Ziarul Primariei Racari NR8

12
cyanmagentayellowblack PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a An I, nr. 8 , Martie 2009, 12 pagini. www.primariaracari.ro cyanmagentayellowblack ZIARUL PRIM|RIEI ZIARUL PRIM|RIEI R R | | C C A A R R I I Unii consilieri Unii consilieri “spun “spun lucruri lucruri tr\snite!” tr\snite!” Pag.2 Reconsiderarea trecutului Pag.6 Olimpiadele [colare Pag 5 Dup\ câteva [edin]e ale Consiliului Local ^n care a domnit calmul [i ^n]elegerea (poate fi vorba de lini[tea dinaintea furtu- nii) spiritele au fost ^ncinse de un punct al ordinei de zi, promovat de c\tre dl. Dr\goi Nicolae, fost primar al localita]ii - re^nfiin]area comunei Colacu. Sunt convins c\ pentru mul]i cititori acest subiect pare cel pu]in suspect. Se nasc multe ^ntreb\ri: de ce acum?, de ce promovat tocmai de fostul primar care a avut la ^ndemân\ timp de 18 ani pârghiile necesare s\ realizeze acest lucru, dar a t\cut mâlc [i nici m\car ^n glum\ nu pronun]a “Comuna Colacu”?, de unde aceast\ r\bufnire de “sim] civic” ^n aceast\ perioad\ când lucrurile au intrat pe un f\ga[ normal!? ~ntreb\rile pot continua dar irosim timp [i spa]iu pentru lucruri inutile. Totul reprezint\, ^n opinia mea, rezultatul frustr\rii ce [i-a pus amprenta asupra unor persoane ce nu aveau ^n vocabularul lor [i cuvântul ^nfrângere. Dar cu votul popular nu e indi- cat s\ te pui [i mai ales când e[ti sanc]ionat la urne e bine s\ faci un pas ^napoi; din rândurile 2, 3, vezi lumea altfel, ai un orizont mai larg [i ideile sunt mai constructive. Din p\cate nu s-a ^ntâmplat a[a. Perdan]ii vor cu orice chip s\ ias\ ^n fa]\, s\ se fac\ auzi]i chiar [i cu “vorbe goale” [i chiar dac\ “nimic nu ai a spune”. Nu am rezistat tenta]iei de a lua pulsul oamenilor chiar ^n acea dup\ amiaz\ “fierbinte”, din ziua [edin]ei de Consiliu Local. Cum era de a[teptat, reac]ia a fost la unison: Nici s\ nu aud\ omul de rând de o asemenea evolu]ie; cum ne l\sa]i acum când avem nevoie cel mai mult de dum- neavoastr\; ce a f\cut fostul 18 ani, s-a trezit acum c\ vrea comuna Colacu; noroc c\ locuie[te ^n Colacu, c\ altfel nu l-am fi v\zut c\ de locuin]a lui rar trecea; nu ne l\sa]i pe mâna unora care ^[i v\d de interesul propriu; ar fi incorect din partea dumneavoastr\ ca acum dup\ ce v-am votat s\ ne p\r\si]i. Este reac]ia la care m\ a[tep- tam, chiar dac\ sunt [i voci ce-i drept r\zle]e, care consider\ un lucru benefic formarea comunei Colacu. Consider c\ ar fi imoral ca la scurt timp dup\ alegeri s\ le ^ntorc spatele unor oameni care au contribuit la alegerea mea ca primar. Dac\ aveam cea mai mic\ b\nuial\ c\ locuitorilor din satele Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti, B\l\ne[ti, le-ar fi “un pic mai bine” dac\ s-ar realiza proiectul mai sus men]ionat, a[ fi primul care ar propune acest lucru. Din p\cate nu se va ^ntâmpla a[a. Toate trebuiesc luate de la ^nceput, de la sediu pân\ la ^ntocmirea de proiecte, g\sirea surselor de finan]are. Nu ne putem permite s\ facem experi- mente pe oameni cu ceva de genul “hai s\ vedem cum merge [i pe urm\ discut\m”. Hai s\ discut\m ^ntâi [i apoi s\ vedem; hai s\ m\sur\m de 10 ori [i s\ t\iem odat\, nu s\ ne arunc\m ^n “ape” tulburi f\r\ s\ le [tim adâncimea; sau aceste “ape” sunt favorabile anumitor interese. Am fost trimis la prim\rie s\ veghez ca interesele majorit\]ii s\ primeze ^n fa]a celor de grup [i nu am de gând s\ abdic de la acest principiu ^n ciuda presiunilor de orice fel. ~I asigur pe cet\]enii acestor localit\]i c\ interesele lor au pri- oritate [i nu-i voi dezamagi. Pentru moment consider ^ncheiat acest subiect [i aten]ia va fi ^ndreptat\ spre lucruri mult mai folositoare [i de actualitate. 15 Martie! 15 Martie! Prim\vara bate la u[\ [i prezen]a ei este sim]it\ pe zi ce trece. Ca orice gospodar care se respect\ trebuie s\ ne aplec\m asupra spa]iului din jurul nostru [i s\ ne facem datoria fa]\ de noi ^n[ine [i fa]\ de cei din jur. “Bruma” de precipita]ii din ultima vreme ne-a ar\tat c\ nu suntem preg\ti]i pentru un anotimp ploios, ca s\ nu mai vorbim de ploi toren]iale. ~nc\ sunt [an]uri nef\cute, pode]e ^nfundate, diverse mate- riale ^n [an]…. Din respect pentru cei care s-au achitat de obliga]iile legale [i morale, vis-a-vis de spa]iul din dreptul gospod\riei, v\ anun] c\ suntem nevoi]i s\ tre- cem la o alt\ etap\ a acestui pro- gram [i anume, la cea a sanc]iunilor. Este incorect ca un cet\]ean care [i-a f\cut [an]ul, care [i-a desfundat pode]ul, s\ fie inundat din cauza nep\s\rii vecinului care trateaz\ cu indiferen]\ aceste obliga]ii. Le mul]umesc celor din prima categorie care, pe zi ce trece, sunt din ce ^n ce mai mul]I [i ^i rog ^n continuare pe ceilal]i s\ fie mai activi [i s\ nu fie nevoi]i s\ suporte rigorile legii. Dar, dac\ altfel nu se poate, trebuie s\ sta- bilim echitatea. Acolo unde situa]ia o impune - unde volumul de mun\ este foarte mare - intervenim cu for]e mecanice proprii a[a cum am f\cut ^n Ghergani, in zona G\rii [i Molcu] - Tudor; aceste ac]iuni vor continua ^n toate zonele cu prob- leme ^n scurgerea apelor pluvial pân\ la epuizarea acestora, dar f\r\ sprijinul cet\]enilor muncim ^n zadar. Comuna Colacu, o necesitate sau un moft al unui grup restrâns de ... consilieri! Pag.4 (urmare ^n pagina 2) S\rb\torirea zilei de 8 Martie Pag.9

description

Ziarul Primariei Racari NR8

Transcript of Ziarul Primariei Racari NR8

Page 1: Ziarul Primariei Racari NR8

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

An I, nr. 8 , Martie 2009, 12 pagini.

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

ZIARUL PRIM|RIEIZIARUL PRIM|RIEIRRRR |||| CCCC AAAA RRRR IIII

Unii consilieriUnii consilieri“spun“spunlucrurilucruri

tr\snite!”tr\snite!”

Pag.2

Reconsiderarea trecutului

Pag.6

Olimpiadele [colare

Pag5

Dup\ câteva [edin]e aleConsiliului Local ^n care a domnitcalmul [i ^n]elegerea (poate fivorba de lini[tea dinaintea furtu-nii) spiritele au fost ^ncinse de unpunct al ordinei de zi, promovatde c\tre dl. Dr\goi Nicolae, fostprimar al localita]ii - re^nfiin]areacomunei Colacu.

Sunt convins c\ pentru mul]icititori acest subiect pare celpu]in suspect. Se nasc multe^ntreb\ri: de ce acum?, de cepromovat tocmai de fostul primarcare a avut la ^ndemân\ timp de18 ani pârghiile necesare s\realizeze acest lucru, dar a t\cutmâlc [i nici m\car ^n glum\ nupronun]a “Comuna Colacu”?, deunde aceast\ r\bufnire de “sim]civic” ^n aceast\ perioad\ cândlucrurile au intrat pe un f\ga[normal!?

~ntreb\rile pot continua darirosim timp [i spa]iu pentrulucruri inutile.

Totul reprezint\, ^n opinia mea,rezultatul frustr\rii ce [i-a pusamprenta asupra unor persoanece nu aveau ^n vocabularul lor [icuvântul ^nfrângere.

Dar cu votul popular nu e indi-cat s\ te pui [i mai ales când e[ti

sanc]ionat la urne

e bine s\ faci un pas^napoi; din rândurile 2, 3,vezi lumea altfel, ai unorizont mai larg [i ideilesunt mai constructive.

Din p\cate nu s-a^ntâmplat a[a. Perdan]ii

vor cu orice chip s\ ias\ ^n fa]\,s\ se fac\ auzi]i chiar [i cu “vorbegoale” [i chiar dac\ “nimic nu aia spune”.

Nu am rezistat tenta]iei de alua pulsul oamenilor chiar ^n aceadup\ amiaz\ “fierbinte”, din ziua[edin]ei de Consiliu Local. Cumera de a[teptat, reac]ia a fost launison: Nici s\ nu aud\ omul derând de o asemenea evolu]ie;cum ne l\sa]i acum când avemnevoie cel mai mult de dum-neavoastr\; ce a f\cut fostul 18ani, s-a trezit acum c\ vreacomuna Colacu; noroc c\locuie[te ^n Colacu, c\ altfel nul-am fi v\zut c\ de locuin]a lui rartrecea; nu ne l\sa]i pe mânaunora care ^[i v\d de interesulpropriu; ar fi incorect din parteadumneavoastr\ ca acum dup\ cev-am votat s\ ne p\r\si]i.

Este reac]ia la care m\ a[tep-tam, chiar dac\ sunt [i voci ce-idrept r\zle]e, care consider\ unlucru benefic formarea comuneiColacu. Consider c\ ar fi imoralca la scurt timp dup\ alegeri s\ le^ntorc spatele unor oameni careau contribuit la alegerea mea caprimar. Dac\ aveam cea maimic\ b\nuial\ c\ locuitorilor din

satele Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti,B\l\ne[ti, le-ar fi “un pic maibine” dac\ s-ar realiza proiectulmai sus men]ionat, a[ fi primulcare ar propune acest lucru. Dinp\cate nu se va ^ntâmpla a[a.Toate trebuiesc luate de la^nceput, de la sediu pân\ la^ntocmirea de proiecte, g\sireasurselor de finan]are. Nu neputem permite s\ facem experi-mente pe oameni cu ceva degenul “hai s\ vedem cum merge[i pe urm\ discut\m”.

Hai s\ discut\m ^ntâi [i apois\ vedem; hai s\ m\sur\m de 10ori [i s\ t\iem odat\, nu s\ nearunc\m ^n “ape” tulburi f\r\ s\le [tim adâncimea; sau aceste“ape” sunt favorabile anumitorinterese.

Am fost trimis la prim\rie s\veghez ca interesele majorit\]ii s\primeze ^n fa]a celor de grup [i nuam de gând s\ abdic de la acestprincipiu ^n ciuda presiunilor deorice fel.

~I asigur pe cet\]enii acestorlocalit\]i c\ interesele lor au pri-oritate [i nu-i voi dezamagi.Pentru moment consider ^ncheiatacest subiect [i aten]ia va fi^ndreptat\ spre lucruri mult maifolositoare [i de actualitate.

15 Martie!15 Martie! Prim\vara bate lau[\ [i prezen]a ei este sim]it\ pezi ce trece. Ca orice gospodarcare se respect\ trebuie s\ neaplec\m asupra spa]iului din jurul

nostru [i s\ ne facem datoria fa]\de noi ^n[ine [i fa]\ de cei din jur.“Bruma” de precipita]ii din ultimavreme ne-a ar\tat c\ nu suntempreg\ti]i pentru un anotimpploios, ca s\ nu mai vorbim deploi toren]iale.

~nc\ sunt [an]uri nef\cute,pode]e ^nfundate, diverse mate-riale ^n [an]…. Din respect pentrucei care s-au achitat de obliga]iilelegale [i morale, vis-a-vis despa]iul din dreptul gospod\riei, v\anun] c\ suntem nevoi]i s\ tre-cem la o alt\ etap\ a acestui pro-gram [i anume, la cea a sanc]iunilor.

Este incorect ca un cet\]eancare [i-a f\cut [an]ul, care [i-adesfundat pode]ul, s\ fie inundatdin cauza nep\s\rii vecinului caretrateaz\ cu indiferen]\ acesteobliga]ii. Le mul]umesc celor dinprima categorie care, pe zi cetrece, sunt din ce ^n ce mai mul]I[i ^i rog ^n continuare pe ceilal]i s\fie mai activi [i s\ nu fie nevoi]is\ suporte rigorile legii. Dar, dac\altfel nu se poate, trebuie s\ sta-bilim echitatea.

Acolo unde situa]ia o impune- unde volumul de mun\ estefoarte mare - intervenim cu for]emecanice proprii a[a cum amf\cut ^n Ghergani, in zona G\rii [iMolcu] - Tudor; aceste ac]iuni vorcontinua ^n toate zonele cu prob-leme ^n scurgerea apelor pluvialpân\ la epuizarea acestora, darf\r\ sprijinul cet\]enilor muncim^n zadar.

Comuna Colacu,o necesitate sau un moft

al unui grup restrâns de ... consilieri!

Pag.4

(urmare ^n pagina 2)

S\rb\torirea zilei de 8Martie

Pag.9

Page 2: Ziarul Primariei Racari NR8

black

Actualitate Martie 2009 pagina 2Ziarul Prim\riei R\cari

~n num\rul anterior al acestei publica]ii,am adresat locuitorilor urbei noastre unelerecomand\ri utile pentru protejarea bunurilor,animalelor [i p\s\rilor din gospod\rii.Elementele infrac]ionale continu\ s\p\trund\ ^n gospod\riile cet\]enilor de undesustrag cu predilec]ie p\s\ri, de multe ori pefondul neasigur\rii unor m\suri minime deprotec]ie ale propietarilor.

Din analiza efectuat\ la nivelul Poli]ieiora[ului R\cari a reie[it faptul c\ perioadapremerg\toare s\rb\torilor Pascale [i cea deprim\var\ ^n general este perioada ^n care sesustrag foarte multe p\s\ri.

Dorim s\ v\ aten]ion\m ^nc\ odat\ cuprivire la necesitatea de a asigura ^n modcorespunz\tor locurile ^n care dumneavoastracre[te]i p\s\rile prin asigurarea u[ilor deacces ^n cote]e cu lac\te, instalarea unui sis-tem de iluminat ^n acea zon\, neintroducerea

^n gospod\rii a unor persoane str\ine saususpecte, anun]area unor vecini de ^ncredereatunci când pleca]i de acasa. Câinele depaz\ este bine s\ nu fie l\sat dezlegat saulegat ^n apropierea gardului deoarece acestapoate fi otr\vit sau omorât.

V\ adres\m, de asemenea solicitarea dea veni ^n sprijinul organelor locale demen]inere a ordinii [i lini[tii publice prin orga-nizarea de activit\]i comune cu societateacivil\.

Pentru a fi mai bine ^ntele[i, acesteactivit\]i comune vor consta ^n efectuareaunor echipe mixte constituite din voluntari [ipoliti[ti care s\ asigure supravegherea [i

paza ^n zona locuin]elor [i ^n vecin\tateaacestora pe timpul nop]ii pentru prevenireafurturilor din gospod\rii [i prinderea autorilorde astfel de infrac]iuni.

Cet\]enii doritori s\ participe la acest gende activit\]i sunt ruga]i s\ se adreseze Poli]ieiora[ului R\cari sau s\ contacteze la num\rulde telefon 0245.658.575 pe subinspectorCiobanu Ginu, pentru stabilirea detaliilorprivind efectuare patrul\rii de c\tre acestepatrule cet\]ene[ti.

Cunoa[tem din experien]\ c\ ^n ultimaperioad\ de timp conceptul de spirit civic s-adepreciat sau mai bine spus este ^ntelesgre[it ^n ceea ce prive[te colaborarea sau

ajutorul direct dat poli]iei locale pentruactivit\]ile specifice antiinfrac]ionale.

De aceea dorim s\ considera]i institu]iapoli]iei un partener apropiat, de care ave]inevoie ^n cele mai diferite momente ale exis-ten]ei [i s\ nu o percepe]i ca o institu]ie ceare atribu]ii decât din punct de vedere coerci-tiv.

Am convingerea c\ dumneavoastr\ nusunte]i nep\s\tori la astfel de fapte [i c\^mpreun\ vom crea un climat de ordine [isiguran]\ public\, gândindu-v\ simplu:mâine, eu pot fi victima sau p\gubitul.

~MPREUN| PENTRU COMUNITATE!

Subinspector, Ciobanu Ginu

IMPOZITUL PE CL|DIRI

Art. 255 - Plata impozitului pe cl\diri(1) Impozitul (tax\) pe cl\diri se pl\te[te anual în dou\ rateegale, pân\ la datele de 31 martie [i 30 septembrie inclu-siv. (2) Pentru plata cu anticipa]ie a impozitului pe cl\diri,datorat pentru întregul an de c\tre contribuabili, pân\ ladata de 31 martie a anului respectiv, se acord\ obonifica]ie de pân\ la 10% stabilit\ prin hot\râre a consiliu-lui local.(3) Impozitul anual pe cl\diri, datorat aceluia[i buget local

de c\tre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pân\la 50 lei inclusiv, se pl\te[te integral pân\ la primul termende plat\. În cazul în care contribuabilul de]ine în proprietatemai multe cl\diri amplasate pe raza aceleia[i unit\]iadministrativ teritoriale, suma de 50 lei se refer\ la impozi-tul pe cl\diri cumulat.

IMPOZITUL PE TERENArt.260 - Plata impozitului pe teren - idem precum impozi-tul pe cl\diri.

IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORTArt. 265 - Plata impozitului pe mijloacele de transport

(1) Se pl\te[te anual, în dou\ rate egale, pân\ la datele de31 martie [i 30 septembrie inclusiv. (2) Pentru plata cuanticipa]ie a impozitului pe mijloace de transport, datoratpentru întregul an de c\tre contribuabili, pân\ la data de 31martie a anului respectiv inclusiv, se acord\ o bonifica]ie depân\ la 10% inclusiv, stabilit\ prin hot\rârea consiliuluilocal.

Consiliul local al Ora[ului R\cari a hot\rât ca bonifica]iaacordat\ contribuabililor pentru plata cu anticipa]ie peîntregul an, a impozitelor pe cl\diri, terenuri [i mijloace detransport, s\ fie de 10% inclusiv.

AFL|M DE L A SERVICIUL IMPOZITE {i TA XE - PL ATA IMPOZITULUI

~n data de 14 martie 2009, la orele15:00, la [coala Colacu a fost o tentativ\de [edin]\ organizata de domnul consili-er Ilie {tefan, cu scopul strângerii rân-durilor [i a semn\turilor pentru a punepiatra de temelie a viitoarei [i trecuteicomune Colacu. Zis [i f\cut, la orele15:00 trecut de fix, ^n localul [colii s-auprezentat mai mult curio[i, decât cura-jo[i. Vreo 10 oameni - cu organizatori cutot - care au "dezb\tut" Problema. Cumnum\rul sus]in\torilor e cam sub]ire pen-tru un ideal atât de anemic, nu intreve-dem vremuri u[oare pentru "militan]ii"prezen]i, cu atât mai mult cu cât, impre-siile cet\]enilor, consemnate de redac]ianoastr\ cu ocazia deplas\rilor ^n teritoriu,sunt l\muritoare, privind z\d\rnicia aces-tui "proiect". Iat\ ce ne marturisescoamenii:

Tanti Didina, 60 de ani din S\bie[ti:"Ziarul a ajuns rar, dar vrem s\-l primimmereu. Cât despre re^nfiin]area comuneiColacu, nu-i v\d rostul!"

Tanti Mia, 60 de ani: "Eee, ar fi bines\ fac\ [i la noi ceva… Dar nu prim\rie.Ce prim\rie?! Ce, nu mergem la R\cari,la prim\rie? L-avem consilier pe Vali [i ne

ajut\ foarte mult. Asta ajunge."Tanti Vasilica, 65 de ani: "Eu ^mi dau

parerea mea. Am pl\tit impozitu' [i e maimic… Când era Nicu primaru', mi-a datajutoru' [i mi l-a luat pe tot la impozit.Domnu' Carave]eanu a fost un domn, ampl\tit cu 200 de mii mai pu]in la impozit[i sunt mul]umit\. E bun\ ma[ina caretransporta copiii [i n-am cuvinte demul]umire. Ce prim\rie la Colacu?!

N-avem nevoie de al]i conduc\tori."Nea Ion, St\ne[ti, 75 de ani: "Eu sunt

mai ^ndr\zne], nu fac ei prim\rie laColacu… {i-apoi facem [i noi laSt\ne[ti, dac\ e a[a. De 6-7 ani sechinuie cu ni[te hârtii. Are fonduri?N-are… Cu cine? N-are…

M\car cine-s \ia? A lu' nea Oi]a, aldeFanu? Cine m\? Dac\ era cineva mai calumea?! S\-[i conduc\ familia lor, s\-[ifac\ prim\rie pe strada lui [i s\ ne mailase ^n pace”.

Nea Alexandru: "Au avut grij\ numaide ei! Acuma vor [i prim\rie pentru ei. Cas\ aib\ grija tot de ei.

Nea Dumitrascu, 75 de ani: "Uite cee, neic\! Noi avem treab\, nu st\m deprostii. Ne intereseaz\ s\mân]a deporumb, cum s-o achizi]ion\m [i maiales a[tept\m ajutor de la domnul pri-mar, cu un sfat, cu o s\mân]\ buna [iieftin\. Noi nu avem timp de pierdut [i nu

b\g\m ^n seam\ pe \[tia…cine are timpde ei?”

Nea Tudor: "S\ mergem ^nainte c\am ^nceput bine. A[tept\m o ma[in\ depiatr\, ^n vale, pe unde trec vitele. ~ncolo…numai de bine!”

Nea Nicu, 65 de ani, Colacu: "Am^mb\trânit muncind [i nu cred ^n "bunele"lor inten]ii…”

Tanti Gica, 60 de ani, Colacu: "Sigurc\ v\ cunosc. ^mi place când veni]i la noi.Ce prim\rie?! Ce comun\?! Noi am votat

o dat\ [i am ales! Restu' nu ne intere-seaz\…”

Cam a[a s-au conturat impresiileoamenilor fa]\ de subiectul pus ^ndiscu]ie: "Comuna Colacu". O furtun\^ntr-un pahar cu ap\… Atât b\rba]ii cât [ifemeile au fost la ^nceput mira]i, apoi auzâmbit [mechere[te (Ad\ugând, nu depu]ine ori [i o ^njur\tur\ neao[\ fa]\ decei trei consilieri care doresc s\-si fac\prim\rie, ca s\ aib\ de unde conduce). Aconduce ob[tea reprezint\ ^n minteaunora un serviciu ca oricare altul,m\nânc\ [i el o pâine, ce mare scofal\?!Dar din banii cui? Aceasta e ^ntrebarea.

Stima]i colegi consilieri, s\ ne ocup\mcu lucruri mai serioase [i nu mai vorbi]ide cheltuieli suplimentare cu referendu-muri pe vremurile astea, c\ z\u, risca]is\-i sup\ra]i r\u de tot pe oameni.Niciodat\ nu am fost de accord cu ocheltuial\ f\r\ motiva]ie, doar pentru asatisface mofturile unora care nu se simtbine decât ^n func]ii de conducere. A fiprimar nu e o meserie oarecare, este odemnitate iar o prim\rie nu apare ca ciu-percile dup\ ploaie…

Unii consilieri “spunUnii consilieri “spunlucruri tr\snite!”lucruri tr\snite!”

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

8 Martie! Ziua Femeii s\rb\torit\ altfelanul acesta ^n R\cari. Lume mult\, salaarhiplin\, nume sonore ale muzicii române[ti,foc de artificii, momente inedite pentru ora[ulR\cari.

Mul]umesc ^nc\ odat\ sponsorilor: SC.CRIS GLASS INTERNATIONAL SRL, COOPERA-TIVA DE CONSUM R|CARI, ALEXANDRUSTAICU, SC. MEGA CONSTRUCT METAL SRL,LUNGU MIHAI, SC. RUSU MARIN SRL, BUDU-RU{ MARIUS COSTIN, SC. AMIRAS SRL, SC.ADASA SRL, SC. GARDEN CENTER SRL, SC.PERFECT ALIMENT SRL, cu ajutorul c\rora aufost posibile aceste momente. Mul]umescpublicului, de altfel fantastic, prezent ^n num\ra[a mare la Sala de festivit\]i a ora[ului

R\cari, pentru atmosfera creat\. Mul]umesc^ndeosebi familiei Calcan, prieteni apropia]i aiora[ului [i ^ndeosebi ai mei personal, pentrusurpriza f\cut\, aceea de a invita grupul decopii din R\cari, ce au prezentat un num\rsplendid de interpretare muzical\, la o excur-sie de 3 zile la Hotel Pe[tera. Bine^n]eles totulgratis. Prim\ria R\cari va asigura transportulgratuit pân\ la Hotel Pe[tera. Am fost, sun-tem [i vom fi al\turi de copii, mai ales de ceifrunta[i. Cu asemenea oameni s\ tot mergem^nainte.

S\rut mâna doamn\ Calcan pentruini]iativ\, m\ ^nclin respectuos domnuleSenator pentru sus]inere [i v\ asigur\m detoat\ considera]ia noastr\.

~n privin]a spectacolelor, ne vedem pe1 Iunie s\ s\rb\torim ^mpreun\ ziua copilului[i s\ inaugur\m primele locuri de joac\ dinora[ul R\cari, create pentru stimulareaimagina]iei, sociabilit\]ii, dezvolt\rii fizice [i aabilit\]ilor de coordonare motorie.

~n continuare, ^i a[tept\m pe to]i cei careau ceva de spus, pot [i [tiu s\ o fac\(“ingineri, studen]i, primar”, consilieri PSD) s\vin\ ^n colectivul redac]ional al ZiaruluiPrim\riei R\cari, pentru a-[i promovaideile, propunerile, faptele [i ac]iunile puse ^nslujba comunit\]ii.

Comuna Colacu, o necesitate sau un moft al unui grup restrâns de ... consilieri!

Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

Page 3: Ziarul Primariei Racari NR8

black

De interes general Martie 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

~n anul 2009 pute]i beneficia de sprijin finan-ciar din fondurile Europene [i de la bugetulna]ional ^n cadrul S.A.P.S.1. Schemei de plat\ unic\ pe suprafa]a (SAPS) 2. Pla]i na]ionale directe complementare (PNDC)

Pentru a beneficia de pl\]i ^n cadrul m\surilor de spri-jin pe suprafa]\ trebuie s\ utiliza]i terenul agricol pen-tru a solicita sprijin. Dac\ sunte]i proprietar [i a]i datterenul ^n arend\, concesiune, ^n parte, sau l-a]i ^nchiri-at, sprijinul se cuvine [i se acord\ celui care lucreaz\terenul.

Condi]iile generale pe care trebuie s\ le ^ndeplini]i; S\

exploata]i un teren agricol cu o suprafa]\ de cel pu]in1Ha, iar suprafe]ele parcelei agricole s\ fie de cel pu]in0,3 Ha. ~n cazul viilor, livezilor, arbu[tilor fructiferi,suprafa]a minim\ a parcelei trebuie s\ fie de cel pu]in0,1 Ha; S\ declara]i toate parcelele agricole si s\respecta]i bunele condi]ii agricole [i de mediu (GAEC),pe toat\ suprafa]a Agricol\ a fermei. Cererea de plat\trebuie s\ aib\ ata[ate: dosar cu sin\; copia actului deidentitate al solicitantului, pentru persoane fizice sau ^ncazul persoanelor juridice copie dup\ certificatul de^nmatriculare la registrul comer]ului.

Fermierii care depun cerere nou\ trebuie s\ seprezinte cu: copie B.I/C.I; extras cont bancar activ;dosar cu [in\; documente care atest\ utilizarea terenu-lui [i pentru identificarea terenului pe harta AO.

Speciali[tii APIA Titu v\ vor consilia privind depunerea

cererii conform program\rii pe localitatea R\cari.Pentru fermierii agricoli din R\cari, programarea pen-

tru completarea cererilor va ^ncepe cu data de23.03.2009 [i va dura pân\ pe data de 09.04.2009,dup\ cum urmeaz\: ^n s\pt\mâna 23.03 -27.03.2009 sunt programa]i fermierii ale c\ror nume^ncep cu literele A pân\ la E ^n jur de 40 -42 persoanezilnic; ^n s\pt\mâna 30.03 - 03.04.2009 sunt progra-ma]i fermierii cu numele care ^ncep cu literele F la P tot40-42 persoane zilnic; ^n s\pt\mâna 06.04 -09.04.2009 sunt programa]i fermierii cu numele care^ncep cu R pân\ la V tot 40 - 42 persoane zilnic.

Sunte]i ruga]i s\ respecta]i program\rile stabilite deAPIA Titu [i afi[ate pe avizier, la parter ^n Prim\riaOra[ului R\cari.

~n aten]ia agricultorilor

Ing. Topora[ V

Noua legisla]ie ^n domeniul autoriz\riilucr\rilor de construc]ii se aplic\ din14 februarie, când a intrat ^n vigoareOrdonan]a de Urgen]a a Guvernului nr.214/2008 pentru modificarea [i com-pletarea Legii nr. 50/1991.

Principala modificare adus\ ^n materie esteextinderea sferei persoanelor care pot solicitaeliberarea autoriza]iei de construire, de la tit-ularul dreptului de proprietate, cum seprevedea anterior, se extinde la titularul unuidrept real asupra imobilului (ex. drept de uz,drept de uzufruct, drept de abita]ie, drept desuperficie etc).

Aceasta ordonan]\ a fost emis\ ^n vedereaarmoniz\rii legisla]iei specifice autoriz\rii exe-cut\rii lucr\rilor de construc]ii prin adaptareala prevederile Directivei Consiliului85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evalu-area efectelor anumitor proiecte publice [iprivate asupra mediului, modificat\ prinDirectiva 97/11/CE a Consiliului European din3 martie 1997 [i prin Directiva 2003/35/CE aParlamentului European [i a Consiliului din26 mai 2003 privind participarea publicului laelaborarea anumitor planuri [i programe ^nleg\tur\ cu mediul, respectiv modificareaDirectivei 85/337/CEE [i a Directivei

96/61/CE cu privire la participarea publicului[i accesul la Justi]ie.

O alt\ modificare prev\zut\ de noua ordo-nan]\ de urgen]\ este aceea a defini]iei cer-tificatului de urbanism, ^n sensul c\ acesta vacuprinde [i obliga]ia de a contacta autoritateacompetent\ pentru protec]ia mediului, cuprivire la evaluarea initial\ a investi]iei [i sta-bilirea necesit\]ii evalu\rii efectelor acesteiaasupra mediului ^n vederea ob]inerii unui actadministrativ.

Ordonan]a precizeaz\ care sunt acteleadministrative ale autorit\]ii competente pen-tru protec]ia mediului - declara]ia autorit\]iipentru protec]ia mediului, decizia etapei de^ncadrare, acordul de mediu, avizul Natura2000 - f\r\ s\ fac\ o distinc]ie clar\ asitua]iilor ^n care aceste documente suntcerute. Autoritatea competent\ va fi cea careva stabili, de la caz la caz, care va fi actuladministrativ emis. ~n cazul ^n care actuladministrativ ce trebuie emis de autoritateade mediu competen]a lipse[te, autoriza]ia deconstruire nu va putea fi emis\.

Actul normativ înlocuie[te sintagma“proiect” cu sintagma “documenta]ie tehnic\- D.T.” [i redefine[te termenul “autoriza]ie”.Astfel, autoriza]ia de construire constituie

actul final de autoritate al administra]ieipublice locale pe baza c\ruia este permis\executarea lucr\rilor de construc]ii,corespunz\tor m\surilor prev\zute de legereferitoare la amplasarea, conceperea,realizarea, exploatarea [i postulizarea (deza-fectarea, demontarea [i demolarea) con-struc]iilor.

Noua OUG prevede etapele care urmeaz\a fi parcurse pentru ob]inerea autoriza]iei deconstruire, etape neprecizate ^n vechea regle-mentare, dup\ cum urmeaz\: emiterea certi-ficatului de urbanism, urmare a cererii pentruautorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]iidepus\ de solicitant; evaluarea ini]ial\ ainvesti]iei [i stabilirea necesit\]ii evalu\riiefectelor acesteia asupra mediului de c\treautoritatea competent\ pentru protec]iamediului; notificarea de c\tre solicitant aautorit\]ii administra]iei publice locale cuprivire la men]inerea cererii pentruautorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii,în situa]ia în care autoritatea competent\pentru protec]ia mediului stabile[te necesi-tatea evalu\rii efectelor investi]iei asupramediului; emiterea avizelor [i acordurilor sta-bilite prin certificatul de urbanism; emitereaactului administrativ al autorit\]ii competente

pentru protec]ia mediului, dup\ caz; elabo-rarea documenta]iei tehnice - D.T.;depunerea documenta]iei pentru autorizareaexecut\rii lucr\rilor de construc]ii la autori-tatea administra]iei publice locale compe-tente; emiterea autoriza]iei de construire.

Autoriza]ia de construire [i anexele aces-teia au caracter public [i se pun la dispozi]iapublicului spre informare, pe pagina propriede web a autorit\]ii administra]iei publicelocale emitente sau prin afi[are la sediulacesteia, dup\ caz, potrivit noii Ordonan]e deUrgen]\.

Actul normativ mai prevede c\ m\surilespecifice pentru protec]ia mediului stabiliteprin actul administrativ al autorit\]ii compe-tente pentru protec]ia mediului vor fi avute învedere la elaborarea documenta]iei tehnice -D.T. [i nu pot fi modificate prin procedura deautorizare ori prin autoriza]ia de construire.

În situa]ia în care o investi]ie urmeaz\ s\se realizeze etapizat sau s\ se amplaseze peterenuri aflate în raza teritorial\ a mai multorunit\]i administrativ-teritoriale învecinate,evaluarea efectelor asupra mediului serealizeaz\ pentru întreaga investi]ie.

ORDONAN}| DE URGEN}| nr. 214/04.12.2008pentru modificarea [i completarea Legii 50/1991 privind autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii

Referent, Alexandru Alexandru

1. ~n urma cererii ^naintat\ de Dl BotoagaStefan si Dl Alexandroaia Alexandru, seaproba propunerea de clasificare a DE454/1 din DE 454/1 ^n DS 454/1 [ii se atribuie denumirea de stradaIASOMIEI.2. Hot\râre privind aprobarea scoaterii lalicita]ie ^n vederea concesion\riisuprafe]ei de 2945 mp teren intravilansituat\ ^n ora[ul R\cari, satul Ghimpa]i,judetul Dâmbovi]a, ^n vederea construiriide locuin]e. ~n urma cererii domnuluiApostolache Nicolae se aprob\ suprafa]amen]ionat\, ^n vatra satului Ghimpa]i.3. Hot\râre privind aprobarea ^nchirierii, asuprafe]ei de 20 mp situat\ ^n R\cari,Aleea pompierilor, ^n vederea amplas\riiunui garaj auto [i a spa]iului cu destina]iedebara situat ^n bloc A3 parter, solicitatede doamna Vasile Alexandra. Pre]ul de^nchiriere va fi de 1 leu mp/lun\. Seaprob\ ^nchirierea spa]iului cu destina]iedebara ^n suprafa]\ de 6 mp, situat\ ^nBlocul A3 parter. Pre]ul de ^nchiriere va fide 120 lei /an.4. Hot\râre privind aprobarea ^nchirieriispa]iului cu destina]ie debara situat ^n blocA 2 parter, solicitat de doamna OanceaRodica. Se aprob\ ^nchirierea spa]iuluicu destina]ie debara ^n suprafa]\ de 6 mpsituat\ ^n Blocul A2 parter. Pre]ul de

^nchiriere va fi 120 lei/an.5. Hot\râre privind aprobarea ^nchirierii,suprafe]ei de 10 mp situat\ ^n R\cari,Aleea pompierilor, ^n vederea amplas\riiunui garaj auto, solicitat de doamnaNegrea Carmen. Pre]ul de ^nchiriere va fide 1/leu /mp/luna.6. Hot\râre privind aprobarea ^nchiri-erii suprafe]ei de 1000 mp situat\ ^nsatul S\bie[ti c\tre SNGN ROMGAZ -SIRCOSS SA. Se aprob\ ^nchiriereasuprafe]ei de 1000 mp teren p\[unesituat ^n ora[ul R\cari, satul S\bie[ti,jude]ul Dâmbovi]a, ^n vederea amplas\riiunui grup de interven]ii pentru sondele dinteritoriu. Pre]ul de ^nchiriere va fi de 1 Euro/mp/lun\.7. Hot\râre privind aprobarea scoaterii lalicita]ie pentru ^nchiriere, a unui spa]iusituat ^n satul Ghimpa]i, ora[ul R\cari, ^nvederea amenaj\rii unui punct farmaceu-tic, solicitat\ de c\tre SC. TUDAL SRL.8. Hot\râre privind scutirea de plataimpozitului pentru contribuabili persoanefizice - f\r\ venituri [i cu venituri minime.~n urma referatelor ^ntocmite de c\treServiciul de impozite [i taxe locale [i aanalizei, se aprob\ scutirea de plataimpozitului pentru anul 2009 pentrucontribuabili persoane fizice- far\ venituri,sau cu venituri minime, dup\ cum

urmeaz\: 1. GHEORGHIU IOANA- R\cari,Mavrodin; 2. HASNAS MIHAI - R\cari,Ghergani; 3. SIMION FLOAREA - R\cari; 4.FILIP ELISABETA - R\cari , Mavrodin; 5.TANCU MIHAIL - R\cari, Ghergani; Seresping cererile de scutire de plataimpozitului pentru anul 2009, pentruurm\torii contribuabili: 1. ION ELENA -R\cari, Ghergani; 2. MARIN FLORIN-Racari; 3. GHITA GHEORGHE - R\cari,Mavrodin9. Hot\râre privind scutirea de plat\major\rilor de ^ntârziere pentru SCEQUATOR GRUP SRL. ~n urma referatului^ntocmit de c\tre serviciul impozite [i taxelocale, se aprob\ scutirea de platamajor\rilor de ^ntârziere datorate de c\treSC EQUATOR GRUP SRL ^n sum\ de1.800 LEI.10. Hot\râre privind aprobare PUZ [iregulament local conform proiectului^ntocmit de SC. ARHICAD PROIECT SRL.Se aprob\ extinderea intravilanuluiora[ului R\cari, sat Ghimpa]i, jude]ulDâmbovi]a cu suprafa]\ de 4798,00 mp,astfel: - suprafa]a de 4798 mp -situat\ ^n T 33/2 P 13 proprietatea dluiGHIMPAU ION, conform PUZ-ului aprobatidentificat ^n anexa ce face parte inte-grant\ din prezen]a hot\râre.11. Privind respingerea propunerii pentrure^nfiin]area comunei Colacu. Se respingepropunerea de re^nfiin]are a comuneiColacu, jude]ul Dâmbovi]a ^naintat\ deOrganiza]ia PSD R\cari.

12. Informare privind stadiul actual alinvesti]iilor la C.A.M.S R\cari. Pentrufunc]ionarea acestui centru ^n anul 2009,trebuie prev\zut\ suma cel pu]in1.100.000 lei. Fa]\ de aceast\ situa]ie,luând ^n calcul necesarul care trebuieasigurat, ^n privin]a sus]inerii tuturor chel-tuielilor, ^n concordan]\ cu posibilit\]ile definan]are, serviciul contabilitate propunes\ se analizeze [i s\ se hot\rasc\ ^n con-secin]\, ^n leg\tur\ cu activitatea Centruluide Asisten]\ Medico-Social\.13. Informare privind raportul Cur]ii deConturi pentru anul 2007. Domnul primard\ citire raportului Cur]ii de Conturi pentruanul 2007.14. Diverse. La acest punct s-a discutat ^nspecial despre propunerea re^nfiin]\riicomunei Colacu, considerând-o inopor-tun\ atâta timp cât locuitorii acesteia[ez\ri [i-au exprimat op]iunea ^n referen-dumul din anul 2002, de a face parte dinora[ul R\cari.

~n data de 27.02.2009, la orele 14:00 s-a desf\[urat [edin]a consiliu-lui R\cari la care au participat to]i consilierii [i delega]ii s\te[ti.

Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de spe-cialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 27.02.2009

Page 4: Ziarul Primariei Racari NR8

cyanmagentayellowblack

Via]a cultural\ Martie 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

Ne sim]im onorate pentru alegerea pecare a]i f\cut-o ^n

aceast\ zi deosebit\pentru noi. Bucuria

noastr\ este ^ntre-git\ de faptul c\ne sunte]i al\turisi v\ mul]umim.

Sunte]i [eful nostru, care

Are grija de fiecare.{i pe-aceast\ cale,

S\ v\ zicem o urare.Merge]i mai departe a[a

S\ se bucure lumea.Lucruri bune [i frumoaseNe-aduce]i la to]i ^n case.

Satele noastre-nflorescPrecum floarea prim\vara,

Precum floarea-florilorPrecum roua zorilor.V\ ur\m ca-n viitor,S\ realiza]i cu spor Tot ce v-a]i propus

{i s\ duce]i tot mai sus Ora[ul R\cari pe culmi,Cu onoare [i gând bun!

Doommnnuullee pprriimmaarr,,

Ziua de 8 Martie, prilej de bucurie sufleteasc\pentru to]i locuitorii ora[ului R\cari

O mândrie pentru orice

p\rinte, dar maiales pentru omam\ este

rodul educa]iei:copilul s\u careprin reu[ita lui

^[i bucur\p\rin]ii!

Spectacolul de 8 Martie este un eveniment unic pentru ca ne face s\ ne sim]im unice.

Mul]umim domnului primar [i sponsorilor care ne-au f\cut aceast\ bucurie

Fuego prinfarmecul personal

a ^nc\lzit sala.Melodiile sale fre-donate de specta-

torii de toatevârstele au bucu-rat inimile tuturor

Dansul tig\nesc s-a bucurat de apreciere din partea tuturor spectatorilor

Andreea B\lan,iubit\ atât de tinericât [i de cei vârst-nici, ^ncânt\ audi-toriul cu talentul

inconfundabil

Carmen Serban ^ntr-un recitalde zile mari pe scena s\lii de

festivit\]i R\cari

Prezen]a domnuluiSenator

Valentin Calcana ^nsufle]it

atmosfera iarur\rile sale aubucurat inimiletuturor doam-

nelor si domni[oarelor

din ora[ulR\cari

Ioana Dumitru

Page 5: Ziarul Primariei Racari NR8

Cultur\ - ~nv\]\mânt- Mediul de afaceri Martie 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

Demersul didactic - f\r\ frontiere

Proiect de parteneriat educa]ional: Clasa prietena.

~ntre [coala cu clasele I-VIII B\lteni [i [coala cu clase-le I-VIII Colacu s-a ^ncheiat un protocol de parteneriateduca]ional: Clasa Prieten\. Scopul este stabilirea derela]ii noi de prietenie, dar [i efectul benefic pentru contu-rarea dimensiunii acestui sentiment nobil, care nu trebuies\ aib\ bariere discriminatorii [i nici m\car eliminatorii.Activit\]ile se desf\[oar\ ^ntre elevii claselor a II-a A,^nv\]\toare Stanescu Angelica, {coala B\lteni [i clasa a-II-a, ^nv\]\toare Albu Elena, de la {coala Colacu.

Durata proiectului este ^ntre 16 Martie [i 12 Iunie 2009.~ntre obiectivele specific acestui tip de activitate amintimdezvoltarea unui comportament de deschidere nediscrimi-natorie fa]\ de ceilal]i copii, indiferent de mediu, starematerial\ sau etnie. Formarea unei conduite civilizate atât^n cadrul grupului cât [i ^n orice rela]ie cu persoanele cucare intra ^n contact, bazat\ pe respect reciproc, ^n]elegere[i corectitudine. Grupurile ]int\ sunt constituite din efec-tivele de elevi de la clasele amintite, iar resursele proiectu-lui, pe lang\ cele umane, sunt: resurse temporal, resursefinanciare, resurse spa]iale [i resurse materiale.

Activit\]ile sunt repartizate pe o perioad\ de 4 luni, pediferite teme legate de preocuparile copiilor.

~n cele ce urmeaz\ v\ prezent\m m\rturii ale activit\]ilordesf\[urate de copiii de la {coala cu clasele I-VIII Colacu,^nv\tator Elena Albu.

Primavara lui 2009 a ^nceput subbune auspicii ^n ceea ce prive[teob]inerea rezultatelor la olimpiadele[colare. Astfel la limba român\, la fazazonal\ desf\[urat\ ^n data de 01 mar-tie, la {coala general\ Titu Gara, eleviide la {coala general\ R\cari, preg\ti]ide domni[oara profesoar\ Ioni]\Cristiana s-au eviden]iat cu punctajemari.

Logof\tu Marta, Valeanu Ileana,Musat Ileana de la clasa VI-a, s-auremarcat cu lucr\ri valoroase atât caforma cât [i con]inut. Valeanu Ileana aob]inut un punctaj (85 p ) care-i per-mite participarea la faza superioar\,jude]ean\. ~i ur\m succes!

La geografie, profesor preg\titorSanislav Daniela a reu[it ob]inerealocului III [i un punctaj de 85 p care-ipermit calificarea la faza jude]ean\,pentru Eleva Cazacu Andreea.

La ciclul primar, inv. Tudor Elena areu[it printr-o preg\tire sus]inut\ califi-carea elevei Mihalache Adelina, cl a-IV-a, care a ob]inut 100 puncte la concur-sul de literatura. Felicitari si ^i ur’m suc-ces la faza jude]ean\.

Semne bune anul are, sper\m s\v\ inform\m despre rezultate bune [i ^nurma concursului jude]ean [i ur\m suc-ces tuturor participan]ilor.

Nu numai elevii cunosc febra concursurilor[colare ci [i cadrele didactice care particip\ ^naceste zile la cercurile pedagogice pespecialit\]i, prilej pentru acestea de a-[iperfec]iona preg\tirea profesional\, de acunoa[te alte metode de predare [i alte colec-tive de elevi. O astfel de activitate se va organiza[i ^n orasul R\cari la gr\dini]a, educatoare T\nase Mihaela la grupa mic\ pedata de 02 aprilie unde sunt a[teptate educatoare din centrul metodic Titu.Ur\m succes organizatorilor dar [i micu]ilor participan]i.

Cercuri pedagogice

Primele rezultate Primele rezultate la olimpiadele [colarela olimpiadele [colare

Andreea

Paul

Start la finan]\rile pentru IMM-uri

Stia]i c\? Evolu]ia demografic\ la nivelul

ora[ului R\cari este urm\toarea:

Pentru ora[ul R\cari avem urm\toarele date: 1970 -9483 locuitori, 1981 - 8721 locuitori, 1998 - 7065locuitori, 2000 - 6966 locuitori, 2002 - 6914 locuitori;densitatea este de 87,6 locuitori/km2.

1810 1838Colacu 25 case cu 65 locuitori

Ghergani 45 case cu 145 locuitori 185 familii cu 744 locuitori

Ghimpati 36 case cu 127 locuitori 73 familii cu 250 locuitori

Stanesti 49 case cu 157 locuitori 50 familii cu 192 locuitori

Podul Barbierului 147 familii cu 648 locuitori

Sabiesti 35 de case cu 117 locuitori 39 familii cu 139 locuitori

1. Program de dezvoltare a activit\]ilor decomercializare a produselor [i serviciilor depia]\; 2. Program na]ional multianual pen-tru cre[terea competitivit\]ii IMM prin ino-varea produselor [i serviciilor lansate pepia]\; 3. Programul na]ional multianual peperioada 2009-2013 pentru sus]inereame[te[ugurilor [i artizanatului ^n pro-movarea produselor [i conservareatradi]iilor autohtone; 4. Programul pentrudezvoltarea abilit\]ilor antreprenoriale ^nrândul tinerilor [i facilitarea accesului aces-tora la finan]are - START; 5. Programulna]ional multianual pe perioada 2006 -

2011 pentru sprijinirea ^ntreprinderilor mici[i mijlocii la servicii de consultan]\- schemade vouchere pentru consultan]\; 6.Programul pentru sprijinirea dezvolt\rii IMMprin acordarea de fonduri pentru investi]iirealizate din profit, ^n limita impozitului peprofit; 7. Program pentru sus]inerea^nfiin]\rii [i dezvolt\rii capacit\]ii competi-tive micro^ntreprinderilor accesului IMM lafinan]are; 8. Programul pentru sprijinireatransferului afacerilor; 9. Programul pentrudezvoltarea culturii antreprenoriale ^n rândulfemeilor manager din sectorul IMM

Redactia

Prof. Ioni]\ Cristiana

~n data de 3 Martie 2009, ora 10:00 s-a desf\[urat la sala de festivit\]i aora[ului R\cari, o ^ntâlnire a reprezentan]ilor Oficiului Teritorial pentruIntreprinderi Mici si Mijlocii Târgovi[te [i reprezentan]ii mediului de afaceri dinora[ul R\cari. Participan]ii, ^n num\r destul de mare, vreo 36 de patroni de firme,au beneficiat de explica]iile cuprinz\toare ale reprezentan]ilor OTMMT privind pro-gramele de finan]are cu fonduri europene.

~nv. Albu Elena

Page 6: Ziarul Primariei Racari NR8

Restitutio Martie 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

RECONSIDERAREA TRECUTULUIEste o zi cald\ de prim\var\. ~ncercând s\ recon-

stituim o pagin\ din istoria uitat\ a acestor locuri neadres\m doamnei Boiescu Ioana, dasc\l care a educatmulte genera]ii de copii [i acum se afl\ la venerabilavârsta de 83 de ani.

Sun\m la u[a [i ne deschide b\trâna ^nv\]\toare^ncovoiat\ de ani dar cu ochii plini de lacrimi ne vorbe[tedespre locuri ^ncarcate de istorie.

La jumatatea distan]ei dintre Bucure[ti-Târgovi[te,la sfar[itul secolului XVIII [i ^nceputul secolului XIX, pedrumul tr\surilor se afl\ “drumul \l mare”. B\trâniisatului ne vorbesc [i despre “satul b\trân”.

Documentele s-au pierdut ^n negura timpului daroamenii ^[i cunosc istoria [i au transmis informa]iile dinmo[i-str\mo[i. De asemenea este cunoscut locul undese afl\ “hanu” - locul unde poposeau negustorii caremergeau cu treburi la Bucure[ti. Vorbesc b\trânii despre“Poiana Dinii”, locul unde oamenii satului sestrângeau duminica [i judecau pricinile ob[tii iar dup\judecata b\tranilor se vedeau tinerii la hora satului.Locuitorii satului b\trân aveau [i un l\ca[ de cult cunos-cut ast\zi “biserica pustie”. Locul unde a fostaceast\ biseric\ este vizibil [i ast\zi [i sub acea movil\de p\mânt este ^ngropat\ istoria acestor meleaguri.

Oamenii spun c\ prima denumire a acestor locuri afost Colacu, dup\ turbanul ca un colac pe care ^l purtaub\rba]ii. Din dorin]a de a fi mai proteja]i de tâlharii carepr\dau tr\surile al c\ror traseu era pe “drumul \l mare”,oamenii au str\mutat vatra satului pecursul râului Colentina, dar au r\mass\ lucreze aceste p\mânturi [i auv\zut cum ^ncet, ^ncet biserica s-asurpat, a ^nghi]it-o p\mântul iarmovila care se vede ast\zi a r\masloc sacru pentru localnici.

~n secolele XVIII-XIX, pe aici mergeau carele cu sare,tr\surile cu coresponden]\ pentru Târgovi[te, iar drume]iipoposeau la Hanul care se afla ^n dreapta “drumului\l mare” [i care era umbrit de stejarii seculari. Traseul parcurs de tr\suri pe “Drumul cel mare”-Bucure[ti, Url\toarea, Calu’B\lan, Urziceanca,Ghimpa]i, Satulb\trân (S\bie[ti),Coco[i, Corn\]elu,Bolovani, Târgovi[te.

Senza]ional!Urme arheologice inestimabile zac sub o mmmmoooovvvv iiii llll \\\\ ddddeeee pppp\\\\mmmmâââânnnntttt

-- BBBBiiii sssseeeerrrr iiii ccccaaaa ppppuuuussss tttt iiii eeee de la S\bie[ti, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a

Valea Baranga situat\ ^n imediata apropiere a drumuluiTârgovi[tei, alt\dat\ loc plin de via]\ [i istorie. ~n Poiana Dinii ^nimediata apropiere, oamenii se adunau pentru a judeca pricinile

iar fetele satului ^ncingeau hora.

Supunem aten]iei celor ^n drept c\ dorimp\strarea patrimoniului cultural, [i propunemorganizarea - prin voluntariat - a unui [antierarheologic pentru scoaterea la suprafa]\ a

vestigiilor unei epoci.

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 14 zile

Redac]ia

Page 7: Ziarul Primariei Racari NR8

~n interesul cet\]eanului Martie 2009 pagina 7

cyanmagentayellowblack

Ziarul Prim\riei R\cari

Imaginea prim\verii ne ^ncânt\ ochii cândprivim spre [coala Colacu, care prin sprijinulautorit\]ilor locale, ^n special a d-lui primarMarius Carave]eanu [i a d-nei viceprimarCraiciu Elena, s- a reu[it ^n termen foarte scurts\ se reamenajeze trei s\li de clas\ astfel-^ncât to]i elevii s\ fie cuprin[i la cursuri ^nprima parte a zilei, pentru ca activitateaelevilor [i cadrelordidactice s\ fie maibine coordonat\.

Printr-o strâns\colaborare cup \ r i n ] i i , e d u c a -toarele, ^nvatatorii [iprofesorii au fost ^nl\turate abaterile unor elevimai pu]in disciplina]i. Au fost impuse reguli deigien\ [i conduit\, care vizeaz\ s\n\tatea [icomportamentul elevilor, s-au luat m\suripentru protejarea [i ^ntre]inerea mobilierului,mijloacelor fixe [i a altor bunuri existente ^n[coala.

Un interes deosebit l-a avut si d-na^nv\]\toare Dr\goi Maria, care a fost al\turi deconducerea [colii, prin ^ndrum\rile date [iexperien]a pe care a acumulat-o ^n calitateade director.

Exist\ o colaborare permanent\ ^ntreconducerea [colii [i conducerea prim\rieiR\cari care s-a materializat prin diverse lucr\ride ^ntre]inere [i modernizare cum ar fi:^mprejmuirea [colii Colacu cu gard din beton,instalarea centralei termice pe gaz, lucr\ri

care au fost f\cute [i la gr\dini]ele Colacu [iS\bie[ti, care au beneficiat [i de dotare cuanumite componente de mobilier adecvatcerin]elor pre[colarilor.

~n preocuparea mea exist\ interesul de aamenaja, cu sprijinul prim\riei, terenul desport al [colii Colacu, dotarea s\lii decalculatoare cu mobilier adecvat, dotarea

[colii cu diverse panouri,vitrine [i dulapuripentru pavoazare.

~n calitate deconsilier local voisus]ine ideile [i

dolean]ele cet\]enilorpe care le ascult cu

interes. ~mpreuna cu elevii, cu sprijinulcolegilor mei [i a autorit\]ii locale, avem ^nvedere cura]area malurilor râului Colentina peo distan]\ de 1km, prin acest lucru vom da [inoi o mân\ de ajutor ini]iativei d-lui Primar ^nceea ce prive[te cur\]enia [i protejareamediului ora[ului R\cari.

Voi propune Consiliului Local aprobarea unuiproiect de hot\râre privind plantarea de pomifructiferi ^n vatra satului [i de-a lunguldrumurilor de acces ^n câmp fiind stiut faptulca: ,,plantând un pom vom da s\n\tate unuiom”.

~mpreun\ cu cadrele didactice din [coalaColacu vom organiza parteneriate cu alte[coli, vom organiza ^ntreceri sportive [iconcursuri pe diferite teme.

Ce au mai f\cut consilierii?

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

Fiind un ^mp\timit om alnaturii [i tr\ind o perioad\^ndelungat\ din via]a meaal\turi de cei ce trudesc lamen]inerea unui climatfavorabil dezvolt\rii [i con-serv\rii naturii, obisnuiesc s\ merg ^n natur\[i s\ caut anumite semne ce m\ leag\ saumai bine zis ce m-au f\cut s\-mi dezvolt [imen]in aceast\ leg\tur\ pentru ocrotirea ei.Ie[ind ^ntr-o zi ^n câmp - spre p\dure - vecincu gospod\ria mea, ^n plin câmp, ^n parteavecin\ cu calea ferat\ - lâng\ padureaMariu]a - , am nimerit ^n apropierea uneipriveli[ti ^ncânt\toare. Loc de vie]uire al unorspecii de vânat. ~n marginea p\durii, ^napropiere de locul cunoscut de to]i r\c\renii [idenumit "Tufa ^mpletit\", fiind un pic obosit,am dat s\ m\ a[ez pe o cioat\ [i s\ descop\rlocul unde se ^nal]\ cu mare seme]ie aceststejar secular, r\m\[i]\ a codrilor Vl\siei,relicv\ a vremurilor de demult. Aici mi-a fostdat s\ v\d [i s\ tr\iesc fericit un spectacol alnaturii oferit de un iepura[ [i un sitar, careparc\ erau la un concurs de g\sit de-ale gurii.Mai ^ntâi am z\rit sitarul care f\cea micisalturi ^n zbor lin [i nefor]at iar la atingereap\mântului ^[i bag\ lunguie]ul cioc ^n p\mân-tul ap\cios [i cu litiera moale. Pentru câtevaclipe când sitarul a trecut prin apropiereamea, la ca]iva pa[i, a planat tacticos [i parc\[tiind ceva, s-a a[ezat lâng\ o cioat\ mare destejar, iar din imediata apropiere a sarit uniepura[ care parc\ se juca ^mpreun\cu pas\rea ce o v\zusem mai ^nainte.Pas\rea continu\ zborul ^n mici salturi,lini[tit\, cu o nemaiv\zut\ virtuozitate printretulpinile arborilor. Când salta pe vertical, caapoi s\ alunece pe o arip\ ori r\sucindu-sedup\ vreo creang\, obstacol neprev\zut; am

crezut c\ m-a v\zut [i v\ pleca;acest lucru nu s-a intamplat [iam decis s\ nu m\ mi[c deloc,timp ^n care am z\rit [i iepu-ra[ul care se apropia ne^ncetat

de locul unde pas\rea zbura. Amavut pentru o clip\ inten]ia s\ ^ntind o mân\[i s\-l prind din zbor, dar ^n acela[i timp amhot\rât s\ nu m\ mi[c deloc. Iat\-l a[adarodat\ aterizat pe p\tura maronie, pres\rat\de mii de ghiocei [i viorele, cum apuca sâr-guincios din agoniseal\. Ciocul a ^nceput s\foreze metodic stratul de sol de sub tufani,sc\rm\nând [i pe orizontal\ humusul ^ndevenire. Am plecat ^ncântat [i fericit de celev\zute ^n p\dure mergând bucuros spre cas\[i parc\ ^n completarea frumuse]ilor v\zute,când am pa[it pe ogor, peste calea ferat\, amz\rit un iepuroi care mergea ^ntr-un ]op\itlene[ [i nehot\rât, s-a s\ltat ^n dou\ labe, iarpliurile urechilor ciulite, i-au dat semn c\ estepericol, sau c\ ceva s-a schimbat ^n peisaj.Dar din când ^n când mai ^ntorcea capul pen-tru a determina semnele de pericol. Ajunsaproape de gr\dina mea constat cu p\rere der\u c\ tot ceea ce am v\zut ^n p\dure este unvis, iar ce se desf\[oar\ ^n fa]a ochilor esteceva de necrezut. De-a lungul gr\dinilor spresta]ia de pompe, din spatele [colii generale,multe persoane au aruncat cantit\]i mari degunoaie, ziare, pungi, cutii de conserve, sticlede plastic, care dep\[esc posibilitatea noas-tr\ de a le ^nl\tura.

Eu consider ca este bine s\ se ia m\suri [ide aplicare a unor amenzi celor care arunc\aceste gunoaie. Trebuie s\ se fac\ cercetari[i s\ descoperim pe cei ce fac acestenereguli.

Trei func]ii -o ~ndatorire unic\:

slujirea comunit\]ii

Construirea gardului ^mprejmuitor de la{coala Colacu, o construc]ie

rezistent\ [i modern\

Realizarea iluminatuluipublic ^n zona industrial\

a G\rii Ghergani

Execu]ia lucr\rilor denivelare a drumurilor

administrate dePrim\ria ora[uluiR\cari ^n mod

e[alonat [i ^n totali-tate când condi]iile

meteo permit

Execu]ia lucr\rilor de adâncire a [an]urilor pentruscurgerea apelor pluviale:

zona Ghergani

Execu]ia de subtravers\ri ^n zonele inundabile cumateriale la capacitatea de captare impus de

denivel\rile terenului: zona Colacu, str. Bujorului,B\l\ne[ti, str. Bucegi. Lucr\rile vor continua ^n toate

zonele inundabile.

Darea ^nfolosin]\ aspa]iului deparcare din

preajmaJudec\toriei,R\cari, prilejcu care sedeconges-tioneaza

zona.

S\rb\torirea zilei de 8 Martie ^nmijlocul femeilor din ora[ul R\cari[i prin organizarea unui spectacol

deosebit de gustat de acestea

Mugurel Tanase - consilier local

Fiecareanotimp

cu semnele lui

Traian Grigorescu-Teh.silvic pensionar, consilier local

~n Prim\ria R\cari miroasea prim\var\, datorit\

lucr\rilor de zugr\vire [iiigienizare a ^ntregului local

V\ a[tept\m!

Page 8: Ziarul Primariei Racari NR8

In memoriam Martie 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

Subscriem [i noi unui articolaparut acum mai bine de 50 de anisub titlul de "Pioasa amintire" sicare recunostea pericolul aster-nerii colbului peste ceea ce noi artrebui sa stim ca a fost personali-tatea profunda si marcanta a"Marelui Filantrop crestin Iorgu(Gheorghe) Dumitrescu".

Cit\m: "Operele sale vor vorbi insa isto-riei bisericii romane din primul sfert alveacului al -XX-lea si-l vor aseza alaturide mari ierarhi si dascali ai bisericiiromane Grigore IV Dascalul, VeniaminCostache, Andrei Saguna, in cinstea sipomenirea generatiilor viitoare" (G.B.,V.nr.89, 1946, pg.223).

Fara a incerca sa umbrim intr-un feldin personalitatea recunoscuta a celui cea fost "academician, autor, diplomat,matematician, om politic si pedagogroman, prim ministru al Romaniei de 2ori (1866-1867; 1870-1871),presedinte al Academiei Romane de 4 ori(1876-1882; 1884-1887; 1890-1893si 1894-1895), respectiv Ion Ghica(n.12 august 1816 la Bucuresti, d.22aprilie 1897 la Ghergani, de altfel lucruimposibil de realizat, trebuie saintelegem ca alaturi de multe lucruri cele-au avut in comun cei doi, cel putin unaspect le contureaza notorietatea: dacaunul era bun diplomat, om al "stiintelor",capabil sa creeze cadrul legislativ si sastaruie in "aparitia unei industrii si al unuicomert national", dar care, probabil, n-auitat niciodata confortul recunoscutelorcafenele pariziene si nici imbietorul iz alaleelor cu tei si tecari din minunatul parcin care se intretinea cu personalitati alevremii, celalalt, cu doar doua claseurmate in Campulung-Muscel, "scolit"direct la un negustor din localitate panaspre varsta de 18 ani si desavarsit in alenegustoriei de un anume JupanDumitrache din Ploiesti -"orasul vestitilorhagii"-pana la 28 de ani cand,in modprovidential, atat pentru el cat si pentruasezarea noastra Racari a reusit sa punain practica nazuintele si idealurile primu-

lui si anume, ceea ce definesteG.Ionescu, comerciant si ucenic al luiIorgu, cu ocazia inmormantarii lui,zicand:"...parohia lui a fost o adevarataAcademie Comerciala" (G.M.,an XII,nr.394, 1934, pg.3 ). Bineinteles ca siconjunctura a fost deosebita. Ghica,datorita si firii sale nestatornice, impli-candu-se in anumite miscari antidinas-tice din apogeul carierii sale prin jurulanilor 1870-1871 incepe a se retrageincet incet din viata societatii romanesti,pana cand in 1897, pe 7 mai, moare laGhergani in grija devotatei sale sotiiAlexandrina si a familiei.

Iorgu vine in 1869 in localitate sicreeaza aici un centru comercial al regiu-nii, iar dupa 1896-1897 va cunoasteefectiv, prin tipariturile suportate integralsi distribuite gratuit o explozie de vir-tuozitate. Un barbat, desii "putin la trup,oaches, slabanog si tuns scurt", dar de omare finete si rafinament, nascut in anul1841 din parinti simpli dar cu o sana-toasa educatie taraneasca, respectivDumitru si Maria Ion (cf.Extras reg. stariicivile/1934, elib. de com. Racari, Jud.Dambovita), plin de sensibilitatesufleteasca, adesea gasit ascultand cuadmiratie pe un mare cantaret bisericescZaharia Antinescu al unei biserici dinPloiesti.

La Racari nu vine singur. Vine insotitde alti ucenici ai Jupanului, colegi si grecide origine de la care invatase cursivlimba greaca, infiintand mai intai o micapravalioara pe mosia lui DimacheSerachitopol (de fel din Tesalia, loc.Siracu), iar mai apoi, cumparand elinsusi din mosia mosnenilor a construitPravalia de la sosea (Bucuresti-Targoviste) care ramane pana la sfarsitulvietii lui. Are sectii de "bacanie, demanufactura, de cavafie, de chiristea, defierarie, de cereale, de carciuma" avandtotdeauna o organizare exceptionala siun numeros personal (70-80 de baieti)de a caror soarta se interesaindeaproape.

Nu intamplator a fost numit "Ctitor allocalitatii Racari".

Deseori impreuna cu Ilie Nedelcu, unalt comerciant, unul cu forta materialacelalalt cu imaginatia si priceperea-i ino-vatore, vor creea lucruri fantastice care-ivor proiecta definitiv pe firmamenul

Marilor Ctitori. Amintim aici: bis."Sf.Nicolae" Ghimpati (1879) ctitorie afratilor Golesti, careia Iorgu ii face pre-lungirea cu o tinda, o turla, reface intrea-ga catapeteasma din zid, mareste pro-portiile ferestrelor pentru a-i reda maimulta luminozitate pentru ceea ce aveasa urmeze: o repicteaza integral. PictorRadu Vintilescu - Ploiesti, cu siguranta]\,daca luam in calcul icoanele de lemncare se mai pastreaza inca. Restul pic-turii bisericesti a fost inlocuita integraldeoarece se deteriorase.- bis "Sf. Petru si Pavel"-Mircea-Voda(1886-1892) construita integral, cu altictitori, dupa incercarea localnicilor deremontare a unei biserici vechi de lemnaduse din partile muntelui. Acelasi pictorexecuta lucrarea.- bis "Sf. Cuv. Parascheva"-Racari (1894)unde cu siguranta Ilie Nedelcu se anga-jeaza sa execute el insusi lucrarea, con-struindu-se acum si clopotnita ce ada-posteste clopotul bisericii vechi din lemnde pana la 1845, care are incastrari decifre arabe, respectiv anul 1796 (dataturnarii lui) si doua nume: Petre si Mihai.Se repara acum integral si se repicteaza.Este singura dintre bisericile ctitorite demarele crestin unde gasim la piciorul dinstanga a icoanei Sf. M.Mc. Gheorghe sisemnatura pictorului:" Radu Vintilescu,pictor Ploiesti, 1894, august 26".-bis "Sf. Nicolae"-Tepes Voda (1896)construita integral in locul uneia dinlemn, al carei Pantocrator (MantuitorulHristos binecuvanteaza intreaga creatieinconjurat de ingeri si avand ca simbolcele trei cercuri ce se intrepatrund, con-cureaza printr-o asemanare uimitoare cuuna din capodoperele pictoruluiTattarescu din capela "Sf. Elisabeta"-Cotroceni, ctitorie a regelui Carol I si areginei Maria (executata in 1874).- bis "Sf. Imparati Constantin si Elena"Slobozia Moara (1896-1897) construitadin caramida vechii biserici si a ziduluiinconjurator care se demolase pentru aconstrui una mai impunatoare si neavandcu ce sa o termine a apelat la D-l Iorgu.Pictura a fost a aceluiasi dar, din pacate,nu se mai pastreaza.- bis "Sf. Treime"-Gulia (1898-1899)construita din temelie la rugamintea uneidelegatii care a apelat la Marele binefa-cator. Pictura murala inca se mai pas-treaza in mari proportii cu toate ca asuferit multe interventii de-a lungulvremii.- bis "Sf.Nicolae"-Romanesti (1900) refa-cuta din materialele care au rezultat prinmodificarea uneia vechi. Din pacate dincauza igrasiei si a fundatiei de caramidaeste afectata. Aceeasi pictura- bis "Sf.Nicolae"-Tomsani, acelasi stil sipictura.- bis. din Fundu Parului, din temelie.- paraclisul "Izvorul Tamaduirii" Baldana,din temelie, executat chiar de IlieNedelcu care prin ingeniozitatea-i

recunoscuta, intrecandu-se pe sine, afacut aici ca printr-un sistem special deconducte apa sa fi adusa deasupra intr-un vas de beton imens, crucificat, deunde sa se reverse, controlata, spre ceicare doreau sa o primeasca. Isi face aicisi o chilie proprie si cu siguranta senevoieste o vreme in acest loc. Unii incasi-l mai amintesc, iar la biserica Sf. M-tiriMaici se mai gaseste un cufar deasupracaruia obisnuia sa se mai odihneasca.Cu acesta ocazie se repara si bisericaBaldana-Fundata.-bis. Lunguletu,construita (cf.G.M.,pg.3)-bis.Crevedia, reconstruita.-bis.Darza, reconstruita.-bis.Brosteni (Produlesti).-bis.Brezoianu-Bucuresti (1899-1901)reparata la initiativa Arh. NifonPloiesteanu, Vicar al Sf.Mitropolii aBucurestilor, unde plateste integral exe-cutarea lucrarii de pictura maiestrilorStefan Luchian si C.Artechino.-bis. "Sf.M.Mc. Gheorghe"Racari, undeinspirat probabil si de constructiaCatedralei Sf. Imparati-Ploiesti (1894-1902), pictata de acelasi R.Vintilescu siunde, cu siguranta, Jupan Dumitrache si-a depus obolul sau (gasim numele lui peo Sf. Evanghelie pe care o daruise aces-tei biserici si care intre timp ajunge intr-olocalitate limitrofa Strejnicu-nu se maigaseste). Nu avem date concrete ca laaceasta constructie ploiesteana D-l Iorguar fi contribuit, dar avand in vedere atatcaracterul lui si legatura de suflet cu ora-sul care l-a promovat nu ne-ar surprindesa o fi facut-o.

Cu emotia unuia care nu stie exact caeste pe placul celui evocat aici de catrenoi si care niciodata nu s-a semnat pevreuna din lucrarile sale, aceluia carebanuim ca a putut face ca la evenimen-tul inmormantarii sale (poate din motiveobiective) sa nu participe nimeni dinpartea Patriarhiei Romane de la careputem intui ca ar fi primit imense elogii,despre care unii mult mai priceputi decatnoi ar fi putut face o descriere amanunti-ta personalitatii profund religioase aregretatului Ctitor, dar si cu sfiala inaltariigandului smerit catre Dumnezeu,Singurul care poate face sa apara astfelde oameni in randurile noastre, incheiemcu traditionala rugaciune "Dumnezeusa-i dea odihna in veci!".

IIOORRGGUU DDUUMMIITTRREESSCCUU 77 55 dd ee aa nn ii dd ee ll aa tt rr ee cc ee rr ee aa ss pp rr ee cc ee ll ee vv ee [[ nn ii cc ee

Sunt momente în via]a fiec\ruia când ne gr\bim.Experien]a a demonstrat c\ "graba stric\ treaba". C\ trebuies\ m\sori de 10 ori [i s\ tai o singur\ dat\.Comentariu. Graba din acest secol al vitezei î[i spune cuvân-tul [i în rela]iile noastre cu semenii. Ne gr\bim s\ interpret\mun gest. Ne gr\bim s\ judec\m o fapt\. Ne gr\bim [i credemc\ noi avem dreptate.

Ilustra]ie. Unui [ofer de autobuz i s-a schimbat într-o zitraseul. La o anumit\ sta]ie, se urc\ un tân\r - doi metriîn\l]ime, bine cl\dit - [i spune: "John cel mare nu pl\te[te".{oferul nu zice nimic. A doua zi se întâmpl\ la fel. A treia zila fel, a patra zi la fel. A[a era în fiecare zi. Tân\rul se urca [ispunea: "John cel mare nu pl\te[te". {oferul nu mai rezist\,nu mai doarme noapte. Pune la b\taie un plan. Î[i ia con-cediu [i în fiecare zi se antreneaz\. Face carate [i jiudo.A[teapt\ confruntarea cu John. Pleac\ în prima curs\ dup\concediu. Ajunge în sta]ie. Jonh urc\ în autobuz [i strig\:

"John cel mare nu pl\te[te". {oferul fierbe. Trage frâna demân\, se ridic\ de pe scaun, se apropie de John [i zice r\stit:"De ce nu pl\te[te John?" "Pentru c\ John are abonament".

Aceast\ întâmplare anecdotic\, surprinde momente dinvia]a noastr\ când ne gr\bim. Când ne gr\bim s\ ne lu\m laceart\. Când dup\ un timp ne d\m seama c\ nu aveam drep-tate. C\ de fapt John avea abonament. Este timpul s\înv\]\m c\ nu trebuie s\ ne gr\bim, mai ales când este vorbade rela]ia cu semenii no[tri.

...lec]ii de via]\!

Pr. Paroh Tudorache Ion

Redac]ia

Page 9: Ziarul Primariei Racari NR8

~n interesul cet\]eanului Martie 2009 pagina 9Ziarul Prim\riei R\cari

Stimate dl Primar,Chiar daca voi starni nemultumirea unora din cei ce vor citi in ziarul orasului nos-

tru starea de fapt ce treneaza de atata timp in mintea oamenilor de pe la noi, nu voiinceta sa va aduc la cunostinta neregulile....se mira vecinii cand adun cu mana de lapoarta pungile si resturile pe care ei le arunca pe drum, se fac ca nu se observa unii pealtii cand isi arunca gunoaiele in canalele de irigatii pe la biserica din Stanesti sau infostul elesteu de la Stanesti, e pacat ca munca ptr restaurarea cimitirului nu este corob-orata cu masuri vizibile de protectie a mediului...eu le spun vecinilor ca raul nostru careface si salba din jurul Capitalei si unde traiesc copiii si nepotii lor este poluat si din vinacelor din satele noastre, eu vreau ca si nepotul meu de 30 de zile sa se bucure de fru-musetea deosebita a localitatilor copilariei noastre. Va doresc sa aveti puterea sa schim-bati starea de rau care este ca un blestem pe capul nostru, am pomenit in treacat caam lucrat in mari capitale, poate cu alta ocazie sa va spune ce si cum, acolo un mucde tigare sau o pata de ulei aduc amenzi mari, trebuie sa se vada ca sunteti principalulfactor in aplicarea si respectarea legii, aveti parghii, aveti personal care sa va puna inpractica dispozitiile. V\ mul]umesc!!! Marinela Alionte

Prima edi]ie a TrofeuluiDâmbovi]a organizat de Asocia]iajude]ean\ "SPORTUL PENTRUTO}I", competi]ie destinat\Prim\riilor din judet, a avut locsâmbat\ 07.03.2009, ^n SalaSporturilor. Aceast\ ^ntrecere aurmat la start 12 echipe formân-du-se trei grupe.

Echipa Localit\]ii R\cari faceparte din Grupa A, al\turi deProdule[ti, Râul Alb [i B\rbuletu.~n prima etap\ echipa local\ afost ^nvins\ cu scorul de 4-1 de

Produle[ti.Ce-a de a doua etap\ din data

de 13.03.2009, R\cari a ^ntâlnitechipa de pe locul doi Râul Alb pecare a ^nvins-o cu scorul de 4 - 2.Clasamentul dup\ dou\ etape:1. Produle[ti - 6 puncte; 2. RâulAlb -3 puncte; 3. R\cari - 3 p; 4.B\rbule]u - 0 puncte.

Etapa viitoare [i decisiv\ pen-tru clasificarea ^n grupa final\:R\cari - B\rbule]u; Produle[ti -Râul Alb.

Fotbal ^n sal\

Prima etap\ din returul campionatului de fotbalcategoria “Onoare Sud” a avut loc 15.03.2009.Echipa de fotbal Unirea R\cari s-a deplasat laUrziceanca unde a sus]inut meciul de fotbal cuechipa din localitate. Atât juniorii cât [i seniorii audebutat cu dreptul câ[tigând cuscorul de 2-1 (1-1) juniorii, iarseniorii 2-0 (1-0).

Echipa de fotbal”Unirea R\cari”

a ^nceput campi natul

Forma]ia coral\ a Clubului pentru copii [itineret R\cari a prezentat un moment artis-tic foarte reu[it cu ocazia s\rb\toririi zilei de

8 martie. Publicul a r\spl\tit cu aplauzepresta]ia copiilor iar domnul Senator

Valentin Calcan i-a invitat la Hotel Pe[teras\ petreac\ trei zile de relaxare. Transportuleste asigurat de Prim\ria ora[ului R\cari.

Vacan]\ Pl\cut\!

Pentru tine, mam\!

HOTEL PESTERA

Chi]ulescu DumitruAspecte din meciul de fotbal

Urziceanca-Unirea R\cari

Carave]eanu Marius FlorinCarave]eanu AndreeaCraiciu ElenaGhi]a AlexandruOprea ViorelAlexandru Nicolae LucianAlecu Ecaterina LiviaVasile Mihaela ClaudiaMihai IonutOnea MadalinArineanu Dragos

Gheorghe IonutIvan Ionut CatalinMircea Elena RalucaTrandafir CatalinaVasile Catalin NiculaeStanescu Marina VioletaBarbu Cristina AndreeaManea VasileManea Camelia ElenaParpala MarianTicu Marius

Manta DanielGavrila MarianaTudor IonMilea Ana MariaLogofatu VioletaIvanovici GabrielNiculae ConstantinDumitru RubenDumitru Andrei

Iat\ echipa fondatoare a sus]in\torilorproiectului “Adopt\ un Km!”Proiectul urmeaz\ s\ se desf\[oare dup\

programul anun]at

Campania de responsabilizare [i educare a utiliza-torilor de scutere, realizat\ de revista SCOOTER FUNîmpreun\ cu Poli]ia Român\, a debutat în acest an pe14 martie în ora[ul R\cari, având sprijinul Prim\riei [ia domnului Marius Carave]eanu, primarul ora[ului.

Primii viza]i au fost tinerii scuteri[ti, c\rora li s-auprezentat mai multe materiale privitoare la legisla]iarutier\ în materie [i a folosirii corecte a vehiculului. Deasemenea au fost prezentate câteva dintre acciden-tele semnalate în jude]ul Dâmbovi]a cu implicarea uti-lizatorilor de vehicule pe 2 ro]i, precum [i moduri deprevenire ale acestor accidente.

Motto-ul campaniei VIATA TA CONTEAZ|, a fost [isubiectul dezbaterilor [i a concursului tematic ce auurmat prezent\rilor. Oferirea de veste reflectorizanteparticipan]ilor la manifestare a fost un mijloc de acomunica scuteri[tilor necesitatea de a o folosi, pelâng\ casca de protec]ie, în momentul deplas\rii pedrumurile publice [i în special pe drumurile dintrelocalit\]i.

Punctul final al campaniei l-a reprezentat organi-zarea unei caravane de scutere care, sub escorta asig-urat\ de Poli]ia Român\, a str\b\tut ora[ul, atr\gând

astfel aten]ia tuturor participan]ilor la trafic asupraexisten]ei lor.

Mul]umiri partenerilor care au f\cut posibil\ orga-nizarea manifest\rilor: MOTOWELL - Amexim Car,MOTUL-Pol Distribution, P&P Lubricants, MotanulNegru Motors - R\cari.

Având sprijinul domnului primar MariusCarave]eanu, campa-nia va continua [i încadrul [colilor [iliceului din ora[ulR\cari, pentru o maibun\ informare înrândul tinerilor [i pen-tru o responsabilizarea acestora cu privirela legisla]ia rutier\.

Campania VIA}A PE SCUTERîncepe un nou sezon

Patricia Ivanescu

REORGANIZEAZ| ECHIPA DE FOTBALA ORA{ULUI, DE LA PORTAR

LA ANTRENOR!~I A{TEPT|M PE CEI CE AU UN

CUVÂNT DE SPUS ~N ACEST SENS {I NUSE ~NCLIN| LA FIECARE ADIERE DE

VÂNT, LA SEDIUL PRIM|RIEI PENTRUCONSTRUIREA UNEI NOI ECHIPE.

VVVV IIII IIII TTTTOOOORRRRUUUULLLL EEEESSSSTTTTEEEE AAAALLLL NNNNOOOOSSSSTTTTRRRRUUUU,,,, NNNNUUUU AAAALLLL

IIIIMMMMPPPPOOOOSSSSTTTTOOOORRRRIIII LLLLOOOORRRR!!!! !!!! !!!!

PPrr iimmaarr iiaa RR\\ccaarr ii

Page 10: Ziarul Primariei Racari NR8

Diverse Martie 2009 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

Familia constituie o important\ institu]iesocial\ având un rol hotarator ^n cre[terea [ieducarea copilului. Prezen]a ambilor p\rin]i ^nvia]a copilului este un prim indiciu al echilibru-lui ^ntr-o familie. ~ns\ nu ^n toate cazurile esterealizabil\ aceast\ cerin]\. Schimb\rile pro-funde ^n societatea modern\ au produsschimb\ri esen]iale [i la nivelul vie]ii de familie.

~n momentul ^n care ^ntre tat\ [i mam\ nu mai existaconsens, linia de evolu]ie [i conduit\ a copilului va figrav afectat\, se vor produce schimb\ri majore pe planpsihic [i comportamental ^n via]a acestuia. Un primrezultat al acestui dezechilibru este abandonul. Acestareprezint\ cea mai grava form\ de neglijare a copilului.Comform unui studiu publicat cu ajutorul UNICEF,copilul abandonat este acel copil ai c\ror p\rin]irenun]\ la asumarea responsabilit\]ii, ^ngrijirii [i satis-facerii nevoilor fundamentale de dezvoltare ale copilu-lui, separându-se fizic de acesta ^nainte ca aceastaresponsabilitate s\ fie preluata de o institu]ie abilitat\.

Cauzele pentru care un copil ajunge ^n situa]ie deabandon sunt multiple [i este foarte grav atunci când ^nspatele unui caz, st\ o tragedie.

Putem vorbi despre o serie de traume suflete[ti pecare le resimt copiii abandona]i: ^ntârzieri ^n dezvolatreaabilit\]ilor sociale. ~n planul socializ\rii, copilul ^[iformeaz\ propriul mod de a rela]ionare ^n func]ie demodelele pe care le-au observant ^n cadrul familiei,furnizate ^n special de mama [i tat\. ^n situa]ia aban-

donului el nu mai beneficiaz\ de modele de socializare[i se ^ntâmpl\ ^n multe situa]ii ca ace[ti copii s\ fieeticheta]i drept "orfani" [i tratati ca [i când ar avea unhandicap social; ^ntârzieri ^n dezvoltarea fizic\ [iemo]ional\. Lipsa c\ldurii materne, insecuritatea gen-erate de a fi "al nim\nui" provoac\ dezechilibre emo-tionale. Desp\r]irea de unul din p\rin]i produce insecu-ritate, manifestat\ initial prin "reac]ia de agita]ie, pre-cum a puiului alunecat din cuib" (nu aude vocea celuipierdut, nu-I simte mângâierea, nu-i simte dragostea).Copilul cre[te ca [i când nu ar primi suficient\ hran\,este vorba de hran\ afectiv\ de care este privat; senti-mentul de culpabilitate. Copilul nu ^[i poate explicamotivul pentru care a fost abandonat [i ^n lipsa posi-bilit\]ii acestei explica]ii ajunge s\ considere c\ ceva nueste ^n regul\ cu el, se simte vinovat. Oare de ceDumnezeu a luat-o pe mama? Oare nu am fostcuminte? Dar tata de ce a plecat? Oare s-a sup\rat [iel pe noi?

Copilul care a pierdut un p\rinte adopt\ prematurcomportamentul adultului, ^ncearc\ s\-[i poarte singurde grij\ [i se ^ndep\rteaz\ de copil\rie.

Aceasta dram\ este tr\it\ de [apte fra]i din locali-tatea Colacu, ora[ R\cari judetul Dâmbovi]a. Mama lora plecat mult prea timpuriu din lumea celor vii.

Durerea acestor copii a fost accentuat\ de faptul c\imediat dup\ moartea mamei copiii au fost abandona]ide c\tre tat\l lor, Manea Marin.

Ace[ti copii maturiza]i timpuriu ^[i ^nfrunt\ destinul [i^ncearc\ din r\sputeri s\ fac\ fa]\ sor]ii care le-a fostpotrivnic\. Ei merg la [coal\, au rezultate bune [i ^[idoresc ca mama lor s\ fie mândra de el.Bunica, doamna Sirnea Maria este ^mpovarat\ de griji[i ^[i dore[te c\ Dumnezeu s\-i dea putere s\-i creasc\[i s\ le poat\ tine loc de mama [i de tat\.

Noi to]i cei care ^i cunoa[tem am ^ncercat pe câtne-a stat ^n putere s\ le fim al\turi [i s\-i sprijinim.

Alte familii care avem cazuri de abandon ale mino-rilor: N\stase, Belaev, Jangu.

Facem un apel din partea Serviciului de Asisten]\Social\ al Primariei Ora[ului R\cari c\tre cei carecunosc astfel de cazuri s\ ne informeze la num\rul detelefon: 0245/658611 int.118

Au nevoie de noi . . . !

Alergiile se definesc ca r\spunsuriexagerate, nedorite, ale mecanismelorde ap\rare ale organismului fa]\ deanumite substan]e inofensive pentruindivizii normali.

Factorii care intervin ^n declan[areaalergiei ]in de reactivitatea individual\,de frecven]a [i intensitatea contactuluicu alergenul.

Reactivitatea individual\ estespecific\ fiec\rui individ [i estedeterminat\ de puterea sistemuluiimunitar, cel care ne protejeaz\^mpotriva substan]elor numite alergeni,adic\ cele r\spunz\toare de reac]iaalergic\, prin producerea de anticorpi [ide alte substan]e chimice implicate ^nap\rarea organismului.

~n mod normal sistemul imunreac]ioneaz\ numai la substan]eleagresive: virusuri, bacterii. Alergia apareatunci când mecanismele de ap\rare aleunei persoane nu mai pot recunoa[tecorect o anumit\ substan]\ ca fiindpa[nic\, eliberând histamina, soldatulcare lupt\ cu presupusul du[man.

Substan]ele care pot determinadeclan[area acestei boli (alergenii) potfi: substan]e vegetale -polen, ierburi,graminee, praf, mucegai, animaleledomestice, p\rul de animal, acarieni,venin de insecte, substan]e chimice-medicamente, insecticide, detergen]i,aditivi alimentari, factori psihici etc.

Calea de contact cu alergenul poatefi respiratorie, cutanat\(pielea), lanivelul mucoaselor (aparat digestiv,respirator), injectabil\. Clinic alergiile sepot manifesta de la simple eruptiipruriginoase la nivel cutanat pân\ laalergii respiratorii (rinit\ alergic\,faringo-laringita alergic\, astm bron[ic),digestive (reac]ii de intoleran]\ laalimente sau substan]e din alimente) [iculminând cu alergii sistemice ([oculanafilactic fiind marea urgen]\ clinic\deoarece pune via]a ^n mare primejdie).

De re]inut c\ alergiile sunt problemede s\n\tate foarte serioase, de multe orifoarte dificil de tratat [i din nefericire dince ^n ce mai frecvente ^n lumea noastr\modern\, iar prim\vara num\rul lor estemult crescut comparativ cu restul anuluichiar dac\ se pot manifesta oricând.

Medicina clasic\ propune efectuareatestelor alergice pentru identificareafactorului care declan[eaz\ sau între]ine

boala având drept scop evitareacontactului acestuia cu persoanasensibil\.

Via]a persoanei alergice devine uninfern atunci când apar alergii la factorimultiplii, situa]ie ^n care solu]ia ar fi dea tr\i ^ntr-un balon de sticl\, pentru aevita ^ntâlnirea cu substan]e poten]ialpericuloase.

Trebuie spus c\ persoanelepolialergice sunt veritabile “bombe” cuhistamin\ [i ^n aceast\ situa]ie testelealergice necesit\ completareainvestiga]iilor clinice cu exameneparazitologice complexe ^n vedereadepist\rii unei posibile cauze care“alimenteaz\” acest r\spuns exagerat alorganismului.

Din punct de vedere medicalproblemele alergiilor sunt foartecomplicate, exist\ o specializare ^n acestsens, - Alergologia-dar este foarteimportant de stiut c\ exist\ [i o latur\psiho-emo]ional\ a acestei boli, foarteimportant\ [i de cele mai multe orineglijat\ de medici.

Pielea reac]ioneaz\ ca o oglind\ atr\irilor noastre, este ceea ce seinterpune între noi [i mediulînconjur\tor, inclusiv fa]\ de semeniino[tri, este precum halatul care neofer\ atât protec]ie cât [i refugiu subcare s\ ascundem ce nu dorim s\ar\t\m.

Pe scurt conflictul psihologic cuspa]iul poate duce la boli de piele, s\ negândim c\ ceea ce ni se ^ntâmpl\ este [iefectul st\rii noastre mentale.Speciali[tii consider\ c\ persoanelealergice prezint\ nesiguran]\emo]ional\, dependen]\ fa]\ de mam\,nevoie de protec]ie [i siguran]\ afectiv\.

Conform speciali[tilor, eczem\infantil\ ar indica o tulburare ^n rela]iacoplilului cu mama.

Persoanele u[or iritabil, tensionate,agitate, îngrijorate au deseori prurit(mânc\rimi). Prin urmare alergiile sunt [irezultatul sup\r\rilor interioare, alnemul]umirilor fa]\ de oamenii apropia]i[i lumea înconjur\toare [i ^n acest cazse pot asocia cu mânc\rimeapsihogen\.

Pu]ini [tiu (iar cei care accept\ sunt[i mai pu]ini) c\ orice boal\ porne[teprin gând [i tot prin gând se vindec\

De asemenea este necesar s\ mai

[tim c\ medicul cu tot ce-i permite[tiin]a trateaz\ dar Dumnezeu este celce vindec\; în afara legilor universalenimeni nu ob]ine vindecarea (una dinaceste legi fiind iubirea)

Cheia rezolv\rii conflictului de natur\psihologic\ este psihoterapia [i bisericaprin reprezentantii ei.

Solu]ii ne ofer\ medicina alopat\ darcea complementar\: acupunctura,homeopatia, fitoterapia. Suplimentelenutri]ionale [i extractele din plante potconcura la prevenirea alergiilor [i laameliorarea simptomatologiei. Trebuiedoar s\ [tim ceea ce se potrive[tepersoanei noastre.

Maceratul glicerinic de elec]ie pentruaceast\ problem\ este Extract dinmuguri de Coac\z negru care con]inesubstan]e "cortizon-like", cu ac]iunefoarte bun\ în situa]ii de alergie. Înalergiile respiratorii, se poate ad\ugaExtract din muguri de Mesteac\n pufos.În astmul bron[ic alergic, un alt maceratglicerinic util de folosit este Extract dinmuguri de C\lin de munte, pentruefectul lui bronhodilatator [i miorelaxant.În alergiile cronice, se poate ad\uga [iExtract din muguri de Fag.

Principalul preparat natural indicatpentru refacerea structurii parenchimuluipulmonar este Extractul din muguriproaspe]i de Alun. Ac]iunea sa principal\este anti-sclerozant\, preparatul fiindcapabil s\ refac\ elasticitatea ]esutuluipulmonar [i s\ combat\ fibroza ficatului.

Pentru tratamentul fibrozei ]esutuluipulmonar (la fum\tori, la cei carelocuiesc sau lucreaz\ cu fum\tori, lapersoanele cu bron[it\ cronic\ sau astmbron[ic cronic, la cei care lucreaz\ încondi]ii dificile de munc\, cu praf, cualte particule m\runte care afecteaz\respira]ia) se recomand\ Extract dinmuguri de Alun [i Extract din ml\di]e deMur-Rubus fructicosus.

În general tratamentul alergiilor estede lung\ durat\ îndeosebi formelecronice, necesit\ supravegheremedical\ pluridisciplinar\, prin urmaretrebuie s\ le acord\m aten]ia cuvenit\ [is\ nu uit\m c\ tratamentul alopat poatefi potentat cu succes de produse natu-rale.

Plantele ^ ] i iau durerea cu mâna ( I I )

Dr. Ecaterina Profira Grigorescu

Localitatea Ghimpa]i, în prezent în componen]a ora[uluiR\cari, se afl\ în Câmpia Român\, a[ezat\ pe râulColentina de-a lungul drumului jude]ean R|CARI - GHIMPA}I- BUTIMANU - PLOIE{TI (pân\ la Ploie[ti sunt 40km iar pân\la Bucure[ti tot 40km). Localitatea are o suprafa]\ deaproximativ 18km, iar ca principale edificii putem men]ionaBiserica cu hramul sf. Nicolae zidit\ în 1772, [coala veche,ridicat\ înainte de 1900, conacele boiere[ti ale familiilorGaicu [i Felder, vechea Prim\rie, C\minul Cultural [i noua[coal\.

Cel mai important monument al satului Ghimpa]i estef\r\ îndoial\ Biserica Parohiei Ortodoxe cu hramul SfântulNicolae.

Numele satului vine de la terenul din stânga râuluiColentina care era plin de l\st\ri, m\r\cini, p\l\mizi [i spini,o zon\ ml\[tinoas\ care în perioada de prim\var\ era inun-dat\ de râul Colentina. Prima datare istoriografic\ a satuluiGhimpa]i este din anul 1572 atunci când apar]inea fra]ilorIva[ca [i Albu Golescu (N. Stoicescu - "Bibliografie. TaraRomâneasc\". A doua men]ionare este din anul 1628, atun-ci când se vorbe[te de mo[nenii din zon\ care au locuin]e înpunctul "Fântâna Fetii" situat între col]ul de nord - vest alp\durii Vl\diceasca [i drumul R\cari-Ghimpa]i. La aceast\dat\ ei apar ca un neam str\vechi, înmul]it [i s\r\cit ca [iviezurenii [i gherganii din vecin\tate.

Satul întemeiat de primul înghimpatu (înghimpo]atu) afost la început în Valea Colentinei - pe malul drept dup\ cumreiese dintr-un document clar din 6 februarie 1756. Pecel\lalt mal al Colentinei trecea Drumul Mare sau DrumulS\rii care lega Târgovi[tea - vechea capital\ a ]\riiRomâne[ti - de Bucure[ti.

În anul 1725 v\taful b\rbierilor din bucure[ti ridic\ unpod temeinic peste râul Colentina care va facilita venireac\l\torilor în aceste ]inuturi mirifice. De la acest eveniment]inutul va purta numele de Podul B\rbirului mai bine de dou\secole. În lucrarea "Mo[nenii R\c\reni ot Boanga", NicolaeM. Popescu R\c\reanu apreciaz\ c\ ridicarea podului af\cut ca mo[nenii s\ mute satul din valea Colentinei peunde trecea Drumul mare, la noul drum care t\ia în dou\mo[ia lor. În locul mo[nenilor care s-au mutat, s-a formatun sat nou de sorginte boiereasc\ care se va numi totGhimpa]i. Pe la anul 1750, Familia Ghica, care î[i aveasediul la Ghergani, ajunge s\ cumpere propriet\]i pân\ pe

malul drept al râuluiColentina. Mo[neniinemul]umi]i de nouastare a lucrurilor trec dina[ezarea de pe maluldrept al râului Colentina înstânga râului [i-[i fac onou\ a[ezare.

Istoricul localit\]ii [ial Bisericii Ghimpa]i

Preot, Mihail Nicolae

Asistent social - Ani Dalida Enache

(va urma)

Page 11: Ziarul Primariei Racari NR8

Divertisment Martie 2009 pagina 11

15D Sf. Mc. Agapie, Plisie [i Tirmolau (duminica a-II-a din post a Sf. Grigorie Palama; VindecareaSl\b\nogului din Capernaum)21S Sf. Ier. Iacob M\rt.; Sf. Ier. Toma; Cuv. Serapion(Pomenirea mor]ilor) 22D Sf. Cuv. Mc. Vasile, pr. din Ancira; Sf. Drosida,fiica împ\ratului Traian (Duminica a-III-a din post - ASfintei Cruci)25M (†) Buna Vestire (Blagove[tenia) (Dezlegare lape[te) 28S Cuv. Ilarion cel Nou; Cuv. {tefan, f\c\torul de minuni(Pomenirea mor]ilor) (Dezlegare la ulei [i vin) 29D Cuv. Mc. Marcu, Ep. Aretuselor; Sf. Mc. Chirildiac. (Duminica IV-a din post a Sf. Ioan Scararu,Vindecarea fiului lunatic, Predica de pe munte -Fericirile) 1M Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie M\rt. (DeniaCanonului cel Mare) (Post) 3V Cuv. Nichita M\rt.; Sf. Mc. Elpidifor (Denia AcatistuluiN\sc\toarei de Dumnezeu) (Post) 4S Cuv. Gheorghe de la Maleon, Zosima [i Platon; Iosif,imnograful (Pomenirea mor]ilor) (Dezlegare la ulei [i vin) 5D Sf. Mc. Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion,Teodul [i Agatopod (Duminica a-V-a din post aCuvioasei Maria Magdalena) 11S †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica; Sf. Sfin]it Mc. Antipa;Cuv. Trifina (Sâmb\ta lui Laz\r - Pomenirea mor]ilor)(Dezlegare la ulei [i vin) 12D †) Sf. Mc. Sava de la Buz\u; Sf. Ier. Vasile M\rt.;Sf. Antuza (Denie) (Dezlegare la pe[te) (IntrareaDomnului in Ierusalim- Floriile)13L Sf. Sfin]it Mc. Artemon (Sf. [i Marea Luni; Denie)(Numai seara, pâine [i ap\) 14M Sf. Martin M\rt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Sf. [iMarea Mar]i; Denie) (Numai seara, pâine [i ap\) 15M Sf. Ap. Aristarh, Pud [i Trofim; Sf. Mc. Crescent (Sf. [iMarea Miercuri; Denie) (Numai seara, pâine [i ap\) 16J Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina [i Hionia (Sf. [i MareaJoi; Denia celor 12 Evanghelii) (Post) 17V Sf. Mc. Simeon, Ep. Persiei; Sf. Acachie, Ep. Melitinei(Sf. [i Marea Vineri; Denia Prohodului Domnului) (Zi aliturgi-ca) (Post negru) 18S Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Cosma,Ep. Calcedonului (Sf. [i Marea Sâmb\t\) (Post negru) 19D Invierea Domnului , Sfintele Pasti

Calendarul Ortodox - Rânduieli Biserice[ti- 15.03.2009-19.04.2009

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE - Februarie 2009

N | S C U } IN | S C U } I DDECEECE

SSEE

RR EE BB UU SS

ANUN}URI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

MARIN DUMITRAMARIN DUMITRA - GHERGANIENACHE ELENAENACHE ELENA - STANESTIDINU RADADINU RADA -STANESTIMITROI STEFMITROI STEFANAN - RACARISIRNEA IOANASIRNEA IOANA - COLACUC~MPEANU ILEANAC~MPEANU ILEANA - COLACUNEDELCU ALEXANDRANEDELCU ALEXANDRA -MAVRODIN

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1.Primarul urbei noastre2. Ce a mai facut primarul3. Zestre ^n lad\! Trec ca vântul(sg)-~nv\]\mânt ^n apus4. ~ntre cute! - Câmpie african\5.Colectivul nostru social6. Repetat - Unsprezece de la ASRoma.7. Majorat - ~nainta[ al lui Putin8. Nuri.9. Cascaval nemtesc - Scor alb lasah.10. Usturoiat - Nefructificat\11. O vorb\... cât de cât serioas\ -N\ruit.

VERTICAL

ORIZONTAL

Ziarul Prim\riei R\cari

- Nicolae Marian Valentin - 14.02.2009- Radu Alexandra Garofi]a- 25.01.2009- Alecu Andrei Vl\du]- 16.02.2009- Iancu Marius Cristian - 19.01.2009- Tandarescu Florentina Ioana -18.01.2009- Bucur Maria Elisa04.03.2009- N\stase Ionu]24.01.2009

Le dorim mult\ s\n\tate!Le dorim mult\ s\n\tate!

C|S|TORII- Valeriu Laurentiu Ionela cu Tudose Elena-Andreea

- Mocanu Nicusorcu Popa Ionela-Alina

- Covrig Ion si P- Covrig Ion si Paraschiva - 29.01.1959araschiva - 29.01.1959- Dinc\ Ion [i Aurelia - 26.02.1959- Dinc\ Ion [i Aurelia - 26.02.1959- Anason Gh. [i Niculina - 14.03.1959- Anason Gh. [i Niculina - 14.03.1959- C\pri]\ Dobre [i Ana - 05.04.1959- C\pri]\ Dobre [i Ana - 05.04.1959- T- Tudor Gh. [i Elena - 12.07.1959udor Gh. [i Elena - 12.07.1959- T- Tudose Jianu [i Ioana - 27.09.1959udose Jianu [i Ioana - 27.09.1959- T\nase Niculae [i Irina - 15.11.1959- T\nase Niculae [i Irina - 15.11.1959- Dobre Ctin [i V- Dobre Ctin [i Vasilica - 01.03.1959asilica - 01.03.1959- Tilic\ Marin [i Maria - 18.03.1959- Tilic\ Marin [i Maria - 18.03.1959- P- Popescu Gh. [i Ileana - 23.03.1959opescu Gh. [i Ileana - 23.03.1959

- Grigore Dumitru [i Maria - 26.09.1959- Grigore Dumitru [i Maria - 26.09.1959- Gheorghe Ion [i Maria - 22.12.1959- Gheorghe Ion [i Maria - 22.12.1959- Gavril\ Aurel [i Elena - 24.01.1959- Gavril\ Aurel [i Elena - 24.01.1959- Ion {erban [i Ioana - 24.01.1959- Ion {erban [i Ioana - 24.01.1959- Cristea Ch. [i Aurica - 27.01.1959- Cristea Ch. [i Aurica - 27.01.1959- {erban Gh. [i Angela - 14.03.1959- {erban Gh. [i Angela - 14.03.1959- Nicolae C- Nicolae C-tin [i Alexandra - 09.10.1959-tin [i Alexandra - 09.10.1959- Ion Marin [i Maria - 14.10.1959- Ion Marin [i Maria - 14.10.1959- Codrusi Nicolae [i Maria - 15.11.1959- Codrusi Nicolae [i Maria - 15.11.1959

“Tinerii” c\s\tori]i ^n urm\ cu 50 de ani, ^mplinesc o jum\tate desecol anul acesta de c\s\torie. Ace[tia vor fi s\rb\tori]i ^ncepând cuanul acesta de Prim\ria ora[ului R\cari care va transforma acesteveniment ^ntr-o tradi]ie. A[adar, cei care au ^ntemeiat o familie ^nurm\ cu o jum\tate de secol, sunt ^n aten]ia administra]iei r\c\rene.Evenimentul „50 de ani ^mpreun\” va avea loc ^n data de 16august 2009.La multi ani, dragii no[tri!

ÎNCEPÂND CU DATA DE 16.03.2009VA STA LA DISPOZITIE PARCAREA AME-

NAJATA ÎN SPATELE JUDECATORIEI.TARIFELE PENTRU PARCARE SUNT

URMATOARELE:1 leu/ora; 5 lei/zi; 50 lei/lunar (abonament)

ABONAMENTELE SE ELIBEREAZA LASEDIUL PRIMARIEI, BIROUL ITL,

DE LUNI PÂNA VINERIÎNTRE ORELE 08:00-16:00PARCAREA AUTOVEHICULELOR

ÎN ALTE LOCURI DECÂT CEL AMENAJATSE SANCTIONEAZA

CONFORM PREVEDERILOR LEGALE.

Biserica din satul Ghimpati - ctitorie a familiei Golescu la 1772; s-a reparat ^n sec. XIX.Construit\ ^n plan triconc, cu pronaosul supral\rgit [i cu turl\,clopotni]\, turn cu acces pe latura de nord; pridvorul estedeschis, m\rginit de stâlpi p\tra]i de zidari, altarul estepoligonal la exterior [i semicircular la interior; naosul areabside lateral poligonale ^n exterior [i semicir-culare ^n interior.

MONUMENTELE EROILOR- monumentul din ora[ul R\cari, dedicat“eroilor r\c\reni (1916-1918, mor]i pentrupatrie”; - lista cu eroii neamului din campania1916-1918, 1940-1941, din satul St\ne[tiaflat\ ^n biserica din satul St\ne[ti.

Stia]i c\?

1. Edilul nostru...adjunct.Neam] mioritic2. Cânt\re] antic - ~nveninat3. Dar\! - Umeziti.4. Juxtapuneri5. Sângele Domnului - Sportla bazin.6. Teze f\r\ ad\ugiri!Sitronad\ ^nceput\!-Firmament7. Compactat ^n adânc -F\râm\8. Capitala Armeniei - ~nc\.9. Vânturat - Specific10. A ^ncorpora.Fir de bumbac11. A vocifera - Extrem deinflamat.

SC PATRU ARGO SRL amplasata in orasulRacari, judetul Dambovita, strada Iorgu

Dumitrescu, nr 59, anunta publicul interesatdespre intentia de obtinere a Autorizatiei demediu pentru activitatea de comercializare

seminte si pesticide.Eventuale informatii si sugestii se pot primila APM - Targoviste - Dambovita, Calea

Ialomitei, nr 1.

SC MONDEN COM SRL amplasata in orasulRacari, judetul Dambovita, strada Iorgu

Dumitrescu, nr 59, anunta publicul interesatdespre intentia de obtinere a Autorizatiei demediu pentru activitatea de comercializare

seminte si pesticide.Eventuale informatii si sugestii se pot primila APM - Targoviste - Dambovita, Calea

Ialomitei, nr 1.

19 cupluri vor fi19 cupluri vor fis\rb\torite anul acesta s\rb\torite anul acesta

dup\ 50 de ani de...dup\ 50 de ani de...c\sniciec\snicie

Page 12: Ziarul Primariei Racari NR8

Publicitate Martie 2009 pagina 12

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71

R\cari/Dâmbovi]a ROMANIATel./Fax: (004) 0245 658 285 -87

Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; [email protected]

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRLSC GROUP M. MARKETING CO SRLggmm

TTelefon: 021 316 70 60/021 316 70elefon: 021 316 70 60/021 316 7062/0724 232 512/0721 200 30462/0724 232 512/0721 200 304

www.groupm.ro Oras Racari,Sat GherganiJudetul Dambovita

Cabine de paza, constructii civile si industri-ale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri

stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere,Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere,AATVTV-uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie. -uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie.

TTel: 0745423016/0762449233.el: 0745423016/0762449233.

FF ii rrmmaa MMooddrrooggeeaannuu

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

PRE}URI AVANTAJOASE

Farmacia Hepites SRLR\cari

Str. Ana IpatescuTel:0245.658.073

Cele maicompetente

sfaturi, gratuit de lafarmacistul

primar Petre Marin.

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

FFAST FOOD AST FOOD OK OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari,

Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEISandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 leiPrajituri,Pulpe pui, Aripioare,Ficatei, Carnaciori,Pizza, Kebab,Pateuri cu branza,Strudel cu mere,Salat\ de Boeuf,Salat\ Mexicana,Salat\ Fermierului,Salat\ Oriental\,Fasole cu ceapa.

“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

DDDD oooo mmmm nnnn uuuu llll eeee PPPP rrrr iiii mmmm aaaa rrrr ,,,,

M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]iurmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

PP||RREERREEAA TTAA CCOONNTTEEAAZZ||.. .. ..ddooaarr ddaacc\\ oo ssppuuii !!

Luni 30 martie2009, ^ncepând cuora 10:00 pute]i

beneficia de consultoftalmologic gratuitla sediul prim\riei

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a,

Biroul IT.

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena Craiciu, viceprimarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- TehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, IT

RREEDDAACC}}IIAAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: [email protected]

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

ISSN:1844-7678

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail:

[email protected]

S.C. CRIS GLASS INTERNATIONAL S.R.L.

Depozitul de lemne Colacu

v\ a[teapt\ cu oofert\ unic\: cali-

tate la pre]uri mici. TEL: 0727744122

Ziarul Prim\riei R\cari

Loturi de teren de vanzare, Loturi de teren de vanzare, situate in Racari, 550-700 mp, intravilan, P+2, POT 0,6CUT 1,2, pozitionate central la 200m de DN Bucuresti-

Targoviste si inconjuratepe 3 parti de zona

locuita, accept plata inrate sau variante

schimb, 7000 euro/lot,tel proprietar

0722.211038

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon, etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Mul]umim sponsorilor pen-tru sprijinul financiar acordat

la realizarea spectacoluluiorganizat cu ocazia zilei de 8 Martie:

SC. CRIS GLASS INTERNA-TIONAL SRL, COOPERATIVA DECONSUM R|CARI, ALEXAN-DRU STAICU, SC. MEGA CONSTRUCT METALSRL, LUNGU MIHAI,SC. RUSU MARIN SRL, BUDURU{ MARIUS COSTIN, SC. AMIRAS SRL, SC. ADASA SRL, SC. GARDEN CENTER SRL, SC. PERFECT ALIMENT SRL

HOTEL PESTERA (DoamnaDana Calcan si domnul

senator Valentin Calcan)