PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An IV, nr. 44, 2012, 16 pagini

Turbulen]ele de pe scena politic\din ultima perioad\ au determinatma[in\ria propagandistic\ asociali[tilor s\ intre în regim“turbo”. Zvonuri, care mai de caremai ciudate, traversau localitateade la un col] la altu', alimentate der\m\[i]ele bol[evismului care înc\mai d\inuie printre noi. La câte mis-au întâmplat în ultima vreme,orice zvon ap\rut la adresa mea nuface decât s\ m\ distreze. De laprobleme cu legea, la cele des\n\tate [i, nu în ultimul rând, celefamiliale. În fiecare zi mai aflamcâte ceva despre mine [i m\cruceam. Pân\ unde pot mergeurma[ii lui Ana Pauker, SuzanaGâdea, Elena Ceau[escu. Nu credc\ au limite. Într-o zi po]i fi arestat,divor]at, internat, demis. Nu au

limite. La câte s-au întâmplat [i lanivel na]ional, în trei zile, nu credc\ este cazul s\ ne mir\m c\ lanivelul urbei noastre ni[te c\]elu[inostalgici dup\ vremurile apuse,produc atât gunoi (de grajd) c\ niciei nu-l pot rumega. Dar au timppatru ani s\ “prelucreze” tone dedejec]ii; p\i, altceva [tiu s\ fac\?!

M\ îndoiesc c\ în afar\ de“t\iat frunza la câini”, ademenitpopula]ia cu dou\ pâini (ieftine),folosire a vidanjei, dar nu în scopulpentru care a fost fabricat\, urlatulîntr-o goarn\ cu bateriile desc\rcate,deformarea realit\]ii,“copy paste-ul”ofertelor electorale, mai [tiu s\ fac\ceva.

Cred c\ mi-a sc\pat ceva.Amenin]\rile la tot pasul:

vezi, c\ n-ai [tampila pe timbrul

autoriza]iei [i “\[tia” te pot închide;ai freza prea într-o parte; dac\ nu ai[tampila “votat” la referendum, pebuletin, nu prime[ti pensia; m\ ducla Tu]uianu s\ te reclam c\ n-aicadru la biciclet\; [i ce dac\ ai, eutot te reclam!Din fericire, pentru cei 70% dinpopula]ia ora[ului care mi-au fostal\turi la ultimele alegeri, lucrurilenu stau chiar a[a; oricum, lemul]umesc pentru mesajele de spri-jin [i încurajare, regret c\ le-am datemo]ii (involuntar) [i-i asigur c\sunt mai s\n\tos ca niciodat\, maifericit ca anul trecut [i mai liber caoricând.

De ce vezi tu paiul din ochiul frateluit\u [i nu te ui]i cu bagare de seam\ labârna din ochiul t\u? (Mat.7:3)

(urmare ^n pagina 2)

DE INTERESCET|}ENESC

PAGINA CET|}EANULUIHot\rârile Consiliului local R\cari

adoptate ^n [edin]a din10.08.2012

EVENIMENT

Cea mai frumoas\ gospod\rie^n luna iulie!

IMAGINI CARENE DOR

Atitudinea celui indiferent, unsemnal de alarm\!

INFORMA}IIUTILE

ACTUALITATECe a mai f\cut primaru’...?

Pag. 12

Pag. 14

Pag. 13

Pag. 3

S\raca, ]\ri[oaramea!

Referendum - 29 iulie 2012

Pag. 11

Pag. 12

Adopt\ un km, la o nou\ edi]ie

Nu morcaii

când vorcâinii!

2 De interes cet\]enesc nr. 44, 2012

Sunt convins c\ pe buzele multora st\ întrebarea:ce probleme cu legea are primarul, c\ nu iese fumpân\ nu faci focul? Celor care m-au întrebat, le-amr\spuns [i sper c\ i-am l\murit. M\ simt obligatfa]\ de ceilal]i c\rora nu am avut ocazia s\ levorbesc, s\ fac unele preciz\ri. Nu cred c\ este un

secret pentru nimeni c\ familia mea se ocup\ cu agri-cultura, cu produc]ia de cereale, un domeniu de caresunt mândru. Activitatea aceasta se face sub formaunei "asocia]ii familiale", c\ doar este o afacere defamilie, în urma c\reia rezult\ anual mii de tone decereale [i plante tehnice, activitate început\ în anul2000. Când am devenit primar, în 2008, am solicitatcelor de la Registrul Comer]ului s\ m\ îndrume ce ede f\cut, ca din postura de primar s\ nu existeprobleme cu legea. Cu mult\ u[urin]\ ne-a fost reco-mandat c\ e bine s\ r\mân în asocia]ia familial\ cudoar 1%, care în opinia lor este nesemnificativ, maiales c\ activitatea asocia]iei nu se intersecteaz\ cucea a prim\riei. Numai c\, acel 1% confer\ calitateade comerciant, persoana fizic\, ce este incompatibil\cu cea de primar. Adic\, tradus, dac\ e[ti primar nutrebuie s\ faci agricultur\, ca [i cum ai vinde cerealela prim\rie. O abera]ie! Dar asta-i legea. {i unde-ilege, nu-i tocmeal\. Foarte grijulii din fire, adversariipolitici care nu [tiu s\ fac\ altceva decât ceea ce amspus mai sus, s-au ocupat [i de acest aspect [i m-auplimbat prin tribunale, neuitând, bineîn]eles, "s\ bat\toba" în privin]a asta. Numai c\, a[a cum au fostînv\]a]i la "Stefan Gheorghiu" ([coala aceea de partid,unde erau înv\]a]i s\ mint\ cu neru[inare, dup\absolvirea c\reia se d\deau economi[ti, dar ei nu [tius\ calculeze TVA-ul) au deformat, în fel [i chip, reali-tatea, ajungându-se, în final, la zvonul cu demitereaprimarului [i interdic]ia de a mai candida. La fiecaretermen, aveau un reprezentant în sal\ [i pân\ acas\f\ceau din ]ân]ar, arm\sar.

Procesul s-a încheiat, dar [i mandatul la carese f\cea referire c\ a[ fi fost incompatibil. A[a c\,demersul f\cut de gorni]ele din zon\, a r\mas f\r\obiect. Dar ei nu au în]eles asta [i pe lâng\ tob\folosesc [i goarna [i tot mai sper\... c\ doar speran]amoare ultima! C\-n rest... celelalte au murit demult.

Continu\ s\ bat\ [i s\ sune pe la multe por]iînalte, dar f\r\ rezultat. Colegii lor de partid "mai citi]i",au în]eles c\ zgomotul este inutil, dar "ce s\ te faci cunebunii, o ]in pe-a lor."

Sufla]i b\ie]i, sufla]i! Pân\ v\ las\ pl\mânii.Sau pân\ v\ spun eu, STOP (n-o se se întâmple). A[avor în]elege [i cet\]enii din R\cari, care mai aveaudubii (pu]ini la num\r, din fericire), cu cine au de-aface. A[a c\, discut\m discu]ii! Sterile [i inutile.

Dragii mei aleg\tori, v\ asigur c\ nu-mi esteru[ine de activitatea mea de fermier, ba chiar m\mândresc cu ea. Nu stau cu mâna întins\ la nimeni [iîncerc s\ asigur familiei mele traiul decent [i indepen-den]\ financiar\, din aceast\ activitate. Recomandmaidanezilor s\ se uite în ograda lor, la cei care staucu mâna întins\ la stat, fie el ajutor social sau con-tracte b\noase.

Cred c\ exist\ o mare diferen]\ care se vedecu ochiul liber, de c\tre cei care nu au miopie accen-tuat\.

Mai bine [i-ar canaliza eforturile pentru deblo-carea proiectelor oprite, la nivelul ora[ului, din ordinulmai marilor conduc\tori.

Dar poate aici suntem prea preten]io[i. Fac [iei ce pot. Atâta pot, atâta fac.

Dar v\ asigur c\ "nu mor caii, când vor câinii!"Mai ales cei de ras\ [i mai ales, când vor ni[temaidanezi.

De câteva zile, pe marile [i micile ecrane,ruleaz\ filmul "Marinaru' s-a întors, a [asea oar\!"

Criticii de film ar putea spune multe: ne-a tre-cut glon]ul pe la ureche, minoritatea inteligent\ asalvat ]ara de la dezastru [i multe altele.

Chiar [i Andrei Ple[u, care, în ultima vreme, aavut p\reri diferite de ale "Marinarului", a preferat s\nu mearg\ la "avanpremier\", neputând da girul unorgâ[te, în detrimentul unui berbec.

Sau, mai nou, citind "Dilema veche" amsesizat c\-l vede pe marinar un om de anvergur\cosmic\.

Având mare grij\ s\ specific sursa [i chiar s\pun ghilimelele de rigoare, de teama unei noi acuza]ii(acum de plagiat, c\ tot se poart\), îmi voi permite s\redau câteva rânduri ale unui fost consilierpreziden]ial, aflat în acea minoritate inteligent\.

“Note, [tiri, zileSibiu, într-o zi de august din 2012 Am spus [i am scris, de mai multe ori, c\

Traian B\sescu e departe de a fi pre[edintele ideal. C\e un campion al inadecv\rii, un n\r\vit al obiceiului dea-[i pune toat\ lumea-n cap, un amestec de senti-mentalism [i agresivitate, o natur\ frust\, mereu înpericol de a face gesturi [i declara]ii nepotrivite. De lao vreme, constat, nu f\r\ o anumit\ perplexitate, c\nu l-am citit cum trebuie. Adversarii s\i politici aureu[it s\ m\ conving\ c\, dincolo de defectele lui,omul e de o anvergur\ aproape cosmic\. E, asemeneapersonajului din faimoasa poezie a lui Victor VladDelamarina, "\l mai tare om din lume". Dintr-un garajpr\p\dit, f\r\ telefon operativ, evacuat de la Cotrocenide guvern, parlament [i o bun\ parte din popor, TraianB\sescu pune zilnic în mi[care ]ara [i, am putea pen-tru ca s\ spunem, mapamondul. Uniunea European\ eo mic\ sect\ de fraieri, care reac]ioneaz\ prompt lamanevrele lui destabilizatoare. (Ale lui [i, fire[te, ale"clicii" de p^r^cio[i tr\d\tori, manevra]i, tot de el, cani[te gugu[tiuci decerebra]i). B\sescu are o puteretrans-institu]ional\. Îl slujesc, tremurând, dl Barroso,dna Reding, Angela Merkel, Curtea de la Vene]ia (deCurtea Constitu]ional\ a României nu mai vorbim),Statele Unite, o sumedenie de mini[tri [i ambasadorioccidentali [i mai toate publica]iile de prestigiu alelumii: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, TheEconomist etc. To]i [i-au f\cut un program de via]\ dinsus]inerea lui Traian B\sescu [i urm\resc, cu sufletulla gur\, peripe]iile referendumului dâmbovi]ean,lucrând, în ascuns, pentru invalidarea lui. Dar chiar [iunii mini[tri ai guvernului inamic ([i nu oricare, citocmai cei de la Administra]ie [i Interne) sunt agen]isub acoperire ai pre[edintelui suspendat. Individul ede nest\vilit. Serviciile secrete sunt la picioarele lui.Plagiatul primului ministru e o f\c\tur\ amachiaverl^curilor sale politice. A reu[it, prinmalversa]iuni subtile, s\ doboare moneda na]ional\,s\ goneasc\ investitorii str\ini, s\ blocheze activitateaguvernului. R\m^ne de v\zut dac\ nu cumva a pus lacale [i seceta. Nu se mai poate face nimic pentruscoaterea lui din joc. Singura speran]\ r\m^necolonelul Dogaru, care promite s\ îl detronezeprintr-un bine organizat haos popular. P^n\ atunci, abiadac\ mai putem îng\ima mici obr\znicii: îi spunem, cuo ironie zdrobitoare, "simplul cet\]ean din garaj" sau"cet\]eanul în tricou albastru". Dl Ponta e, dup\spusele pre[edintelui interimar, "intimidat", iarpre[edintele interimar e atât de tulburat încât [i-auitat engleza. Se zvone[te c\, în viitorul apropiat,Traian B\sescu ar putea câ[tiga [i alegerile dinAmerica. Încet-încet, încep s\ fiu mândru de a fi con-temporan cu o asemenea stihie dezl\n]uit\.Sibiu, în alt\ zi de august a aceluia[i anCum bine se [tie, sunt, orice-a[ face, un "intelectualal lui B\sescu". Pân\ s\ ajung\ el pre[edinte, [i eu, [iLiiceanu, [i Patapievici, [i C\rt\rescu [i al]i câ]iva dinaceea[i categorie eram ni[te neica-nimeni. El ne-ainventat, ne-a f\cut oameni, ne-a pus pe pia]\. Lunar,trecem pe la casieria preziden]ial\ [i încas\m marisume de bani, pe care le bine-merit\m prin publicareaunor ample poeme omagiale. Opiniile noastre nu suntale noastre. Sunt ale lui. Am tr\it în mizerie [i anoni-mat pân\ prin 2005, când ne-a ajutat Dumnezeu [i

am devenit, peste noapte, "b\si[ti". A[a stândlucrurile, vom disp\rea din cultura autohton\ odat\ cuel. P^n\ atunci îns\, înot\m, euforici, în privilegii. Celpu]in a[a se spune. Nu e limpede despre ce privilegiie vorba. Nici editura Humanitas, nici Colegiul "NouaEurop\", nici revista Dilema veche nu sunt cadouripreziden]iale [i nu consum\ bani publici. IarPatapievici a fost numit la ICR înainte s\ fi apucat s\scrie vreun rând encomiastic despre "marele om". Câtdespre averi, nu putem nici m\car visa larecompensele financiare ale unor vedete mediatice din"opozi]ie". Dar asta e! Vom gravita ve[nic în jurulpatronului nostru, marele manipulator al obositeinoastre gândiri...Uneori, totu[i, m\ cuprinde invidia. În ciuda presta]iilornoastre neru[inate, n-am [tiut s\ ob]inem ceea ce, cusiguran]\, ni s-ar fi cuvenit. În aceast\ privin]\,"intelectualii lui Antonescu-Voiculescu" au fost mai efi-cien]i. Au muncit, e drept: s-au zb\tut, "au mu[cat"(vorba lui Mircea Diaconu) sear\ de sear\, ani de-arândul, din portretul du[manului, dar m\car s-au alescu câte ceva: au ajuns mini[tri, consilieri preziden]iali(interimari), [efi de televiziune, comentatori politiciemeri]i. Noi nu ne-am gândit, de pild\, s\ ne plas\mcopiii în posturi de secretari de stat, s\ ob]inem man-date de ambasadori, sau s\ le prelungim pe cele dejaob]inute, prin mici complicit\]i cu un premier plagiator,sau cu un pre[edinte nevrotic. Noi am r\mas ni[te"mediocrit\]i poleite", ni[te "a[a-zi[i", ni[te ling\ip\gubo[i. "Intelectualitatea" noastr\, culpabil\ prin eaîns\[i, nu poate spera s\ se ridice la nivelul de rafina-ment [i fine]e spiritual\ al unor ilu[tri viitori academi-cieni ca {ova, Surup\ceanu, B\nicioiu, Chi[oiu, Gustsau Ha[otti. Dar chiar dac\ e vorba de "adversari",contempl\m cu am\r\ciune destinul unui distins pro-fesor universitar care, dup\ lupte seculare în arenaAntenei 3, a ajuns [eful diploma]iei locale, pentru a fievacuat scurt, dup\ câteva s\pt\mâni, "cu felicit\ri".Va fi în]eles, poate, c\ a fost tratat ca simpl\ carne detun academic\, c\, de fapt, cei pentru care acomb\tut nu dau doi bani pe el [i c\ nu e destul s\ajungi în posturi înalte. Conteaz\ pu]in [i în ce com-panie ajungi s\ le ocupi. Aviz amatorilor! Ferocitateamilitant\ nu e, întotdeauna, rentabil\. E[ti pus pe tu[\f\r\ ezitare, dac\ a[a o cer "enteresele partidului"...13 august 2012

Proiec]ia filmului, mai sus amintit, producejale [i suspine în anumite tabere politice; a [aseab\t\lie electoral\ câ[tigat\, fie ea [i la masa verde,produce fiori.

A[a cum spuneam, "nu mor caii când vorcâinii!" Mai ales cei de ras\ [i, mai ales, când vorni[te maidanezi!

"Toat\ lumea vorbe[te de excesele noastre, demarea de ur\, invidie, rea-voin]\ [i rea-credin]\ încare ne zbatem, dar aceast\ stare de r\u, cred eu, sepoate în]elege mai bine (în plus cu o firav\ n\dejde deredresare) printr-o lips\. De educa]ie? De civiliza]ie?De bun sim]? De empatie? În mod sigur multora nelipsesc [i acestea. Dar ele sunt prea general umaneca s\ aib\ valoare de diagnostic. Sentimentul meu ec\ lumii române[ti, a[a cum a ajuns ea ast\zi, îilipse[te fundamental puterea de a admira."

Mircea C\rt\rescu

Pân\ data viitoare,S-auzim numai de bine!

(urm

are

din

pagi

na 1

)

Marius Florin Carave]eanu,primarul ora[ului R\cari.

mcaraveteanu@yahoo.com

Nu mor caii când vor câinii!

± ±

±±

3nr. 44, 2012

~n data de 10 august 2012, a fost convocat^n [edin]a ordinar\ Consiliul Local al ora[uluiR\cari. Comisiile de specialitate [i-au^nceput lucr\rile la orele 13.00, urmând cala orele 14.00 s\ ^nceap\ [edin]a propriu-zis\ a Consiliului Local R\cari. ~n deschiderea [edin]ei, Primarul ora[uluiR\cari Marius Carave]eanu propunead\ugarea pe ordinea de zi, al\turi de cele 7puncte anun]ate, a ^nc\ dou\ puncte carese refer\ la reconfirmarea ca membru alAsocia]iei Ora[elor din România, a ora[uluiR\cari [i desemnarea ^n consiliul local R\caria câte unui consilier pentru organizareaalegerilor ^n localit\]ile B\l\ne[ti [i St\ne[ti,^n urma c\rora se vor desemna doi delega]is\te[ti ^n CL R\cari.Proiectul ordinei de zi al [edin]ei a fostsupus la vot [i votat ^n unanimitate de c\trecei 13 consilieri prezen]i.Dup\ aprobare, se intr\ ^n ordinea de zi pro-priu-zis\:1. Proiect de hot\râre privind rectifi-carea bugetului local pe anul 2012. Urmare adresei DGFP Dâmbovi]a nr. 39553/31.07.2012, prin care s-a comunicat apro-barea supliment\rii sumelor defalcate dintaxa pe valoarea ad\ugat\ pentru echili-brarea bugetelor locale ^n trimestrul III al

anului 2012, cu suma de 150 mii lei, pentruplata unor arierate aferente unor cheltuielicurente [i pentru cofinan]area unor proiecte,finan]ate din fonduri externe nerambursabile,se propune spre aprobarea consiliului localrectificarea bugetului pe anul 2012 cu sumarespective. De asemenea, se mai propunespre aprobare rectificarea bugetului pe anul2012 cu sumele provenite din sponsoriz\ripentru sus]inerea contractelor de leasing.Supus la vot, proiectul de hot\râre estevotat ^n unanimitate.2. Proiect de hot\râre privind modifi-carea H.C.L. nr. 17/1996 privindatribuirea ^n folosin]\ gratuit\ pe ter-men limitat, a unui spa]iu c\treJudec\toria R\cari pentru reorgani-zarea activit\]ii acestei institu]ii.~n vederea preg\tirii instan]elor de judecat\din raza de competen]\ a TribunaluluiDâmbovi]a, din punct de vedere organiza-toric, fa]\ de intrarea ^n vigoare, ^ncepând cu01.09.2012 a noului Cod de Procedur\Civil\, se solicit\ Prim\riei ora[ului R\cariasigurarea unui spa]iu ^n incinta Judec\torieiR\cari a cel pu]in dou\ s\li cu destina]ia decamere de consiliu.Supus la vot, proiectul de hot\râre estevotat ^n unanimitate.

3. Proiect de hot\râre privinddesemnarea membrilor reprezentan]iai Consiliului Local R\cari ^n cadrulConsiliului de Administra]ie al LiceuluiTeoretic "Ion Ghica" R\cari.Avand ^n vedere ca ^n urma alegerilor din10.06.2012, a fost constituit Consliul Localal ora[ului R\cari, pentru mandatul 2012-2016 [i pentru buna organizare [idesf\[urare a activit\]ii ^n unit\]ile [colaredin ora[ul R\cari, se impun m\suri organiza-torice. Astfel, ^n conformitate cu art.96 dinLegea nr. 1/2011, Legea ^nv\]\mântului:“unit\]ile de ^nv\]\mânt preuniversitar cupersonalitate juridic\, sunt conduse de con-siliile de administra]ie, de directori [i dedirectori adjunc]i, dup\ caz. ~n exercitatreaatribu]iilor ce le revin, consiliile de adminis-tra]ie [i directorii conlucreaz\ cu consiliulprofesoral cu comitetul de p\rin]i [i cuautorit\]ile administra]iei publice locale. ~nunit\]ile de ^nv\]\mânt de stat, consiliul deadministra]ie este organ de conducere [ieste constituit din 7,9 sau 13 membri,astfel: c) ^n cazul ^n care consiliul de admin-istra]ie este format din 13 membri, dintreace[tia 6 sunt cadre didactice, un reprezen-tatnt al primarului, 3 reprezenta]ni ai consili-ului local [i 3 reprezentan]i ai p\rin]ilor.Având ^n vedere cele de mai sus, este nece-sar\ ini]ierea proiectului de hot\râre privinddesemnarea celor 3 reprezentatn]i aiConsiliului Local al ora[ului R\cari, ca mem-bri ^n consiliul de administra]ie al LiceuluiTeoretic “Ion Ghica”.Pre[edintele de [edinta Manu Marian,propune pentru a face parte din consiliul deadministra]ie al liceului pe urm\torii: CraiciuElena, Achim Ion [i Logof\tu Dorinel. Nusunt alte propuneri.Proiectul trece cu majoritate de voturi.4. Proiect de hot\râre privind apro-barea PUZ-ului, proprietatea lui{tef\nescu Adrian.Prezent la [edin]\, {tef\nescu Adrianprezint\ ^n plen documenta]ia PUZ nr. 10 dinluna martie a anului 2012, referitor la intro-ducerea ^n intravilanul localit\]ii a suprafe]eide 17.632 mp [i recompartimentarea

suprafe]ei de 1000 mp aflat\ deja ^n intravi-lanul localit\]ii, ^n vederea construirii delocuin]e.Supus la vot, acest proiect de hot\râre estevotat ^n unanimitate.5. Proiect de hot\râre privind trans-ferul ^n proprietate, cu titlu gratuitc\tre Parohia Colacu, a imobilului cudestina]ie cas\ parohial\, situate ^nora[ul R\cari, localitatea Colacu, str.Bisericii nr. 93, jude]ul Dâmbovi]a.Comisia economic\ a consiliului local nu adat aviz pentru trecerea ^n proprietate aparohiei, a casei parohiale.Supus la vot, majoritatea a fost ^mpotriv\ [io ab]inere, Necula Vasile.6. Proiect de hot\râre privindscoaterea la licita]ie pentru ^nchirierea unui spa]iu din incinta imobiluluisituate ^n str, Ana Ip\tescu nr. 88A,Judec\toria R\cari, pentru amenajarebirou avocatur\. Supus la vot, proiectul a trecut cu majoritate[i o ab]inere, Sandu Gabriel.7. Proiect de hot\râre privind recon-firmarea ca membru al AOR, pentruora[ul R\cari.Supus la vot, proiectul trece cu unanimitate. 8. Proiect de hot\râre privinddesemnarea a doi consilieri care s\participe la organizarea alegerilor ^nB\l\ne[ti [i St\ne[ti pentrudesemnarea a doi delega]i s\te[ti ^nCL R\cari. Tudor Ion propune ca reprezentanti pentruorganizarea alegerilor, ^n vederea desemn\riidelega]ilor s\te[ti, pe Buia Valentin [i CarpMarioara.Supus la vot, proiectul este votat in unanimi-tate.9. Diverse.La acest punct au fost discutate problemedin comunitate [i g\site solu]ii pentrurezolvarea lor.

prof. Elena Craiciu

Vara anului 2012 a fost altfel decâtvara fiec\rui an. A fost o var\ plin\de evenimente, dar totodat\ o var\cu temperaturi cu care nu prea amfost obi[nui]i. A fost o var\ cuevenimente atât pe plan local, cât[i pe plan na]ional, pot spune princompara]ie, asem\n\toare cu tem-peraturile ridicate. Îns\, ca defiecare dat\, a[a cum ne-amobi[nuit de ceva timp încoace,echipa format\ la nivelul autorit\]iilocale a dep\[it cu bine, toatepragurile încerc\rilor la care am fostsupu[i. Un prim semn de normali-tate este continuitatea ca rezultat alalegerilor locale, continuitate carereprezint\ gradul de mul]umire allocuitorilor ora[ului R\cari, carepermite derularea [i implementareaîn bune condi]ii a tuturor proiectelorde investi]ii promovate la nivelul

ora[ului R\cari [i deasemenea, pro-movarea unor investi]ii în com-pletarea celor implementate cares\ m\reasc\ gradul de confort allocuitorilor, obiectiv principal alautorit\]ii locale.

{i, pentru c\ vara s\ nu seîncheie f\r\ a enumera [i uneleac]iuni ob[te[ti, în acest sfâr[it deaugust s-a desf\[urat [i activitateade cur\]ire a localit\]ii "Adopt\ unkm!", activitate prin care a[a cumse spune: "ajut\m natura s\respire!”Într-o zi de sfâr[it de august, într-ozi canicular\ cu peste 40 grade, to]icei care am îndr\git aceast\ac]iune, am plecat s\ ajut\m natu-ra într-o zon\ a ora[ului R\cari, carepân\ acum nu a f\cut obiectul uneiastfel de ac]iuni, zona "Gaterului -Calea ferat\ - drumul Ghimpa]iului-Fântâna fetei". Surpriza a fost c\,acolo unde ne a[teptam mai pu]ins\ depist\m gunoaie, mai mult saumai pu]in "proaspete", acolo amg\sit,... adic\ în canalul cem\rgine[te drumul comunal R\cari-Ghimpa]i, traseu care este circulatzilnic [i care leag\ dou\ localit\]iimportante ale ora[ului.To]i cei care au participat la aceast\ac]iune s-au întrebat: oare, de ce

se arunc\ gunoiul menajer la o dis-tan]\ apreciabil\ de sat, cândpl\tim serviciile [i s\pt\mânal secolecteaz\ de la poart\?! Oarecând va disp\rea mentalitatea c\domeniul public este loc de depozi-tat gunoaie, c\ natura poate supor-ta orice, c\ dac\ nu ne vede nimenie totul ok!? O s\ mai dureze cevatimp. Dar totodat\ m\ întreb... to]iacei locuitori ai ora[ului R\cari,care în aceast\ zi canicular\ auprivit cum o echip\ de peste 100de persoane, în frunte cu primarulora[ului R\cari, au colectatîncepând de la un banal pachet de]ig\ri aruncat în mersul ma[inii...pân\ la haine, peturi, sticle, cioburi[i multe alte obiecte de îngrijire per-sonal\ [i uz casnic ce au cuprinspeste 500 saci de gunoi, vor maiproceda la infestarea acelei zonedup\ trecerea noastr\?! Cu sigu-ran]\ da!! {i asta nu numai din oanume mentalitate, ci de foartemulte ori din r\utate, din invidie,dar la fel de sigur\ sunt ca acestecazuri vor fi din ce în ce mai rare!!.Cum ar fi fost oare dac\ în toatecele opt cartiere ale ora[ului s-ar ficonstituit voluntar echipe de local-nici care s\ contribuie pe lâng\ac]iunile organizate de autoritatea

local\, din voluntariat s\ ac]ionezeîn cur\]area unor zone în care searunc\ în mod frecvent acestegunoaie, dac\ fiecare dintre noiatunci când vedem un astfel de ele-ment certat cu normele de civiliza]iearunc\ pe unde nu te gânde[ti saci,c\ru]e, [i chiar de multe ori portba-gaje de gunoaie, am lua atitudineîmpotriva acestora [i printr-un frontcomun am diminua curajul acestorade a proceda astfel?! Ar fi un lucrucare ar reprezenta modul ideal, darnu ne r\mâne decât s\ sper\m c\acesta va reprezenta viitorul apropiat.{i pentru c\ vara anului 2012 seapropie de sfâr[it, pot spune c\toamna care se apropie ne duce cugândul la noi începuturi... laînceputul unui nou an [colar, a unuinou an agricol, a unui nou anotimp,în care to]i ne vom pune speran]ade mai bine, de promovare a unorgândiri care s\ conduc\ na]iuneac\tre progres [i civiliza]ie, care s\fac\ front comun în dezvoltarea [ipromovarea ora[ului R\cari în rân-dul ora[elor cu un standard de civi-liza]ie cât mai aproape de normali-tate.Pot fi enumerate multe asemenea

începuturi, dar pot s\ apreciez c\nimic din toate acestea nu ar fi

posibil a se îndeplini dac\ nu ar fifost voin]a de fier, un volum demunc\ imposibil de m\surat [i dac\nu ar fi dorin]a de a da un ora[ cuo nou\ înf\]i[are locuitorilor, în slu-jba c\rora suntem cu to]ii.{i pentru c\ vara anului 2012 ne-asurprins cu temperaturi mai pu]inobi[nuite, autoritatea local\ adesf\[urat m\suri de preven]iepentru preîntâmpinarea unor eveni-mente ce pot afecta mediul încon-jur\tor, (prevenirea incendiilorcauzate de arderea miri[tilor, a veg-eta]iei uscate din diferite zone crit-ice, etc), fapt pentru care peaceast\ cale Comitetul Local PentruSitua]ii de Urgen]\, ServiciulVoluntar pentru Situa]ii de Urgen]\[i Comitetul Operativ cu ActivitateTemporar\ al ora[ului R\cari,mul]ume[te tuturor celor care aucontribuit la dep\[irea cu bine aacestor situa]ii critice [i care au datdovad\ de spirit cet\]enesc, unitate[i respect fa]\ de locuitorii acestuiora[, dar [i fa]\ de natur\.F\r\ o unitate [i o bun\ colaborareîntre autoritatea local\ [i cet\]ean,nu pot fi culese rezultate bune,pentru c\... numai împreun\ sun-tem o for]\!

SECRETAR, jr. Octaviana Eneoctaviana_ene@yahoo.com

Pentru noi, cet\]enii

4 nr. 44, 2012Imagini cu care ne mândrim

Mircea Valentin - Ghimpa]i Marin Dumitru - Ghimpa]i Cârjan Gheorghe - Colacu

Ioni]\ Iulian - St\ne[ti

Marin Nicu - R\cariCostache Ion - R\cariMihai Elena - Mavrodin

Ticu Ion - MavrodinCristea Maria - Mavrodin

5nr. 44, 2012

,,Anul asta am bacul [i admiterea, ^ns\ mult\vreme am avut insomnii [i culmea, aparent dincauza faptului c\ ^nv\] prea mult. Nu pot adormideoarece ^mi vin ^n minte tot felul de fraze^nv\]ate peste zi, reac]ii chimice, formule [i a[amai departe, dac\ reu[esc s\ adorm, amco[maruri, bine^n]eles cu aceea[i tematic\! M\trezesc ^n 20 minute transpirat\ [i cu o durerede cap infernal\ din cauza c\reia nu pot adormi.Plimb\rile ^n aer liber mi se par pierdere de timp,am senza]ia ca ^n timpul pierdut a[ fi putut s\mai ^nv\] un capitol-dou\; muzica, deja nu maiare efect… Pe zi ce trece sunt mai obosit\ pen-tru c\ nu pot dormi noaptea."Textul de mai sus este preluat din spusele uneitinere studioase, care [tie s\ se analizeze curigurozitate [i s\ cear\ ajutorul atunci când sesimte dep\sit\ de o problem\. O tân\r\ care seapropie de perioada ^n care va sus]ine examene.Miza care se joac\ atunci când copilul nostru arede sus]inut un examen de importan]a examenu-lui de capacitate sau de bacalaureat este foartemare. Din p\cate, de rezultatele acestorexamene este condi]ionat\ continuarea studiilor,[i, mai grav, este faptul c\ aceste examenecuprind mai multe materii, uneori acelea[i pen-tru to]i adolescen]ii, chiar dac\ op]iunea [iabilit\]ile acestora sunt cu totul [i cu totul altele.Dar nu discut\m aici despre adaptareacuriculelor [colare la competen]ele copiilor, cidespre modul ^n care tr\iesc ei aceste eveni-mente majore din via]a lor. Pe de alt\ parte, seconsider\ ca reu[ita [colar\ (sau e[ecul) copilu-lui nostru este [i un examen pentru noi, cap\rin]i. Oare nu i-am pus noi totul la dispozi]ie?Oare nu am f\cut noi totul pentru copilul nostru?Singura lor responsabilitate este s\ ^nve]e [i s\ne satisfac\ nou\ nevoia de confirmare acalit\]ilor noastre de p\rin]i! De aici [i mizafoarte mare a acestor examene! Cum facem ca adolescen]ii no[tri s\ se poat\

proteja, s\ poat\ dep\[i acest moment ^ntr-ostare de confort (aproximativ m\car). ~mi r\sare^n minte zicala dulce-amar\ "porcul se ^ngra[\ ^najun"! O spun mul]i atunci când se presupune c\un copil trebuia s\ ^nve]e demult, nu cu dou\,trei luni ^naintea examenului. ~ns\, aceea[i zical\este valabil\ [i atunci când adolescentul are unsentiment de nesiguran]\, crezând c\ nu va maifi iubit de p\rin]i ^n cazul ^n care nu va avea unrezultat pe m\sura a[tept\rilor p\rin]ilor s\i. M\refer la faptul c\ o rela]ie de ^ncredere ^ntrep\rin]i [i copii se construie[te treptat ^nc\ dinprimele zile de via]\ ale copilului. Risc s\ am oatitudine p\rtinitoare, pro adolescen]i, ca [i cumperioada aceasta a examenelor, este de fapt olupt\ ^ntre p\rin]i [i copii. De fapt, ^ncerc s\g\sesc o cale prin care p\rintele [i copilul s\poat\ dep\[i ^mpreun\ starea de tensiuneprovocat\ de examene. Ca p\rin]i, care poateam trecut prin acelea[i emo]ii ca [i copiii no[tri,este important s\ ne men]inem ^ntr-o perma-nent\ stare de comunicare cu ei, chiar dac\ pro-gramul ne este ^nc\rcat, ne putem rezerva ojum\tate de ora de sporov\ial\ cu ei. Nuneap\rat despre profesori, examene [i materii.De fapt, le putem l\sa ini]iativa alegerii subiec-tului de discu]ie.

Tendin]a unor persoane aflate ^n situa]iide stres este de a intra ^ntr-o stare afectiv\regresiv\. Adic\, ei caut\ s\ reg\seasc\ oatmosfer\ afectiv\ de securitate, siguran]\. Deobicei, aceast\ stare se aseaman\ cu perioadamicii copil\rii când mama ^[i purta pruncul ^nbra]e. Pe undeva, faptul c\ st\m de vorb\ cuadolescentul nostru, ^ntr-un cadru intim, lini[tit,face s\ se recreeze aceasta stare, Aten]ie ^ns\:adolescentului ^i este greu s\ recunoasc\ c\ estesensibil, c\ se simte dep\[it de situa]ie. Uneorirefuz\ chiar [i o discu]ie cu p\rin]ii pentru c\este aproape adult! Noi putem ^n]elege emo]iilesale [i e important s\ vorbim despre ele cu tact

[i ^n]elegere, s\ le scutur\m de exager\ri. Altfelspus, s\ le neutraliz\m. Nu ne putem permite caadolescentul nostru s\ fie nici prea entuziast,nici pesimist. ~n mod obiectiv exist\ [i posibili-tatea de a nu ob]ine rezultatul scontat. Potap\rea [i situa]ii neprev\zute, chiar [i pentruaceia care se simt bine preg\titi, ^nc\ consider\c\ nu poate s\-I surprind\ nimic. Este esen]ialpentru noi (p\rinti [i copii) s\ [tim c\ ne leag\ceva, c\ ne apar]inem, pu]in, unul altuia. De aici^ncepând, trebuie s\ recunoa[tem c\ ^n sala deexamen copilul nostru intr\ singur, având cu sinepersonalitatea sa, tr\s\turile sale de caracter,cuno[tin]ele [i abilit\]ile sale. Noi r\mânem lapoarta [colii. Este un prag pe care ^l trece singur,dar trebuie s\ simt\ c\ este sprijinit [i c\ i seacord\ ^ncredere. Dincolo de rezultat, este iubit[i apreciat…

V\ prezent\m mai jos, distribu]ia absol-ven]ilor claselor a VIII-a pe tipuri de licee, a[acum a rezultat ^n sesiunea iunie 2012, la nivelulora[ului R\cari: - de la {coala R\cari, din cei 22de absolven]i, 15 au optat pentru Liceul Teoretic"Ion Ghica" R\cari, 4 elevi pentru Grupul {colarAgricol T\rt\[e[ti, 1 elev la Târgovi[te [i doi laBucure[ti; - de la Scoala Ghergani, din cei 15absolven]i, 8 au optat pentru Liceul Teoretic "IonGhica" R\cari, 5 la Grupul {colar AgricolT\rt\[e[ti, 1 elev a optat pentru Târgovi[te, 1elev la Bucure[ti;- de la {coala General\ Colacu, din cei 23 deabsolven]i, 18 elevi au optat pentru LiceulTeoretic "Ion Ghica" R\cari, 3 elevi au optat pen-tru Grupul {colar Agricol T\rt\[e[ti [i 1 elev aoptat pentru Bucure[ti;- de la {coala General\ Ghimpa]i, din cei 10absolven]i, 5 elevi au optat pentru Liceul Teoretic"Ion Ghica" Racari [i 5 pentru Grupul {colarAgricol T\rt\[e[ti. Succes!

Vara anotimpul examenelor

Proiectul Comenius - 2012 -

FINAN}AT

Am placerea de a v\^mp\rt\[i bucuriaob]inerii unui grant de24 000 euro pentruproiectul multilateralComenius ce se vaderula ^n perioada 01august 2012 - 31 iulie2014 la Liceul Teoretic"Ion Ghica"- R\cari(parteneri: România,Fran]a, Italia, Grecia,Portugalia, Turcia),proiect depus laANPCDEFP ^n februarie2012.

O munca de aproape[ase luni a fost ^n sfâr[it^ncununat\ de succes!

V\ voi ]ine la curentcu derularea acestuiproiect.

Felicit\ri [i mult succestuturor!prof. Cornelia ElenaMarin

Clasamentul liceelor [i procentele aferente

1. Colegiul Na]ional "Ienachi]\V\c\rescu"93,07% (188 dereu[i]i din 202 înscri[i);2. Colegiul Na]ional"Constantin Carabella"91,52% (151 din 165);3. Liceul de Arte "B\la[aDoamna" 82,95% (73 din 88);4. Colegiul Na]ional "NicolaeTitulescu" Pucioasa 82,59%(166 din 201);5. Colegiul Na]ional"Constantin Cantacuzino"82% (82 din 100);6. Colegiul Na]ional "VladimirStreinu" G\e[ti 76,81% (159din 207);7. Liceul "Petru Cercel" 58,29%(109 din 187);8. Colegiul Economic "IonGhica" 56,29% (161 din286);9. Seminarul Teologic Ortodox"Sf Ioan Gur\ de Aur" 55,36%(31 din 56);

10. Liceul Teoretic "IonGhica" R\cari 49,30% (35din 71);11. Grupul {colar "VoievodulMircea" 43,83% (135 din 308);12. Liceul Teoretic"I.L.Caragiale" Moreni 41,72%(126 din 302);13. Liceul "I.H. R\dulescu"41,46% (102 din 246);14. Liceul Teoretic "Iancu C.Vissarion" Titu 35,94% (101din 281);15. Grupul {colar Industrial"Aurel Rainu" Fieni 35,77%(49 din 137);16. Grupul {colar Industrial"Nic. Cior\nescu" 16,87% (41din 243);17. Grupul {colar "UdreaB\leanu" B\leni 14,55% (8din 55);18. Grupul {colar "SpiruHaret" 13,07% (20 din 153);19. Grupul {colar Ind. PetrolMoreni 12,31% (24 din 195);

20. Grupul {colar TransporturiAuto 11,48% (7 din 61);21. Grupul {colar "IordacheGolescu" 10,27% (27 din 263);22. Grupul {colar AgricolVoine[ti 8,24% (7 din 85);23. Grupul {colar "GogaIonescu" Titu 7,23% (17 din 235);24. Liceul Teoretic "MihaiViteazul"Vi[ina 6,94% (5 din 72);25. Grupul {colar deConstruc]ii "Nicolae Mih\escu"6,86% (7 din 102);26. Grupul {colar AgricolNucet 6,25% (6 din 96);27. Grupul {colar "ConstantinBrancoveanu) 4,41% (13 din295);28. Grupul {colar Agricol "Dr.C. Angelescu"G\esti 3,29% (8din 243);29. Grupul {colar Pucioasa 2,47%(2 din 81);30. Grupul {colar AgricolT\rt\[e[ti 0% (0 din 74).

În încercarea mea de a readuce spiritulcultural activ în ora[ul R\cari, am ini]iatduminic\, 15 iulie 2012, proiectul carepoart\ numele "Pe c\r\ri dâmbovi]ene",proiect fotografic prin intermediul c\ruia,ARTCLUB R\cari î[i propune s\ imortal-izeze în imagini istoria, via]a, tradi]iile [icultura jude]ului Dâmbovi]a.Sper ca tinerii r\c\reni s\ se trezeasc\din amor]eala în care sunt arunca]i acum,s\ renun]e la bere [i la statul pe facebook[i s\ î[i doreasc\ s\ petreac\ cel pu]incâteva ore în mijlocul naturii, în mijloculsatului dâmbovi]ean [i s\ guste din cul-tura [i tradi]iile care d\inuie de secoleaceste meleaguri.Prima etap\ a proiectului a fost un real

succes [i toat\ lumea s-a sim]it bine. Înplimb\rile noastre "Pe c\r\ri dâmbovi]ene"am descoperit prima localitate, Pietro[i]a.Plecarea s-a f\cut la ora 06:00 din garaGhergani. Am ajuns ^n Pietro[i]a la ora08:15 [i ne-am întors la ora 15:30, cuplecare din Fieni, sosind în Ghergani laora 17:00. Fotografii au fost liberi s\imortalizeze orice au dorit. Fotografiile aufost publicate pe site-ul ARTCLUB R\cari(www.artclub-racari.tk) [i în perioada ime-diat urm\toare vom realiza o expozi]iefotografic\ ce va purta numele proiectului.}in s\ precizez c\ v\ a[tept\m în num\rcât mai mare, nu trebuie s\ fi]i neap\ratmembri ai ARTCLUB.

"Pe c\r\ri dâmbovi]ene"

~nv\]\mânt-cultur\

potrivit edu.ro

Despre copii, p\rin]i [i examene

prof. Elena Craiciu

Constantin Niculae

6 Pagina cet\]eanului nr. 44, 2012

1. Anul 2012 era anun]at dreptunul care va aduce probleme ^nceea ce prive[te sus]inerea ali-menta]iei. Nimeni nu anticipa,^ns\, ce surprize ne va rezervaclima. Seceta care a lovitnumeroase ]\ri de pe ^ntreg globulne amenin]\ [i pe noi. Cumcomenta]i acest aspect privindrezultatele muncii in propriaferm\?2. Dublarea pre]urilor la furaje,din cauza secetei, ar putea ducela faliment foarte mul]i cresc\toride vaci, oi, capre. Ace[tia sus]inc\ dac\ pre]ul de achizi]ie allaptelui nu se va majora cu celpu]in 30% ^n perioada urm\toare,vor intra pe pierdere. Ce pute]ispune referitor la acest subiect?3. F\când un calcul sumar, camcare e raportul venituri/cheltuieli^n activitatea agricol\ ^n ceea ceprive[te activitatea ^n ferma dum-neavoastr\? Ce m\suri ve]i luapentru anul agricol viitor?

Fermier, ACHIM ION - R\cari

1. Anul 2012 este un an al trat\rii cul-turilor agricole ^n condi]ii extreme. Deci,putem spune c\ anul acesta nu a fostun an bun pentru noi. Condi]iile meteo-rologice cu temperature sc\zute diniarn\, apoi seceta din martie [i dinprezent, toate s-au adunat, iar rezul-tatele se v\d acum la recoltare. Cutoate aceste neajunsuri am avut o pro-duc]ie de grau ^n jur de 2500 kg/ha iarla porumb sper s\ ne ajute ploaia care

a venit, ce-i drept cam târziu, s\realizez o produc]ie bunicic\.2. ~n ceea ce prive[te zootehnia, ea seconfrunt\ cu o mare problem\ privindasigurarea necesarului de hran\ pentruperioada de iarn\. Foarte mul]icresc\tori de animale vor fi nevoi]i s\cumpere furaje iar cei care nu dispunde banii necesari vor trebui s\ vând\ oparte din animale. Pentru a putea treceaceast\ perioad\ deosebit de grea,statul ar trebui s\ aprecieze cresc\toriide animale prin acordarea de credite petermen scurt cu o dobând\ mic\ sausubven]ionat\.3. F\când un calcul sumar cred c\ anul2012 pentru ferma mea, raportul dintrevenituri [i cheltuieli ^mi va permite s\pl\tesc arend\ c\tre cet\]enii c\rora lelucrez suprafe]ele de teren si s\demarez campania de toamn\ pentruanul agricol 2013.

~n acest sens, m\ preocup\ efectuareaar\turilor pentru culturile de toamn\,asigurarea unor semin]e de calitate, a^ngr\[\mintelor necesare pentru c\numai respectând tehnologiile specificefiec\rei culturi pentru a fi competitiveputem lupta cu concuren]a [i naturacare de la un timp nu prea ne maiajut\.

Inginer, Topora[ Vasile

1. Condi]iile climatice ale anului 2012,pân\ în acest moment, au fost uneleduse la extrem; dup\ o iarn\ foartegrea cu ger excesiv [i cantit\]i mari dez\pad\, acestea urmând unei toamne

secetoase (culturile de grâu, orz etc.fiind ner\s\rite) îns\mân]\rile deprim\var\ au fost f\cute cu întârziere.Dup\ aceste fenomene a urmat un valde ploi care a tasat solul îns\mân]at,dup\ care s-a instalat o perioad\ sece-toas\, formându-se o crust\ foartecompact\ [i dur\, ce nu a mai permisr\s\rirea plantelor pe multe suprafe]ecultivate. Aceste neajunsuri coroborate cu tem-peraturile foarte mari au dus la dez-voltarea necorespunzatoare a culturilorcerealiere, a porumbului, florii-soarelui,cartofului [i a legumelor.Produc]iile de grâu au fost cu pân\ la50% mai mici, ca [i perspectivele laculturile de cartof, porumb, floarea-soarelui etc.În zootehnie, iarna grea a favorizat con-sumul de furaj stocat, ferma nema-iavând resurse de hran\ în prim\var\,astfel încât animalele au ie[it din iarn\mai slabe, f\r\ poten]ial productiv, bol-nave. În aceste condi]ii, rezultatelemuncii, a investi]iilor realizate, au fostmult sub nivelul a[teptat, fermierulnereu[ind acoperirea cheltuielilorrealizate cu înfiin]area culturilor, fura-jarea animalelor etc.Valorificarea produc]iilor de grâu nu s-af\cut la un pre] pe m\sura (0,6 – 0,7lei/kg), neacoperind cheltuielile.Valorificarea produc]iei de cartof a fostun dezastru total (0,15-0,3 lei/kg), unfapt f\r\ precedent întâmplat pentrucultivatorii de cartofi.Fermierul nefiind asociat într-o entitatecare s\-l reprezinte, s\-i apere interese-le, a ajuns în pragul falimentului.Singura sc\pare, sprijin, ar putea venidin partea statului, care îns\ întârzies\-i ajute.2. Condi]iile climatice ale anului 2012:iarna, prim\var\, vara, au avut o influ-en]\ nefast\ asupra produc]iei de laptela bovine, la carne, la ou\ etc. Aceast\secet\ prelungit\ a dus la pârjolireapaji[tilor pentru p\[unat, a culturilorfurajere, perspectivele nefiind nefavora-bile cresc\torului de animale. Încondi]iile sc\derii produc]iei, a unorpre]uri mici de valorificare a produselorspecifice: lapte, carne, ou\, cresc\torulde animale a ajuns într-o mare dilem\:cum s\ supravie]uiasc\? Sprijinul poateveni tot din partea statului princre[terea subven]iilor specific [i a altorajutoare. 3. Anul acesta, fiind un an ratat, la ori-zont ap\rând perspective falimentului,fermierul va încerca s\ supravie]uiasc\apelând la unele m\suri agrotehnice ca: reducerea cheltuielilor de înfiin]are aculturilor de toamn\ (prin eliminareaunor lucr\ri mai costisitoare, ca aratul,înlocuindu-l cu un discuit direct înmiri[te);Va apela la alegerea unor soiuri de grâumai rezistente la secet\;Va cere sprijin statului prin cre[tereasubven]iilor specifice.

Propuneri ale fermierilor [ir\spunsuri ale oficialit\]ilor:

- Credite mai ieftine pentru agricultori.Ministerul Agriculturii s\ ^nfiin]eze, înparteneriat cu mai multe b\nci, un fondde creditare cu dobânzi preferen]ialepentru fermieri. Prin înfiin]area fonduluise va accelera absorb]ia de banieuropeni.

- S-a solicitat Comisiei Europene acor-darea de pl\]i în avans de pân\ la 50%din valoarea pl\]ilor directe pentru agri-cultur\ în 2012, începând cu 16octombrie".Ce spune Comisia European\: Sprijin dela UE în anumite condi]ii

Mihail Dumitru, directorul Programelorde Dezvoltare Rural\, din cadrulDirectoratului General pentru Agricultur\[i Dezvoltare Rural\ al ComisieiEuropene, a declarat pentru gândul c\România ar putea primi de la CE fonduripentru sprijinirea fermierilor în caz desecet\, dar trebuie îndeplinite maimulte condi]ii."Personal, nu cunosc, la nivel european,niciun instrument specific în caz desecet\, în afara asigur\rilor recoltei. Înlegisla]ia european\ din cadrul PoliticiiAgricole Comune, sunt prev\zute anu-mite posibilit\]i de sprijin oferit fer-mierilor în caz de dezastre/calamit\]inaturale. Seceta dincolo de un anumitnivel poate fi considerat\ un dezastrunatural. Concret, în Regulamentul1974/2006 privind dezvoltarea rural\exist\ o m\sur\ denumit\ “M\sura 126Restaurarea poten]ialului agricol pro-ductiv afectat de dezastre naturale [iintroducerea de ac]iuni corespunz\toarede prevenire”. Acest\ m\sur\, dac\ afost inclus\ în Programul Na]ional deDezvoltare Rural\, poate fi activat\ încaz de dezastre naturale", a declaratpentru gândul Mihail Dumitru, directorulProgramelor de Dezvoltare Rural\ de laDG Agricultur\.

Ce spun produc\torii agricoli desprem\surile de combatere a efectelorsecetei anun]ate mar]i de autorit\]i:"Cred c\ au leg\tur\ cu referendumul"- "La porumb ne apropiem de un dezas-tru. Pierderile sunt inestimabile. Suntempu[i s\ vorbim la trecut de culturi înpropor]ie de 70-100% în unele zone".- "Grâul s-a terminat de recoltat.Produc]ia din acest an estim\m c\ estela jum\tate fa]\ de cea de anul trecut,când au fost 8 milioane de tone. Înnoiembrie-decembrie probabil c\ vomimporta grâu cu 300 de euro pe tona.Despre secet\, "Este un an cufenomene extreme, am avut geruriextreme, în aprilie au fost zone cu pre-cipita]ii de pân\ la 200 de litri pe mp,iar de o lun\ asist\m la o secet\sever\. Cultura de porumb a fost com-promis\ în propor]ie de 50 [i 100%. Lafloarea-soarelui estim\m c\ se vaob]ine 30-40% din produc]ia prog-nozat\".Despre efectele secetei. "Cel mai gravlucru este c\ fermierii se decapi-talizeaz\. Vor avea mari probleme lareluarea ciclului de produc]ie. De la 1august noi practic lucr\m pentru anulviitor, discuim, ar\m, cump\r\msemin]e, îngr\[\minte. Fermierii mizaupe ob]inerea de lichidit\]i din recoltelede porumb [i floarea-soarelui. Dar cumnu prea vor avea ce recolta, nu voravea nici lichidit\]i".

Despre o stare de fapt:efectele secetei

Redac]ia

7nr. 44, 2012 De interes general

Seceta din 2007Potrivit statisticilorAdministra]iei Na]ionale deMeteorologie, anul 2007 a fostcel mai cald din ultimii 107 ani^n România. {i iarna 2007 afost cea mai cald\ din ultimii107 ani, fiind dep\[ite recor-durile absolute ale temperaturiimaxime zilnice la 24 de sta]iimeteorologice.În luna mai 2007, ^n ]ara noas-tr\ s-au inregistrat temperaturicaniculare, ^n medie cu 10

grade Celsius mai mari decâtde obicei pentru aceast\perioad\ a anului. Astfel, ^nBucure[ti, ^n zilele de 13- 17mai s-au ^nregistrat peste 30de grade Celsius, ^n CâmpiaRomân\ vremea a fostfierbinte, iar seceta a ^nceputs\ se instaleze ^n unele zoneale ]\rii, punând ^n pericolrecoltele.Potrivit [efului Administra]ieiNa]ionale de Meteorologie, IonSandu, seceta din anul 2007 a

fost mai rea decât cea din1946 deoarece a compromissute de hectare de culturi agri-cole din toat\ ]ara.Vara 2007 a fost comparabil\cu cea din 1946, ^ns\ cu opersisten]\ mai mare a zilelorcaniculare, când temperaturamaxim\ a dep\[it 35 de gradeCelsius. A fost dep\[it\ tem-peratura maxim\ absolut\ pen-tru luna iulie pe ]ar\ (44,3grade Celsius pe data de 24iulie, Calafat).De asemenea, a fost dep\[it\temperatura maxim\ absolut\lunar\: iunie (53 sta]ii), iulie(94 sta]ii), august (17 sta]ii).S-a ^nregistrat un num\r recordde temperaturi maxime zilnicede peste 40 de grade Celsius^n 148 de cazuri.În iulie 2007, s-a ^nregistrat unnum\r record de zile consecu-tive caniculare, cu temperaturimaxime zilnice mai mari de 35de grade Celsius: 10 zile laC\l\ra[i, Bucure[ti – Filaret,Drobeta Turnu Severin.Produc]iile agricole ob]inute ^ntoamna lui 2007 au fost apre-ciate drept cele mai sc\zutedin ultimul secol, fiind compa-rabile cu cele din anii 1946-1947, care au fost la fel deseceto[i.Pagubele ^nregistrate ^n agricul-tur\ ^n 2007 din cauza seceteiau fost evaluate la 5,39 mil-

iarde lei, peste 65% dinsuprafata aflata ^n cultur\(5,787 milioane hectare) fiindafectata ^n diferite grade.Seceta din vara anului 2007 aadus prejudicii statului de 388milioane euro, reprezentând0,4% din Produsul Intern Brut.Seceta din 2003Pe lâng\ 2007, un alt andeosebit de secetos a fost2003. Astfel, ^n prim\vara anu-lui 2003, cultura de grâu din^ntreaga ]ar\ a fost afectat\ peo suprafa]\ de 179 mii dehectare, ^n propor]ii cuprinse^ntre 50% si 100%, de tem-peraturile ridicate [i de seceta,jude]ele cele mai afectate fiindBoto[ani, Ia[i, Vaslui, Gala]i,Vrancea, Br\ila, C\l\ra[i,Constan]a, Ialomi]a [i Tulcea.Din datele prezentate lasfâr[itul luni iunie 2003, deMinisterul Agriculturii, P\durilor,Apelor [i Mediului (MAPAM),suprafa]a total\ afectat\ desecet\ dep\[ea 2 17.700hectare ^n 10 jude]e din ]ar\,culturile cele mai afectate fiindgrâul, secara, orzul, orzoaica,porumbul, floarea-soarelui,rapi]a, mu[tarul, soia, sfecla dezah\r [i planta]iile pomicole.Din suprafa]a total\ cultivat\cu grâu [i secara, adic\179.000 de hectare, mai multde 166.072 ha din produc]ieau fost compromise ^npropor]ie de 50%.Cele mai mari suprafe]e culti-vate cu grâu [i secar\ afectatede seceta au fost localizate ^nIalomi]a [i Buz\u. Dup\ grâu,orzul a avut de suferit dincauza secetei pe 18.607hectare, iar planta]iile pomicolepe 14.560 hectare, toat\aceast\ suprafa]\ fiind situat\numai ^n jude]ul Vâlcea.Ca urmare a situa]iei create deevolu]ia factorilor de clim\(nivelul sc\zut al precipita]iilor,temperaturi ridicate excesive),Ministerul Economiei [iComertului cerea tuturor com-paniilor din sectorul energetics\ urm\reasc\ foarte atentevolu]ia stocurilor [i a buneifunc]ion\ri a unit\]ilor de pro-ducere a energiei, astfel ^ncâts\ se poat\ acoperi toate solic-it\rile pie]ei.Seceta din anul 2000Prin extindere, durata, intensi-tate [i efecte, [i seceta dinanul 2000 poate fi considerat\una dintre cele mai puternicecare s-au manifestat pe teritori-ul ]\rii noastre ^n ul]imii zeceani. Pe ^ntreg teritoriul ]\rii,regimul pluviometric a prezen-tat un deficit de 33,4% dincantitatea normal\.Vara a fost foarte c\lduroas\,

^n sudul ]\rii temperaturilemaxime zilnice dep\sind, ^nmod repetat valoarea de 40°C,maxima anual\ atingând43.5°C (Giurgiu, 5 iulie).Seceta s-a prelungit [i ^ntoamn\, ^n luna octombrie can-titatea medie de precipita]iifiind de 3,2 mm (normala cli-matologica fiind de 38,0 mm).În Oltenia, vestul Munteniei [iCarpa]ii de Curbur\,precipita]iile au fost practicinexistente.

Clima României [i pericolul de secet\

În general, clima României estetemperat-continental\, cu pre-cipita]ii relativ reduse [i cudiferen]e mari ^ntre anotimpuri.Vara este un anotimp c\lduros,care dureaz\ de la sfâr[itul luimai la jum\tatea lui septembrie^n câmpiile din Sud [i Vest.În sudul României exist\ peste25 de zile “tropicale” (cu tem-peraturi peste 30, chiar 35Celsius) [i peste 90 de zile devara (cu temperaturi peste 25-30 C). Temperatura maxim\absolut\ din România este de+44.5 grade C, [i s-a ^nregis-trat la Ion Sion, lâng\ Br\ila, ladata de 10 august 1951.Adesea, vara apar furtuniputernice cu cantit\]i mari deprecipita]ii. De notat c\ ^nzonele montane din nord [icentru vara este un anotimptemperat, cu pu]ine zile tropi-cale sau de vara, [i cu nop]ir\coroase. Temperatura medieanual\ variaz\ de la 11 Celsius^n lunca Dun\rii, la 6 C ^nHarghita. Temperatura medie alunii iulie variaz\ ^ntre 26Celsius [i 18 Celsius tot ^nfunc]ie de regiune. În ianuarie,aceste temperaturi variaz\ dela 0 Celsus (la B\ile Herculanesau la Mangalia) la – 6 Celsius(^n depresiuni).Studiile meteorologilor arat\c\, ^n ultimul secol, temperatu-ra medie anual\ pe ]ar\ a cres-cut cu 0,5 grade, cu anumitediferen]e ^n func]ie de regiuni.Astfel, ^nc\lzirea maipronun]at\ s-a manifestat ^nzonele din sudul [i din sud-estul ]\rii, unde a ajuns pân\la 0,8 grade. În acest fel seexplica faptul c\, ^n nordul ]\rii,temperatura medie anual\ estede 8 grade, iar ^n sud este cupeste trei grade mai ridicat\.Cre[terea frecven]ei anilorseceto[i pe teritoriul României,de la doi-trei ani ^n secolul tre-cut, la patru [i poate, chiar 5^n acest prim deceniu al mileni-ului, i-a alarmant pe speciali[ticare apreciaz\ c\ se impune oreac]ie rapid\ [i coordonat\,atât din partea statului [i fer-mierilor, cât [i a cercet\riiinterdisciplinare.Dobrogea, Baraganul [i sudulPodi[ului Moldovei sunt regiu-nile cele mai expusefenomenului de secet\ dinRomânia. Intervale de secet\prelungit\ au fost ^ntre anii:1894-1907, 1945-1951,1983- 1994.

Seceta în Româniaultimilor ani

Dac\ seceta continu\ [i pierderile cresc, fer-mierii care au asigurare vor primi desp\gubiride 80%

Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale(MADR) trebuie s\ implementeze m\surilenecesare pentru a pl\]i desp\gubiri cultivato-rilor ^n vederea limit\rii efectelor negative alesecetei. Potrivit ministrului de resort, dac\ anulacesta fermierii vor ^nregistra pierderi mai maride 30% fa]\ de media veniturilor din ultimii treiani, vor fi desp\gubi]i ^ntr-o propor]ie de 80%,^ns\ numai cei care au ^ncheiat o asigurare.

Dup\ perioada de recoltat, vor fi evaluate toatepagubele pe care le vor suferi fermierii la cul-turile agricole, pentru a desp\gubi pierderile devenit ^nregistrate.

~n cadrul unei videoconferin]e organizate laPalatul Victoria ^n data de 25 iulie a.c.,ministrul Agriculturii, Daniel CONSTANTIN a

declarat ca are ^n vedere acordarea dedesp\gubiri atât pentru fermierii organiza]i caIMM-uri, cât [i pentru persoanele individuale.

"Cu alte cuvinte, dac\ anul acesta vor ^nregistrapierderi mai mari de 30% fa]\ de media veni-turilor din ultimii trei ani, vor fi desp\gubi]i ceicare au asigurare ^ntr-o propor]ie de 80%. Ceade-a doua categorie care este vizat\ de acestedesp\gubiri se refer\ la acei fermieri care nusunt ^n categoria IMM-urilor [i care vor primi odesp\gubire, a[a-numit\ m\sura de minimis,de 7.500 EUR la hectar - plafonul maximagreat de Comisia Europeana", a spus oficialul.

Asigur\rile agricole

de secet\

(http://www.financiarul.ro)

8 nr. 44, 2012Eveniment

Adopt\ un km, la o nou\ edi]ie~n data de 25 august 2012, ^ncepând cu ora 10:00, voluntarii la ac]iunea decur\]enie initiat\ de primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, [i-au propus s\^mbrace tricoul alb [i s\ mai adopte un km. La ini]iativa primarului au r\spunscolegii din prim\rie, salaria]ii din centrul medico social, al]ii iubitori de natur\,aproximativ 100 de persoane. La aceast\ edi]ie, pentru a nu [tiu câta oara, s-apornit cu hot\râre la cur\]area unor zone din perimetrul ora[ului R\cari, ^n zonaarabil\. S-a pornit de la strada Gaterului, pe canalul de la "râgl\", pân\ la caleaferat\, dup\ care a fost cur\]at drumul ce leag\ localitatea R\cari de Ghimpa]i,zona canal, pân\ la "Fântâna Fetei". {i aceasta pentru o natur\ mai curat\, apemai limpezi, p\duri mai primitoare, aer mai curat. Activitatea a fost organizat\ ^nmai multe etape, prima de cur\]ire propriu zis\ a zonelor amintite. Au fostdistribuite m\nu[i [i saci menajeri, iar utilajele prim\riei (remorci), precum [i atv-

urile unor voluntari (fermieri), au ajutat la bunul mers al ac]iunii propriu-zise. Aufost distribui]i [i umplu]i cu gunoaie 500 de saci menajeri, care apoi au fost preda]ifirmei colectoare Supercom, prompta ^n urma solicit\rii noastre. C\tre ora 14:00, am ajuns ^n zona "Fântâna Fetei", un loc cunoscut de to]i prinpitoresc [i mai ales prin izvorul cu ap\ rece [i bun\, care se d\ruie trec\torului lapoalele p\durii Vl\diceasca. De departe fumul gratarelor [i mirosul de m\m\lig\r\scoapt\ ne-a ar\tat drumul c\tre zona de picnic. Aici, pastrama, mititeii, berearece [i umbra primitoare au f\cut clipele care au urmat s\ fie un prilej bun deodihn\ [i recreere in aer curat, la sfâr[it de s\pt\mân\. Muzic\ pentru toate gus-turile, dans [i un bun prilej de a fi ^mpreun\.

Prof. Elena Craiciu

9De interes generalnr. 44, 2012

Centrul APIA R\cari ^[i^ncepe activitatea ^ncepand

cu 3 septembrie anul curent,^n localul fostei [coli dinlocalitatea Mavrodin. Cu

acest prilej beneficiarii ser-viciilor din ora[ul R\cari,oferite de APIA vor avea

posibilitatea de a rezolva mairapid [i cu efort minim

treburile legate de aceasta institu]ie.

~n acest sens v\ invit\m s\apela]i la serviciile oferite^ncepând cu data mai sus

men]ionat\.

P\strarea aspectului ^ngrijit al localit\]ilor reprezint\ o preocupare constant\ pentru noito]i. Personalul muncitor din prim\rie are printre alte sarcini de serviciu [i ^ntre]inerea

spa]ilor verzi, a parcurilor pentru un aspect civilizat.

Suntem pe drumul cel bun, pentru c\locuitorii au ^nceput s\ ^nve]e s\

^ntre]in\ domeniul public.

Periodic se realizeaz\ reviziailuminatului stradal; ^n toatelocalit\]ile au fost verificatel\mpile [i au fost ^nlocuite,

acolo unde a fost cazul. Au fost reparate punctele deaprindere [i s-au f\cut [i alte

lucr\ri necesare.Prin grija pe care prim\ria o arepentru siguran]a cet\]eanului,

la l\sarea serii, str\zile suntiluminate ca ziua, oferind

condi]ii de circula]ie dintre celemai bune.

10 nr 44, 2012

Înainte de a povesti pe scurt,ultima vân\toare a luiNicolae Ceau[escu laBolovani, vreau s\ fac unelepreciz\ri sau l\muriri nece-sare pentru cei care inter-preteaz\ în mod personal,r\ut\cios, vân\toarea ani-malelor s\lbatice.În vederea gospod\ririivânatului din rezerva]iile spe-ciale create pentruvân\toarea [efului statului [ia unor invita]i ai s\i, eraufolositi foarte mul]i silvicul-tori, de la p\durari laingineri, mai ales în jude]eledin ]ar\ unde se aflau astfelde rezerva]ii (ca cea dinp\durea Bolovani). Canum\r, ei constituiau oadev\rat\ armat\ care seocupa atât de gospod\rireafondurilor, precum [i depreg\tirea [i desf\[urareavân\torilor lui Ceau[escu.Marea majoritate a acestoraparticipau la vân\toare nupentru ca îl iubeau peCeau[escu ci pentru ca tre-buia s\ î[i asigure existen]ade zi cu zi, pentru ei [ifamiliile lor iar în al doilearând, mare parte dintre eiaveau inoculat în sânge acea„boal\” incurabil\ dar nobil\,care se nume[te vân\toarea.Adaug faptul c\ pentru mine,ca [i pentru mul]i silvicultori,participan]i la acestevân\tori, activitatea devân\toare era sarcina de ser-viciu obligatorie. De aseme-nea, invit pe cei care vor citiaceast\ poveste adev\rat\,ca înainte de întâmplarea dindecembrie ‘89, eram între-bat de mul]i prieteni, con-cet\]eni sau cunoscu]i pri-eteni de vân\toare, cum audecurs unele ac]iuni devân\toare cu Nicolae

Ceau[escu. Fiind cât sepoate de sincer, ar\t c\r\spunsul meu era foartescurt, f\r\ am\nunte,deoarece [tiam c\ lucrulacesta nu poate fi divulgat înam\nunt, cu considerenteadev\rate, aceste eveni-mente nu se publicau în„Scânteia”, sau la televizor [iera un lucru ce era vânat desecuritate, pentru care seluau m\suri severe împotrivacelor care divulgau acestelucruri, ajungându-se chiar lalipsirea de libertate.

Imediat dup\ eveni-mentele care au dus laîmpu[carea lui Ceau[escu,întreb\rile prietenilor [icuno[tin]elor mele, care[tiau c\ am participat lavân\tori [i care v\zuser\ laTVR o emisiune filmat\ deAlexandru Satmari, în careeu am fost folosit ca organi-zator de vân\toare,întreb\rile s-au înmul]it. Eu,ca [i mul]i cet\]eni folosi]i laac]iuni de acest fel, aveamînc\ în comportare o nesigu-ran]\ planat\ de incertitu-dine [i chiar de momente defric\, sentimente caracteristiceepocii pe care tocmai oîngropasem definitiv.În ziua de 23 noiembrie1989, fiind de serviciu laocolul silvic, în jurul orei18:00, primind un telefon dela Ministerul Silviculturii, amfost anun]at de c\tre inginerStrengaru’ Valeriu, [efulocolului, care se afla chematla Minister, am fost anun]atc\ în ziua de 25 noiembrie‘89, se va face în mod siguro vân\toare la Bolovani cuNicolae Ceau[escu a[a cums-a primit ordin, de laAurelian Neac[u [i AurelAnca, loc]iitori ministrului sil-viculturii. Totodat\ am fostanun]at s\ antrenez [i pecolegul meu Marin Ionescu [iîn acea noapte s\ mergem laBolovani [i s\ proced\m laorganizarea b\t\ilor devân\toare.În ziua hot\rât\, am a[teptatla intrarea în [oseaua foresti-er\ cu siguran]a c\Ceau[escu va veni(men]ionez c\ nu rare erauocaziile în care de[i noia[teptam [i ne preg\teampentru vân\toare, ni seanun]a de c\tre securitate

c\ s-a renun]at la ac]iune).Ar\t c\ înainte de vân\toare,conducerea jude]ului l-aprimit la intrarea în jude], iarla intrarea în p\dureaBolovani, lâng\ cei care l-auîntâmpinat al\turi de primulsecretar al jude]enei de par-tid, se aflau [i conducereapoli]iei jude]ene [i a inspec-toratului silvic jude]ean. To]ise bucurau c\ a venit lavân\toare, ova]ionândsosirea sa.Men]ionez c\ în noaptea de24 spre 25 noiembrie, a[acum se proceda la toatevân\torile organizate cuNicolae Ceau[escu, to]i par-ticipan]ii erau caza]i lahotelul Dâmbovi]a [i în altelocuri (circa 120 de salaria]i)de la toate ocoalele din jude][i de la AJVPS Dâmbovi]a,transportul la Bolovanif\cându-se în ziua vân\toareicu autocarele OJTDâmbovi]a. To]i cei care par-ticipau la vân\toare eraucontrola]i s\ nu de]in\ armealbe sau de foc. To]i partici-pan]ii la goane erau pu[i îndispozitiv cu mult timpînainte de executareavân\toarei, asigurând lini[teadeplin\ [i fiind condu[i depersonalul silvic carecuno[tea planul de b\taie.Personalul ce îndrumab\taia, era dotat cu sta]iiRTP proprii ocolului silvicR\cari, sta]ii Radio telefoncare erau folosite [i la pazap\durilor sau alte ac]iuni.Instalarea vân\torilor la stan-durile de tragere era o for-malitate u[oar\ deoareceCeau[escu cuno[tea standulprincipal pe care îl ocupa înpermanen]\, acesta fiindlocul în care vânatul era diri-jat de garduri din plas\ desârm\ groas\, prins\ de uniicopaci cu sârm\. Prin fa]a

acestui stand trebuiau s\treac\ cei mai mul]i mistre]isau alt vânat existent însuprafa]a ce era str\b\tut\cu mare zgomot produs dingura gona[ilor sau din alteobiecte confec]ionate specials\ produc\ zgomote [i s\goneasc\ vânatul c\tre stan-dul tr\g\torilor.

La aceast\ vân\toarecare a avut patru b\t\i(goane), din care o goan\ afost dubl\, adic\ prima dat\gona[ii de la prima b\taie,dup\ ce ajungeau la stan-durile de vân\toare, sea[ezau în b\taia a treia,vân\torii deplasându-se înpartea din spatele lor cu fa]ala cea de-a doua goan\. A[acontinuau toate b\taile ce seorganizau.

Au participat lavân\toare, în standurile orga-nizate (în num\r de patru),Ceau[escu, Dasc\lescu,Bobu [i inginer A. Anca, dela Ministerul Silviculturii.Men]ionez c\ ultimii trei, înafar\ de Ceau[escu, nuaveau asupra lor arme devân\toare. Dup\ fiecaregoan\, vânatul împu[cat eraînc\rcat în c\rute sau sânii [idus la cabana de vân\toare,unde se organiza, în final„tabloul de vân\toare”. Aicierau a[eza]i într-o anumit\ordine [i rânduial\, pentru ase face o filmare saufotografii, împreun\ cuCeau[escu [i invita]ii s\i,insistându-se asupra tro-feelor mai dezvoltate.

La vân\torile ce seorganizau în p\dureaBolovani, s-au recoltat deobicei 50, pân\ la 80 deexemplare, iar la aceast\ultim\ vânatoare, au fostîmpu[cati 68 de mistre]i. Întrucât, dup\ efectuareacelor patru goane, la aceast\

vân\toare, Ceau[escu nu afost mul]umit de rezultat, amfost obliga]i s\ repet\m ogoan\ [i anume, prima, careera cea mai lung\, în cares-au mai împu[cat 14 mistre]i.

La aceast\vân\toare, Ceau[escu nu afost mul]umit de rezultat,totu[i a mers la tabloul devân\toare unde se aflaumajoritatea participan]ilor.

De obicei, la toatevân\torile, dup\ vizitareatabloului de vân\toare, per-sonalul folosit ca gona[i, cât[i ceilal]i invita]i participan]i,se adunau în careu la careCeau[escu venea [i adresacelor prezen]i cu voce tare,dac\ au ceva s\-i aduc\ lacuno[tin]\, mul]umindu-lepentru participarea lavân\toare.În loc de dialog, to]i partici-pan]ii cu voce tare, strigau„Ceau[escu PCR”,„Ceau[escu [i poporu’”,„Ceau[escu, România, ura,ura”, dup\ care aplaudaunecontenit.

De aceast\ data, nua mai vrut s\ participe lacareul organizat, a dat mânacu primul secretar PCR de laDâmbovi]a, nu a mai stat s\admire tabloul de vân\toare,nu s-a filmat, a ridicat doarambele mâini deasupracapului [i a zis „La revederetovara[i”.Abia dup\ cele întâmplate lafinele anului 89, laTârgovi[te, ne-am dat seamac\ Ceau[escu era înso]it deprobleme deosebit de grele,pe care majoritateaRomânilor nu le [tiau, darcare pentru el [i familia sa,au dus la un deznod\mânttragic. Foarte mul]i oamenise întrebau, aproape [optit„de ce oare s-a gr\bit s\plece, sim]ea cumva c\ sfâr-situl s\u este apropiat?”Foarte mul]i participan]i eraumira]i, cum face, c\ din totsistemul comunist european,el înc\ vietuie[te [i to]iaveau banuiala a[teptând cuteam\ r\ul ce va veni [i înRomânia, dar parca nimeninu-l credea s\ fie a[a de r\u.Anul 1989, anul pr\bu[iriisistemului comunist înmajoritatea ]\rilor din centrul[i estul Europei, începuse [inu credeam c\ în Românianu se va întâmpla nimic.Oricum, dac\ ceva se întâm-pla, ziceam c\ o s\ vedem [inoi, dar nu credeam c\ maipoate dura mult. Acest lucruse observa la aproape to]iparticipan]ii la ac]iunile cuCeau[escu. Erau parc\ maiaten]i în tot ceea ce f\ceau.

Traian GrigorescuTehnician Silvic

Ultima vân\toare a luiNicolae Ceau[escu

Inedite

11nr. 44, 2012

Dup\ alegerile din 10 iunie anul curent,credeam c\ ne-am lini[tit, c\ disputelepolitice vor ^nceta pentru c\ rezultatelevotului popular au dus la constituireaconsiliului local [i preluarea mandatuluide c\tre primarul reales. Gustul victorieipar]iale, la nivel na]ional, le-a dat ap\ lamoar\ mai marilor USL care s-au gân-dit s\ profite de un electorat scârbit deunii politicieni [i s\ pluseze…rechemându-l la urne pentru acestreferendum…pentru demitereapre[edintelui. Unii dintre USL-i[ti ^iintreab\ pe sus]in\torii lui B\sescu ce af\cut acesta pentru ]ar\?! Pe mine, m\chinuie o alt\ ^ntrebare: oare e referen-dumul meu, ^mi reprezint\ oare intere-sele, merit\ s\ m\ amestec eu ^n acestr\zboi personal, ^ntre unul [i ceilal]i pecare ^i doare-n cot de ]ar\, de popor, de

mine. Istoria ^i va judeca pe to]i; pe noi,cei care vedem mai departe de cuponulde pensie, de nevoile imediate ca [i peceilal]i preocupa]i, din egoism, numaide propria persoan\. La nivelul jude]uluiDâmbovi]a, procentul de participare lavot a fost de 53,13. Pe ]ar\, acesta afost de 46,24%.Iat\ cum arat\ tabloul prezen]ei lareferendum ^n ora[ul R\cari:Total aleg\tori cu drept de vot = 5243Participan]i la vot = 2859 (54,53%)Pe sec]ii de votare, situa]ia esteurm\toare:Sec]ia 1 R\cari: nr. aleg\tori=925Lista suplimentar\=147Total voturi exprimate=503Voturi nule=8Procent=38,49Sec]ia 2 R\cari: nr. aleg\tori=840

Pe liste suplimentare=87Total voturi exprimate=421Voturi nule=3Procent=39,76Ghergani 3: nr. aleg\tori=628Pe liste suplimentare=79Total voturi exprimate=321Voturi nule=1Procent=38,54Mavrodin 4: nr. aleg\tori=807Pe liste suplimentare=68Voturi exprimate=352Voturi nule=4Procent participare=35,19Ghimpa]i 5: nr. aleg\tori=635Liste suplimentare=79Voturi exprimate=345Nule=3Procent=41,89Colacu 6: nr. aleg\tori=729Liste suplimentare=107Voturi exprimate=507Nule=9Procent=54,87S\bie[ti 7: nr. aleg\tori=679Lista suplimentar\=78Voturi exprimate=410Voturi nule=1Procent=48,90

Concluzii: Chemarea la urne din 29 iulieanul curent, a fost inutil\ [i nepotrivit\.~ntr-o perioad\ ^n care orice cheltuial\se cere a fi bine chibzuit\, o astfel deintreprindere dovede[te c\ pu]in le pas\exponen]ilor puterii de nevoiacet\]eanului ^n "numele c\ruia",chipurile, au organizat acest referendumpentru a-l demite pe cel care "a supt

sângele poporului".S\raca, t\ri[oara mea…! M\ uitam la

cei care alergau ^n sus [i ^n jos, cuma[inile pline, ^n ziua votului, numaiprofitori, oameni care nu s-au remarcatdecât prin manipulare [i interesem\runte. Nici unul nu a l\sat cevatrainic, demn de respectul ob[tei ^nurma, numai o dâr\ ^n pulberea vremii,care la prima boare de vânt, este spul-berat\… Ace[tia sunt sprijinitorii puterii.S\raca, ]\ri[oara mea!Oameni buni, când v\ uita]i ^n gr\din\ [ivede]i pârjolul secetei, z\u c\ nu ne maiarde de lupta politic\. B\r\ganul e pâr-jolit, n-am v\zut niciodat\ atâta porumbuscat pe picioare [i f\r\ rod. DumnezeuS-a sup\rat pe noi. Cu cei 20 milioanede euro cheltui]i la referendum, puteamface ceva pentru iriga]ii, iriga]ii care auavut baza material\, dar tot noi, ace[tiacare cerem drepturi, le-am distrus.Am irosit 20 milioane de euro [i nea[teapt\ o criz\ alimentar\. Ve]i spune:las' c\ ne va aduce din afara [i legume[i cereale [i vom cump\ra. Cu ce bani?!Ceea ce s-a dat la pensii [i salarii s-adus pe apa sâmbetei odat\ cu cre[tereaeuro, 4,65 lei. ~mi revin ^n minte ver-surile lui Labis:

,, Seceta a ucis orice boare de vânt.Soarele s-a topit [i a curs pe p\mânt.A r\mas cerul fierbinte [i gol.Ciuturile scot din fântân\ n\mol.Peste p\duri tot mai des focuri, focuriDanseaz\ s\lbatice, satanice jocuri."(Moartea c\prioarei)

S\raca, ]\ri[oara mea!Referendum- 29 iulie 2012

REZULTATUL REFERENDUMULUI

ESTE UN VOT DE BLAMDAT ÎNTREGII

CLASE POLITICEB\sescu jubileaz\, Ponta minte ca de obicei,Antonescu caut\ solu]ii disperate pentru a nu-[i ]inepromisiunea de a pleca din politic\. Dar nici unul nu aînvins. {i nici unul nu pare a citi corect rezultatulreferendumului de duminic\.B\sescu se întoarce la Cotroceni coco[at de povaraunui vot masiv împotriva sa: dac\ în 2009 a fost alesde cinci milioane de români, acum îi vor capul peste[apte milioane. E con[tient, dovad\ c\ vorbe[tedespre „falia din societatea româneasc\”. Îns\ nup\c\le[te pe nimeni cînd spune c\ va fi un pre[edinteal împ\c\rii. Nici n-ar putea, chiar s\ vrea, pentru c\USL a mers prea departe.Liderii sociali[tilor [i ai liberalilor e[ueaz\ pentru adoua oar\ în încercarea de a-l demite pe TraianB\sescu. E un e[ec care le poate diminua capitalulelectoral cu m\car înc\ 10% în alegerile generale.USL marcheaz\ deja o sc\dere de popularitate cu10% fa]\ de alegerile locale. PDL mai prime[te o nesperat\ gur\ de oxigen, pegre[eala adversarului, dar depinde foarte mult de cumî[i va folosi acest avantaj în urm\toarele luni, pentrua-l transforma în voturi. Deocamdat\ sigurul s\u cî[tigeste c\ a reintrat în joc [i nu mai risc\ s\ aib\ soarta

PN}CD.UDMR joac\ la dou\ capete, pentru a r\mîne în c\r]i,dar deja [i-a f\cut un du[man în USL [i va trebui s\revin\ sfâ[it\ în alian]\ cu PDL. Noi în[ine, simplii cet\]eni, n-am cî[tigat nimic.Dimpotriv\. Criza politic\ va continua, consumîndenergia partidelor de la guvernare în b\t\lii care nu neprivesc, în loc s\ o concentreze pe m\suri deguvernare eficiente. Criza economic\ revine în for]\ [inu-mi pare c\ guvernul este preg\tit s\-i fac\ fa]\. România e mai vulnerabil\ ca oricînd în ultimul dece-niu, dar, din p\cate, nu are ce a[tepta de laconduc\torii ei, dup\ cum a [i spus-o. C\ci rezultatulreferendumului pentru demiterea pre[edintelui nu estedecît un vot de blam dat întregii clase politice. În ciudaunei mize presupuse ca important\ pentru to]i

românii, a efortului impresionant ([i foarte costisitor)de a aduce oamenii la vot [i a tuturor manevrelor defraudare a votului (cîteva sute de tentative sînt probatedeja, dar cîte or fi r\mas nedescoperite nimeni nu[tie), USL a reu[it s\ mobilizeze la urne mai pu]in dejum\tate dintre aleg\tori. Ceea ce nu înseamn\ c\restul românilor cu drept de vot sînt incon[tien]i,nep\s\tori sau c\ îl sprijin\ pe B\sescu. Înseamn\: nune sim]im reprezenta]i de voi, nu mai gir\m cu votulnostru un sistem aparent democratic, nu mai vrem s\alegem între dou\ rele, refuz\m s\ fim p\rta[i lar\fuielile voastre. Partidele parlamentare ar trebui s\ în]eleag\ acestmesaj [i s\ îl ia în considerare. C\ci [i r\bdarearomânului are o limit\.

"Aflarea în treab\ ca metod\ de lucru la români..."

prof. Elena Craiciu

Pagina cet\]eanului

12 nr. 44, 2012

Aceea[i observa]ie privind zonaJudec\toriei R\cari, unde

ma[inile ^ngr\m\desc pe lâng\gardurile vecinilor, ocupând

zona carosabilului, ^n timp ceparcarea amenajat\ de

prim\rie se afla la doi pa[i [ist\ mai mereu goal\.

Cal\torului ^i st\ bine cu dru-mul, dar, uneori, ma[inile stauparcate [i câte o jumatate de

zi incomodând trecereacelorlalte autovehicule.

Ceea ce vede]i ^n imagine este o parte dintr-un parc ame-najat pe fonduri europene cu gazon, instala]ie electric\,

arbori de soi, banci noi, un loc de recreere pentru bunici [ide joac\ pentru copii. Numai c\, cineva a plasat un butoi

de fier pe gazon [i a dat foc gunoaielor, zilnic, de[ima[ina Supercom trece s\pt\mânal ^n zon\. V\ reamintimc\ ^n anul 2009, vedeam aceea[i imagine, dar atunci nuera amenajat parcul [i nici firma de colectare a gunoiului

nu venea ^n zon\…!

Mai avem mult de lucru la capitolul educa]ie civic\, pentru anu mai vorbi de cei 7 ani de acas\… Co[ul este gol iar

gunoaiele stau aruncate vrai[te pe spa]iul verde…Concet\]enii cu educa]ie dezaprob\ astfel de manifest\ri dar

s\ nu ne oprim aici; ^n familie putem avea discu]ii cuodraslele, mai ales cu aceia care pleac\ seara la o ^ntâlnirecu grupul de prieteni [i care-[i fac veacul ^n zona Gr\dini]ei

R\cari... ~ntreba]i-i ce me[teresc ^n zona amintit\...”Ve]i avea surprize!

Imagini care ne dor

Judeca]i [i dumneavoastr\! Toate aceste ma[inisunt parcate la ^ntâmplare pe domeniul public, ^ntimp ce al\turi este amenajat\ o parcare cu plat\

pentru a deservi Judec\toriei R\cari.

~n preajma Gr\dini]ei R\cari, au ap\rut ^nultima vreme distrugeri ale gardului, burlane

opturate, pere]i mâzg\li]i etc.

Sunt situa]ii numeroase când hâjurile punst\pânire pe domeniul public, proprietarul

refuzând cu ^nc\p\]ânare s\ cure]e [an]urile…

13nr. 44, 2012

Produsele ecologice ali-mentare au cunoscut o dez-voltare deosebita ^n ultimeledou\ decenii. Grija fa]\ denatura, delicate]ea echilibru-lui natural, multitudinea deboli cu care omul se con-frunt\ din ce ^n ce mai des,alimentele f\r\ gust, indus-triale, toate acestea au dusla formarea unui curent dince ^n ce mai puternic,curent ce dore[te resta-bilirea unui respect fa]\ denatura [i a protec]iei aces-teia.

Produsele ecologice suntprodusele ob]inute ^n cadrulsistemului de agricultur\ecologic\, conform regle-ment\rilor Directivei CE2092/1991, sunt produseob]inute f\r\ utilizarea pro-duselor chimice de sintez\(ca fertilizan]i, amelioratoriai solului, ingrediente pentruprepararea furajelor sauingrediente pentruprepararea alimentelor).

Organismele modificategenetic [i derivatele lor suntcu des\vâr[ire interzise. ~nzootehnie, principiul suverane respectarea bun\st\rii ani-malelor: animalele nu tre-buie s\ fie legate, trebuie s\pa[uneze ^n spa]ii deschise[i s\ nu fie ^nghesuite.

Produsele ecologice acoper\o gam\ larg\ de alimente:de la fructe, legume, carne,pân\ la b\uturi [i produselactate. Pia]a acestor pro-duse, de[i ^n România acestlucru este greu sesizabil, ^nlume este ^ntr-o continu\cre[tere [i necesit\ o verifi-care atent\, precum [i oserie de garan]ii.

Cererea de bunuri [i serviciiecologice este ^n perma-nent\ cre[tere ^n perioadaactual\. Aceast\ cererecondi]ioneaz\ comporta-mentul consumatorilor [i alindustriilor, ^[i exercit\ influ-en]a [i asupra cadrului leg-islativ. ~n ultimii ani se mani-fest\, ^n rândurile consuma-torilor, un interes din ce ^nce mai mare pentru pro-dusele agricole [i alimentarede calitate.

Calitatea produselor ecolog-ice este un argument con-cludent. ~n categoria pro-duselor "de calitate" pot fiincluse [i produsele rezul-tate ^n urma practic\rii unuitip de agricultur\ denumit"agricultura ecologic\".

~n România ^ncepe s\ secontureze o mod\ aorient\rii consumatoruluic\tre alimente ecologice,arat\ un studiu sociologicf\cut ^n mai multe super-marketuri autohtone.Speciali[tii afirm\ c\ majori-tatea celor care cump\r\astfel de produse au studiisuperioare [i venituri mediispre mari. Tot ei spun c\jum\tate dintre cei carecump\r\ produse ecologicepentru c\ sunt la moda suntpersoane cu vârst\ ^ntre 26[i 39 de ani, ace[tia fiindinteresa]i de produsele decalitate.

Românul vrea s\ m\nâncemai s\n\tos. Trendul c\treconsumul ecologic se con-tureaz\ la categoriile bineeducate cu acces la infor-ma]ie, cu un nivel de via]\mai ridicat. Acestea suntconcluziile unui studiu

comandat de companiaNaturaland la lansareaFedera]iei pentruDezvoltarea AgriculturiiEcologice ^n România.Dintre cele 500 de per-soane chestionate, mai multde 66% au cump\rat celpu]in o dat\ un produs eco-logic.

De ce opteaz\ pentru astfelde produse? Pentru c\ suntmai gustoase, spun subiec]iicu studii universitare dar [ipentru c\-i ajut\ la^mbun\t\]irea calita]ii vie]ii.Curiozitatea este cea care ^i^ndeamn\ pe cei cu studiimedii s\ testeze un alimentecologic.

Un important avantaj al agri-culturii române[ti, aproapede neexploatat, estepoten]ialul de produc]ieecologic\. Cu toate acestea,^n octombrie 2002, erauacredita]i pentru o astfel deactivitate doar [apte produ-catori agricoli, care export\^ntreaga produc]ie obtinu]\.Integrarea ^n structurileeuropene va obligaproduc\torii agricoli s\ seorienteze c\tre domenii noi,una dintre cele mai accesi-bile ni[e de pia]\ fiind con-siderat\ agricultura ecolog-ic\.

România reprezint\ unpoten]ial agricol care nupoate fi neglijat, iar marea[ans\ a ]\rii noastre estefaptul c\ ^n ultimii ani nus-au folosit ingr\[\mintechimice [i pesticide ^nexces, ceea ce constituie unavantaj evident ^n momentulconversiei spre agriculturaecologic\.

Prin calit\]ile sale nutritive[i dietetice, mierea de

albine este considerat\un aliment de mare val-oare ^n hrana oamenilorde toate vârstele, avândultiliz\ri largi. Miereaare importante aplica]ii

^n alimenta]ia pre - [ipost operatorie, pentru

b\trâni, copii, gravide [ifemeile care al\pteaz\,

sportivi, persoane care depun eforturi fizice sau intelectuale deosebite, esteun aliment energizant ^n cazurile de surmenaj, oboseal\ etc. Comunit\]ilemedicale din intreaga lume sf\tuiesc popula]ia s\ ^nlocuiasc\ alimentele rafi-nate, precum zah\rul industrial numit de nutritioni[ti [i “otrava alb\”, cumiere de albine.Valoarea alimentar\ a mierii const\ ^n primul rând ^n boga]ia ei ^n zaharuri,din acest punct de vedere fiind un aliment energetic prin excelen]\.Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple (glucoza [i fructoza),care nu mai necesit\ o prelucrare special\ prin digestie, fiind direct asimil-abile [i metabolizate complet pân\ la stadiul de dioxid de carbon [i apa,eliberând energie ^n toate etapele de descompunere prin care trec.

Mierea ca aliment

Pacien]ii care combin\ acestfruct cu medicamentele împotri-va cancerului au avut beneficiimari, echivalente cu celeob]inute dintr-o doz\ tripl\ deastfel de medicamente.Oamenii de [tiin]\ de laUniversitatea de Medicin\ dinChicago sus]in c\ aceast\ com-bina]e are poten]ialul de a-iajuta pe pacien]i s\ eviteefectele secundare asociate cusupradoza de medicamente. Deasemenea, se pare c\ încorpo-rarea sucului de grepfrut întratamentul anti-cancer arreduce considerabil costulmedicamentelor.

Sucul de grepfrut este cunoscut pen-tru capacitatea sa de a împiedicaenzemile din intestin s\ descompun\anumite medicamente, ceea ceînseamn\ c\ o doz\ mai mare demedicament intr\ în fluxul sangvin.Uneori, acest efect duce la riscul desupradoz\, de aceea medicii reco-mand\ pacien]ilor ca, în cazul anu-mitor medicamente, s\ evite inger-area concomitent\ de suc degrepfrut. Acum îns\, oamenii de[tiin]\ au vrut s\ vad\ dac\ pot uti-liza aceast\ capacitatea a fructului înbeneficiul pacien]ilor.

Cercetarea s-a bazat pe cre[tereaefectului produs de rapamicin\, sub-stan]\ utilizat\ pentru a sl\bi sis-temul imunitar, astfel s\ se eviterespingerea organelor transplantate.În prezent, ea este testat\ [i catratament împotriva anumitor tumori.

Într-un studiu publicat de curând,echipa de la Chicago a demonstratc\ la pacien]ii care au consumat230 de grame de suc de grepfrut,nivelul de rapamicin\ în sângecre[tea cu 350%. De asemenea, unalt medicament, numit ketoconazol,care are capacitatea de a încetinimetaboliazrea medicamentelor, a

ajutat la cre[terea nivelului derapamicin\ cu 500%.Efectul produs de sucul de grepfrutasupra enzimelor din intestin începela câteva ore dup\ consum [i se ter-min\ treptat în câteva zile.

În studiu, oamenii de [tiin]\ auurm\rit, pe rând, efectele tratamen-tului cu rapamicin\, apoi al celui curapamicin\ [i ketoconazol [i, în celedin urm\, al celui cu rapamicin\ [isuc de grepfrut. La studiu au luatparte 138 de pacien]i care sufereaude cancer incurabil, pentru care nufuseser\ g\site terapii eficace.

Primii pacien]i au începu un trata-ment cu o doz\ mic\ de rapamicin\,dar aceasta a continuat s\ creasc\pe parcursul cercet\rii. Astfel s-aobservat c\ în tratamentul bazatdoar pe rapamicin\, doza optim\ afost de cca. 90 mg pe s\pt\mân\.Îns\ cei care au urmat un tratamentcu o doz\ mai mare de 45 mg ausuferit de probleme gastrointestinaleserioase.

În schimb, doza optim\ pentru cele-lalte dou\ grupuri a fost mult maimic\. Pentru a men]ine un nivel con-stat al medicamentului în corp, ceidin grupul c\rora li s-a administratrapamicin\ [i ketoconazol au avutnevoie de o doz\ de 16 mg pes\pt\mân\, în timp ce pacien]ii careau fost trata]i cu suc de grepfrut [irapamicin\ au primit maximum 35de mg de rapamicin\ pe s\pt\mân\.

De[i la niciunul dintre pacien]i nu s-aobservat un r\spuns complet, la30% dintre cei care au participat lastudiu boala a stagnat. Cu toateacestea, la un singur pacient care af\cut parte din grupul celor care auprimit suc de grapefruit s-a constat omic[orare semnificativ\ a tumorii,care a durat mai bine de trei ani.

Sursa: Descopera.ro

Sucul de grepfruit are„puteri” surprinzatoare

Despre alimenta]ias\n\toas\ [i

produsele ecologice

S\n\tate

nr. 44, 201214 R\spundem ^ntreb\rilor

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Reconstituirea actelor de stare civil\se poate face, la cerere, dac\:

a) registrele de stare civil\ au fost pierdutesau distruse, ^n totalitate ori ^n parte; b) actul de stare civil\ a fost ^ntocmit ^nstr\in\tate [i nu poate fi procurat certificatulori extrasul de pe acest act. ~ntocmirea ulterioar\ a actelor de stare civil\se poate cere dac\: a) ^ntocmirea actului de na[tere sau dedeces a fost omis\ ori refuzat\, de[i au fostdepuse actele necesare ^ntocmirii acestuia; b) ^ntocmirea actului de c\s\torie a fostomis\ sau refuzat\, de[i a fost luat con-sim]\mântul so]ilor de c\tre ofi]erul de stare civil\. (1) Cererea de reconstituire sau de ^ntocmireulteioar\ a unui act de stare civil\, ^nso]it\ dedocumentele doveditoare, se depune la ser-viciul public comunitar local de eviden]\ apersoanelor sau la ofi]erul de stare civil\ dincadrul prim\riei unit\]ii administrativ-teritori-ale competente s\ ^ntocmeasc\ actul. ~nsitua]iile prev\zute la art. 52 lit. b), cererease depune la serviciul public comunitar localde eviden]\ a persoanelor sau la ofi]erul destare civil\ din cadrul prim\riei unit\]iiadministrativ-teritoriale pe a c\rei raz\ seafl\ domiciliul persoanei interesate. Cererease solu]ioneaz\ ^n termen de 30 de zile, cuavizul prealabil al serviciului public comunitarjude]ean de eviden]\ a persoanei, prin dis-pozi]ie a primarului, care se comunic\ solici-tantului ^n termen de 10 zile de la emitere. (2) Dispozi]ia prev\zut\ la alin. (1) poate ficontestat\ la instan]a judec\toreasc\ ^n ac\rei raz\ teritorial\ ^[i are sediul autoritateaemitent\. ~n cazul ^n care unul dintre exemplarele reg-istrului de stare civil\ este pierdut sau dis-trus, ^n totalitate ori ^n parte, acesta se^nlocuie[te printr-o copie ^ntocmit\ de pe reg-istrul existent, care se certific\ pentru con-formitate de c\tre ofi]erul de stare civil\.

Cet\]enii care auactele de identitate

expirate sunt invita]i s\ se prezinte la sediulB.E.P.C.E.P R\cari,

pentru a fi pu[i în legalitate.

În caz contrar vor fisanc]iona]i conform

OUG.97/2005,de c\treorganele competente.

ANUN}

Afl\m de la serviciul de Stare Civil\

Autoriza]ii deconstruireemise ^n lunaiunie 2012

- Nr.37/05.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruDobre Ioana; R\cari;Bran[ament gaze;- Nr.38/05.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruGherghe Ion; Colacu;Bran[ament gaze;- Nr.39/05.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruManea Gheorghe; Ghergani;Bran[ament gaze;- Nr.40/05.06.2012; EnciuEugen; R\cari; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.41/08.06.2012; AlexandruOvidiu; R\cari; Construirelocuin]\ P+M ( modificare detema);- Nr.42/22.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruVoicescu Florian; R\cari;Bran[ament gaze;- Nr.43/22.06.2012; PopaIonut [i Popa Elena; Ghergani;Construire gard;- Nr.44/22.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMANIA pentruDima Petre;- Nr.45/26.06.2012; StanRadita; R\cari; Construire gard;

Certificate deurbanismemise ^n lunaiunie 2012- Nr.70/05.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruDobre Ioana; R\cari;Bran[ament gaze;

- Nr.71/05.06.2012; CiontolacAdriana; Ghergani; Vânzare;- Nr.72/05.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruGherghe Ion; Colacu;Bran[ament gaze;- Nr.73/05.06.2012; VoicuCostel; Colacu; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.74/05.06.2012; Du]\Sandu Mihai; Mavrodin;Construire locuin]\ parter;- Nr.75/05.06.2012; ManeaVictor; Ghergani; Extinderelocuin]\ parter;- Nr.76/05.06.2012; PandeleMaria; Mavrodin; Construirelocuin]\ parter;- Nr.77/05.06.2012; TaceaVasile; Mavrodin; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.78/08.06.2012; PopaIoana; R\cari; Extinderelocuin]\ parter;- Nr.79/20.06.2012; PastieaMarian Mihai; R\cari;Informare;- Nr.80/22.06.2012; FilipDaniel; R\cari; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.81/22.06.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruVoicescu Florian; R\cari;Bran[ament gaze;- Nr.82/22.06.2012; Logof\tuVioleta; R\cari; Construire atel-ier tinichigerie, vopsitorie auto[i ^mprejmuire;- Nr.83/22.06.2012; AlbuDumitru; Colacu; Construirelocuin]\ parter;- Nr.84/22.06.2012; PopaIonu]; Colacu; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.85/26.06.2012;Moldoveanu Ionel; Ghergani;Demolare partial [i construirelocuin]\ P+E;- Nr.86/27.06.2012; ComerioAdina; R\cari; ~ntocmire P.U.Z.;

Autoriza]ii deconstruire ^nluna iulie 2012- Nr.46/03.07.2012;Moldoveanu Ionel; Ghergani;Construire locuin]\ P+E;- Nr.47/05.07.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruGavrila Elena; R\cari;Bran[ament gaze;- Nr.48/06.07.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruMihalache Gh. Eugen;Ghergani; Bran[ament gaze;- Nr.49/06.07.2012; AndreiConstantin; Ghergani;Construire gard;- Nr.50/12.07.2012; ComanNicolaie; St\ne[ti; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.51/12.07.2012; TaceaVasile; Mavrodin; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.52/12.07.2012; BratuTasia Marinela; Colacu;Construire locuinta parter;- Nr.53/12.07.2012; DutaFlorian; R\cari; Construireanexa;- Nr.54/12.07.2012; PopaIonu]; Colacu; Construirelocuin]\ P+M;- Nr.55/16.07.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruSorescu Marian; R\cari;Bran[ament gaze;- Nr.56/16.07.2012;Apostolache Moise; Ghimpa]i;Demolare locuin]\ parter;- Nr.57/16.07.2012;Apostolache Moise; Ghimpa]i;Construire locuin]\ P+M;- Nr.58/19.07.2012; Ora[ulR\cari; R\cari; Extindere [imodernizare Centru residen]ialpentru persoane vârstnice;

Certificate deurbanism

emise ^n lunaiulie 2012- Nr.87/03.07.2012; Cr\ciunGheorghe; Mavrodin; Vânzare;- Nr.88/03.07.2012; Chifu Ion;R\cari; Vânzare;- Nr.89/03.07.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruGavril\ Elena; R\cari;Bran[ament gaze;- Nr.90/03.07.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruDima Petre; Ghergani;Bran[ament gaze;- Nr.91/06.07.2012; AnasonFlorin; R\cari; Construirelocuin]\ P+E;- Nr.92/06.07.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruMihalache Gh. Eugen;Ghergani; Bran[ament gaze;- Nr.93/06.07.2012; SC ECODISTRIBU}ION SRL; R\cari;Informare;- Nr.94/12.07.2012; Parpal\Mihail; R\cari; Construire gard;- Nr.95/18.07.2012; SC GDFSUEZ ENERGY ROMÂNIA pentruSorescu Marian; R\cari;Bransament gaze;- Nr.96/19.07.2012; Popa AuraMihaela; Colacu; Construirelocuin]\ parter;- Nr.97/25.07.2012; Dr\ganElena; Colacu; Vânzare;- Nr.98/27.07.2012;Stef\nescu Adrian; R\cari;Dezmembrare;- Nr.99/27.07.2012;Stef\nescu Gheorghi]a; R\cari;Dezmembrare;- Nr.100/27.07.2012;Stef\nescu Vasile, Stef\nescuGheorghi]a, Stef\nescu Adrian;R\cari; Dezmembrare;- Nr.101/27.07.2012;{tef\nescu Vasile, Stef\nescuGheorghita, Stef\nescu Adrian;R\cari; Dezmembrare

Art. 24. - (1) Constituieinfrac]iuni urm\toarele fapte: a) executarea, f\r\ autoriza]iede construire sau de desfiin]are,ori cu nerespectarea preveder-ilor acesteia, a lucr\rilor prev\zutela art. 3 lit. b);b) continuarea execut\riilucr\rilor dup\ dispunerea opririiacestora de c\tre organele decontrol competente, potrivitlegii; (liter\ modificat\ prin art.unic pct. 1 din Legea nr.376/2006, în vigoare de la 16octombrie 2006)

c) întocmirea ori semnareaproiectelor tehnice, precum [i adocumenta]iilor tehnice - D.T*)pentru autorizarea execut\riilucr\rilor de construc]ii pentrualte specialit\]i decât cele cer-tificate prin diplom\ universitar\,în condi]iile prev\zute la art. 9.d) refuzul emiterii certificatului

de urbanism. (liter\ introdus\prin art. I pct. 231 din O.U.G. nr.214/2008, astfel cum a fostcompletat\ prin art. I pct. 26 dinLegea nr. 261/2009 (publicat\la 16 iulie 2009), în vigoare dela 14 octombrie 2009)Art. 25. - În cazul s\vâr[iriifaptelor prev\zute la art. 24,organele de control prev\zutede prezenta lege, care au con-statat fapta, sunt obligate s\sesizeze organele de urm\rirepenal\Art. 26. - (1) Constituie contra-ven]ii urm\toarele fapte, dac\nu au fost s\vâr[ite în astfel decondi]ii încât, potrivit legii, s\ fieconsiderate infrac]iuni: a) executarea sau desfiin]area,total\ ori par]ial\, f\r\autoriza]ie a lucr\rilor prev\zutela art. 3, cu excep]ia celor

men]ionate la lit. b), de c\treinvestitor [i executant;c) aprobarea furniz\rii de utilit\]iurbane, ca urmare a execut\riide lucr\ri de bran[amente [iracorduri la re]ele pentru con-struc]ii noi neautorizate;d) men]inerea dup\ expirareatermenului prev\zut prin autor-iza]ie sau dup\ terminarealucr\rilor autorizate oriadaptarea în alte scopuri fa]\ decele prev\zute în autoriza]ie aconstruc]iilor, lucrãrilor [i ame-naj\rilor cu caracter provizoriu;e) neaducerea terenului lastarea ini]ial\ de c\tre investitor,dup\ terminarea lucr\rilorprev\zute la art. 3 lit. c), precum[i nerealizarea lucr\rilor decur\]are, amenajare ori dega-jare, dup\ caz, a amplasamen-tului [i/sau a terenurilor adia-cente ocupate temporar pedurata execu]iei, o dat\ cuîncheierea lucr\rilor de baz\;f) împiedicarea ori sustragerea

de la efectuarea controlului, prininterzicerea accesului organelorde control abilitate sau prinneprezentarea documentelor [ia actelor solicitate;

g) neanun]area datei începeriilucr\rilor de construc]ii autor-izate, în conformitate cu preved-erile art. 7 alin. (8); (literã mod-ificatã prin art. I pct. 25 dinO.U.G. nr. 214/2008, astfelcum a fost modificat\ prin art. Ipct. 27 din Legea nr. 261/2009(publicatã la 16 iulie 2009), învigoare de la 14 octombrie2009)h) neemiterea certificatelor deurbanism în termenul prev\zutla art. 6 alin. (2), precum [iemiterea de certificate deurbanism incomplete ori cu dateeronate, care nu con]in listacuprinzând avizele [i acordurilelegale necesare în raport cuobiectivul de investi]ii, sau elib-erarea acestora condi]ionat deelaborarea prealabil\ a uneidocumenta]ii de urbanism sau aoric\ror documenta]ii tehnice dedefinire a scopului solicit\rii, cudep\[irea termenului legal, saurefuzul nejustificat oricondi]ionarea furniz\riiinforma]iilor de interes publicprev\zute la art. 6 alin. (1);(liter\ modificat\ prin art. I pct.25 din O.U.G. nr. 214/2008,astfel cum a fost modificat\ prinart. I pct. 27 din Legea nr.261/2009 (publicat\ la 16 iulie2009), în vigoare de la 14octombrie 2009)

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

urbanism@primariaracari.ro

CAPITOLUL IIIR\spunderi [i sanc]iuni

Reconstituireaactelor de stare civil\

Nr. 50/1991

15Diverse

Un om nemul]umitnu pierdea nici o ocazieca s\ se plâng\ înainteasemenilor de s\r\cia lui.Se considera blestemat,b\tut de Dumnezeu [if\r\ nici un sprijin. Unb\trân auzindu-l seapropie de el îl apuc\ demâna dreapt\ [i îi zise:„Ai vrea s\ ]i se taiemâna dreapt\ pentru1000 de monezi deaur?” „Nu vreau,”r\spunse omul. „Darmâna stâng\?” „Nici”.

„Atunci poate accep]i s\]i se scoat\ unul dinochi pentu 10.000 demonezi?” „Fereasc\ Dumnezeu!Nici nu m\ gândesc s\fac a[a ceva. Nu voi daochii pentru nimic înlume”. B\trânul s-a uitatla el cu mare aten]ie [ii-a zis: „ Vezi, cebog\]ie ]i-a datDumnezeu, [i tu cârte[tiîmpotriva Lui în loc s\-Imul]ume[ti ...”

Aplica]ie:Sunt daruri a c\ror val-

oare n-o sesiz\m decâtatunci când ne lipsesc.S\n\tatea, pacea, liber-atea, credin]a, familia,hrana, etc. {i necazurileau valoarea lor.Paradoxal, valoareaacestora este mult maimare decât ne-amînchipui vreodat\. A[ac\, în ciuda lor, avemînc\ motive demul]umire.

Programul Centrului medical de permanen]\

nr. 44, 2012

Luni - 13.8.2012Dr. Corneanu CorinaMar]i - 14.8.2012 Dr. Barbu RazvanMiercuri - 15.8.2012 Dr. Birsila DanielJoi - 16.8.2012 Dr. Mladin AuricaVineri - 17.8.2012 Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 18.8.2012Dr. Birsila DanielDuminic\ - 19.8.2012

Dr. Corneanu CorinaLuni - 20.8.2012Dr. Carp MarioaraMar]i - 21.8.2012 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 22.8.2012 Dr. Corneanu CorinaJoi - 23.8.2012 Dr. Carp MarioaraVineri - 24.8.2012Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 25.8.2012Dr. Mladin Aurica

Duminic\ - 26.8.2012 Dr. Carp MarioaraLuni - 27.8.2012Dr. Corneanu CorinaMarti - 28.8.2012 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 29.8.2012Dr. Barbu RazvanJoi - 30.8.2012 Dr. Carp MarioaraVineri - 31.8.2012Dr. Mladin Aurica

MUL}UMIRE

C|S|TORIIDECESE

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i ^nchiria,

pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din

ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal,

baschet, volei, tenis de câmp;

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

Ene Marius, la numerele de telefon:

0764.030.370; 0751167358

R.D

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore

Telefon: 0245.658.864

- VASILIU GHEORGHE,RACARI - 54 ANI- NAE DUMITRU, SABIESTI - 90 ANI- MEZEI MARIA,GHERGANI - 46 ANI-MIHALACHE MIRCEA,MAVRODIN -87 ANI- ENACHE AURELIONEL, DRAGOMIRESTI - 35 ANI- STEFAN VASILE,GHIMPATI - 72 ANI

Niculae David Gabriel - 20.06.2012Mincu Lavinia Florentina - 25.06.2012Stirbu Bianca Maria - 14.06.2012Nicolae Mihnea Constantin - 06.07.2012Matei Mario Andrei - 21.07.2012Ioni]\ Maya Elena - 06.05.2012

Ioni]\ RobertNeagu Virginica Garofi]a -

03.06.2012N\stase Ion

N\stase Vasilica - 16.06.2012Gheorghe Marian

Necula Silvia - 24.06.2012Mihai Constantin Iulian - Buia Elena

28.07.2012Niculae Marius-Gabriel - Ivan Elena

28.07.2012Lixandru Alin-Gabriel - Cr\ciun

Oana-Maria 04.08.2012Dobrin Nicolae-Ovidiu - Alexandru

Elena - 18.08.2012Andrei Marian - B\t\il\ Florica-

Angelica 18.08.2012Porojan {tefan-Valentin - Negu]C\t\lina-Cristina - 18.08.2012

Luca Ionu] - Marin Ioana-Cosmina25.08.2012

Stirbu Ionel - Cristea Ionela-Alina25.08.2012

Mihalcea George-Adrian - Petre Ana-Maria 25.08.2012

Ofi]er Stare Civil\,Bucur Ancu]a

Niculae Marius Gabriel- Ivan ElenaGeorgiana -28 iulie 2012

Cum au suportatromânii „Mareasecet\” din '46.

Era prea pu]in\bere

***

Ma[ini în pan\. {i problema cuapa mineral\

„Duminic\, 7 iulie, cea mai c\lduroas\zi din cursul acestei veri”, scrie pe unton serios ziarul „Universul”, pe 8 iulie.Ziari[tii anun]\ c\, „înc\ dis dediminea]\, c\ldura soarelui se anun]amai intens\ decât de obiceiu”.Termometrele de la B\neasa înregis-traser\ 54 de grade Celsius, iar, „din]ar\”, temperaturile se anun]au totcaniculare. Capitala e prezentat\ cafiind „în c\lduri tropicale”. Bucure[tiulli se prezint\ redactorilor din 1946 ca

un loc cl\dit în Sahara. „Tramvaielecare duc spre [tranduri, spre periferiilecu p\duri umbroase [i deci carid\deau cet\]enilor speran]a uneir\cori binecuvântate, erau, pur [i sim-plu, luate cu asalt. Marile bulevardeerau aproape pustii, asfaltul trotuarelorse muiase, iar la tot pasul întâlneaiautomobile în pan\ de cauciuc. Dincauza c\ldurilor, cauciucurile,camerele, cedau”, descrie „Universul”atmosfera de pe str\zile ora[ului. Eraal naibii de cald, de nesuportat. {i,dincolo de rubrica meteo, se iscauunele dezbateri. Astfel, un b\rbat alc\rui nume n-o s\-l mai afl\m nicio-dat\, r\mânând [i atunci, [i acum,anonim, le scria, cu sete, redactorilor„Universul” „aceste juste observa]iuni”,sub titlul „C\ldurile [i apa gazoas\”:„Organismul omenesc cere lichid, cu

atât mai mult cu cât c\ldurile sunt maimari. {i fiindc\ berea a disp\rut de pepia]\, vinul a devenit o b\utur\ de lux(pentru cei ce-[i câ[tig\ existen]a prinmunc\ cinstit\), iar apa lipse[te (toc-mai în orele când este nevoie de ea),singurul lichid – la îndemân\ - ar\mas apa gazoas\”. De aici, schim-bând tonul, autorul se arunc\ într-opledoarie pentru igiena din restau-rante. Aparent, era o mare problem\cu sticlele în care era vândut\ apagazoas\. Erau foarte murdare. „Fiecaredin noi vedem starea de necur\]enie asticlelor de sifon. Cu toate c\ nu enimic mai desgust\tor decât o sticl\îmbâcsit\ – pe mas\ – nu spal\nimeni sticla înainte de a o pune înconsuma]ie”, era dezam\git cititorul„Universului”.

Redac]ia

M\ numesc__________________________________________________________________________

[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena CraiciuJr. Ene Octaviana, secretar

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: contact@primariaracari.roPublica]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere, Bucure[ti

ISSN: 1844-7678

Domnul e P r i m a r ,

16 Publicitate nr. 44, 2012

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Psalmii 121

1. ~mi ridic ochii spremun]i… De unde-mi vaveni ajutorul?2. Ajutorul ^mi vine de laDomnul, care a f\cutcerurile [i p\mântul.3. Da, El nu va ^ng\duis\ ]i se clatine piciorul;Cel ce te p\ze[te nu va dor-mita.4. Iata ca nu dormiteaza,nici nu doarme Cel cepazeste pe Israel.5. Domnul este p\zitorult\u, Domnul este umbrata pe mâna ta cea dreapt\.6. De aceea nu te vabate soarele ziua, niciluna noaptea.7. Domnul te va p\zi deorice r\u, ]̂i va p\zi sufletul.8. Domnul te va p\zi laplecare [i la venire, deacum [i pân\ ^n veac.

Matei 1823. De aceea, Împ\r\]iacerurilor se aseam\n\ cuun împ\rat care a vrut s\se socoteasc\ cu robiis\i.24. A început s\ fac\socoteala [i i-au adus peunul care îi datora zecemii de galbeni.25. Fiindc\ el n-avea cuce pl\ti, st\pânul lui aporuncit s\-l vând\ pe el,pe nevasta lui, pe copiiilui [i tot ce avea, [i s\ sepl\teasc\ datoria.26. Robul s-a aruncat lap\mânt, i s-a închinat [ia zis: "Doamne, maiîng\duie-m\, [i-]i voi pl\titot."27. St\pânul robuluiaceluia, f\cându-i-se mil\de el, i-a dat drumul [ii-a iertat datoria.

28.Robulacela, când a ie[it afar\,a întâlnit pe unul dintovar\[ii lui de slujb\care-i era dator o sut\ delei. A pus mâna pe el [i-lstrângea de gât, zicând:"Pl\te[te-mi ce-mi e[tidator."

29. Tovar\[ul lui s-aaruncat la p\mânt, îlruga [i zicea: "Maiîng\duie-m\, [i-]i voipl\ti."30. Dar el n-a vrut, ci s-adus [i l-a aruncat întemni]\, pân\ va pl\tidatoria.31. Când au v\zuttovar\[ii lui cele întâm-plate, s-au întristat foartemult [i s-au dus de auspus st\pânului lor toatecele petrecute.32. Atunci st\pânul achemat la el pe robulacesta [i i-a zis: "Robviclean! Eu ]i-am iertattoat\ datoria, fiindc\ m-ai rugat.33. Oare nu se c\dea s\ai [i tu mil\ de tovar\[ult\u cum am avut eu mil\de tine?"34. {i st\pânul s-a mâni-at [i l-a dat pe mâna chi-nuitorilor, pân\ va pl\titot ce datora.35. Tot a[a v\ va face [iTat\l Meu cel ceresc,dac\ fiecare din voi nuiart\ din toat\ inima pefratele s\u."

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari esteloca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i,botezuri, anivers\ri. Sarra Events v\ pune ladispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni,stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\,

covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e demas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon,accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri),

aranjamente florale pe supor]i de sticl\ sau fierforjat, precum [i un meniu bogat care te va sur-

prinde pl\cut prin diversitatea preparatelor. Ofertanoastr\ este flexibil\ [i v\ ofer\ posibilitatea ca înfunc]ie de buget [i exigen]ele dumneavoastr\, s\alege]i din gama noastr\ de servicii, exact ceeace ave]i nevoie pentru ca evenimentul s\ fie

memorabil.Pentru detalii suna]i la numerele de telefon:

0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone

FF o t o g r a f i a l u n i io t o g r a f i a l u n i i