toate vârstele au fost în atenția presei de la primele ore ale dimineții.

Expoziția exterioară de tehnică și echipamente militare s-a bucurat de mare succes.

Ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, și șeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, la o prezentare de tehnică militară.

Foto

: Eug

en M

ihai


Ceremonie militară în Kandahar

Premieră în Afganistan

Locotenent-colonel Mădălina IlincaFoto: maistru militar Iulian Cadulencu

Foto: maistru militar Iulian Cadulencu

Maistru militar Iulian Cadulencu

LINIA ÎNTÂI

Duminică, 3 aprilie, în Baza Aeriană Kandahar, din Afganistan, a avut loc

o ceremonie militară dedicată Zilei Alianţei Nord-Atlantice la care au participat militari din cadrul Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei Călugăreni, Elementului Naţional de Sprijin şi ai echipei de consiliere a forţelor de securitate afgane.

În cadrul ceremoniei au fost intonate imnul naţional al României şi cel al Alianţei Nord-Atlantice. Colonelul Gheorghe Băjan, seniorul naţional al contingentului românesc din teatrul de operaţii din Afganistan, a dat citire unui scurt istoric al Alianţei.

În baza Legii nr. 390 din 28 septembrie 2004, Ziua NATO în România se sărbătoreşte în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie. n

Sunt luptători. Sunt bărbaţi puternici care nu se tem atunci când ies în patrule şi unde la orice pas se întâl-

nesc cu pericolul. Pentru ei, pentru militarii Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei Călugăreni, emoţiile, atunci când se află în misiune, nu-şi au locul. În acele momente

concentrarea este maximă, iar luptătorii ştiu că vigilenţa şi pregătirea intensă le salvează viaţa. Sunt însă clipe când dau frâu liber emoţiilor: când vorbesc cu cei de aca-să sau... când le sunt recunoscute meritele. Şi atunci când misiunea lor ia o altă întorsă-tură, totul capătă dimensiunea unui eveni-ment inedit. Zilele trecute, în Baza Aeriană Kandahar s-a înregistrat o premieră: ofiţeri şi subofiţeri români aparţinând Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei Călugăreni,

Elementului Naţional de Sprijin, rotaţia a III-a, Echipei de consiliere a forţelor de securitate afgane, precum şi contingentu-lui Straight Steel Călugăreni au fost avansaţi la gradul următor. O ceremonie simplă, dar încărcată de emoţie. Emoţie pentru că gradele le-au fost înmânate de comandan-ţii lor, emoţii pentru că alături le-au fost camarazii de arme, emoţii pentru că înain-tarea în grad reprezintă pentru militari un eveniment aparte. Au fost însă şi militari pentru care ziua avansării a avut dublă semnificaţie. Pentru Gabriel Marius Saru primirea gradului de căpitan a avut loc într-o zi specială: Astăzi este o zi foarte im-portantă pentru mine, fiind şi ziua de naştere a soţiei mele. Îi transmit cu această ocazie la mulţi ani şi multă sănătate! Pentru căpita-nul Marian Lişman, avansarea în teatrul de operaţii a fost o premieră: Este pentru prima dată când am ocazia să fiu avansat într-un cadru festiv atât de impresionant.

Mă bucur că mi-au putut fi martori cei mai mulţi dintre colegi, dar în egală măsură mă bucur şi pentru faptul că activitatea s-a putut desfăşura în prezenţa partenerilor din coaliţie. Plutonierii-adjutanţi Petrică Raşia şi Romică Stoica nu au numai gradele în comun, ci şi participarea la patru misiuni. Pentru ei momentul avansării a avut o semnificaţie deosebită, cu foarte multă în-cărcătură emoţională, cu care doar o dată în viaţă te întâlneşti. Printre cei avansaţi a fost şi maiorul Viorel Constantin, încadrat la Elementul Naţional de Sprijin, rotaţia a III-a: Este o onoare pentru mine să particip la această ceremonie de avansare, aici, în teatrul de operaţii din Afganistan, alături de toate structurile româneşti care sunt disloca-te în această bază, cât şi de partenerii ameri-cani cu care colaborăm zi de zi.

În Baza Aeriană Kandahar, pentru mi-litarii avansaţi momentul a fost unic. Un moment pe care nu-l vor uita niciodată. n


INSTRUCŢIE

Turaţiile motoarelor aeronavei Boeing C -17 Globemaster III cresc adrenalina zburătorilor.

Secunde de linişte înaintea saltului.

Florile de mătase au împânzit cerul de la Câmpia Turzii.

Paraşuta tip aripă demonstrează cea mai mare precizie.Fiecare detaliu contează în pregătirea pentru zbor.

Un pas spre cerul infinit.

Colonel dr. Mircea TănaseFoto: Mircea Tănase

Statul Major al Forţelor Terestre a organizat, cu sprijinul Statu-lui Major al Forţelor Aeriene

şi Comandamentului Forţelor În-trunite din Statul Major General, în perioada 23-28 martie, la Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu, de la Câmpia Turzii, un modul de paraşutare în cadrul programului Strategic Airlift Capability (SAC), la care România este parte alături de alte 11 state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

La activitate au participat mili-tari din Statul Major General, Statul Major al Forţelor Terestre, coman-damentul Diviziei 4 Infanterie Gemina, Brigada 6 Operaţii Specia-le Vulturii, comandamentul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, Batalionul 495 Infanterie Ştefan Şoverth, Batalionul 313 Cercetare Burebista, Batalionul 528 Cercetare Vlad Ţepeş, Batalionul 317 Cerce-tare Vlădeasa, Centrul de Instruire pentru Operaţii Speciale General-maior Grigore Baştan. S-au execu-tat paraşutări de antrenament şi de recepţie cu paraşute rotunde şi paraşute tip aripă.

Avionul Boeing C-17 Globemas-ter III asigurat de Heavy Airlift Wing C-17, de la Baza aeriană Pápa, din Ungaria, poate îmbarca şi lansa, în raionul de acţiune, 102 paraşutişti echipaţi pentru luptă, oferind posi-bilitatea valorificării depline a po-tenţialului acţional al acestora, in-diferent de specificul structurilor în care sunt încadraţi. Impresionantă prin dimensiuni şi manevrabilitate, aeronava a fost folosită cu maximă

eficienţă, deşi terenul şi starea vremii nu au fost dintre cele mai favorabile executării lansărilor.

Dacă anul trecut, în cadrul aceluiaşi program de pregătire, s-au executat, pentru prima dată, paraşutări din această aeronavă în România, trebuie remarcat că şi în 2016 activitatea a avut o notă de inedit. Trei generali ai armatei române au făcut parte din acelaşi echipaj de paraşutişti: generalul de brigadă Adrian Ciolponea, locţiitorul comandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina, generalul de brigadă Mircea Şuta, comandantul Brigăzii 6 Operaţii Speciale Vulturii şi generalul de brigadă Tudorică Petrache, comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa. Spiritul de corp a înscris încă o pagină frumoasă în istoria para-şutismului militar românesc – din câte cunoaştem, este pentru prima dată când fac echipaj trei generali paraşutişti! – şi consemnăm acest eveniment în anul în care, la 10

iunie, se împlinesc şapte decenii şi jumătate de la înfiinţarea primei structuri de paraşutişti militari în Armata României. O istorie care s-a scris cu trudă şi pasiune, mândrie, sacrificii, împliniri, speranţe dar şi cu deziluzii, însă niciodată cu re-semnare. Pe aerodromuri, în sălile de specialitate, în tabere şi poli-goane de instrucţie, în teatrele de operaţii, alături de partenerii din Alianţă, paraşutiştii militari români îşi reconfirmă locul într-o armată care se vrea a fi a profesioniştilor de înaltă clasă.

La început de primăvară, cu-polele de mătase au înflorit din nou pe câmpia albastră a cerului. Manevra pe verticală rămâne, în continuare, una dintre valenţele importante ale acţiunilor militare, iar luptătorii de elită ai armatei române, având la dispoziţie ae-ronave şi tehnică de paraşutare adecvate, reprezintă certitudinea materializării acesteia cu succes. n

Flori de mătase pe cer


Turaţiile motoarelor aeronavei Boeing C -17 Globemaster III cresc adrenalina zburătorilor.

Florile de mătase au împânzit cerul de la Câmpia Turzii.

Comandanţii sunt întotodeauna în linia întâi.

Unul câte unul, paraşutiştii păşesc în gol.

La câteva clipe de

marea provocare.

De sus, orizontul se vede altfel.

Observatorul militar10

COOPERARE

Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

Generalul de brigadă Ovidiu Uifăleanu este comandantul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est.

Jens Stoltenberg – secretarul general al NATO, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi generalul Nicolae Ciucă – şeful Statului Major General, în vizită la Unitatea de Integrare a Forţelor din Bucureşti.

Foto

: Kay

M. N

isse

n

România contribuie la consolidarea structurii de forţe a NATO, prin punerea la dispoziţia Alianţei a unui comandament de nivel divizie.

O provocare de nivel

internaţional

[email protected] Alina-Sonia Raicu

Deteriorarea climatului de securitate din Sud-Estul Europei a făcut ca, pe

timpul Summitul NATO din Ţara Galilor, din 2014, să se stabilească înfiinţarea, la Bucureşti, a Diviziei Multinaţionale de Sud-Est. Apariţia acestui comandament aliat, dar şi a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO (NFIU), este o măsură concretă de asigurare a ţării noastre ca stat-mem-bru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, în contextul evoluţiei situaţiei de securitate din regiune.

Despre rolul diviziei şi res-ponsabilităţile care revin Armatei României, generalul de brigadă Ovidiu Uifăleanu, comandantul acestei structuri, ne-a declarat că avem foarte multe linii de efort, primul demers fiind realizarea capa-cităţii operaţionale iniţiale, înainte de Summitul de la Varşovia din acest an. Suntem, însă, în plin proces de se-lecţie, termenele stabilite împreună cu partenerii fiind respectate în tota-litate. Pentru acest proiect, coman-damentului diviziei i-au fost puse la dispoziţie 200 de funcţii pentru mili-tarii români şi 80 pentru aliaţi.

Comandantul Diviziei Multinaţionale a mai declarat că priorităţile momentului sunt

instruirea individuală, prin cursuri de carieră şi nivel, în centre de excelenţă ale NATO, dar şi colec-tivă, prin participarea la o serie de exerciţii multinaţionale. Astfel, pe lista activităţilor se află Dacian Lynx, Scorpions Fury 2016 şi Saber Guardian-16, toate urmărind creş-terea capacităţilor operaţionale ale naţiunilor implicate.

Experienţa militarilor, căpătată în teatrele de operaţii externe, va fi valorificată în cadrul

acestor exerciţii, iar pentru divizie aceste activităţi vor fi mai mult decât benefice, a adăugat generalul de brigadă Ovidiu Uifăleanu.

Scorpions Fury s-a desfăşurat şi la sfârşitul anului trecut. Atunci, aplicaţia s-a desfăşurat pe trei mo-dule, începând cu exerciţiul asistat de calculator, urmat de exerciţiul de simulare reală şi de antrena-ment în teren, terminându-se cu exerciţiile tactice cu trageri de lup-tă. La bază a stat un scenariu fictiv, adaptat mediului de securitate actual, în conformitate cu legislaţia

naţională şi internaţională în dome-niul apărării şi securităţii naţionale. De asemenea, amintim că Scorpions Fury 2015 a antrenat peste 1.700 de militari şi a implicat peste 250 de mijloace tehnice şi echipamente mi-litare din cadrul Brigăzii 2 Infanterie Rovine de la Craiova.

Dacian Lynx se va desfăşura la începutul lunii mai şi va testa capacitatea de planificare a coman-damentului Diviziei Multinaţionale. Vor fi implicaţi peste 100 de militari, accentul fiind pus pe coordonarea celor două Unităţi de Integrare a Forţelor NATO din România şi Bulgaria. Acesta este primul exerciţiu al diviziei care va verifica modul de reacţie şi de inte-grare ale acestor structuri.

Pentru Divizia Multinaţională de Sud-Est, astfel de exerciţii, desfă-şurate cu militarii români, au avan-tajul că ne supun exigenţelor de a comanda şi de a avea un feedback rapid din partea subordonaţilor, a mai spus comandantul diviziei.

În luna septembrie a anului trecut, tot la Bucureşti, s-a înfiinţat şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO. Această structură, alături de cea din Bulgaria, se află sub coor-donarea Diviziei Multinaţionale. Accentul va fi pus pe pregătirea personalului şi dislocabilitate, astfel încât, în 2018, oriunde în Sud-Estul Europei să poată fi înde-plinite misiunile încredinţate.

Acest lucru impune flexibilitate, pentru că trebuie respectate atât legislaţia naţională, cât şi proce-durile de lucru NATO. Este o provo-care pentru că impune o strânsă colaborare cu partenerii noştri şi o nouă abordare comună tuturor ce-lor implicaţi, a subliniat colonelul Cătălin Ticulescu, comandantul Unităţii de Integrare a Forţelor NATO din România.

După atingerea capacităţii operaţionale complete din 2018, divizia, de înaltă capacitate de reacţie, va putea comanda forţe-le aliate desfăşurate în regiunea de Sud-Est a NATO, în scopul sprijinirii apărării şi va reprezenta un nod de cooperare regională între aliaţi.

Anul trecut, la Bucureşti, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că România este un aliat foarte hotărât. NATO se ba-zează pe România, iar România se poate baza pe NATO. n


VĂ INTERESEAZĂ!

Aşa cum se specifică la art. 15 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de

stat, pensia de serviciu poate fi: pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială.

Pentru a beneficia de pensie de serviciu pentru limită de vârstă, cadrele militare trebuie să îndeplinească, cumulativ, ur-mătoarele condiţii: u au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limita de vârstă (prevăzută în anexa legii); u au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezin-tă vechimea în serviciu.

Cămine militare de garnizoană, situate în localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, din administrarea Statului Major al Forţelor Terestre

Căminul militar Vatra Dornei, judeţul Suceava, str. Republicii nr. 10; 0230-373621, 0230-372401: două apartamente (pat dublu) confort II – 45 lei/loc/zi; 20 de camere cu două locuri, 20 lei/loc/zi.

Căminul militar Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, str. Ecoului, bl. 1, sc.B; 0233-217944: două apartamente cu 2 camere (pat dublu) confort II, 4 locuri – 34 lei/loc/zi; 12 garsoniere cu două locuri, confort III – 12 lei/loc/zi.

Căminul militar Predeal, judeţul Braşov, str. Râşnoavei nr.1, 0268-455480: cinci aparta-mente cu câte două locuri, confort II – 55,5 lei/loc/zi; 15 camere cu câte două locuri, confort II – 25,6 lei/loc/zi; 40 de camere cu câte trei locuri, confort III – 10,2 lei/loc/zi.

Cămine militare de garnizoană, situate în localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, din administrarea Statului Major al Forţelor Navale

Căminul militar Vila Fotbalistul, Eforie Sud, judeţul Constanţa, str. Mihai Viteazul nr. 65; 0241-748548: confort I: trei camere cu câte două locuri – 16,46 lei/loc/zi; un apartament cu câte două locuri – 24,69 lei/loc/zi; un apar-tament cu trei locuri – 24,69 lei /loc/zi; două apartamente cu patru locuri – 24,69 lei/loc/zi.

Cămine militare, locuri şi tarife de cazareCondiţiile în care se folosesc căminele şi cabanele militare, sanatoriile şi alte facilităţi recreative şi sportive aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale au fost aprobate prin Ordinul nr. M.120/2015. În nr. 2 �i � ale săptăm�nalului nostru am publicat detalii cu privire la cate��i � ale săptăm�nalului nostru am publicat detalii cu privire la cate�i � ale săptăm�nalului nostru am publicat detalii cu privire la cate�goriile de personal care beneficiază de asemenea facilităţi. În pagina de faţă revenim cu informaţii, puse la dispoziţie de Comandamentul logistic întrunit, privind cazarea în căminele militare situate în locali�tăţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional.

Condiţii de pensionareBeneficiez de pensie mili-tară dacă trec în rezervă după 25 de ani vechime în serviciu? Iată o întrebare care este frecvent adresa�tă redacţiei noastre. Pen�tru a răspunde, prezen�tăm condiţiile prevăzute de Legea nr. 22�/2015 pentru a putea beneficia de pensie militară.

Căminul militar din Mamaia, judeţul Constanţa, b-dul Mamaia nr. 300; 0241-831277: două camere cu câte două locuri, confort I – 32 lei/loc/zi; patru camere cu câte două locuri, confort II – 21,35 lei/loc/zi; opt camere cu câte două locuri, confort III – 12,81 lei/loc/zi.

Căminul militar C6, Mangalia, judeţul Constanţa, Piaţa Republicii; 0241-740112: confort I: patru garsoniere cu câte un loc – 18 lei/loc/zi; şapte garsoniere cu câte două locuri – 16 lei/loc/zi; 10 apartamente cu câte două locuri – 24 lei/loc/zi;

Căminul militar C7, Mangalia, judeţul Constanţa, str.1 Decembrie 1918 nr.1; STAR 4148167: trei garsoniere cu câte două locuri, confort III – 5,12 lei/loc/zi; şase apartamente cu câte patru locuri, confort II – 14,93 lei/loc/zi.

Căminul militar Vila Scarlat, Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea, Aleea Muncitorilor nr.2; 0250-775679: două camere cu câte două locuri, confort II – 65,75 lei/loc/zi; şase camere cu câte două locuri, confort III – 39,45 lei/loc/zi.

În căminele militare situate în localită-ţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, aflate în administrarea Statului Major al Forţelor Navale, cazarea se face în serii de şapte zile (de luni până luni), în perioada 3.05-3.10.2016.

Cămine militare de garnizoană din administrarea Comandamentului logistic întrunit

Căminul militar Haiducului, Bucureşti, Aleea Haiducului nr.7, sector 6; 021-3195982:

confort I: 31 de camere cu câte un loc – 22 lei/loc/zi; 155 de camere cu câte două locuri – 19 lei/loc/zi; 38 de apartamente cu câte două locuri – 28 lei/loc/zi.

Căminul militar Cobălcescu, Bucureşti, str. Grigore Cobălcescu nr.24-28, sector 1; 021-3133260: confort I: două apartamente trei camere, câte două locuri – 39 lei/loc/zi; patru apartamente două camere, cu câte două locuri – 39 lei/loc/zi; confort II: 10 camere cu câte două locuri – 17 lei/loc/zi; confort III: 23 de camere cu câte un loc – 14 lei/loc/zi; 22 de camere cu câte două locuri – 10 lei/loc/zi; 22 de camere cu câte trei locuri – 7 lei/loc/zi; cinci camere cu câte patru locuri – 3 lei/loc/zi.

Căminul militar Gara de Nord, Bucureşti, str. Institutul Medico-Militar nr.3-5, sector 1; 021-319.55.76: 19 camere cu câte trei locuri, confort I – 17 lei/loc/zi.

Căminul militar Sibiu, judeţul Sibiu, b-dul Victoriei nr.3-5, Sibiu; 0269-211646: confort I: 11 camere cu câte un loc – 37 lei/loc/zi; 13 camere cu câte două locuri – 32 lei/loc/zi; 11 apartamente cu două camere, câte două locuri – 47 lei/loc/zi; confort II: 34 de camere cu două locuri – 21 lei/loc/zi.

Căminul militar Braşov, judeţul Braşov, str. Mureşenilor nr.29, Braşov: 0268-419309: confort I: 25 de camere cu două locuri – 35 lei/loc/zi; două apartamente cu două locuri – 52 lei/loc/zi; confort II: 19 camere cu două locuri – 23 lei/loc/zi.

Căminul militar Alba-Iulia, judeţul Alba, Calea Moţilor nr.8, Alba Iulia; 0258-810942: confort I: 40 de camere cu două locuri – 28 lei/loc/zi; şase apartamente cu două locuri – 42 lei/loc/zi; confort II: trei camere cu câte trei locuri – 15 lei/loc/zi.

Căminul militar Sulina, judeţul Tulcea str. a II-a nr. 37, Sulina; 0240-543106 confort II: 48 camere cu câte două locuri – 20 lei/loc/zi;

Cămine militare de garnizoană situate în localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional din administrarea Comandamentului logistic întrunit

Căminul militar Sinaia, judeţul Prahova, str. Cazărmii nr. 10, Sinaia; 0244-313382: confort I: 51 de camere cu câte două locuri – 23 lei/loc/

zi; 21 de camere cu câte trei locuri – 19 lei/loc/zi; o cameră cu patru locuri – 19 lei/loc/zi; opt camere duble cu câte trei locuri – 23 lei/loc/zi; două camere duble cu câte patru locuri – 23 lei/loc/zi; un apartament cu două locuri – 35 lei/loc/zi; şapte apartamente cu câte trei locuri – 35 lei/loc/zi; şase aparta-mente cu câte patru locuri – 35 lei/loc/zi; confort II: şapte camere cu câte două locuri – 15 lei/loc/zi.

Căminul militar Predeal, judeţul Braşov, str. Mihai Eminescu nr. 29-33, Predeal; 0268-455100 confort I: 12 camere cu câte două locuri – 27 lei/loc/zi; 15 camere cu câte trei locuri – 23 lei/loc/zi; trei apartamente cu câte două locuri – 41 lei/loc/zi; un aparta-ment cu patru locuri – 41 lei/loc/zi.

Căminul militar Olăneşti, Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea, str. Carol Davilla nr. 22; 0250-775654 confort I: patru camere cu câte două locuri – 17 lei/loc/zi; două apartamente cu câte trei locuri – 26 lei/loc/zi; 14 apartamen-te cu câte patru locuri – 26 lei/loc/zi.

Căminul militar Cap Aurora, judeţul Constanţa, str. Gala Galaction nr.8-12; 0241-7312912: confort I: trei apartamente cu câte locuri – 35 lei/loc/zi; 6 apartamente cu câte patru locuri – 35 lei/loc/zi; 326 camere cu câte două locuri – 24 lei/loc/zi; 3 camere duble cu câte patru locuri – 24 lei/loc/zi; confort II: 13 camere cu câte două locuri – 16 lei/loc/zi.

Căminul militar Mangalia Pavilioanele A+B, Mangalia, judeţul Constanţa, str.1 Decembrie 1918 nr.3; 0241-753203: confort I: 23 aparta-mente cu câte patru locuri – 22 lei/loc/zi.

Căminul militar Argeşul, Eforie Sud, str. Gării nr. 1; 0241-748057: confort I: 17 camere duble cu câte patru locuri – 27 lei/loc/zi; 23 de camere cu câte trei locuri – 23 lei/loc/zi; 32 de camere cu câte două locuri – 27 lei/loc/zi; trei apartamente cu câte cinci locuri – 41 lei/loc/zi.

Distribuţia pe serii a spaţiilor de cazare din căminele militare situate în localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţi-onal, aflate în administrarea Comandamen-tului logistic întrunit: l la munte = 48 serii în perioada 11.01-11.12.2016; l la mare = 13 serii în perioada 14.06 – 14.09.2016. n

În conformitate cu prevede-rile art. 21 din Legea 223/2015, în funcţie de numărul anilor de activitate desfăşurată în condiţii de muncă deosebite, speciale sau alte condiţii, militarii care au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu, au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reduce-rea vârstei standard de pensiona-re. Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi însă mai mare de 13 ani, iar vârsta celui în cauză nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii care au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu, au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limita de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii: u sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a re-ducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte

motive sau nevoi ale MApN; u sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

Diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani, în cazul pensiei anticipate, nu poate fi cu-mulată cu nicio altă reducere re-glementată de Legea nr. 223/2015 sau de alte acte normative.

De pensie de serviciu an-ticipată parţială pot beneficia militarii în activitate care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii: u sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale MApN; u sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

Cuantumul pensiei anticipa-te parţiale se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporu-rile pentru condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea (deosebite, speciale, alte condiţii), stabilite de HG nr. 1294/2001, cu modificările ulterioare.

Conform prevederilor art. 3 lit. e) din Legea nr. 223/2015, vechimea în

serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apăra-re naţională s-a aflat în una din următoarele situaţii: n a avut calitatea de cadru militar în activi-tate; n a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/ soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; n a îndepli-nit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din siste-mul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia învăţământului liceal; n a

fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; n a fost în captivitate; n a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religi-oase, în calitate de preot ori ca preot militar, prin încheierea unui contract individual de muncă.

Militarii care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de ser-viciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limita de vârstă.n

Pagină realizată de Irina-Mihaela [email protected]

Observatorul militar12 Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

FOTOREPORTAJ

Focuri pe cerul SmârdanuluiSăptămâna trecută, aviatorii de la Baza 95 Aeriană Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu au executat trageri cu armamentul de bord al avioanelor IAR-99 Şoim şi al elicop-terelor IAR-330 SOCAT, în poligonul Smârdan.

Pentru unii, primăvara reprezintă o renaştere a naturii. Pentru militari, anotimpurile sunt doar etape din pregătirea lor, iar frumuseţea locurilor care îi înconjoară este lăsată pe alte planuri. La Bacău, militarii Bazei 95 Aeriană s-au instruit intens şi au executat trageri

cu armamentul de bord al avioanelor IAR-99 Şoim şi al elicopterelor IAR-330 SOCAT. Pregătirea unor astfel de misiuni implică mult efort şi concentrare, precum şi multe antrena-

mente prealabile. S-a studiat la sală, s-au verificat aeronavele. Am văzut discipoli şi învăţăcei. Cu calm şi tact, experienţa era transmisă celor aflaţi la început de drum. Cuvintele şi fotografiile nu pot prezenta chiar totul despre orele de pregătire, concentrare şi efort. Munca militarilor este pu-ţin cuantificabilă, poate doar familiile ştiu acest lucru, fiindcă ele simt cel mai mult lipsa celor dragi.

Concentrare şi atenţie în turnul de control.

Rând pe rând, proiectilele reactive nedirijate (PRND) sunt montate.

Ultimele verificări înainte de decolare.

Misiunea de tragere a început!

Echipele de tehnicieni pregătesc avionul IAR-99 Şoim pentru un nou atac în poligonul Smârdan.


Plutonier-adjutant Lucian [email protected]

Foto: Lucian Irimia

Focuri pe cerul SmârdanuluiLa astfel de acţiuni, tot personalul bazei aeriene este implicat. Aşa că am fost alături de

oamenii aerodromului în tot acest şir de activităţi, nu puţine ca număr. Am văzut tehnicieni pregătind aeronavele, echipele de armurieri ce înarmau avioanele şi elicopterele, piloţi ce-şi planificau cu atenţie zborul. Am simţit emoţia celor implicaţi, hotărâre, încredere în camarazi şi responsabilitate. Pentru că angrenajul aviatic al bazei aeriene băcăuane a funcţionat aşa cum trebuie, respectând toate regulile şi măsurile de siguranţă.

Am privit cum Şoimii şi SOCAT-urile au decolat şi au zburat spre poligon. Am fost în turnul de control, unde am auzit desfăşurarea acţiunii din poligonul Smârdan. Pe aerodrom, tehnici-enii stăteau liniştiţi. Erau convinşi că piloţii o să spulbere ţintele. Au încredere mare unii în alţii. Piloţii ştiu că aeronavele sunt foarte bine pregătite de furnicile albastre, iar aceştia sunt convinşi că cei care pilotează au grijă de avioanele şi elicopterele lor.

Am privit, apoi, cum s-au întors aeronavele pe aerodrom. Am văzut zâmbete prin plexigla-sul cabinelor şi am înţeles că tragerile au fost un succes. Un câştig obţinut cu devotament şi tenacitate, plus atenţie, concentrare şi transpiraţie.

Am executat trageri cu armamentul de bord al elicopterului. Am tras cu proiectile reactive nedi-rijate (PRND) şi cu tunul de bord. Am nimerit toate ţintele. A fost o misiune de luptă reuşită şi totul s-a desfăşurat în condiţii de siguranţă, a declarat unul dintre actorii implicaţi, locotenent-comando-rul Marius Bunduc, nickname Bundy. n

Zbor la rang de artă.

Furnicile albastre, în plin proces de revitalizare a avioanelor.

Transfer de experienţă.


LUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Bătălia mediatică O serie de specialişti au examinat specificitatea comunicării Statului Islamic, conform unor analize publicate de defenseone.com şi bloomberg.com, preluate şi de publicaţia Stars and Stripes.

Imediat după atacurile de la Bruxelles, mass-media occidentală a căutat asiduu să afle cine le-a pus la cale. Suspiciunile se îndreptau către

Statul Islamic care reuşise să organizeze atacurile de la Paris în noiembrie 2015. Bănuielile au fost confirmate câteva ore mai târziu, când Statul Islamic a difuzat, în limbile engleză şi arabă, o ştire prin care îşi asuma responsabilitatea. Textul a fost încărcat pe pagina Wordpress a agenţiei Amaq, afiliată grupării teroriste. Informaţia a fost

pentru a avea succes, mass-media este spaţiul în care se duce războiul ideilor, unde relevanţa gru-pării şi, în cele din urmă, longevitatea mesajelor propagate pot fi cel mai bine prezervate şi sporite, chiar dacă înregistrează pierderi teritoriale. Statul Islamic aplică această tactică din ce în ce mai bine, dovadă fiind promptitudinea cu care a hrănit cu informaţii o audienţă avidă, difuzând asumarea responsabilităţii pe multiple canale şi în mai multe limbi. După atacurile de la Paris, asumarea actelor a venit la aproximativ 15 ore, pe când în cazul atacurilor de la Bruxelles timpul acesta a fost scurtat la jumătate.

După atacurile de la 11 septembrie 2001, Osama Bin Laden s-a bazat pe casete cu înregis-trări audio-video, făcute în locuri ascunse, pentru a-şi asuma responsabilitatea atacurilor. Astăzi, Statul Islamic sponsorizează propria agenţie de presă Amaq, producând ştiri în ciclul 24/7 şi exploatând inteligent tehnologia mobilă. Ştirea privind asumarea responsabilităţii despre ata-curile de la Bruxelles a fost redactată într-un stil autentic jurnalistic, detaşat, fără a fi însoţită de imagini sau mesaje din partea liderilor grupării, dar prezentând atacurile ca fiind parte a unui război mai amplu cu o coaliţie internaţională. Amaq, al cărei nume vine după numele unui oraş din Siria menţionat într-o profeţie antică ca fiind locul unei victorii apocaliptice împotriva infidelilor, nu este altceva decât o tentativă de dobândire a domina-ţiei informaţionale în acest conflict. Agenţia difu-zează ştiri despre evenimente din Libia, Irak, Siria şi Filipine, în engleză, franceză, arabă şi rusă, fără a expune însemnele simbolice ale Statului Islamic.

Războiul cibernetic împotriva ISISPentagonul amplifică atacurile cibernetice

asupra reţelelor de calculatoare ale Statului Islamic, conform declaraţiilor făcute recent de secretarul american al Apărării, Ashton Carter, împreună cu generalul Joseph Dunford. Ei au spus reporterilor că SUA sunt hotărâte să ac-celereze campania împotriva Statului Islamic, subliniind că războiul cibernetic este un aspect important al acestei lupte.

Coaliţia internaţională se concentrează pe distrugerea lanţului de comandă al jiha-diştilor pentru a determina pierderea încrederii în reţelele proprii. Fără a oferi detalii suplimentare, oficialii americani au menţionat că tactica utilizată va fi supraîncărcarea reţelelor jihadiştilor până la punctul în care acestea nu vor mai putea funcţiona, limi-tând astfel abilitatea liderilor grupării de a-şi conduce şi controla forţele şi populaţia locală. Supraîncărcarea unei reţele este un tip de atac cibernetic obişnuit cunoscut şi sub numele denial of service, dar Carter a lăsat de înţeles că vor fi utilizate şi alte tehnici, subliniind că sunt metode noi care pot fi surprinzătoare şi care pot fi utilizate şi pentru alte provocări cu care armata americană se confruntă în întreaga lume.

Cu ocazia unei vizite anterioare la Comandamentul Cibernetic al armatei america-ne (US Cyber Command) de la Fort Meade, Maryland, Carter şi Dunford au îndemnat angajaţii să intensifice lupta împotriva grupării ISIS. La aproape doi ani de la declanşa-rea atacurilor aeriene împotriva ISIS din Siria şi Irak, coaliţia internaţională condusă de SUA se concentrează, în prezent, pe tactici cibernetice. n

Tunetul NorduluiForţe armate din 20 de state au desfăşurat în comun, luna trecută, un amplu exerciţiu

militar în zona de nord-est a Arabiei Saudite, conform agenţiei locale de presă, citată de AFP. Militari din Pakistan, Malaezia, Turcia, Egipt, Maroc, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain, Senegal, Sudan, Kuweit, Maldive, Ciad, Tunisia, Djibuti, Oman, Qatar şi Mauritania au fost implicaţi în aceste manevre.

Conform surselor, la exerciţiul denumit Thunder of the North au participat 150.000 de soldaţi, peste 2.500 de avioane de luptă, 20.000 de tancuri şi 460 de elicoptere.

Presa locală apreciază că aceasta este una din-tre cele mai ample manevre militare din lume, după criteriul numărului de trupe şi de echipa-mente implicate. Scopul declarat al exerciţiului este îmbunătăţirea reacţiei la ameninţările re-prezentate de grupările teroriste. Arabia Saudi-tă participă deja la loviturile aeriene împotriva Statului Islamic în cadrul coaliţiei internaţionale condusă de SUA. În paralel, Arabia Saudită a format o alianţă de 35 de state pentru a lupta împotriva terorismului în statele islamice. n

Canada efectuează teste cu două tipuri de vehicule, pentru a determina capacităţile şi caracteristicile necesare în vederea desfăşurării de operaţii în zona arctică. Forţele

Terestre canadiene au achiziţionat opt vehicule Argo XT şi 20 de vehicule D900 (foto), am-bele fiind snowmobile propulsate de motoare Diesel. Reprezentanţii armatei canadiene spun că izolarea din zonele arctice a reprezentat întotdeauna o provocare, iar unul dintre motive este specificitatea terenului care este acoperit de gheaţă şi de diferite tipuri de zăpadă intercalate cu porţiuni de teren acoperite de muşchi şi licheni.

Armata canadiană intenţionează să înlocuiască parcul de vehicule şenilate de teren BV206, aflate în dotare în prezent, cu noi vehicule de teren începând cu 2025. Există puţini

producători de motoare Diesel care să funcţioneze în condiţiile arctice. Armata testează aceste vehiculele Diesel, având în vedere că motorina este o resursă valoroasă în regiunile reci, iar cantităţile de combustibili ce urmează a fi utilizate în operaţiile derulate aici trebuie transportate odată cu celelalte resurse necesare de hrană, apă, muniţii etc. n

Pregătire la temperaturi scăzute

Norvegia doreşte submarine noiAutorităţile norvegiene încearcă să găsească parteneri internaţionali pentru dezvolta-

rea şi construirea unui nou submarin, conform unui comunicat al Ministerului norvegian al Apărării. Un astfel de parteneriat ar reduce cheltuielile cu dezvoltarea vasului care urmează să înlocuiască flota de submarine norvegiene din clasa Ula. Proiectul este acum în faza iniţială, care urmează să fie finalizată în prima jumătate a anului curent. Ministerul Apărării susţine că, în prezent, se poartă negocieri cu o serie de state.

În trecut, Norvegia a colaborat cu Germania în domeniul construcţiei de submarine şi, din acest motiv, Germania este în mod natural una dintre naţiunile cu care Norvegia poartă negocieri. n

Terorismul Statului Islamic nu se termină odată cu deto-narea bombe-lor, ci continuă timp de mai multe zile sau săptămâni după aceea, prin intermediul mass-media.

instantaneu preluată de agenţii şi alte mijloace de informare din întreaga lume. Astfel, teroriştii au ocupat spaţiul mediatic, au influenţat agenda mass-media internaţională, în ciuda faptului că ştirea nu aducea informaţii noi, ci era doar o compilaţie a relatărilor presei de până atunci.

În avalanşa de incertitudine care a urmat atacurilor, propagandiştii jihadişti au reuşit să îşi impună mesajul, cuvânt cu cuvânt, în spaţiul public internaţional. Difuzarea asumării respon-sabilităţii în limba engleză nu a fost o greşeală, ci a fost deliberat direcţionată către inamicii vestici ai Statului Islamic. Acest mesaj a fost o modalitate de a capitaliza furtuna media creată în jurul atacurilor. Jihadiştii au reuşit astfel să manipuleze întreaga media internaţională şi să le disemineze mesajul de intimidare, sporind percepţia ameninţării pe care o reprezintă Statul Islamic. Tehnica nu este nouă, având în vedere că teroriştii moderni au adoptat de ceva vreme propaganda faptelor, o tactică ce implică plani-ficarea şi executarea anumitor operaţii teroriste doar cu scopul maximizării propagandei. Statul Islamic înţelege şi foloseşte mass-media ca nici o altă organizaţie teroristă de până acum. Ştie că, deşi cuceririle teritoriale şi resursele sunt cruciale

Pagină realizată de Silvia Mircea

Nu mai sunt difuzate imagini cu decapitări sau de alt fel ale acţiunilor grupării, ci sunt livrate mesaje într-un mod mai subtil, cum ar fi prezentarea atacurilor sinucigaşe ca fiind operaţii martirice. Statul Islamic migrează acum către alte platforme, cum ar fi cele care utilizează comunicaţiile criptate de genul Telegram Messenger. Au existat chiar şi unele tentative de creare a unor portaluri noi, ca reţeaua socială Kilafahbook, care însă nu au reuşit să adune prea mulţi adepţi.

În perioada anterioară atacurilor din capitala Belgiei, tema principală din presa occidentală a fost declinul Statului Islamic, susţinută de dife-rite relatări despre uciderea unor diverşi lideri ai grupării sau pierderi teritoriale. Acest gen de informaţii nu sunt benefice nici unei organizaţii, indiferent cât de agresivă este. Prin organizarea atacurilor de la Bruxelles şi apoi prin capitaliza-rea fluxului de ştiri internaţionale care a urmat, Statul Islamic încearcă să înlocuiască, într-o oare-care măsură, tema declinului de pe agenda pu-blică cu o temă privind ascensiunea agresiunii teroriste a grupării. Nu contează dacă acoperirea de presă este negativă; atâta vreme cât mesajele de omniprezenţă şi putere sunt transmise efici-ent, orice fel de acoperire de presă este bună. n

Observatorul militarNr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016 15

AZIMUT

Pregătiri pentru…

luptă

În perioada 28 martie-24 aprilie, la Centrul de Instruire din Hohenfels (JMRC), Germania,

Batalionul 280 Infanterie Mecani-zată Căpitan Valter Mărăcineanu participă cu personal şi tehnică, alături de militari din 18 state membre NATO sau din cadrul Parteneriatului pentru pace, la exerciţiul multinaţional Saber Junction 16, rotaţia 16-04.

Plutonier-major Oana Ieşan Organizat la iniţiativa EUCOM şi USAREUR, exerciţiul urmăreşte dezvoltarea relaţiilor de coopera-re în cadrul NATO atât cu parte-nerul strategic american, cât şi cu celelalte armate ale ţărilor mem-bre ale PfP. Prin urmare, militarii români au posibilitatea de a pune în aplicare tehnicile, tacticile şi procedurile de operare standard NATO, în scopul realizării capaci-tăţii de acţiune întrunită. În cadrul unui scenariu complex, în care vor fi executate atât operaţii ofensi-

ve, de apărare, cât şi operaţii de stabilitate şi sprijin, infanteriştii români vor acţiona alături de militarii armatelor partenere. Mai mult, în cadrul statului major al batalionului nostru, care va avea în subordine o companie din Armata Bulgariei, vor intra militari americani şi bulgari.

Până la crearea situaţiei tacti-ce, pregătirea militarilor continuă sub forma unor cursuri menite să familiarizeze personalul cu mediul în care vor duce lupta. Astfel, aceş-

tia au participat vineri, 1 aprilie, la cursul de cunoaştere a mediului operaţional, axat pe pregătirea militarilor în identificarea factori-lor politici, culturali şi sociali care pot avea impact asupra modului de îndeplinire a misiunii. Heat este denumirea unui alt curs la care militarii români au luat parte alături de cei bulgari, în cadrul căruia s-a prezentat participan-ţilor procedeul prin care se pot salva dintr-un autovehicul blindat răsturnat.

Prin urmare, deşi nu s-a intrat încă în cadru tactic, în Hohenfels pregătirea se execută la foc conti-nuu. Apreciem că exerciţiul reprezintă o bună oportunitate de perfecţionare a nivelului de pregătire a militarilor români şi un bun prilej pentru demon-strarea capabilităţilor militare ale României, urmând să aducă un plus de experienţă pentru toţi participanţii la exerciţiu, a declarat comandantul Batalionului 280 Infanterie Mecani-zată, locotenent-colonelul Cristinel Colibaba. n

Un nou test pentru infanteriştii arădeniCăpitan Doru Sas

Recent, militarii Companiei de infanterie din Batalio-nul 191 Infanterie Colonel

Radu Golescu, pusă la dispoziţia UNPCRS (United Nations Pea-cekeeping Capabilities Readiness Systems) a fost asistată, evaluată şi monitorizată de o comisie consti-tuită din specialişti din domeniul operaţiilor de menţinere a păcii. Comisia a fost alcătuită din colo-nelul Mihai Radu, şef serviciu şi împuternicit la comanda Direcţiei Planificare SMG (preşedinte),

locotenent-colonelul Shantosh Poudyal, din partea Departa-mentului Operaţii de Menţinere a Păcii (DPKO) al Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezentanţi ai eşaloanelor superioare implicate în procesul de operaţionalizare a subunităţii de infanterie. Compa-nia UNPCRS este în măsură să se disloce într-un teatru de operaţii în termen de cel mult 30 zile de la primirea mandatului de la Consi-liului de Securitate şi a aprobării naţionale şi să participe la misiuni de menţinere a păcii, în diverse zone de conflict.

Vizita de lucru a debutat marţi, 29 martie, la Cercul Militar Arad, cu prezentarea stadiului pregătirii Companiei UNPCRS şi a nivelului de operaţionalizare a acesteia. A fost evidenţiată buna pregătire profesională a militarilor arădeni, rezultat al experienţei acumulate pe timpul misiunilor în teatrele de operaţii, dar şi al exerciţiilor naţionale şi internaţionale la care au participat, inclusiv a celor executate în cadrul Iniţiativei de Cooperare Regională (Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii), cu teme specifice obiec-

tului de interes al comisiei. În con-tinuare, pe platoul din cazarma Cetate, militarii Companiei UNP-CRS au desfăşurat revista de front tehnică şi au prezentat Punctului de comandă (Tactical Operation Center/TOC) a subunităţii. Gradul de încadrare şi dotare a structu-rii a fost la nivelul standardelor cerute de Naţiunile Unite prin documentele specifice. Totodată, reprezentantul ONU şi-a exprimat mulţumirea privind documentele şi planurile în baza cărora are loc instruirea companiei.

Mai apoi, delegaţia a vizitat Sala tradiţiilor de luptă a Batalionului 191 Infan-

terie, fiind impresionată, pe de o parte, de palmaresul faptelor de armă ale unităţii şi, pe de alta, de faptul că batalionul a participat în toate operaţiile majore pe care le-a desfăşurat Armata României în epoca modernă.

Pentru a confirma şi din punct de vedere acţional capabilităţi-le companiei UNPCRS, militarii arădeni au desfăşurat exerciţii demonstrative cu teme din dome-niul menţinerii păcii: Acţiunea plu-tonului de infanterie într-un Punct control trafic mobil şi Executarea unei misiuni de escortă VIP. Cele două activităţi au fost apreciate de membrii comisiei de asistenţă, evaluare şi monitorizare, prezenţi la Arad. La finalul vizitei s-au emis

concluziile preliminare, fiind ex-primate aprecieri pozitive faţă de modul de planificare şi conducere a procesului de operaţionalizare a Companiei UNPCRS, făcându-se, totodată, şi precizări referitoare la activităţile de perspectivă pentru această subunitate.

Compania de infanterie UNPCRS îşi continuă activităţile de instruire necesare pentru atin-gerea şi menţinerea nivelului de operaţionalizare prin executarea, în continuare, a exerciţiilor în poli-goanele Tauţ şi Felnac, pe scenarii şi în condiţii specifice mediilor ostile din teatrele de operaţii ac-tuale. Antrenamentele vor consta în efectuarea misiunilor de tipul: securizării şi distrugerii locurilor de depozitare a elementelor de muniţie (materiale sensibile); exe-cutării raidurilor şi ambuscadelor; efectuării patrulelor de prezenţă, a misiunilor de cercetare-obser-vare şi control trafic; executării convoiului şi escortei, a acţiunilor de scotocire, descoperire, inter-zicere a accesului adversarului şi culegere de informaţii; executării acţiunilor de pază etc.

Având în vedere expertiza şi coeziunea militarilor, suntem siguri că această structură va reuşi să-şi păstreze standardele de performanţă, iar aprecierile primite cu ocazia acestei vizite se vor păstra la acelaşi nivel şi la următoarele evaluări. n


DESTINEDirijorul şi veteranul de război Marin Hudiţeanu:

Iubirea este totul!

Căpitan Cornelia Mihăilă[email protected]

Ansamblul Artistic al Marinei Militare Albatrosul câştiga, odinioară, premiu după premiu la orice concurs participa. Spectacolele sale erau o sărbătoare. Mult restrâns mai apoi, îşi încetează definitiv zborul în 1991. I-au rămas amintirea, foşti solişti şi dirijorul, maestrul Marin Augustin Hudiţeanu, astăzi în vârstă de 92 de ani.

Maestrul Marin Augustin Hudiţeanu

Să fiţi iubiţi! Rostită accentu-at, hotărât şi însoţită de un gest dirijoral, aceasta este

formula de salut a maestrului Hudiţeanu. Pentru că iubirea este totul!, explică. Este cel mai frumos lucru. O spun cu toată seriozitatea. Abia apoi începe orice discuţie.

În 1947, a luat fiinţă Albatro-sul. Din 1953, am fost dirijorul lui, aflăm de la Marin Hudiţeanu. Mult timp de la pensionarea mea am îndrumat ansamblul.

Când a cunoscut culmea po-pularităţii acest ansamblu al ma-rinei militare ne spune, prompt, dirijorul său: În fiecare an.

La toate concursurile câştigam premii. A fost o formaţie foarte bună. Ei bine, am avut şi avantajul că în marină se făceau patru ani de armată. Toţi care făceau parte din ansamblu erau militari aflaţi în stagiul lor obligatoriu, care era de lungă durată. Vă daţi seama, patru ani de armată!? Apoi, s-a redus această perioadă la trei ani şi, mai târziu, la doi ani de stagiu militar. Cum terminau liceul, tinerii erau luaţi în armată, îşi mai aminteşte maestrul Hudiţeanu, iar cei care aveau liceul absolvit erau foarte puţini. Pentru Albatrosul făceam selecţie în fiecare an. Mergeam la centrele de încorporări şi îi pu-neam să cânte puţin cu vocea şi la instrument, dacă aveau: chitară, mandolină, vioară, trompetă, orice. Unii ajungeau în formaţie, alţii nu. Pentru că, înainte de a fi repartizaţi la unităţile militare ale marinei, urmau pregătirea militară de bază, care dura trei luni. Apoi, odată ajunşi la marină, dimineaţa mergeau la nave şi după-amiaza veneau la mine.

Orchestre de muzică populară şi uşoară şi formaţii de dansuri, chiar şi o orchestră semisimfoni-că, toate acestea se reuneau sub o singură denumire: Albatrosul. Spectacolele însumau o varietate de momente artistice, inclusiv umoristice. Militarii care participau la cor, de exemplu, erau şi dansa-tori. Niciunul nu avea vreme de stat degeaba. Erau ca furnicile.

Reuşeam să repetăm doar două ore pe zi. În restul timpului, artiştii

îşi făceau pregătirea militară. Abia apoi se şcoleau în ale muzicii la Albatrosul. Doar el singur, Marin Hudiţeanu, pedagog şi dirijor, făcea inclusiv munca tehnicienilor şi a celor care se ocupă de decor. Tinereţea m-a ajutat. Aveam 24 de ani când am venit dirijor la Albatro-sul. Eram sergent-major. Şi, desigur, a fost voia lui Dumnezeu. A venit cu experienţa celui de Al Doilea Război Mondial şi cu dragoste pentru muzică, căpătată tot acolo, pe front.

Prietenia de pe front cu cântecul nu doar că nu s-a curmat, ci s-a adâncit în

aproape întreaga simţire. Aşa s-a hotărât pentru studiile muzicale. Apoi, susţine că a furat de la fieca-re muzician pe care l-a întâlnit: Se fură ca-n codru! Altfel nu faci nimic în muzică. Compoziţiile muzicale proprii au venit cu timpul, din pura lor trăire, dar şi din nevoie. Trebuie multă sensibilitate. De fapt, în orice domeniu trebuie sensibili-tate şi studiu, pentru că fără ele nu se poate. Muzica, pentru mine, nu contează că este operă, operetă, ostăşească sau rock. Toate genurile îmi plac. Important este ce-ţi alege

sufletul dintre aceste genuri, în funcţie de trăirea de moment. Şi trăirea să fie frumuseţe.

Albatrosul era celebru nu doar pe litoralul românesc. Muzica ansamblului era dusă şi peste hotare, în ţările socialiste. Nu eram de egalat de nicio altă formaţie artistică. O spun şi eu, desigur, dar o spuneau şi toţi cei cu care ne

întâlneam la concursuri, precum Cântarea României, care era de mare anvergură şi se ţinea o dată la doi ani. Mulţi ani am cântat la Teatrul Marinei, care s-a desfiin-ţat în 1953. De atunci, am rămas numai cu Albatrosul. Până în 1991, când s-a desfiinţat şi el.

În garnizoana Constanţa, acest ansamblu al armatei strălucea.

O cântare ca a noastră este rară acum. Mai aud doar pe la biserici câte un cor cum era odinioară, mare şi care cântă bine. Aşa suna şi Albatrosul. O frumuseţe! Nu am cuvinte să vă descriu cât era de frumos!... Dar, i s-au frânt aripile Albatrosului, ne spune dirijorul militar Hudiţeanu, încercând să-şi înece lacrimile.

Pe când dirija orchestra, la Festivalul cântecului ostăşesc Te apăr şi te cânt, patria mea!

Căluşarii Albatrosului, cu Petrică Mîţu Stoian în prim-plan.


Spectacolele Albatrosului erau, pentru acele vremuri, fastuoase. În perioada

estivală, reprezentaţiile se ţineau în fiecare seară. Din ansamblu nu lipseau nici prezenţele femini-ne. Dacă maestrul Hudiţeanu îi selecţiona pe băieţi la recrutare, ne întrebăm, firesc, cum le-a găsit pe fete? Păi, m-au găsit ele pe mine. Majoritatea erau fiice ale cadrelor militare, dar şi angajate ale armatei. Veneau voluntar, cu bucurie, să ni se alăture. Şi în cazul militarilor, doar cei care doreau să facă parte din ansamblu veneau. Că dacă nu voiau, ce să faci cu ei? Dar să ştiţi că tare mult le plăcea să vină la repetiţii. Nu puţini au fost cei care au continuat o carie-ră în lumea artistică. Un exemplu grăitor este interpretul Petrică Mîţu Stoian, care ne-a şi vorbit, în interviul acordat săptămânalului Observatorul militar, cu timp în urmă, despre şcoala complexă Albatrosul. De altfel, cunoscutul solist de muzică populară încă păstrează relaţia cu maestrul şi, mai mult decât orice, o prietenie tainică şi profundă cu profesorul de muzică şi de omenie Marin Hudiţeanu, cel care cunoaşte şi trăieşte iubirea în complexitatea ei: Orice lucru, oricât de rău ar fi el,

zece fraţi, îngrijiţi doar de mamă. Împreună cu alţi doi fraţi ai săi, a plecat pe front, în ciuda insisten-ţelor mamei de a rămâne acasă. S-au întors doar doi dintre cei trei fraţi plecaţi. Dintre toţi, doar Marin Hudiţeanu, acum la 92 de ani, îşi continuă drumul vieţii. Mângâierea lui sunt unicul său fiu şi nora sa. Soţia a fost chemată şi ea pe drumul veşniciei, cu mult timp în urmă. Nu am îndrăznit să o deranjez nici măcar cu o vorbă pe soţia mea. Femeile sunt speciale. Nu mai vorbesc că sunt şi mame... Sunt minunate! Vă spun, cu tărie, că aşa este!

De pe front a revenit în 1945. A ajuns până la Cotul Donului. De acolo, fiecare s-a întors după propria soartă: unii prizonieri, alţii după cum au putut să se strecoare... Despre război, refuză să vorbească, pentru că este prea urât. A păstrat drept amintire rănile de la picioare, făcute de nişte schije.

Despre muzică, iubire şi Dumnezeu, în schimb, vorbeşte cu tot sufletul lui. Muzica este un vis minunat... Mai ales când am început să o înţeleg, mi-am dat seama de asta. Inedit este că de

muzică s-a apropiat în timpul răz-boiului. Pentru că inclusiv acolo, pe front, se organizau formaţii muzicale. Se cânta, de exemplu: Două mere şi-o basma, am plecat în Moscova..., nişte baliverne, făcute acolo, pe loc. Ne strângeam în grupuri muzicale în perioada de răgaz, de o zi sau două, pe care o aveam după luptă. Atunci ne strângeam la trenul regimentar, pentru refacere. Şi cântam.

Dincolo de muzică, Marin Hudiţeanu preţuieşte iubirea mai mult decât orice şi este un om de o modestie care frânge. Nu-şi atribuie nici cel mai mic merit pentru cariera lui muzicală, lăsând întreaga ei greutate şi frumuseţe pe umerii acestor copii, care au făcut parte din ansamblu. Iar cei care s-au lăsat conduşi de bagheta dirijorului Hudiţeanu îl numesc, cu profundă duioşie şi seriozitate, maestru. Nu ştiu de ce, ne spune. I-am întrebat şi eu... În rest, are o vorbă blândă şi veselă pentru fiecare şi, neapărat, salutul: Să fiţi iubiţi! Pentru că iubirea este totul! Nu se poate să fii înconjurat de iubire şi tu să devii un om rău. Este imposibil! Deci, să fiţi iubiţi! n

te şlefuieşte. Este acolo spre binele tău. Şi este normal să fie aşa. Fără Dumnezeu nimic nu se poate. Acesta este adevărul. L-am simţit permanent lângă mine şi continuă să-mi fie alături. El este Puterea care conduce lumea aceasta, care se îngrijeşte de fiecare dintre noi, şi nu se poate desfiinţa, indiferent de ceea ce spune omul.

Dacă vreun militar ar simţi nevoia să-i ceară o îndrumare desprinsă din diversa sa experien-ţă de viaţă, maestrul Hudiţeanu i-ar grăi aşa: Ca să-ţi fie bine, trebuie să fii om! Să fii cinstit şi disciplinat şi atunci treci prin toate. Şi nu cumva să uiţi că fără credinţă nimic nu se poate!

Fără a gândi vreo secundă că muzica ar putea deveni parte definitorie a vieţii

sale, Marin Hudiţeanu a venit în armată ca voluntar al celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1941, la vârsta de numai 18 ani. Provine dintr-o familie numeroasă. Erau

La Cântarea României.

Interpretul Petrică Mîţu Stoian, alături de maestrul Hudiţeanu.

Ansamblul Albatrosul culege aplauze.

Moment umoristic în spectacolele Albatrosului.

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

A venit vremea ca lexicografia să ia în considera-re, pe lângă muzica electronică, şi documentele electronice. Se cântă electronic, de pildă la chitară

electronică, la orgă electronică, dar se şi scrie electronic, la maşina de scris electronică şi la calculator sau com-puter: „Documentele electronice sunt importante pen-tru dezvoltarea în continuare a tranzacţiilor electronice transfrontaliere în cadrul pieţei interne. […] unui docu-ment electronic nu ar trebui să i se refuze efectul juridic din motiv că acesta este în format electronic, pentru a garanta […] că o tranzacţie electronică nu va fi respinsă doar din motivul că un document este în format elec-tronic” (Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014, în „Jurnalul oficial al Uniunii Europene”, eur-lex.europa.eu).

Documentele electronice se scriu aşa cum se scriu şi alte documente. Aşadar, în prezent, documentele, fie şi electronice, sunt dactilografiate, adică scrise la tas-tatura calculatorului, sau a maşinii mecanice ori elec-trice de scris, prin acţiune manuală asupra unor taste. Documentele care nu sunt electronice, adică nu se trans-mit prin poştă electronică sau nu sunt gravate pe suport electronic pentru a fi citite pe ecranul unui dispozitiv electronic şi depozitate, păstrate sau arhivate electronic, se imprimă pe hârtie:„«document alternativ de asisten-ţă administrativă reciprocă» înseamnă un document pe suport de hârtie care este utilizat pentru schimbul de

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Nă[email protected]

Pentru o mai bună cunoaştere

a spiritului românescMircea Anghelescu,

Lâna de aur. Călătorii şi călătoriile în literatura română,

Editura Cartea Românească, 2015

Ion F. Buricescu, Pe margini de prăpastie.

Însemnări din războiul pentru întregire,

f.a.pag. 82-83

informaţii” (Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului din 2 mai 2012 privind cooperarea administrativă în do-meniul accizelor şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2004, 23 mai 2012).

Chiar dacă deosebirea dintre cele două feluri de docu-mente ţine de suportul pe care sunt scrise, în timp ce toa-te documentele au în comun scrierea, au totuşi frecvenţă considerabilă construcţii cum ar fi: „te rugăm să completezi ordinul de plată scriptic sau electronic” (bancpost.ro); „exe-

cutarea activităţii de întocmire a inventarului acesta fiind întocmit scriptic şi electronic” (arhivarebrasov.ro); „toate cererile electronice vor trebui [sic!] transmise şi în format scriptic” (apmmm.anpm.ro).

Se pot da însă şi exemple de enunţuri ai căror autori admit că scrierea este proprie ambelor categorii de docu-mente, „electronice” şi „ne-electronice”: „invitaţie transmisă prin mijloace scriptice - fax, e-mail, poştă” (antimivireanu.licee.edu.ro).

Cei care recurg la adjectivul sau la adverbul „scriptic” au probabil în vedere sensul secundar al acestuia, folosit foarte rar în comparaţie cu sinonimul „scris”. Potrivit lexi-cografiei academice, „scriptic” înseamnă, în primul rând, „înscris, înregistrat în scripte”, „realizat pe baza, sau cu aju-torul scriptelor”. Apare ca atribut în grupuri nominale pre-cum „fond scriptic”, cu semnificaţia „fond destinat [plătirii] personalului din schema unei întreprinderi sau instituţii”, şi „personal scriptic”, cu semnificaţia „personal angajat în schemă, personal bugetar” („Dicţionarul explicativ al lim-bii române”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Academia Română, „Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009 / DEX): „să descopere diferenţe între stocul de marfă scriptic şi cel faptic” (ebihoreanul.ro); „toate posturile prevăzute în sche-ma de personal au fost ocupate scriptic” (csm1909.ro).

În mod curent, „fond scriptic” se traduce în engleză „wages fund”, „personal scriptic” se echivalează cu „per-sonnel/workers on the staff”.

Adjectivul „scriptic” apare şi într-o variantă literară de exprimare a opoziţiei „scris” versus „oral”: „să mă opresc asupra modului în care [...] abordează relaţia dintre oral şi scriptic” (Alexandru Călinescu, „Interpretare şi raţionali-tate”, „Revista 22”, 12 august 2006); „stilul comunicării sale scriptice sau orale era unul constant academic, sobru, dar nu neapărat aulic” (Tudor Vianu, „Tezele unei filosofii a operei”, „Univers”, Bucureşti, 1999, books.google.ro). n

LA PRIMA LECTURĂCARTEA DE ALTĂDATĂ

Corn

eliu

Ione

scu Pa

ul M

ecet

Sorin

Ada

m

Intră în frumoasa tradiţie a ultimilor ani, popularizată nu doar de Editura Polirom, la care am remarcat cele mai multe volume de gen, să readucă în prim-plan jur-nalele de călătorii. Amintesc numai două titluri de excepţie: Mihai Tucan Rumano,

Sub soarele Africii răsăritene, şi Dimitrie Ghika-Comăneşti, O espediţie română în Africa, ambele bucurându-se de câte o prefaţă din partea profesorului Mircea Anghelescu, care face aici, în Lâna de aur. Călătorii şi călătoriile în literatura română, ceea ce, poate, mulţi istorici şi critici literari ar trebui să facă: o sinteză care, pe „felia” lor de pricepere să contribuie la o mai bună cunoaştere a spiritului românesc.

La prima vedere, poate părea scorţoasă o astfel de carte încadrată la critică şi istorie literară, însă nu e deloc aşa, pentru că domnul Anghelescu a scris nu un volum rece de consemnări şi comparaţii şi interpretări elitiste, ci mai degrabă o colecţie de poveşti pe înţelesul tuturor despre literaţii importanţi ai României, că-lătoriile şi impresiile lor şi, mai ales, despre modul în care aceştia înţelegeau să-şi folosească oportunităţile în interes naţional. Poate e nevoie de precizarea că în momentul în care-şi începe domnul Anghelescu incursiunea – începutul secolu-lui XIX, cu Gheorghe Asachi, internetul nu era nici măcar o alăturare ciudată de litere, iar reţelele de socializare se întrupaseră numai în serate şi reuniuni de fami-lie. Astfel că intelectualii care mergeau în străinătate fie la studii, fie în călătorii de recreere, aveau tot interesul să-şi decanteze în scris avalanşa de imagini impresio-nante de care aveau parte. Iată, de pildă, cum trăia Gheorghe Asachi prima vedere

a Romei, unde mersese să studieze ştiinţele exacte şi ingineria: Roma samănă as-tăz cu o bătrână fiinţă ce au vieţuit o mie de ani în frumsaţă, în putere şi în strălucire; agiungând apoi la bătrâneţă, s-au dedat evlaviii, ca unui singur mijloc de mântuire!

Structurată în trei părţi, care întinde istoria literară a călătoriilor de la aminti-tul Asachi şi Costache Negruzzi ori Dinicu Golescu până la Camil Petrescu, Mihail Sebastian ori Geo Bogza, Lâna de aur face un lucru rar pentru cărţile care apar astăzi în limba română: trezesc în tine emoţia românismului, orgoliul unor ani şi al unor oameni care ţineau la pământul lor. Deşi umblau peste tot prin lume şi se mi-nunau precum Iancu Alecsandri, care evidenţia la Londra inclusiv existenţa unei berării care consuma zilnic zeci de mii de litri de bere, aceşti oameni de cultură pe de o parte comparau tot ce vedeau cu frumuseţile de acasă (care nu ieşeau deloc în dezavantaj), iar pe de altă parte făceau sugestii despre cum şi ce am putea adapta noi ca să ajungem, la anumite aspecte, ca ei: industriaşul Bazil Assan, aflat în 1898 la Canton, scria că România ar avea de câştigat în urma unui comerţ cu ambalaje de lemn pentru ceaiul indian.

Lâna de aur se citeşte greu, pentru că are la purtător o cantitate imensă de informaţii, dar e savuroasă. Recomand servirea în porţii mici, de fiecare dată când iubitorul de frumos are nevoie de o evadare, chiar şi numai livrescă. n

Scriptic

Maior Constantin Piş[email protected]

Cercul Militar NaţionalInterferenţe culturale: Culturi şi civilizaţii

Joi, 7 aprilie, ora 17.15, la Sala Cinema, va avea loc expunerea cu tema Papuaşii, lumea încă misterioasă din Papua-Noua Guinee, susţinută de profesor dr. Victor Simion, istoric de artă. Expunerea este însoţită de prezentarea unui film documentar.

Intrarea este liberă.

Expoziţii

Galeria Artelor. Expoziţia de pictură a ar-tiştilor plastici Sorin Adam şi Corneliu Ionescu, deschisă în perioada 29 martie-10 aprilie.

Sala Foaier. Expoziţia de pictură Poveşti de la sat a artistului plastic Paul Mecet, deschisă în perioada 28 martie-10 aprilie.

Sala Rondă. Expoziţia de pictură a artistei plastice Gabriela Predescu, deschisă în perioa-da 28 martie-10 aprilie.Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro n

Soldatul[6 decembrie 1916]. Îmi iau, în sfârşit,

plutonul în primire. Soldații sunt slăbănogi, prost echipați, aproape toți ieşiți din spita-le, afară de câțiva dispensați. Cei mai mulți sunt moldoveni, fără ca prin aceasta să se fi stabilit între ei o comunitate de sentimen-te camaradereşti, căci sunt din tot felul de unități. Ofițerii schimbându-se apoi des, soldații nici nu-i cunosc pe nume şi cu atât mai puțin nu au suferit vreo înrâurire mora-lă cât de mică din partea lor.

Îi privesc cu nedumerire, ca un medic aflat în fața unui caz grav. Tratamentul la care sunt supuşi e cel mai puțin potrivit spre a-i ridica din bezna morală în care se află. Mai întâi, de bunăstarea lor fizică ni-meni nu pare a se îngriji: se vede aceasta

pe chipurile lor gălbejite, în ochii lor stinşi. Par nişte plante cu frunzele ofilite, cu rădă-cinile sufocate în pământ pietros şi lipsit de umezeală. Este apoi la ei o stare sufleteas-că nenorocită: apatici, sceptici, lăsându-se să fie călăuziți fără nicio tragere de inimă, făcând mişcările ca nişte automate cu re-sorturile slabite. Nu e viață; orice avânt s-a spulberat; încrederea a fost desrădăcinată din inimile lor prea tare izbite. Instrucția e redusă la mişcări mecanice, cu „mlădieri”, cu mânuiri de armă, cu veşnicele răspândiri în trăgători... n

Observatorul militar 19ARMA CONDEIULUI

Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

PE LOC, REPAUS!

În ciuda aparenţelor, un om poartă şi am-prenta examenelor pe care le-a pierdut în viaţă, nu numai a celor pe care le-a trecut cu brio.

Indiferent cât de scurtă este viaţa, este suficient de mult timp pentru a fi bun. • Cea mai mare performanţă a unui creator este atunci când, în urma căutărilor sale demiurgice, descoperă realitatea. • �acă cine�• �acă cine��acă cine�

va crede că se va plictisi, să încerce să fie în pas cu moda. Şi nu va mai avea astâmpăr toată viaţa. • Era o persoană tare dezinvoltă. Acest lucru se datora faptului că nu înţelegea mai nimic din ceea ce se întâmpla în jurul său. • Nu întoarceţi spatele realităţii! Cine fuge din faţa realităţii nu face decât să ajungă într�o altă parte a sa. • Viaţa scoate în evidenţă faptul că, uneori, prin gaura cheii pot fi văzute detalii care nu pot fi se�sizate la microscop. • Fiecare generaţie are impresia că epoca în care trăieşte nu este, totuşi, epoca ei. • �oamne, ce paradis ar fi lumea asta, dacă măcar 25% din dragostea declarată ar fi adevărată!... • Gloria poate fi simulată. �ar faptele sau însuşirile care conduc la gloria respectivă nu pot fi simulate, decât cu riscul de a transforma asta într�o comedie. • Prostia! Această entitate mereu tânără, mereu sănătoasă şi viguroasă... • Cine îi tot spune iepurelui că este regele animalelor îşi asumă şi riscul de a�l auzi, într�o bună zi, cum rage la el... • Unele persoane devin şefi, având o culoare proprie. �upă aceea, în timp, ei fiind prea mult periaţi, încep să�şi cam piardă culoarea iniţială sau lustrul începuturilor... • Noi, oamenii, avem o mare problemă: calităţile umane nu sunt ereditare. �eci, trebuie să muncim din greu pentru ele... • Iată o posibilă mostră de comunicare: Marele scriitor X împlineşte astăzi Y ani. Cea mai importantă parte a operei sale este cea postumă... • Urmăriţi�i pe oamenii mari: sunt foarte importante lucrurile pe care le spun, dar şi mai importante sunt lucrurile pe care le sugerează. • Indiferenţa este cauza multor rele. Ea poate da naştere unor profitori aparte, care prosperă pe seama ei. • Viaţa ne dovedeşte că în jurul nostru nu prea găsim mulţumiri sau aplauze în alb. În schimb, înjurăturile în alb sunt în exces. • Victoria din Samothrace se poate apuca, oricând, de politică. Şi asta nu pentru că ar avea ceva în plus, ci pentru că�i lipseşte ceva. • Luptaţi pentru pâinea voastră. Ea nu poate fi înlocuită cu nimic. Nici măcar cu glorie. • În ciuda aparenţelor, un om poartă şi amprenta examenelor pe care le�a pierdut în viaţă, nu numai a celor pe care le�a trecut cu brio. • Fiecare putere din lume are o listă proprie cu duşmani ai săi. Indiferent de timp şi loc, de pe lista asta nu lipseşte spiritul. • Noi, oamenii, lăsăm în jurul nostru atât de multe murdării, doar pentru a scoate în evidenţă necesitatea şi importanţa detergenţilor... • Înţelepţii nu sunt scutiţi de a spune prostii. �ar le ţin în frâu, totuşi... • Pot fi şi situaţii când adevărul să nu te ajute cu nimic. Tu să nu faci, însă, greşeala de a�i întoarce spatele. • Umanul a început să fie în rezonanţă cu nivelul cosmic: în jurul nostru, multe miros a vid... • Trebuie să existe un echilibrul în toate. �incolo de aparenţe, ordinea în exces, exagerată, poate degenera într�un haos de inactivitate, de pasivitate, de rutină. • Teama nu trebuie să ne ia prizonieri. Iar aceasta este o dovadă de curaj. �ar acolo unde curajul nu este raţional, există şi riscuri foarte mari, pentru că, atunci, el se învecinează cu hazardul. • �icţionarul tăcerii este cel mai mic posibil din lume. �ar cel care nu�l cunoaşte pierde... • Există o singură lege care se aprobă cu minoritate de voturi sau fără ele: legea junglei. • În lumea asta, numărul piscurilor este mult mai mic decât al ce�• În lumea asta, numărul piscurilor este mult mai mic decât al ce�În lumea asta, numărul piscurilor este mult mai mic decât al ce�lor care vor să ajungă la ele. �in cauza asta, unii consideră concurenţa ca fiind neloială şi procedează ca atare... n

General-maior (r) dr. Maricel D. Popa

Maior Constantin Piş[email protected]

Trei fraţi

Stau toţi ca�ntr�un afiş la Trei surori, doar că nu�s ele, ci ei. Trei bărbaţi trecuţi de 65, îmbrăcaţi aşa cum mi�l amintesc pe tata când mergeam la meciuri îm�

preună, cu pantaloni la dungă, pantofi, geacă de piele ori fâş peste cămaşa protejată de pulover, şi nelipsita şapcă proletară, trei, �oamne, şi toţi trei, aliniaţi pe�o bancă, la poveşti. Ţinând cont de subiect, în alte vremuri ar fi vor�bit mai încet, doar că acum, de cine să te mai temi, de copiii care aleargă nestingheriţi pe cei câţiva metri pă�traţi de covor din cauciuc ai parcului ori de mamele care fumează parizian dincolo de ieşire?

Astăzi, nu mai ciripesc decât păsările, bucuroase că vine căldura şi că pot zbura la fustă scurtă printre pomii înverziţi. În spaţiul acesta îngust şi magic, plutesc cuvin�te fermecate, din alte timpuri, despre cum era odată în armată, când – vezi tu – colonelul ajunsese să�l salute pe subofiţer pentru că respectivul era de la secu – funcţia bate gradul, ce să�i faci?

Şi tot din acele vremuri, o schiţă care ar merge ex�ploatată mai bine, ori în proză, ori în vreun scurtmetraj, cu unul dintre bătrânei protagonist al unui transport ceva mai delicat. Aveau de dus un porc abia sacrificat şi cum nu prea era voie, căci organele voiau să controleze tot, ce s�au gândit ei? Aveau un sicriu în pod, pregătit pentru

O fotografie i-ar prinde pe cei trei în cea mai elocventă mărturie a fap-tului că timpul există doar pentru că avem memorie.

cine ştie cine, că aşa era lumea, prevăzătoare, stătea cu moartea sub acoperiş; au luat sicriul şi�au aşezat porcul înăuntru, capacul peste şi lângă el nişte flori strânse în grabă, după care au purces la drum şi n�au avut nicio problemă, chiar dacă i�a oprit miliţia la un moment dat, însă doar nu era să�i pună să ridice capacul?!

Vremuri şi grele, dar şi frumoase, se�nţelege limpe�de din poveştile celor trei, care se poziţionează dulce�nostalgic vizavi de trecut şi aspru�critic vizavi de pre�zent. Armata era armată pe vremea aceea, când unul dintre ei a fost chiar comandant de grupă, iar coman�dantul de pluton era oho, ce putere avea, că stăteau sol�daţii smirnă în faţa lui! Nici el, comandantul de grupă nu era de lepădat, că avea deschidere, ştii? Şi la o permisie, la ceva, vorba lui nu era de colo. Vremea micilor atenţii... Era bine, domnule, se trăia bine, ce să mai!... Şi armata, din nou, era armată, că te făcea om, că nu degeaba era vorba asta cu şcoala vieţii. Astăzi, tineretul nu mai ştie de capul lui, cunoaşte o fată şi, gata, se şi cunună. �oar că, după o lună, se şi despart. Vremurile alea, domnule, când se pasa valiza de la unul la altul şi plecai cu lunile de�acasă, dar te�ntorceai bărbat şi toate fetele întor�ceau capul după tine. Mais où sont les neiges d’antan?

O fotografie i�ar prinde pe cei trei în cea mai elocventă mărturie a faptului că timpul există doar pentru că avem memorie: fiecare cu privirea pierdută în altă parte, ca o lentilă divergentă. Tac toţi şi se aude numai ciorovăiala pă�sărilor. Ca o trezire la realitate, încep să strige şi nişte copii, iar unul dintre cei trei bătrâni, singurul care deţine un astfel de obiect, începe, numai el ştie de ce, să bată cu bastonul în asfalt. Pentru o clipă, pare că e un marş de altădată, iar bătrânul în cauză se ridică lent, oprind marşul, icnind de o durere osoasă. Hai la o bere, le spune, iar ceilalţi doi se ridi�că parcă mai iute ca primul şi�l urmează în tăcere, ca după zeci de kilometri de marş cu raniţa în spinare. n

Un Katyn al românilorImaginați�vă că trebuie

să vă mutați familia şi agoniseala de�o viață,

totul încărcat într�o căruță (dacă ea există în bătătura gospodăriei), în doar câ�teva zile. Zile de îndoieli şi neputințe, lipsite de veşti, de certitudini, un joc în�cordat şi aspru cu soarta, dar din care mai întot�deauna pierde omul, căci spunea, înțelept, Miron Costin, cum şade bietul om sub cârma vremii.

În iunie 1940, în urma ultimatumurilor sovietice, au fost retrase, într�o neo�rânduială desăvârşită, pen�tru a folosi un eufemism, armata şi administrația din Basarabia şi nordul Bucovinei, pretinse de URSS. Era împlinită, astfel, una dintre cele mai odi�oase înțelegeri, Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop�Molotov. Numeroase familii au avut de suferit şi au fost nevoite să decidă, în doar câteva zile, dacă rămân în teritori�ile cedate fără luptă URSS sau îşi iau tot ceea ce pot lua şi aleg calea pribegiei pentru a se pune la adă�postul fraților rămaşi (încă) în propria lor țară.

Unii s�au decis greu. Este de înțeles. Li s�a părut că oricât de vitre�gă le�ar putea fi soarta, înțelegerile între „ăi mari” nu îi afectează. �ar uitau – sau poate nici nu�şi ima�ginau, cei mai mulți dintre ei, „o, neştiutoare hire omenească!”, ar fi excla�

mat cronicarul! – că, deşi la ei acasă, pe teritoriul românesc, administrația sovietică i�ar putea consi�dera duşmani şi deporta în Siberia doar pentru simplul motiv că ar fi români. Ceea ce s�a întâm�plat. Alții au ales să fugă după stabilirea arbitrară a noilor frontiere, unii fiind împuşcați de trupele NKV� la frontiera cu România. �oar câțiva norocoşi au reuşit să scape.

1 aprilie 1941. Un mare grup de oameni din satele împrăştiate pe Valea Siretului, în nordul Bucovinei, purtând un mare steag alb, icoane, prapuri şi cruci de cetină, peste 3.000 de suflete disperate să ajungă alături de frații lor, în țară, s�a îndreptat spre noua graniță sovieto�română. În poiana Varnița, la câțiva kilometri de granița română, grăni�cerii sovietici i�au somat să se oprească. Oamenii au ignorat somația, iar sovieticii au tras în plin, cu mitraliere, secerându�i. Supraviețuitorii au fost urmăriți şi spintecați cu sabia.

�upă masacru, răniții au fost legați de cozile cailor şi târâți până la cinci gropi comune, săpate dinainte, unde au fost îngropați, unii în viață fiind: bătrâni, femei, copii, morți sau muribunzi. �ouă zile şi două nopți s�a mişcat pă�mântul în acele gropi, până toți şi�au dat duhul.

Cei mai „norocoşi” au fost arestați de NKV� şi,

după torturi înfiorătoare, au fost duşi în cimitirul evreiesc din acel orăşel şi aruncați de vii într�o groa�pă comună, peste care s�a turnat şi s�a stins var.

O tragedie umană despre care vorbim prea puțin. Un adevărat Katyn al românilor peste care aran�jamentele istoriei au trecut cu securea morții, pentru unii în forma unor torturi inimaginabile.

Oamenii aceştia au fost în bună măsură păcăliți. Ei au reacționat la un zvon, abil răspândit de NKV�, potrivit căruia li s�ar putea permite să treacă în tihnă noua frontieră româno�sovietică, arbitrar impusă, dacă vor dori acest lucru. Aşa se explică numărul mare al celor care au luat calea spre Fântâna Albă.

�e fapt, este imaginea odioasă a unei dictaturi teribile (cu pronunțată încărcătură ideologică, ex�portată, în aceleaşi forme, în România, după 1945, la încheierea celui de Al �oilea Război Mondial!), capabilă să utilizeze apara�tul de stat şi structurile de forță împotriva oamenilor, a celor care gândesc diferit, pentru care glonțul poate fi singura soluție de reducere la tăcere.

Tragedia fiecărei familii din nordul țării peste care s�a aşternut teroarea unei istorii nebune, în 1940�1941, trebuie să ne fie veşnic în minte. Să ştim, să nu uităm, să prevenim! n

O tragedie umană despre care vorbim prea puțin. Un adevărat Katyn al românilor peste care aranjamentele istoriei au tre-cut cu securea morții.

Colonel Florin Ş[email protected]

DREPTUL LA ZÂMBET

Desen realizat de locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea - Criv

Observatorul militar Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 201620IMPACT ANUNŢ UMANITAR

FUNCŢII SCOASELA CONCURS

PROMOŢII

DECESE

UM 02470 Buzău organizea-ză concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante de personal civil contractual: • 1 post – economist grad II, experienţă în specialitatea studiilor de minim 6 luni; • 1 post – referent de specialitate gr. II, experienţă în specialita-tea studiilor de minim 3 ani; • 1 post – contabil II, experi-enţă în specialitatea studiilor de minim 6 luni. Probele de concurs: • proba scrisă, pe 27.04.2016, ora 10.30; • inter-viul, pe 4.05.2016, ora 9.30. Data limită de depunere a dosarelor - 18.04.2016, ora 14.00. Depunerea dosarelor şi organizarea concursului se vor face la sediul Unităţii militare 02470 Buzău, strada Mareşal Alexandru Averescu nr. 1-3, jud. Buzău, unde vor fi afişate şi detaliile organi-zatorice necesare. Date de contact ale secretariatului comisiei de concurs, la tele-foanele 0238/72.59.10 sau 0238/43.39.60, int. 571. UM 01454 Buzău organizea-ză concurs pentru ocuparea următorului post vacant de personal civil contractual: • 1 post – contabil I, experien-ţă în specialitatea studiilor de minim 3 ani. Probele de concurs: • proba scrisă, pe 27.04.2016, ora 10.30; • inter-viul, pe 4.05.2016, ora 9.30. Data limită de depunere a dosarelor - 19.04.2016, ora 16.00.Depunerea dosarelor şi organizarea concursului se vor face la sediul Unităţii Militare 01454 Buzău, Bulevar-dul Unirii nr. 1-3, jud. Buzău, unde vor fi afişate şi detaliile organizatorice necesare. Date

Pentru anul şcolar 2016-2017 înscrierile/reînscrierile co-piilor în grădiniţele şi în creşa din cadrul Complexului

Preşcolar al Ministerului Apărării Naţionale se fac în următoa-rele perioade, la sediul celor două grădiniţe: 11-22.04.2016 – depunerea dosarelor de reînscriere pentru copiii care au frecventat cursurile la grădiniţele din cadrul Complexului Preşcolar al MApN în anul şcolar 2015-2016; 4-18.05.2016 – depunerea dosarelor de înscriere la grădiniţă pentru anul

Mirela Mereşanu, de 33 de ani, a cunoscut suferinţa din co-pilărie, când, la 13 ani, a trebuit să înceapă şedinţele de dializă. A fost supusă unui transplant renal, dar, în urmă cu cinci ani, a intrat din nou în dializă. Din luna februarie a.c., a fost înscrisă pe lista de aşteptare în vederea efectuării unui nou transplant. Tatăl său, maistru militar (r) Romică Mereşanu, s-a adresat con-ducerii ministerului, în vederea obţinerii unui sprijin financiar din partea foştilor săi camarazi. Cei care doresc să ajute familia Mereşanu o pot face depunând orice sumă doresc în conturile: lei – RO48BRDE140SV42514931400; euro – RO90BRDE140SV425 15061400. n

şcolar 2016-2017; 18.04-13.05.2016 – depunerea dosarelor de înscriere la creşă pentru anul şcolar 2016-2017. Condiţiile de înscriere se află afişate la sediile grădiniţelor: Grădiniţa şi creşa Cobălcescu – strada General Constantin Cristescu nr. 5, sector 1, tel. 021/313.11.74, persoană de contact Pavel Nico-leta; Grădiniţa Plevnei – Calea Plevnei nr. 137 B, sector 6, tel. 021/319.60.09. Relaţii suplimentare la telefon: 021/313.11.74 şi 021/319.60.09, orele 8.00-16.00.

Ceremonia de comemorare a eroului maior (p.m.) Tiberius Petre, la şapte

ani de la trecerea în nefiinţă a militarului, a avut loc sâmbătă, 2 aprilie, în Cimitirul Eroilor din Târgu Mureş. Activitatea s-a

Vineri, 1 aprilie, militarii Bazei 95 Aeriană au adus prinosul

recunoştinţei muncii şi abnegaţiei maiorului Marcel Bălan şi maiş-trilor militari principali Adrian Veliche, Marian Vechiu şi Eusebiu Cernat. La ceremonia de trecere în rezervă a celor menţionaţi mai sus au fost clipe de emoţie şi nostal-gie. Anii petrecuţi în armată şi în cadrul Forţelor Aeriene române, camaraderia, clipele grele sau frumoase nu se vor uita niciodată. Timpul şi sufletul nu pot fi cuanti-ficaţi, ci doar amintirile rămân în sufletul participanţilor. Sănătate, bucurii şi o pensie frumoasă! n

Recent, veteranul de război sublocote-nent (ret) Gheorghe Toncu, din comuna

Ciuperceni, judeţul Teleorman, a împlinit vârsta de 100 ani. Cu această ocazie, din partea Ministerului Apărării Naţionale şi a garnizoanei Alexandria i s-au înmânat diplo-me şi distincţii aniversare şi a fost felicitat. La împlinirea centenarului, alături de sărbătorit au fost rudele acestuia, preşedintele Consiliu-lui Judeţean Teleorman, Ionuţ Adrian Gâdea, primarul comunei Ciuperceni, Anghel Gâdea, precum şi reprezentanţi ai ANVR şi Centrului Militar Judeţean Teleorman.

În timpul vizitei, veteranul de război Ghe-orghe Toncu, un om foarte volubil şi glumeţ,

Ministrul apărării naţionale a aprobat suplimentarea locurilor scoase la concursurile de admitere, în sesiunea august 2016,

pentru formarea maiştrilor militari şi subofiţerilor. Oferta educa-ţională actuală a Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I este următoarea: prin Programul de studii postliceale, cu durata de 2 ani, se vor forma 325 de maiştri militari, din 12 specialităţi militare, corespunzător unui număr de şapte calificări profesionale acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Astfel, 232 maiştri militari pentru Ministerul Apărării Naţionale, 86 maiştri militari pentru Ministerul Afacerilor Interne şi şapte maiştri militari pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor; prin Programul de studii postliceale, cu durata de 1 an, se vor forma 586 de subofiţeri, din 18 specialităţi militare, corespunzător unui număr de şapte calificări profesionale acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru MApN. n

ANIVERSĂRI

Neniţescu urează colegilor care, în luna aprilie, îşi aniversează ziua de naştere multă sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor. Aceştia sunt: coloneii (r) Mihai Asimionesei, Victor Babiuc, Dan Dumitrescu, Ion Muşat, Cristian Tăbăcaru, coloneii (r) ing. Florian Boboc, Alexandru Diculescu, Filiala Bucureşti; colonelul (r) Ga-briel Curuia, Filiala Câmpulung; coloneii (r) Neculai Livinţ, Petrea Iaru, Sterea Dobre, Gheorghe Hîncu, maiorul (r) ing. Marian Vodarici, Subfiliala Buzău; ma-iorul (r) Gheorghe Gîlea, maiştrii militari (r) Gelu Fecioru şi Ghe-orghe Doroftei, Subfiliala Vaslui; colonelul (r) Toni Bazarciuc şi maiorul (r) Corneliu Palade, Subfiliala Huşi; sublocotenentul (r) Radu Oghină, Subfiliala Iaşi. La mulţi ani şi cât mai multe bucurii! Filiala ANCMRR Decebal Mehedinţi urează membri-lor săi care, în luna aprilie, sărbătoresc ziua de naştere multă sănătate, viaţă lungă şi fericire, alături de familie şi cei dragi, după cum urmează: colonelul (r) Nicolae Tulceanu, locotenenţii-colonei (r) Ionel Răchitan, Constantin Apos-tol, Vasile Screciu, Alexandru Teodorescu, maiorul (r) Viorel Neamţu, căpitanul (r) Aurel Mă-nucu şi Maria Boştină. La mulţi şi fericiţi ani, stimaţi camarazi!

Colegii din Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţio-nale sunt alături de căpitanul Marius Gheorghe în aceste momente grele, pricinuite de trecerea în nefiinţă a tată-lui său. Sincere condoleanţe familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Personalul Colegiului Naţio-nal Militar Mihai Viteazul Alba Iulia este alături de eleva frun-taş Alexandra Ţurcă, în aceste momente grele, la plecarea, mult prea devreme, a tatălui ei din această lume. Sincere condoleanţe familiei! Consiliul Director al Asociaţiei Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Retragere Costin D. Neniţescu anunţă cu profund regret trecerea la cele veşnice a generalului-maior (ret) dr. ing. DOGARU MIHAI-ŞTEFAN, per-sonalitate marcantă a cercetării ştiinţifice în domeniul chimiei militare. A fost cercetător ştiinţific şi comandant al Centrului de Cercetări Ştiinţifice de Chimie Militară (1987-1990), director general în Ministerul de Interne. A participat, în calitate de expert, la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva la negocierile în vederea elaborării Convenţi-

Suplimentări de locuri la Şcoala Militară de Maiştri

Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I

Comemorarea unui erou

Locotenent-colonel Dorel Danciu

desfăşurat în prezenţa secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii perso-nalului în Ministerul Apărării Naţionale, Otilia Sava, şi a senatorului Mircea Duşa, fost ministru al apărării naţionale. Foştii camarazi de arme ai eroului Tiberius Petre au stat alături de familia militarului la această ceremonie.

În data de 3 aprilie 2009, căpitanul Tiberius Petre, comandantul unui de-

taşament operaţional de Forţe pentru operaţii speciale, a căzut la datorie pe câmpul de luptă, în Afganistan, încercând să scoată din încercuirea insurgenţilor o subunitate aliată.

Prin ordin al ministrului apărării na-ţionale, ofiţerul a fost înaintat la gradul de maior post-mortem, iar prin decret prezidenţial i s-a conferit post-mortem Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, cu însemn de război. n

Clipe de nostalgiePlutonier-adjutant Lucian Irimia

Consiliul Director al ACMR-RATIRE urează multă sănătate, viaţă lungă şi multe satisfacţii alături de familie şi cei dragi, următorilor membri ai asociaţiei care, în cursul lunii aprilie 2016, împlinesc frumoase vârste, după cum urmează: coloneii (r) Mihai Dobrescu, Florian Piţuru, Nicolai Gavrilă, Darius Popescu, Con-stantin Baba, colonelul (r) ing. Constantin D. Penciu, Costică D. Gheorghe, Ion I. Vasilescu, maiorul (r) Florian Emil Piscanu, plutonierul-adjutant principal (r) Vasile Scurtu. Transmitem aceleaşi urări şi membrilor aso-ciaţiei care, în luna aprilie 2016, îşi serbează ziua onomastică în Duminica Floriilor şi de Sfântul Gheorghe. La mulţi ani! Consiliul de conducere al ADMRR Al. I. Cuza urează mem-brilor Asociaţiei, care în luna aprilie îşi serbează ziua de naş-tere, respectiv generalii/amiralii (r) Ion Boian, Florin Cişmigiu, Decebal Ilina, Nicolae Ilie, Ioan Roman, coloneii/comandorii (r) Constantin Honciu, Florin Iacob, Neculai Gavrilă, Vasile Mitroi, Mircea Mrejeru, Ioan Roman, Arcadie Sasu, Ştefan Stan, Adrian- Gheorghe Tănase, Viorel Toma, Adriean Valaşuteanu, Ilie Drugan Vasile, Ion Vasilescu şi maiorul (r) Ion Ene multă sănătate, viaţă lungă, bucurii şi satisfacţii alături de familie şi de cei dragi. Aceleaşi urări le transmitem tuturor celor care îşi serbează zilele onomasti-ce. La mulţi ani! Consiliul Director al Asociaţiei Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Retragere Costin D.

Promoţia 1966 a Liceului Militar Dimitrie Cantemir orga-nizează sărbătorirea a 50 de ani de la absolvire în ziua de 2 iulie 2016, în cadrul Colegiului Naţional Militar Breaza. Pentru confirmarea participării şi abor-darea unor cheltuieli, vă rugăm să depuneţi în contul RO15 CECE C001 9462 0581 2311 deschis la CEC pe numele Ion Goran, până la data de 30.04.2016, suma de

ei privind interzicerea armelor chimice. În 1994, detaşat la Gu-vernul României, a înfiinţat şi condus Direcţia Generală pentru Interzicerea Armelor Chimice în cadrul Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor Strategice şi al Interzicerii Armelor Chimice. Conducător ştiinţific de doctorat, în specialitatea Chimie militară, la Academia Tehnică Militară. Amintirea lui va rămâne mereu în sufletele noastre. Suntem alături de familia îndoliată în aceste clipe de grea cumpănă şi-i transmitem întreaga noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Absolvenţii Liceului Militar Dimitrie Cantemir, promoţia 1957, anunţă cu profundă dure-re încetarea din viaţă a bunului lor coleg, colonel (r) ing. TUDOR ILINA. De-a lungul carierei mili-tare, pe care a onorat-o în mod excepţional, de la gradul de elev la cel de ofiţer superior, colone-lul (r) ing. Tudor Ilina a constituit un remarcabil model de devo-tament faţă de patrie, de cinste, corectitudine şi camaraderie, în funcţiile de mare răspundere ce i s-au încredinţat. Suntem alături de familia îndoliată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Asociaţia Diplomaţilor Mili-tari în Rezervă şi în Retragere Alexandru Ioan Cuza anunţă cu regret trecerea la cele veşnice, pe 5 aprilie, a colonelului ing. (ret) SIMION GHEORGHE, fost ataşat militar şi aero în Republica Cehă. Ofiţer de înaltă probitate profesională şi de aleasă nobleţe sufletească, colonelul ing. (ret) Simion Gheorghe va rămâne permanent în memoria mem-brilor asociaţiei noastre. Suntem alături de familia îndurerată şi ne exprimăm regretul şi com-pasiunea pricinuite de greaua pierdere. Sincere condoleanţe!

festivă dedicată împlinirii a 30 de ani de la absolvire, în zilele de 10 şi 11.09.2016, la sediul Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă Mihai Viteazul, Piteşti. Rugăm confirmaţi participarea şi nevoile de cazare la următoarele numere de telefon: 0722 290 821 – Cornel Lazăr, 0722 216 016 – Daniel Ştefan, 0761 111 040 – Petrişor Florea. Contribuţia financiară se va depune în contul bancar RO42 RNCB 0627 0979 9020 0001, deschis de Găvan Maria la BCR, filiala Piteşti.

Sărbătorit la centenar

Locotenent-colonel Daniel Gabriel Drăguţ

apreciat în comunitate ca un sătean harnic şi priceput, a povestit oaspeţilor câteva amintiri petrecute în perioada cât a luptat pe front, trăirile intense pe timpul atacurilor inamicului şi puternicul simţământ de patriotism de care au dat dovadă militarii români pe front. La despărţire, emoţionat, el a mulţumit oaspeţi-lor şi le-a transmis că îi aşteaptă şi anul viitor. n

de contact ale secretariatului comisiei de concurs, la tele-foanele 0238/72.52.23 sau 0238/42.61.98, int. 174.

100 lei pentru o persoană şi de 170 lei pentru două persoane. Pentru alte detalii şi precizări, persoanele de contact sunt: Marian Răducu, tel. 0722 345 961 şi Ion Goran, tel. 0720 402 098. Promoţia 23 August 1976 a Scolii Militare de Ofiţeri Activi de Artilerie Ioan Vodă, artilerişti şi topografi, organizează revede-rea de 40 de ani de la absolvire, la Sibiu, în 1-4 septembrie 2016. Relaţii: Florea Boştină-Bratu, tel. 0725 527 884, Viorel Ciobanu, tel. 0752 220 705, Vasile Duca, tel. 0743 298 185, Costică Ifti-moaie, tel. 0740 551 932. Promoţia 1982 a Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Transmisiuni organizează, în perioada 20-22.05.2016, întâlnirea anuală de la terminarea studiilor la Centrul de instruire pentru comunicaţii şi informatică Decebal, Sibiu. Invităm, cu multă plăcere, pe co-legii noştri, împreună cu soţiile, pentru a ne împărtăşi amintirile şi a întări prietenia care ne leagă. Comitetul de iniţiativă este for-mat din: Eugen Maxim, telefon 0766 634 366; David Victor, tel. 0722 216 868; Ionel Ciobanu, tel. 0728 885 380. Promoţia 1986 a Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Transmisiuni organizează, în perioada 24-26 iunie 2016, întâlnirea de 30 de ani de la terminarea studiilor la Centrul de Instruire pentru Co-municaţii şi Informatică Decebal, din Sibiu. Invităm, cu multă plă-cere, pe colegii noştri, împreună cu soţiile, pentru a ne împărtăşi amintirile care ne leagă. Comi-tetul de organizare este format din: Dorin Alexandrescu, tel. 0722 669 338, Gheorghe Vizitiu, tel. 0720 013 136. Promoţia 1986 a Şcolii Militare de Ofiţeri Activi Tancuri şi Auto Mihai Viteazul, din Piteşti, arma tancuri, organizează întâlnirea

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Aveţi darul de a oferi celor din jur un tonus aparte prin faptul că sunteţi

spontan, generos şi optimist. De asemenea, mereu vă simţiţi bine dacă puteţi fi de ajutor cuiva, iar acest rol vă prinde de minune.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Deşi vă energi-zează întotdeauna călătoriile, consideraţi că în această peri-

oadă aveţi nevoie să fiţi mai des în sânul familiei. Sunteţi îngrijorat pentru vânzarea unui obiect care vă aparţine şi de care nu doriţi să vă despărţiţi prea uşor.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): În această săp-tămână stabiliţi câteva reguli de bun-simţ împreună cu cei

dragi. Socotiţi că a sosit timpul să oferiţi ceva frumos cuiva care con-tează foarte mult pentru dumneavoastră. Puteţi fi sensibilizat de atitudinea cuiva de la serviciu.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Vă reprimaţi senti-mentele şi staţi departe de o persoană dragă, tocmai pentru

a face ca viaţa dumneavoastră să intre pe un făgaş normal. Vă afun-daţi în muncă şi semnalaţi asumarea de sarcini multiple, negândin-du-vă că acumulaţi oboseală.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Încercaţi să vă exprimaţi ideile şi cunoştinţele acumulate fără a leza pe cei cu care aveţi

contact. Unii colegi se pot simţi intimidaţi de dumneavoastră şi pot deveni răutăcioşi. Seriozitatea de care daţi dovadă vă recomandă pentru unele oferte de serviciu care se dovedesc a fi avantajoase.

Peşti (19 februarie-20 martie): Perseveraţi într-o stare de nai-vitate prin care riscaţi să alunecaţi în depresii. Trebuie să ascultaţi

sfatul celor care vă învaţă că nu întotdeauna câştigurile înseamnă bene-ficii pe termen lung. Cât despre relaţia de cuplu, toate vin la timpul lor. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Cereţi sprijinul unor prieteni, iar când aceştia vă spun părerea lor despre o situaţie sau alta,

vă pun pe gânduri şi mai mult. Cel mai bine este să vă concentraţi singur asupra a ceea ce aveţi de făcut, pentru că nimeni nu vă cu-noaşte mai bine ca dumneavoastră priorităţile şi preferinţele.

Taur (21 aprilie-20 mai): Căutaţi să fiţi în centrul atenţiei şi chiar sunteţi. Simţiţi nevoia să vă organizaţi mai bine activi-

tăţile, pentru a reuşi să vă faceţi timp şi pentru familie. Cineva din apropiere face comentarii care vi se par deplasate.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Săptămâna în curs se prezintă precum un carusel şi vă aduce când sus, când jos, mai ales din punct de ve-

dere al dispoziţiilor sufleteşti. Vă preocupaţi intens de problemele de natură familială, deşi sunt unele aspecte profesionale care nu suportă amânare.

Rac (22 iunie-22 iulie): Dezvoltaţi relaţii sociale şi sunteţi ho-tărât să faceţi curăţenie printre actele de la serviciu. De aseme-

nea, ţineţi cu tot dinadinsul să stabiliţi limite între dumneavoastră şi câţiva colegi care v-au scos din sărite. Finalul de săptămână anunţă reglarea unor sume de bani.

Leu (23 iulie-22 august): Aveţi impresia că cineva de la serviciu caută să vă stârnească admiraţia sau, dimpotrivă, are interese

ascunse în ceea ce vă priveşte. Nu e nevoie să fiţi sceptic, pentru că, în curând, totul vi se va limpezi. Este important să stabiliţi o relaţie sinceră cu membrii familiei pentru a colabora atunci când situaţia o va cere.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Felul în care speculaţi fi-ecare moment sau ocazie este un motiv de invidie pentru cei cu

care vă însoţiţi. Traversaţi o perioadă bună în care cam toate planurile merg aşa cum v-aţi propus. Relaţia cu persoana iubită se armonizea-ză, iar acest lucru vă oferă o stare de linişte.

POD, PONTON, ENISEI, ANA, D, GER, ELEN, INUNDAT, GI, N, RAE, ELAG, AZI, LARG, A, FA, AER, VOT, APOS, IR, CI, RON, OCEANE, ARTEZIANA.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87 int. 160.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier Elena-Irina Spilcă[email protected]

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 109.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Colonel

George Cosmin Lum\n r̀oiu,

tel. 021/322.82.87, int. 111.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 110.

REDACTORI

Maior Constantin Pi[tea,

c`pitan Cornelia Mih`il`,

c`pitan Bogdan Oproiu,

locotenent Andreea Motoc,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR Colonel Ion Ciontea

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r:

Maior Constantin Pi[tea

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87, int. 160

Cont:RO56TREZ 70320360150XXXXX

ISSN1223-3641. 145

C. 484/2016

Ochi

Transformare (3,1,4,6,6,3,4)Colonel (r) Teodor Amzoi

CRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Cercetare (2,9,2,5,2,7) din Observatorul militar nr. 13/2016Dezlegare la careul Apă! din

Observatorul militar nr. 13 /2016

COGITO

Ionel Teodoreanu

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

[email protected]

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Dacă femeile ar fi mute, bărbaţii ar fi mult mai nenorociţi.

Orizontal: 1) Absenţă a vederii da-torită unor leziuni ale mediilor transpa-rente oculare. 2) Unul care nu vede (de-loc) - Se vede cu ochiul liber, neputând fi contestat. 3) Cap de poet! - Leu! - Ne-gaţie. 4) A urmări cu ochii (pop.) - Văd, în limba latină. 5) Ochioase, frumoase. 6) Epocă - Într-un târziu! - Nae Fulea. 7) Strugure (reg.) - Atrage privirile fanilor. 8) Ochiul dracului, în vorbirea populară (pl.) - Ochi goi! - În pled! 9) Opus - Una cu ochi ageri. 10) Vrednic de privit (cu alţi ochi).

Vertical: 1) Ochi făcut în gheaţa unui râu pentru pescuit sau scos apă - Târg unde vitele sunt privite de poten-ţialii cumpărători. 2) Scăpată din vedere

În patrulare în fâşia de apărare.

Mihai-Ion Ialomiţeanu

ŞTIAŢI CĂ...Ilarion Barbu

...La 25 martie, în anul 1199, Richard I Inimă de Leu a fost rănit de o săgeată în timp ce lupta împotriva Franţei, lovitură ce i-a provocat moartea în 6 aprilie?...În 1811, tot la 25 martie, Percy Bisshe Shelley, unul din cei mai mari poeţi englezi, a fost exmatriculat de la Oxford pen-tru publicarea pamfletului Necesitatea ateismului?...În 1949, la 25 martie, s-a constituit Uniunea Scriitorilor din România, prin fuziunea Societăţii Scriitorilor Români cu So-cietatea Autorilor Dramatici?...Jean Parisot de Valette (foto), Mare Maestru al Ordi-nului Militar Suveran de Malta, a pus piatra de temelie a ca-pitalei Maltei, Valleta, pe 28 martie 1566?...La 29 martie 1926, s-a înfiin-ţat, la Bucureşti, Institutul de Studii Bizantine?...La 1 aprilie, s-au împlinit 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române?...Trioul marilor maeştri ai Re-naşterii este reprezentat de Rafael, Michelangelo şi Leonardo da Vinci, toţi italieni?...Biologul român, Traian Săvulescu, fondatorul Şcolii Româneşti de Fitopatologie, a fost primul savant care a fă-cut cunoscută în ţara noastră flora Arabiei şi Palestinei? n

la un calcul - Fac ochiuri când se învâr-tejesc. 3) Club gol! - Ţinta (din cameră) privită de un deznădăjduit. 4) Ochi de prins - A scăpa din vedere (dar şi a-şi în-drepta privirea pentru a vedea, a cerce-ta etc.). 5) Ochi de apă în vârf de munte - Privită la ceas – Ieşire... dintr-o privire! 6) În ladă! - Capacitatea de a vedea - Prefix cu sensul de tumoare. 7) Sportul alb - Cerne prin ochiuri de sârmă. 8) Ceva cu ochi şi cu sprâncene - În Teba! 9) Trag cu… urechea - Ochi de sticlă. 10) Gigant în mitologia greacă, Oenopi-on i-a scos ochii pentru că a încercat s-o necinstească pe Meropa, fiica sa - Ceea ce se vede cu ochiul liber. n

Dicţionar: AUA, ONC

Observatorul militar22

FINANCIAR

Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Radar economic

Sistemul de acordare a ajutoarelor sociale va fi schimbat

Trei tipuri de ajutoare sociale care se acordă în prezent, respectiv de incluzi-une, de sprijin pentru familiile cu copii şi cel pentru încălzire, vor fi unificate în unul singur: venitul minim de incluziune.

u Programul Prima maşină, corelat cu Rabla. Potrivit unei Hotărâri de Guvern, adop-tată săptămâna trecută, voucherele obţinute prin Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional (Rabla) vor putea fi folosite pen-tru justificarea achitării avansului de minimum 5% din preţul de achiziţie a unui autoturism nou prin Programul Prima maşină. Acelaşi act normativ stabileşte că, pentru 2016, plafonul garanţiilor care pot fi emise în cadrul Progra-mului Prima maşină este de 100 de milioane de lei. Reamintim că, prin intermediului aces-tui program, persoanele fizice beneficiază de garanţii guvernamentale la contractarea creditelor pentru cumpărarea unui autovehicul nou al cărui preţ nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA. u Finanţare europeană pentru între-

prinderile mici şi mijlocii (IMM) din România. Comisia Europeană a adoptat marţi, 29 martie, Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri 2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro, destinat întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Valoarea investiţiei oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), sub formă de garanţii, este de aşteptat să crească de patru ori – până la 400 de milioa-ne de euro sau mai mult – datorită efectului de pârghie al investiţiilor private în credite pentru IMM-uri. FEDR va investi mai mult de 197 de miliarde de euro în regiunile din Europa pe parcursul perioadei 2014-2020.u Sprijin pentru fermierii din sectorul

vegetal. Executivul a aprobat recent cuan-tumul plăţilor directe, precum şi plafonul şi valoarea ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile ampla-sate pe teren arabil, denumite ANT 1, care se acordă pentru anul 2015. Plăţile directe sunt următoarele: schemă de plată unică pe suprafaţă, în cuantum de 79,7392 euro/ha;

plată redistributivă – 5 euro/ha pentru primul interval (1-5 ha inclusiv) şi 51,0789 euro/ha pentru al doilea interval (peste 5 şi până la 30 ha inclusiv); plată pen-tru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită şi plată pentru înverzire – 59,1277 euro/ha; plată pentru tinerii fermieri – 19,9348 euro/ha. Valoarea ajutoare-lor ANT 1 este de 19,1942 euro/ha. Fondurile totale alocate însumează 1,235 miliarde euro.u Consumatorii casnici vor plăti mai pu-

ţin pentru energie electrică. Facturile finale la energie electrică ale consumatorilor casnici din România vor scădea în medie cu 2,4% în al doilea trimestru din acest an, după ce Autori-tatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a decis, miercurea trecută, reducerea tarifelor componentei pentru piaţa concurenţială (CPC) cu 3,9%. u Construcţiile rezidenţiale iau avânt.

În februarie 2016, s-au eliberat 2.509 autori-zaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 75,6% faţă de luna anterioară

şi cu 11,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele două luni ale acestui an, în ritm anual, avansul a fost de doar 0,4%, numărul autorizaţiilor de construire pentru clă-diri rezidenţiale eliberate ajungând la 3.938. n

Dolarul american, în scădereÎn perioada 28 martie – 1 aprilie, pentru a pa-tra săptămână la rând, dolarul american s-a depreciat faţă de leu.

La cursul afişat de BNR, vine-rea trecută,

de 3,9206 lei/dolar, moneda naţională înregistrează o creş-tere de circa 5,5% în raport cu dolarul, în acest an. De altfel, moneda SUA şi-a continuat tendin-ţa depreciativă şi comparativ cu euro, raportul euro/dolar depăşind nivelul de 1,14 în prima zi a lunii aprilie. Săptă-mâna trecută, leul a câştigat teren şi faţă de francul elveţian şi lira sterlină. Cele două valute au scă-zut, în ritm săptă-mânal, cu 0,61 bani (0,14%), respectiv cu 2,96 bani (0,52%), fiind cotate de BNR, la 1 aprilie, la 4,0866 lei şi 5,6180 lei. În aceeaşi zi, preţul gramului de aur a fost stabilit la 155,3644 lei. n

Modificarea este prevăzută într-un proiect de lege adoptat recent de Guvern,

ce încurajează părinţii să-şi trimită copiii la şcoală, stimulează încadrarea persoanelor apte pe piaţa muncii, creşte cuantumul sprijinului acordat şi asigură atingerea obiectivului României de reducere a numărului de persoane sărace cu 580.000, până în 2020, conform Strategiei Europa 2020. Noul program al venitului minim de incluziune va fi aplicat începând cu 1 aprilie 2018.

Primul tip de sprijin, denumit ajutor de incluziune, presupune un ajutor financiar variabil, în funcţie de venitul familiei. Acesta se va acorda persoanelor sau familiilor care au un venit ajustat pe membru de familie de până la 260 de lei. În acest caz se va plăti, sub formă de ajutor de incluziune, diferenţa dintre suma de 260 de lei/membru şi venitul realizat de familia respectivă, în fiecare lună.

Pentru a stimula încadrarea persoa-nelor apte pe piaţa muncii, acordarea ajutorului de incluziune se face condiţionat şi de înscrierea la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă, ca persoane în căutarea unui job şi care nu au refuzat un loc de muncă, ori de participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii. Fac excepţie de la această condiţionalitate persoanele care: asigură creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani sau a unui copil în vârstă de până la 18 ani, dacă au un handicap grav sau accentu-at; îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate gravă sau accentuată; îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente; urmează o formă de învăţământ; participă la programe de pregătire profesională; este încadrată în muncă. În situaţia în care unul

sau mai mulţi membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare, ori membri familiei des-făşoară activităţi independente sau agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 400 lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor lunare ale familiei.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, numărul de beneficiari ai ajutorului de incluziune va creşte cu 34% faţă de cel actual, respectiv de la 257.000 la 344.600 familii şi persoane singure. De asemenea, ajutorul mediu lunar se va majora cu 58%, de la 221 lei la 349 lei. Totodată, se preconizează că pentru aproxi-mativ 230.000 de familii şi persoane

Pentru venituri cuprinse între 260 şi 600 de lei, ajutorul va fi de 85 de lei pentru fiecare copil (maximum 340 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii), în cazul familiilor biparentale, şi câte 100 de lei pentru fiecare copil (cel mult 400 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii) în cazul familiilor monoparen-tale. Pentru a încuraja participarea şcolară, în cazul copiilor de vârstă şcolară, acordarea acestui tip de sprijin va fi condiţionată de frecventarea cursurilor. În caz contrar, ajutorul se va reduce proporţional cu numărul de absenţe. Pentru această formă de spri-jin se anticipează că vor fi circa 281.000 de beneficiari, iar alocaţia va creşte în medie cu 30% faţă de cea actuală, respectiv de la 142 lei la 185 lei.

Al treilea tip de ajutor care face parte din venitul minim de incluziu-ne este suplimentul pentru locuire - ajutorul pentru încălzirea locuin-ţei. Acesta se va acorda diferenţiat, în funcţie de tipul de combustibil utilizat: energie termică furnizată în sistem centralizat (178 de lei), gaze (182 de lei), energie electrică (156 de lei), combustibili solizi sau petroli-eri (64 de lei). Valorile reprezintă o medie lunară estimată. Vor primi acest ajutor familiile care au venit net ajustat de până la 600 de lei pe lună. Prognozele Ministerului Muncii arată că vor beneficia de acest tip de ajutor circa 650.000 de familii şi persoane singure, iar ajutorul mediu se va mări cu 96% comparativ cu cel actual, de la 56 lei la 106 lei. Pentru acordarea venitului minim de inclu-ziune, toate documentele necesare vor fi depuse la primăria pe a cărei rază teritorială îşi au domiciliul titularii acestui drept. n

singure se va plăti ca sprijin com-plementar contribuţia de asigurări sociale de sănătate (o altă formă de sprijin care face parte din ajutorul de incluziune), iar pentru 70.000 de familii şi persoane singure se va plăti asigurarea obligatorie pentru locuinţă (şi aceasta inclusă în ajutorul de incluziune).

Al doilea tip de ajutor se referă la sprijinul acordat familiilor cu copii. Pentru familiile cu venit net lunar ajustat de până la 260 de lei, pentru fiecare copil se va acorda câte 107 lei (maximum 428 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii), în cazul familiei biparentale, şi câte 120 de lei (cel mult 480 de lei pentru familiile cu patru sau mai mulţi copii) în cazul familiilor monoparentale.

Observatorul militar 23SPORT

Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

Se încinge lupta

Dintre echipele sportive ale CSA Steaua Bucureşti, doar baschetul şi rugbyul au susţinut întâlniri în săptămâna recent încheiată.

Aflate în faze diferite ale disputării competiţiilor interne, cele două secţii

şi-au testat forţa de joc şi nivelul de pregătire înaintea unor exa-mene extrem de importante, ade-vărate probe de foc ce urmează după o săptămână de respiro.

Steaua CSM EximBank îşi asi-gurase accesul în faza de play-off

eliminatorie. Înaintea ultimelor trei etape ale turneului pentru locurile 1-6, roş-albaştrii ocupau provizoriu primul loc al clasamen-tului, dar urmau să susţină două întâlniri grele, contând pentru configuraţia finală. Lupta pentru prima poziţie era acerbă, putând surveni în orice moment o răstur-nare de situaţie.

Prima dispută a fost progra-mată în deplasare, la Craiova, unde steliştii au întâlnit echipa lo-cală SCM U. Gazdele veneau după o serie legată de victorii şi au confirmat forma bună pe care o traversau, reuşind o nouă victorie după patru reprize foarte echili-brate. Chiar dacă bucureştenii au controlat o bună parte a duelului,

finalul a aparţinut craiovenilor care s-au impus, cu şansă, cu sco-rul de 95-88 (17-27, 25-17, 23-28, 30-16). Cei mai prolifici jucători au fost Marko Marinovici şi Porter Troupe, cu câte 21 puncte şi Titus Nicoară cu 17.

În urma acestui rezultat, steliştii au pierdut temporar locul întâi al clasamentului, însă urma în scurt timp un alt derby, chiar cu liderul, CSM Oradea. Având avantajul terenului propriu, Steaua CSM EximBank putea pro-fita de ocazia de a tranşa partida în favoarea sa şi de a reveni la şefia clasamentului.

Echilibrul dintre cele două team-uri a fost evident încă din start, iar pe parcursul celor 40

de minute tabela a consemnat egalitatea de şase ori. Cele două combatante s-au succedat la conducere, dar la diferenţe mici, niciuna nereuşind să pună stăpânire pe joc. Miza şi-a pus amprenta pe desfăşurarea parti-dei, adversarii nu au riscat nimic, astfel că s-a mers cap la cap până la final. Ultimele secunde le-au surâs steliştilor care au rezistat presiunii şi, cu o mână mai sigură, au înclinat balanţa în favoarea lor, la o diferenţă minimă, dar me-ritată. Scorul final, 78-76 (16-14, 22-22, 23-28, 17-12), îi urcă pe roş-albaştri din nou în fotoliul de lider, înaintea ultimei etape.

Cei mai buni marcatori au fost Titus Nicoară cu 18 puncte, urmat

Rugbiştii de la CSA Steaua Bucureşti au continuat seria de victorii în faza de califi-

care la Cupa României. Datorită modificării calendarului de des-făşurare a Superligii Naţionale, după sistemul toamnă-primăva-ră, întregul început de sezon este dedicat Cupei.

În cea de-a treia etapă, roş-albaştrii au întâlnit pe stadionul din Ghencea echipa nou pro-movată din Iaşi, CS Poli. Militarii porneau net favoriţi şi suporterii aşteptau o întâlnire spectacu-loasă, deschisă, cu multe reuşite. Debutul a fost în trombă, primele 10 minute aducând steliştilor nu mai puţin de trei încercări trans-formate. Şi replica adversarilor a fost curajoasă, aceştia nerefu-zând jocul ofensiv şi încercând să riposteze printr-o linie de trei sferturi promiţătoare, care a încercat să se ridice la nivelul gazdelor. Frumuseţea şi entu-

ziasmul jocului au fost întărite de cele opt eseuri ale steliştilor, la care s-au adăugat şi cele trei ale ieşenilor. Prin numărul mare de puncte reuşite, în majoritate de linia de trei sferturi aflată în mare formă, rugbiştii noştri şi-au asigurat şi punctul bonus ofensiv şi conduc în clasamentul Cupei României. Ionuţ Dumitru a înscris două eseuri, iar Robert Neagu, Florin Ioniţă, Eseria Vueti, Sosefo Sakalia, Robert Dascălu şi Kuselo Moyake, câte unul, la care se adaugă şi transformările reuşite de Andrei Filip şi Tudor Boldor.

După această primă parte a desfăşurării grupei, urmează o perioadă mult mai dificilă, în ur-mătoarele etape echipa noastră întâlnind în ordine primele trei clasate din campionatul trecut, adică Timişoara Saracens, Ştiinţa Baia Mare şi CSM Bucureşti. Datorită amânării disputei din deplasare cu echipa timişoreană, primul duel va fi pe teren propriu cu echipa vicecampioană, CSM Ştiinţa Baia Mare, la sfârşitul weekendului viitor. n

de Marko Marinovici şi Nikola Malesevic, cu 16 puncte fiecare, iar Bill Amis a reuşit 5 capace spectaculoase.

Meciul decisiv se va disputa pe teren propriu, în compania echipei CSU Atlassib Sibiu, pe 6 aprilie. În cazul unui succes aşteptat în această ultimă rundă, Steaua va întâlni în prima fază a play-off-ului ocupanta locu-lui 8, marea rivală din Capitală, Dinamo. Se anunţă confruntări cu mari ambiţii şi tensiuni, după sistemul cel mai bun din cinci partide. Echipa noastră pleacă din start cu prima şansă, atât prin prisma clasării superioare, cât şi al avantajului terenului propriu în caz de meci decisiv.

Horia Zamfir

Titus Nicoară

Ionuţ Dumitru

care l-a sfătuit că ar fi bine să mă lase să merg în această zonă necunoscută. Ceea ce pare să-l fi convins pe bătrân. Unde să te duci? În Franţa, Germania? Dar acolo se duceau cei cu relaţii. Te întorceai şi nu gă-seai loc de muncă. Şi aşa, când am revenit, nu am avut post timp de câteva luni... Până când am ajuns la Biblioteca Centrală de Stat, după care în armată. Filip a intrat în activitatea diplomatică, unde eu nu cred că m-aş fi simţit bine...

Aşadar, armata, o perioadă frumoasă.Da, mai ales că am avut colegi celebri.

Ioan Luchian Mihalea, de exemplu. Marcel Dragomir, compozitor. Şi mulţi actori, pro-fesori, din toate mediile. Am avut colegi medici veterinari, ingineri agronomi...

N-ar fi interesantă o revedere cu cole-gii din armată?Dar chiar mi-a propus un coleg din

Brăila să ne revedem în această vară. Cine mai ştie pe unde mai e fiecare? Sigur că ar fi plăcut. Şase luni în care dormi şi mănânci cu aceiaşi oameni... Era unul care cam „ci-ripea” la comandantul de pluton. I-am pus într-o noapte pătura pe cap şi vă imaginaţi ce a urmat...

Reacţia clasică a soldatului... Sector aveaţi?Sigur, doar la baie nu am fost; în

schimb, am dat cu mopul peste tot, am spălat...

În Academie, eram şef sector spă-lător...Ei, uşor acolo, dai cu duşul, cu furtu-

nul, nu?Da, trebuia să miroasă a primăvară, după cum spunea comandantul de companie.Da, da... A fost o perioadă care chiar

mi-a plăcut, faţă de alţii care nu suportau armata. O perioadă utilă, şi pentru cei mai mofturoşi, cărora le-a arătat ce-i viaţa... Dar ştiţi ce mi-a plăcut cel mai mult în armată? Mediul, colegialitatea, camaraderia. S-au construit relaţii care rezistă zeci de ani. Cel mai bun prieten al meu este un fost coleg de armată, care trăieşte la Videle. Prieten cu care pot să vorbesc orice, mai mult ca şi cu fratele meu. n

Revenind la experienţa dumneavoas-tră militară, v-a ajutat cumva?Categoric. Eu eram deja un tip orga-

nizat. Tatăl meu a fost contabil şi a ştiut să mă instruiască, ca de altfel şi pe fratele meu, în sensul acesta, al ordinii, însă ar-mata sigur că îţi ridică nivelul de raportare la realitate. În plus, veneam antrenat din Albania. Rigorile vieţii militare le simţisem pe spinarea mea în Albania. Colegii mei de acolo făceau în fiecare vară ceea ce se numea „zbor ushtarak”, o lună de practică militară, ceva destul de dur, cu cartuşe de război, cu tot ce trebuie. Sigur, pe noi nu ne luau, pentru că eram cetăţeni străini, dar programul pe care îl aveam în Albania, de viaţă, de învăţătură, de reguli fixe, m-a ajutat să mă adaptez mai uşor vieţii milita-re. Plus de asta, mi-a şi plăcut. Sunt o fire mai milităroasă şi-mi şi place arta militară, iar în perioada aceea am avut şi ofiţeri ex-traordinari. Ţin minte că aveam un colonel care ne povestea despre descoperirile din cercetarea militară... Erau atractive pentru noi ca lecţie.

Şi cât aţi stat în armată?Şase luni, ca soldat cu termen redus.

Spre deosebire de medici, care au stat numai patru luni. Au fost privilegiaţi din punctul acesta de vedere, pentru că ei şti-au meseria lor de medic şi participau la un eventual conflict tot ca medici. În schimb, noi am făcut instrucţie, am avut şi trageri, şi-mi amintesc că eram un executant foarte bun.

N-aţi fi vrut să rămâneţi în armată?Nu ştiu, nu cred... Poate n-aş mai fi avut

activitatea asta literară...Aţi fi fost colonel, probabil.Ei, în cazul acesta, pe loc, repaus! (râde) Totuşi, nu am înţeles cum de aţi ajuns să studiaţi albaneza.A, aşa a fost nevoie atunci. Făcusem un

an la facultatea de istorie şi a venit cineva de la ministerul de externe în căutare de oameni. Era nevoie de două persoane care să meargă în Albania, să înveţe limba pen-tru a fi folosiţi în relaţia cu Albania. Cum eram mai sus pe lista de admitere, am fost luat eu şi prietenul meu, Filip Teodorescu, actualmente ambasador în Bosnia şi Herţegovina. Taică-miu n-a vrut să mă lase, dar ne-am întâlnit cu un prieten de-al său,

război. De pildă, dacă ne-ar ataca Albania, armata ar putea să se ajute de cunoştinţele mele de albaneză.

Bine, poate doar la fotbal să ne atace acum, că doar suntem adversari la Euro 2016.Da, în aceeaşi grupă. S-au ridicat foarte

mult şi ei, şi în privinţa asta.Cu cine o să ţineţi?Ei, cu România, normal. Dar în egală

măsură mă bucură rezultatele lor bune. Mai ales că echipa Elveţiei este jumătate formată din albanezi, din kosovari, şi mai sunt câteva echipe care au fotbalişti albanezi.

Unde aţi făcut armata?Se întâmpla după facultate, din septem-

brie ’76 până în martie ’77, la o unitate de cercetare, parcă de infanterie-cercetare, în Bucureşti... Ştiu că, după cutremurul din ’77, care m-a prins în armată, se dezorga-nizase aprovizionarea, primeam conserve, pâine albă şi nu ştiu cât de mult le-a con-venit celor din armată să ne hrănească la nivelul acesta, de marină sau altă unitate de elită, şi-atunci ne-au eliberat cu câteva zile mai devreme. Pentru că ministerul fu-sese zdruncinat serios, în unitatea noastră se instalase un comandament. Erau câteva blocuri înşirate, cu un platou mare în spa-tele lor...

Acum aveţi grad în rezervă?Da, sunt locotenent. (râde)Citeaţi Kadare atunci?Sigur că da. Eram la un an sau doi după

facultate şi vorbeam albaneza mai bine decât albanezii, pentru că ei o vorbeau ca şi noi cu prescurtări... Eu o vorbeam corect gramatical, chiar extraordinar în acea peri-oadă, pentru că adusesem din Albania un geamantan de cărţi. Citeam foarte mult în albaneză. Tocmai de asta am făcut armata la cercetare, pentru că se spunea că noi, cei care ştim limbi străine, suntem utili în orice

Observatorul militar24 Nr. 14 / 6 – 12 aprilie 2016

Singurul traducător din albaneză în română agreat de marele scriitor albanez Ismail Kadare îşi aminteşte cu plăcere lunile de serviciu militar.

INTERVIU

Cel mai bun prieten al meu

este un fost coleg de armată

Marius Dobrescu:

l

l

l

l

Interviu realizat de maior Constantin Piştea

S-a născut la Brăila, în 1951;scriitor, jurnalist, traducător şi eseist; singurul specialist în limba albaneză agreat de Ismail Kadare să-i traducă opera în limba română;fondatorul şi redactorul-şef al revistei de cultură albanezo-română „Prietenul albanezului” (prima apariţie, noiembrie 2001);a primit numeroase premii care i-au recunoscut valoarea ca traducător, cel mai valoros fiind Medalia Recunoştinţei, acordată de preşedintele Albaniei, Bujar Nishani, în decembrie 2012.

Urmând cursurile facultăţii la Tirana, în anii dictaturii Hodja, Marius Dobrescu a avut parte de multe experienţe marcante. Despre una dintre ele a tot povestit, chiar dacă este legată de o colegă, Tatiana Parllaku. Ea vorbeşte despre cât de mult era îngrădită libertatea în Albania, în acea perioadă. „Tatăl Tatianei era ofiţer superior, inclus pe lista unor complotişti din armată. Ce se întâmpla acolo? Pentru a abate atenţia de la problemele zilnice, dictatorul Enver Hodja inventa fel de fel de evenimente. Că Albania va fi atacată de puterile NATO ori de puterile Tratatului de la Varşovia, de unde şi construcţiile acelea – 700.000 de buncăre. Nimeni nu a stat să le numere, dar tot betonul turnat acolo ar fi putut rezolva problema imobiliară din Albania. Ei, a fost un complot al medicilor, ca la Stalin, pentru că Hodja era un admirator al lui Stalin. A fost un complot al ingi-nerilor din industria petrolieră. Şi a fost un complot al militarilor, al ofiţerilor superiori, care nu ar fi aplicat învăţătura partidului în armată. Li se intentau procese şi erau pe loc destituiţi, li se lua carnetul de partid, erau degradaţi, după care duşi la Tribunalul Militar, unde li se stabileau alte pedepse. Parllaku era general, a făcut parte din lotul de generali judecaţi şi s-a ales cu detenţie de câţiva ani, absolut gratuită, bineînţeles. Nefiind albanez, eu nu puteam participa la şedinţele lor de UTC. Dar din ce am aflat de la colegii mei care participaseră la o astfel de şedinţă, Tatiana, ca să-şi poată continua studiile, pentru că întreaga familie era afectată de un astfel de moment, a trebuit să se dezică de tatăl ei, să spună că e un trădător, că ea îi înfierează acţiunile, că nu vrea să-l mai recunoască drept părinte şi aşa mai departe. Şi în felul acesta a reuşit să-şi termine facultatea. Iar mai târziu a ocupat chiar funcţii importante, chiar la preşedinţia albaneză... M-am întâlnit cu ea de câteva ori, dar n-am vrut să-i amintesc de lucrurile acestea, pentru că ştiu că o dor foarte mult şi acum...”

„Stăteam pe coridor pe scăunele şi făceam concurs de îndemânare la montarea-demon-tarea pistolului mitralieră. Le făceam cu ochii închişi... Colonelul Schijă era spaima unităţii. Sigur, Schijă era o poreclă. Sau mai erau expresiile de genul Foaie verde şi-o lalea / Vai de tine, tinichea! Ori mai era un colonel cam agramat, dar şi foarte mulţi pe care efectiv îi admiram. Foarte bine pregătiţi. O echipă de ofiţeri-instructori excepţionali.”

ZIUA NATO, SĂRBĂTORITĂ LA MApN

Documents

Transcript of ZIUA NATO, SĂRBĂTORITĂ LA MApN