Ziarul Primariei Racari 23

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

An II, nr. 23, Iunie 2010, 24 pagini

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

urmare ^n paginaurmare ^n pagina

~ncepând cu acest an[colar (2010-2011), [col-ile din ora[ul nostru vorbeneficia de experien]aunui voluntar - profesoramerican - care-i va^nv\]a pe copii limbaengleza - GRATUIT!

În urm\ cu doi ani, r\c\renii au decis s\ "schimbemacazul". Au dorit ca localit\]ile unde fiecare din ei locuiesc s\ fiemai bine gospod\rite. Au dorit s\ vin\ la prim\rie de pl\cere [i nu cu team\ deapostrof\ri, jigniri sau pierdut vremea pe la u[afunc]ionarilor, de multe ori a[teptând cu orele sau cuzilele, de ce nu, în picioare, pe la u[ile birourilor din prim\rie.Au dorit s\ poat\ circula în condi]ii civilizate pe drumuriledin localitate. Au dorit ca cei tineri s\-[i consume energia cât maipl\cut [i benefic pentru ei.Au dorit ca siguran]a lor, a gospod\riilor, a culturilor s\nu fie periclitat\.Au dorit s\ circule nestingheri]i pe trotuare sau alei f\r\teama patrupedelor l\sate nesupravegheate [i neîngrijite.Au dorit pentru copiii lor c\ldur\ [i cur\]enie în [coli,cadre didactice bine preg\tite [i cu suflet pentru meseria lor.Au dorit s\ aib\ unde s\-[i petreac\ timpul liber, s\ par-ticipe la manifest\ri culturale.Au dorit s\ mearg\ la biseric\ [i s\ nu înghe]e de frig.Au dorit ca inechit\]ile provocate de Legea 416, privindvenitul minim garantat, s\ fie înl\turate. S\ nu sepl\teasc\ nemunca din banii no[tri, ai tuturor.Au dorit toate acestea, nu ca pe un moft sau un lux, cica pe o necesitate. O necesitate privit\ de unii cu dis-pre] dar de noi cu foarte mare aten]ie.{tiu c\ î[i doresc mult mai mult. Mare parte din dorin]e,

realizabile, dar într-un timp mai lung. Aici m\ refer la ap\[i canalizare.

V\ asigur, stima]i cititori, c\ nu suntem nep\s\torila dolean]ele voastre. Tot ceea ce v\ rug\m este s\ ave]iîncredere în noi [i r\bdare. Nu v\ cer 20 de ani, darne[ansa suprapunerii perioadei de criz\ cu proiectelenoastre face ca acestea s\ întârzie.În]eleg par]ial [i nemul]umirea vreunui "inginer" sau"scriitor" c\ pe strada lui nu exist\ asfalt sau ap\. Nucred c\ exist\ cet\]ean s\ nu-[i doreasc\ acest lucrudar, dup\ modul în care pune problema, [tii c\ ai cucine discuta."... nu mi-ai b\gat ap\, nu mi-ai asfaltat strada, numi-ai f\cut canalizare. N-ai f\cut nimic în 2 ani, înantitez\ cu: "s\-]i dea Dumnezeu s\n\tate, dom' pri-mar, c\ prea ai f\cut multe... [i sunt convins c\ o s\ maifaci. Da' nu se pot face într-o zi; Dumnezeu, cât e demare, [i tot i-a trebuit ceva vreme s\ fac\ lumea, d-ap\imatale, un muritor de rând s\ ne faci atâtea...!"În schimb, "i-am pus bec la poarta" care, probabil o s\se ard\ în curând.

Din fericire, primul gen de reac]ii este foarte mic.De fapt, se vede "din avion [i cu ochiul liber" c\ la mijloceste r\utate [i nu judecata logic\.C\ dac\-[i închipuie cineva c\ peste noapte sau în doiani, sau chiar în patru, putem recupera cei optsprezecepierdu]i [i toate str\zile vor fi asfaltate, toategospod\riile racordate la ap\ [i canal... se în[eal\ sau...Dac\ acest tip de discu]ie te indispune, este eclipsat dep\rerea oamenilor sinceri, simpli [i one[ti care dorescpu]in [i realizeaz\, mult mai bine decât un "scriitor",posibilit\]ile administra]iei locale.

Sau dac\-[i închipuie vreun "rezem\tor de uluc\"[i "num\r\tor de atelaje ce trec pe strad\", c\ nu o s\facem locuri de joac\ pentru copii, parcuri, stadioane [ichiar nocturn\, ca s\-i facem [an]ul la poart\... Iar seîn[eal\. De ce se în[eal\? Pentru c\ exist\ mai multelegi printre care [i cea a bunului sim], care spune la arti-colul 1: c\ nu e bine [i chiar ilegal s\ a[tept\m prim\rias\-]i fac\ curat la poart\.Asta dac\ ai onoare [i respect fa]\ de tine, vecini,trec\tori.

((urmare ^n pagina a douaurmare ^n pagina a doua))

pag. 8,9,20 pag. 7 pag. 24

pag. 16,17

pag. 4

pag. 12,13,21

Motto: LABOR OMNIA VINCIT IMPROBUS - O munc\ perseverent\ ^nvinge orice! - Vergiliu

± ±

±black

Actualitate IUNIE 2010 pagina 2

±

Ziarul Prim\riei R\cari

±

Dac\ nu, e[ti binevenit în albumulnostru foto, unde colec]ion\m fa]ade degospod\rii ce se pot confunda cu un izlazp\r\sit. Spun p\r\sit, pentru c\ [i izlazulor\[enesc ar\ta mai bine (gra]ie pro-gramelor de finan]are europene [i a pre-ocup\rii birourilor agricol [i administrativ)decât unele gospod\rii din localitate,unde [erpii [i roz\toarele se simt caacas\.

Dar nep\sarea e mare [i e la eaacas\ în multe zone ale localit\]ii. Chiar[i acolo unde a intervenit prim\ria înzone cu probleme, pu]ini dintre gospodariau reu[it cu lopata sau sapa s\ dea omân\ de ajutor. Totul li se cuvine, cred ei.Nu e chiar a[a, avem [i drepturi dar [iindatoriri.

A[a cum spuneam [i cu alte ocazii,hai s\ facem echip\!Împreun\ putem face multe. Singuri, s\ne d\m la "gioale" reciproc, ne îndrept\mspre e[ec!

Nu de pu]ine ori am fost solicitat s\ajut cu un loc de munc\ diferite per-soane. De foarte multe ori am [i reu[it,gra]ie unor agen]i economici care aucolaborat foarte bine cu autoritatea [ic\rora le mul]umesc. Dar r\mâi blocatcând anumi]i "t\ietori de frunz\ la diversespecii" cer ajutorul [i atunci când le facipropunerea, î]i r\spund: "P\i ce s\ fac euacolo...|ia vor s\ muncesc; e mult de

muncit; N-au [i un post de paznic?!”Stop cronometru! E grea munca! Da, efoarte grea mai ales când calci de dou\ori într-un loc [i erai obi[nuit cu "t\iatvegeta]ia". Pe to]i ace[tia îi anun] c\toate posturile, unde nu se munce[te,s-au desfiin]at. Pân\ când? Pentru tot-deauna. Definitiv [i irevocabil.

A[a c\, hai la munc\ [i nu mairâvni]i la cel care are [i munce[te 12-14-16 ore/zi, f\r\ sâmb\t\ [i poate f\r\duminic\.Apropo! Am cunoscut, într-o împrejurarefericit\, o elev\ din Olanda care în fiecaresâmb\t\ mergea la lucru, s\ aib\ un bande buzunar [i în timpul vacan]ei, aproapezilnic. La [coal\ se deplasa zilnic, 25 dekm pe biciclet\. Mi[carea înseamn\s\n\tate. Mai avem pân\ acolo...

La Ghimpa]i, a avut loc un eveni-ment unic în istoria localit\]ii. Probabil [ia multor altor localit\]i.Am inaugurat C\minul Cultural, SediulAdministrativ (de fapt un complex formatdin cabinet medical, farmacie, birouripentru reprezentan]ii prim\riei, ai poli]iei)cât [i nocturn\ stadionului. Asemeneaeveniment nu putea fi marcat mai binedecât cu un spectacol.Am trecut peste toate r\ut\]ile unor"oameni de bine [i sinceri" care ameste-cau lucrurile [i c\rora, dac\ le urmamsfaturile, nu mai f\ceam nimic.

"Ne trebuie Irina Loghin [i Maria Ciobanu,când nou\ ni se taie pensiile?"Ce leg\tur\ are una cu alta... Nu-mi dauseama. {i iat\ c\ pensiile nu s-au t\iat [ispectacolul a avut loc, gra]ie unor spon-sori genero[i [i publicul din Ghimpa]i, sinu numai, a putut vedea, pe viu, dou\mari doamne ale muzicii populareromane[ti.De ce nocturn\?!

Pentru ca tinerii din Ghimpa]i s\-[iconsume energia pe stadion [i nu pemalul [an]ului.

Nu po]i s\ nu fii satisf\cut când vezicâteva zeci de tineri, chiar [i în miez denoapte, antrena]i într-un meci de fotbalpe stadion, într-o localitate unde via]asportiv\ [i cultural\ murise demult. Ace[ti tineri chiar merit\. Ei sunt cei careîn ultimile zile de dinaintea inaugur\rii, cumic cu mare, condu[i de lideri adev\ra]iau dat o mân\ de ajutor lucr\rilor definalizare a celor trei obiective.

C\ mai erau [i dintre cei care"rupeau l\zile" la barul de al\turi...P\dure f\r\ uscaturi, mai rar!Ca s\ nu mai vorbim de momentul inau-gural care l-a surprins chiar [i pe FlorinPopescu, trecut prin multe astfel demomente.

Un grup de 5 tineri c\lare pe ni[tecai de poveste ne-au preluat de laintrarea în localitate [i ne-au condus în

centrul cartierului Ghimpa]i unde sute deoameni a[teptau cu ner\bdare inaugu-rarea C\minului.

Le mul]umesc tuturor participan]ilor,le mul]umesc tinerilor c\l\re]i chiar [ic\lu]ilor de revist\ care s-au comportatexemplar. Le mul]umesc [i cârcota[ilorc\ exist\ [i uneori ne distreaz\.A fost o zi de poveste, o zi istoric\, o ziunic\ în istoria localit\]ii, gra]ie tuturorcelor prezen]i.

Început\ dis-de-diminea]\ cu ultim-ile retu[uri, traversând canicula zilei, s-aîncheiat în miezul nop]ii dup\ un meci defotbal jucat în nocturn\ [i, bineîn]eles,dotat cu premii.

Berea de la final, cam rece de altfelne-a r\corit dup\ o zi torid\ de var\ darcare, mi-a[ dori, s\ se repete de maimulte ori cu astfel de evenimente.

Îndreptându-ne cu gândul dar [i cufapta spre alte localit\]i, le mul]umescînc\ o dat\ ghimp\]enilor pentru tot [isper, ca ^n continuare, s\ fac\ o echip\.O echip\ de care vorbeam la început dearticol, atât de necesar\ în fiecarelocalitate.

Începutul e greu, pe urm\ începes\-]i plac\...Pân\ data viitoare, s\ auzimnumai de bine!

(urmare din pagina 1)

Asigurarea obligatorie a locuin]elordin România este un subiectamplu dezb\tut ^n ultimii ani, maiales ^n contextul pagubelor deordinul sutelor de milioane de europrovocate de fenomenele meteoextreme.Legea 260 privind asigurarea oblig-atorie a locuin]elor a fost adoptat\în noiembrie 2008.Conform legisla]iei, proprietarii deimobile sunt obliga]i s\ încheie opoli]\ de asigurare, prima fiinddiferen]iat\ în func]ie de tipul delocuin]\, între 10 [i 20 de euro.Valoarea asigurat\ a unei locuin]enu va dep\[i 20.000 de euro, iarnivelul minim se va situa la 10.000de euro.Legea 260/2008 nu are nicioleg\tur\ cu asigur\rile facultativede locuin]e. Proprietarii care vordori s\ î[i asigure locuin]ele lavaloarea real\ pot încheia poli]e ac\ror sum\ asigurat\ dep\[e[tesuma de 10.000 sau 20.000 deeuro, în func]ie de tipulconstruc]iei.Nerespectarea de c\tre persoanelefizice sau juridice a obliga]iei deasigurare a locuin]elor constituiecontraven]ie [i se sanc]ioneaz\ cuamend\ de la 100 la 500 lei.Legea nr. 260/2008 regle-menteaza condi]iile asigur\riiobligatorii a locuin]elor aflate ^nproprietatea persoanelor fizice saujuridice [i raporturile dintre asigurat[i asigurator, precum [i drepturile[i obliga]iile fiec\rei p\r]i la con-tractul de asigurare obligatorie alocuin]elor. De asemenea, actul normativcreeaz\ cadrul legal pentru consti-tuirea, atribu]iile, organizarea [ifunc]ionarea Polului de Asigurare^mpotriva Dezastrelor Naturale. (PAID).

Legea define[te dezastrul naturalca fiind: cutremur de p\mânt,alunec\ri de teren sau inunda]ii,dac\ se manifest\ ca fenomenenaturale. Desp\gubirile se voracorda atât pentru daunele pro-duse ca efect direct al produceriidezastrului natural, cât [i pentrudaunele ap\rute ca efect indirect,prin cauze generate de producereadezastrului natural. Desp\gubireamaxim\ este ^n valoare de 20.000de euro.Sub incidenta legii nu intr\ anexele[i dependin]ele care nu sunt legatestructural de cl\direa ^n care estesituat\ locuin]a asigurat\, [i nicibunurile din interiorul locuin]ei.

Al\turat prezent\m extras dinLegea nr 260/2008 privind asigu-rarea obligatorie a locuin]elor:Dispozi]ii generale.

Art. 1. - Prezenta lege regle-menteazã: a) condi]iile asigurãrii obligatorii alocuin]elor aflate în proprietateapersoanelor fizice sau juridice;b) raporturile dintre asigurat [iasigurãtor, precum [i drepturile [iobliga]iile fiecãrei pãr]i la contrac-tul de asigurare obligatorie alocuin]elor;c) constituirea, atribu]iile, organi-zarea [i func]ionarea Poolului deAsigurare împotriva DezastrelorNaturale. Art. 2. - În în]elesul prezentei legi,termenii [i expresiile de mai jos auurmãtoarele semnifica]ii: a) locuin]ã, locuin]ã socialã,locuin]ã de serviciu, locuin]ã deinterven]ie, locuin]ã de necesitate,locuin]ã de protocol, casã devacan]ã - au în]elesurile prevãzutela art. 2 din Legea locuin]ei nr.114/1996, republicatã, cu modi-

ficãrile [i completãrile ulterioare; încazul locuin]elor situate în condo-minii, prin locuin]ã se în]elege atâtspa]iile aflate în proprietate exclu-sivã, cât [i cota-parte din copropri-etatea indivizã asupra spa]iilor [i aelementelor de construc]iicomune;b) dezastru natural - cutremure depãmânt, alunecãri de teren sauinunda]ii, ca fenomene naturale;c) tipuri de locuin]e:

- tip A - construc]ia cu structura derezisten]ã din beton armat, metalori lemn sau cu pere]i exteriori dinpiatrã, cãrãmidã arsã sau din oricealte materiale rezultate în urmaunui tratament termic [i/sau chimic;- tip B - construc]ia cu pere]i exte-riori din cãrãmidã nearsã sau dinorice alte materiale nesupuse unuitratament termic [i/sau chimic; d) poli]ã de asigurare împotrivadezastrelor naturale, denumitã încontinuare PAD - înscrisul ceatestã încheierea contractului deasigurare a locuin]ei, în temeiulcãruia asigurãtorul se obligã sãplãteascã asiguratului despãgu-birea totalã sau par]ialã pentruprejudiciile produse locuin]ei caurmare a producerii riscului asigu-rat, în condi]iile [i în limitele sta-bilite de prezenta lege [i, dupã caz,ale celorlalte clauze înscrise înpoliþã sau în contractul de asigu-rare;e) Pool de Asigurare împotrivaDezastrelor Naturale, denumit încontinuare PAID - societatea com-ercialã de asigurare-reasigurare,constituitã prin asociereasocietã]ilor de asigurare autorizatesã încheie asigurãri obligatorii pen-tru locuin]e, în conformitate cuprevederile prezentei legi, ale Legiinr. 32/2000 privind activitatea de

asigurare [i supravegherea asig-urãrilor, cu modificãrile [i com-pletãrile ulterioare, [i ale Legii nr.31/1990 privind societãþile com-erciale, republicatã, cu modificãrile[i completãrile ulterioare, precum[i ale normelor aprobate în apli-carea acestor legi; f) primã obliga-torie - suma de bani pe care oplãte[te proprietarul unei locuin]e,în calitatea sa de asigurat, oriîmputernicitul, contractantul saureprezentantul legal al acestuia, înscopul încheierii unei asigurãri delocuin]e, în condi]iile prezentei legi; g)sumã asiguratã obligatoriu - limitamaximã de despãgubire care poatefi acordatã de asigurãtor pentrudaunele provocate construc]iei, înfunc]ie de tipul locuin]ei, caurmare a producerii unui risc asig-urat, în condi]iile prezentei legi;h) asigurare de prim risc - pentru

orice daunã care a intervenit peparcursul valabilitã]ii unui contractde asigurare, cuantumul despãgu-birii se stabile[te la nivelul pagubeiefective, în limita sumei asigurate. Art. 3. - (1) Începând cu data lacare se împlinesc 90 de zile de ladata adoptãrii normelor de Comisiade Supraveghere a Asigurãriloremise în aplicarea prezentei legi,persoanele fizice [i juridice suntobligate sã î[i asigure împotrivadezastrelor naturale, în condi]iileprezentei legi, toate construc]iilecu destina]ia de locuin]ã, dinmediul urban sau rural, aflate înproprietatea acestora [i înregis-trate în eviden]ele organelor fis-cale. (2) Obliga]ia încheierii con-tractelor de asigurare a locuin]eloraflate în proprietatea statului sau aunitã]ilor administrativ-teritorialerevine persoanelor ori autoritã]ilordesemnate, în condi]iile legii, sã le

administreze.(3) În cazul în care o locuin]ã face

obiectul unui contract de leasingfinanciar, încheierea contractuluide asigurare este în sarcina loca-torului.(4) În cazul persoanelor fizice ben-eficiare de ajutor social, primaobligatorie se suportã din bugetelelocale, pe seama sumelor defal-cate din venituri ale bugetului destat.(5) În cazul construc]iilor cu desti-

na]ia de locuin]ã aflate în copropri-etate, se va încheia câte un con-tract de asigurare obligatorie pen-tru fiecare locuin]ã în parte. Înacest caz, prima de asigurare se vaplãti pe fiecare locuin]ã în parte.(6) Contractul de asigurare obliga-torie a locuin]elor se încheie numaicu asigurãtorii asocia]i în PAID [icare sunt autoriza]i sã încheie ast-fel de contracte, în condi]iile sta-bilite prin normele emise în apli-carea prezentei legi [i a Legii nr.32/2000, cu modificãrile [i com-pletãrile ulterioare, de Comisia deSupraveghere a Asigurãrilor, denu-mitã în continuare C.S.A.(7) Nu intrã sub inciden]a prezen-tei legi anexele, dependin]ele carenu sunt legat structural de clãdireaîn care este situatã locuin]a asigu-ratã, precum [i bunurile din interi-orul locuin]ei.Art. 4. - Elementele contractuale

[i condi]iile de asigurare cuprinseîn poli]a de asigurare, precum [icriteriile de autorizare a asigurãto-rilor sunt cele prevãzute la art. 7alin. (1) [i la art. 26 alin. (1), pre-cum [i cele stabilite prin normeemise prin ordin al pre[edinteluiC.S.A.

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu,

Primarul ora[ului R\cari

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

± ±

±±black

De interes cet\]enesc IUNIE 2010 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

±

~n data de 28.05.2010, la orele14:00, s-a desf\[urat [edin]aConsiliului local R\cari la care auparticipat 13 consilieri, absentifiind Alexandru Ion si Tudor Ion.Pre[edinte de [edin]\ a fost alesdomnul Gavril\ Valentin Proiectelede hot\râri au fost discutate ^ncadrul comisiilor de specialitate,dup\ care s-a trecut la discutarea ^nplen [i votarea lor.

1. Proiect de hot\râre privind aprobareaconcesion\rii suprafe]ei de 300 mp,situat\ ^n strada M. Popescu R\c\reanul,ora[ R\cari.Supus la vot, proiectul a fost adoptat cumajoritate, domnul consilier Dr\goiNicolae, ab]inându-se.2. Proiect de hot\râre privind aprobarea^ntocmirii raportului de evaluare pentrusuprafa]a de 300 mp situat\ ^n strada M.Popescu R\c\reanul, ^n vederea conce-sion\rii. Supus la vot, proiectul a fost adoptat cumajoritate, domnul consilier Dr\goiNicolae, ab]inându-se.3. Proiect de hot\râre privind aprobareaconcesion\rii suprafe]ei de 40 mp dincadrul bazei sportive a ora[ului R\cari.~n urma cererii adresate de domnul StanAlexandru Cristian, ^n calitate de reprezen-tant al SC. Sara Gardens SRL, de ^nchirierea unei suprafe]e de 40 mp aflat\ ^n incin-ta parc\rii stadionului ora[ului R\cari,pre[edintele de [edin]\ a supus la votcererea, fiind votat\ cu majoritate. Domnul Dr\goi Nicolae se ab]ine.4. Proiect de hot\râre privind aprobarea^ntocmirii Raportului de evaluare pentrusuprafa]a de 40 mp din cadrul Bazeisportive a ora[ului R\cari, ^n vederea con-cesion\rii.Domnul primar prezint\ raportul deevaluare, care se afl\ la dispozi]ia fiec\ruiconsilier ^n mapa de [edin]\, men]ionândc\ pre]ul este de 12,50 lei/mp/an, f\r\TVA, acesta fiind mai mare decât valoareade pia]\. Supus la vot, proiectul a fostadoptat cu majoritate de voturi, domnulDr\goi Nicolae ab]inându-se.5. Proiect de hot\râre privind trecerea dindomeniul public al ora[ului R\cari, ^ndomeniul privat al ora[ului R\cari a cl\dirii[i terenului aferent, situate ^n R\cari, stra-da Ana Ip\tescu, nr. 92, jude]ulDâmbovi]a.~n sus]inerea acestui proiect, domnulprimar aduce ^n motivare necesitateadepist\rii tuturor surselor de venituri, dat\fiind criza economic\ pe care o travers\mla nivel mondial [i care se reflect\ pân\ ^ncea mai mic\ structur\ administrativ-terito-rial\. De aceea, consider\ oportun\ob]inerea unor venituri din valorificareaunor bunuri imobile aflate ^n patrimoniulautorit\]ii locale, prin vânzare, fapt pentrucare propune aprobarea vânz\rii imobiluluisituat ^n strada Ana Ipatescu nr. 92,R\cari. Acest imobil a avut pân\ ^n anul 2005 des-tina]ie de sediu al autorit\]ii locale,Prim\rie [i Consiliu local, dat\ de la careaceasta se afl\ ^n stare de nefolosin]\,lucru care a dus [i duce ^n continuare ladegradarea sa. Imobilul este construit ^nperioada anilor 1910-1912, având ovechime de aproape 100 de ani, lucru ceconduce la faptul c\ o cl\dire cu o aseme-nea vechime [i aflat\ ^n stare de neuti-lizare, de aproape 5 ani, nu poate decât s\se degradeze ^ntr-un ritm foarte avansat [iastfel patrimoniul localit\]ii s\ mai sufereo diminuare valoric\.

De la alegerile locale din iunie 2008,autoritatea local\ a ini]iat mai multe^ncerc\ri de a da valoare acestei cl\diri, dea-i da o destina]ie care s\ poat\ duce lamen]inerea ei ^n patrimoniu. Toateac]iunile au fost ^ns\ f\r\ rezultat pozitiv,solicit\rile fiind numai de cump\rare [i dea ini]ia o investi]ie privat\, prin reamena-jarea acestei cl\diri.Având ^n vedere aceste aspecte, sepropune spre aprobare proiectul dehot\râre privind aprobarea vânz\rii imobilu-lui cl\dire [i teren aferent, identificate maisus, ce apar]in domeniului privat alora[ului R\cari, ^nscrise ^n inventarul patri-moniului CL, precum [i ^ntocmirea cadas-trului [i intabularea propriet\]ii ^n carteafunciar\ a ora[ului R\cari.Supus spre aprobare, proiectul a fostadoptat cu majoritate, domnul consilierDr\goi Nicolae, ab]inându-se.6. Proiect de hot\râre privind aprobareavânz\rii prin licita]ie public\ a cl\dirii [iterenului aferent, situate ^n ora[ul R\cari,strada Ana Ip\tescu nr. 92. Supus la vot, proiectul a fost adoptat cumajoritate [i o ab]inere: Domnul Dr\goiNicolae.7. Proiect de hot\râre privind aprobarearaportului de evaluare ^n vederea vânz\riiprin licita]ie public\ a cl\dirii [i terenuluiaferent, situate ^n ora[ul R\cari, stradaAna Ip\tescu nr 92.Analizând raportul de evaluare ^ntocmit deexpert evaluator [i care se afl\ ^n mapa de[edin]\ a fiec\rui consilier participant, sepropune aprobarea acestui raport deevaluare. Supus\ la vot, propunerea trececu majoritate de voturi, domnul Dr\goiNicolae se ab]ine. 8. Proiect de hot\râre privind aprobareaconcesionarii suprafe]ei de teren situat\ ^nstrada Ana Ipatescu nr 59, ora[ul R\cari,Dâmbovi]a. Ca urmare a cererii formulate de domnulRadu Ion, domiciliat ^n localitateaMavrodin, ora[ R\cari, pentru aprobareaconcesion\rii a 10 mp de teren dindomeniul public, pe strada Ana Ip\tescunr. 59, pentru a-i folosi ^n activit\]icomerciale, CL analizeaz\ posibilitateaaprob\rii cererii formulate. Supus la vot, acest proiect de hot\râre afost adopt\t ^n unanimitate. 9. Proiect de hot\râre privind aprobarearaportului de evaluare ^n vedereaconcesion\rii suprafe]ei de teren situat\ ^nstrada Ana Ip\tescu nr. 59, ora[ul R\cari,Dâmbovi]a.Dup\ consultarea raportului de evaluarecare a fost prezentat, ^n mapa de [edin]\,fiec\rui consilier ^n parte, se cere expri-marea votului. ~n urma acestuia, se con-stat\ unanimitate. 10. Proiect de hot\râre privind aprobareadesfiin]\rii unei construc]ii cu destina]ia decabin\ de portar, la Liceul Teoretic "IonGhica" R\cari, aflat\ ^n stare avansat\ dedegradare. Având ^n vedere faptul c\ la nivelul ora[uluiR\cari, urmeaz\ a se implementa proiectulprivind modernizarea infrastructurii -Extindere [i modernizare Liceul Teoretic"Ion Ghica" R\cari, investi]ie promovat\ deautoritatea local\ cu aproximativ un an ^nurm\, se constat\ c\ pentru amplasareaconstruc]iilor de extindere, pentru organi-zarea de [antier, precum [i pentru a ame-naja spa]iul conform proiectului, se impunea se lua unele m\suri dup\ cum urmeaz\: - desfiin]area cl\dirii cabin\-portar [i aanexei acesteia, amplasat\ pe domeniulpublic al ora[ului R\cari.- crearea frontului de lucru pentru

amplasarea celor necesare organiz\rii de[antier. Se solicit\ acordul Consiliului local^n vederea desfiin]\rii acestei construc]iianex\, din curtea liceului R\cari, con-structie amplasat\ par]ial pe suprafa]a ceva fi ocupat\ de aceast\ investi]ie. Supus\ aten]iei Consiliului local,propunerea este votat\ ^n unanimitate.11. Proiect de hot\râre privind aprobareadesfiin]\rii unei construc]ii cu destina]ia demagazie a {colii generale Ghergani, aflat\^n stare avansat\ de degradare. ~n curtea [colii generale Ghergani, se afl\ ocl\dire anex\ care a fost preluat\ de lasec]ia pediatrie a fostului spital R\cari,cl\dire care a avut anumite destina]ii ^ntimp, ^n func]ie de administratorii acesteia.Aceast\ cl\dire, cu destina]ia de magazie,se afl\ ^ntr-o stare avansat\ de degradare,repara]iile [i ^ntre]inerea ei presupunândcosturi foarte ridicate. Construc]ia esteinestetic\ [i reprezint\ un pericol pentrucopiii de la {coala Ghergani caredesf\[oar\ activit\]i educativ-sportive ^nzona ^nvecinat\ cu aceasta. Având ^nvedere cele prezentate, se propunedemolarea acestei cl\diri [i amenajareazonei din incinta cur]ii interioare, precum [iscoaterea din inventarul institu]iei. Supus\la vot, propunerea este adoptat\ ^nunanimitate. 12. Proiect de hot\râre privind man-datarea Asocia]iei de dezvoltare interco-munitar\ "Reabilitarea colect\rii, trans-portului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilorsolide ^n jude]ul Dâmbovi]a" cu privire lacompletarea regulamentului activit\]ilor desalubrizare ^n jude]ul Dâmbovi]a.Proiectul de hot\râre este supus aten]iei,analizat [i dup\ exprimarea votului esteadoptat ^n unanimitate. 13. Proiect de hot\râre privind man-datarea Asocia]iei de dezvoltare interco-munitar\ "Reabilitarea colect\rii, trans-portului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilorsolide ^n jude]ul Dâmbovi]a" cu privire lastabilirea "taxei de habitat".Proiectul de hot\râre este supus aten]iei,analizat [i dup\ exprimarea votului esteadoptat ^n unanimitate. 14. Proiect de hot\râre privindcompletarea inventarului bunurilor ceapar]in domeniului privat al ora[uluiR\cari, cu suprafa]a de 2580 mp terenintravilan, situat\ ^n ora[ul R\cari, locali-tatea St\ne[ti, jude]ul Dâmbovi]a.Având ^n vedere solicit\rile inaintate deMMFPS - Autoritatea Na]ional\ pentruProtec]ia familiei [i a Drepturilor Copilului,privind implementarea proiectului pentruobiectivul "Centru de ^ngrijire pentru copiiafla]i ^n situa]ii de risc din ora[ul R\cari,jude]ul Dâmbovi]a", propus prin subproiec-tul "Servicii comunitare de prevenire asepar\rii copilului de familia sa [i instruireapersonalului aferent", precum si studiul defezabilitate ^ntocmit prin punerea ladispozi]ie pentru realizarea acestei loca]ii asuprafe]ei de 2580 mp, teren intravilan,situat ^n localitatea St\ne[ti, se propunemodificarea HCL nr 27/19.03.2010,conform noii solu]ii alese pentru ^nfiin]areacentrului de zi. Se propune [i aprobareanoilor indicatori tehnico-economici aiacestui proiect. Deoarece documenta]iade finan]are ^ntocmit\ de c\tre autoritateaexecutiv\ a fost depus\ ^n termen [i a^ndeplinit condi]iile de conformitateadministrativ\ - mai pu]in cerin]ele privindcl\direa - se solicit\ aprobarea noilor indi-catori tehnico-economici propu[i, care s\asigure o eficient\ utilizare a finan]\riiob]inute ^n cadrul programului. Men]ion\mc\ toate detaliile privind ^ntocmirea noului

studiu de fezabilitate au fost realizateavând la baz\ propunerea de amplasare anoii cl\diri pe suprafa]a de 2850 mp.Supus la vot, proiectul a trecut cu una-nimitate de voturi. 15. Proiect de hot\râre privind trans-miterea ^n folosin]\ gratuit\ pe perioadaimplement\rii proiectului, a unei suprafe]ede 2580 mp teren intravilan, situat ^nlocalitatea St\ne[ti, ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovita, ^n vederea construirii uneicl\diri cu destina]ia centru de ^ngrijire pen-tru copiii afla]i ^n situa]ii de risc din ora[ulR\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Venind ^n ^ntâmpinarea realiz\riiprogramului MMFPS privind proiectul"Centru de ^ngrijire pentru copii afla]i ^nsitua]ii de risc din ora[ul R\cari", sepropune punerea la dispozi]ia MMFPS asuprafe]ei de 2580 mp, pentru realizareaunei construc]ii noi, care s\ corespund\standardelor identificate ^n program [irealizarea unui obiectiv care s\ asigure oeficient\ utilizare a finant\rii ob]inute ^ncadrul programului. Supus\ la votpropunerea este adoptat\ ^n unanimitate. 16. Proiect de hot\râre privind aprobareastudiului de fezabilitate [i a indicatorilortehnico-economici privind obiectivul"Centru de ^ngrijire pentru copii afla]i ^nsitua]ii de risc din ora[ul R\cari", propusprin subproiectul "Servicii comunitare deprevenire a separ\rii copilului de familia sa[i instruirea personalului aferent" . Supus la vot, proiectul de hot\râre estevotat ^n unanimitate.17. Proiect de hot\râre privind invalidaremandat consilier T\nase Mihai Cristian.Referitor la invalidarea mandatului de con-silier al domnului T\nase Mihai Cristian,Consiliul local, solicitat s\-[i exprime prinvot pozi]ia, se ab]ine ^n unanimitate. 18. Proiect de hot\râre privind invalidaremandat consilier Ni]\ Vasile.Referitor la invalidarea mandatului de con-silier al domnului Ni]\ Vasile, Consiliullocal, solicitat s\-[i exprime prin votpozi]ia, se ab]ine ^n unanimitate. 19. Proiect de hot\râre privind invalidaremandat consilier T\nase Vasile Mugurel.Referitor la invalidarea mandatului de con-silier al domnului T\nase Vasile Mugurel,Consiliul local, solicitat s\-[i exprime prinvot pozi]ia, se ab]ine ^n unanimitate. 20. Proiect de hot\râre privind instituireaunor restric]ii de circula]ie pe DC 43AR\cari-Ghimpa]i, pentru vehicule cu tonajpeste 7,5 tone; [i cu viteza maxim\ aautovehiculelor de 40 km/h (conform OG43/1997). Supus la vot, proiectul dehot\râre este aprobat ^n unanimitate. 21. Proiect de hot\râre privind acordul deintegrare ^n "Asocia]ia proprietarilor deteren R\cari - Con]e[ti" cu suprafe]ele dep\[une ce apar]in ora[ului R\cari [ilocalit\]ilor componente pentruadministrarea fondului de vân\toare R\cari- Con]e[ti. Supus la vot, proiectul esteadoptat ^n unanimitate. 22. Diverse. Domnii Andrei Gheorghe [iSandu Gabriel din partea PNL, participan]ila [edin]a Consiliului local, au prezentat ^nlu\rile de cuvânt motivarea partidului dincare fac parte, privind cererea de excluderea domnului T\nase Vasile Mugurel dincomponen]a Consiliului local. Lu\rile depozi]ie ale domnilor reprezentan]i ai PNL,nu au convins auditoriul. ~n continuare, au fost dezb\tute problemecurente ale vie]ii ^n comunitate.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

± ±

±±cyanmagentayellowblack

Actualitate IUNIE 2010 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari


Joi 03 iunie 2010, am par-ticipat la un evenimentistoric: Ora[ul R\cari a sem-nat primul contract definan]are prin POR pentruob]inerea de fonduri neram-bursabile Regio pentru infra-structura educa]ional\, prinAxa 3, DMI 3.4„Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea [i echipareainfrastructurii educa]ionalepreuniversitare, universitare[i a infrastructurii pentru for-mare profesionala continu\”.Unitatea Administrativ-Teritoriala Ora[ul R\cari vaprimi fonduri Regio pentruproiectul „Reabilitare,modernizare, extindere LiceuTeoretic Ion Ghica, ora[R\cari, judetul Dambovi]a”,^n valoare total\ de8.994.070,33 lei, din care:* valoarea eligibila neram-bursabila din FEDR:6.230.421,80 lei;* valoarea eligibilanerambursabila

din bugetul national:952.888,04 lei;* cofinantarea eligibila abeneficiarului: 146.598,16 lei.Proiectul, ce are o durata deimplementare de 17 luni, areca obiectiv general sprijinireaunei dezvolt\ri economice,sociale, durabile [i echilibrateteritorial, potrivit nevoilor [iresurselor specifice, cuaccent pe sprijinirea dez-volt\rii infrastructuriieduca]ionale. Prin atingereaacestui obiectiv, proiectul ^[ipropune s\ asigure accesulla educa]ie.Cu ajutorul fondurilor neram-bursabile, se vor asiguraspa]ii moderne dedesf\[urare a activit\]iloreduca]ionale, precum [i acelor de recreere, ceea ce vaatrage dup\ sine sporireainteresului pentru procesulde ^nv\]\mânt. Activitatile ce se vor imple-menta ^n cadrul proiectuluivizeaz\ reabilitarea [i

modernizarea liceuluiteoretic, extinderea con-struc]iei existente, ame-najarea bazei sportive,achizi]ionarea de echipa-mente de laborator,echipamente IT etc.La întâlnirea de la Liceulde muzic\, au participatmul]i elevi, directori de[coli, dl Prefect IancuCaracota, dl pre[edinte alConsiliului Jude]eanDâmbovi]a, FlorinAurelian Popescu, domniiprimari ai municipiuluiTârgovi[te, primarulora[ului R\cari, MariusCarave]eanu.Bineîn]eles c\ cea mai a[tep-tat\ personalitate a fostdoamna ministru ElenaUdrea. Dup\ o alocu]iune adomnului pre[edinte FlorinPopescu, asisten]a a urm\ritcu interes cuvântul doamneiministru. Apari]ia de o ele-

gant\, discret\,modest\, claritatea

expunerii [i mai ales "priza" lasal\ au fost aspecte remar-cate imediat.La eveniment au participat [isalaria]i ai Prim\riei ora[uluiR\cari, reprezentan]i ai pre-sei locale, care s-au întrecutîn a surprinde imagini [ireac]ii de la eveniment.La ie[irea din sal\, doamnaministru s-a ar\tat interesat\de Ziarul Prim\riei R\cari

astfel c\ i-am înmânat unexemplar pentru care ne-apromis c\-l va lectura înma[in\, în drumul sprePite[ti. Astfel ziarul Prim\rieiora[ului R\cari, periodic localajuns la num\rul 23, estecitit [i cunoscut pân\ înGuvernul României. Suntemmul]umi]i de munca noastr\.

Redac]ia

Aspecte de la semnarea documentelor Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

Doamna ministru, Elena Udrea primind un exemplar din Ziarul Prim\riei R\cari

Realitatea ^n imagini IUNIE 2010 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari



Aglomera]ia de plante [i arbu[ti dimpreun\ cu salcami [izarz\ri a sufocat gardul, [an]ul [i poteca. ~ncercând s\

arunc\m o privire ^n curte, ne-am lovit de o mas\ compact\de b\l\rii, cât casa, pe sub care mi[una or\t\niile, un peri-col pentru vecini. Libertatea ^n]eleas\ ca nevoia de vrai[te.

Pe strada G\rii, ^n fa]a gospod\riei dl Miric\ Ionb\l\riile cresc ^n voie..., cât despre [an] ce s\ mai

vorbim, lipse[te cu des\vâr[ire!

Domeniul public, din fa]a Ocolului silvic Ghergani, adevenit model pentru ceilal]i proprietari din localitate.Aspectul ^ngrijit atrage privirea c\l\torului ^n mod pl\cut.

La gospod\ria dl Miric\ Marin, ^n ceea ce prive[tegospod\rirea domeniului public este nevoie capode]ul s\ fie desfundat [i [an]ul adâncit. StradaGarii, Ghergani

Felicit\m pe doamna Mistodie Elena care a con-tinuat s\ fie un model pentru ceilal]i gospodari dinlocalitate dup\ ce a primit diploma de merit. StradaGarii, Ghergani.

Invit\m pe dl Mirica Marin s\-[i ridice pietri[ul din[an], dup\ care s\-l adânceasc\ [i s\ u[urezescurgerea apei pluviale pe sub podul amenajat.

La proprietatea dnei Ion Elena se impune gr\birealucr\rilor de tundere a ierbii [i cur\]are a [an]uluicu atât mai mult cu cât se afl\ pe DN71 - Ghergani

La dl Puntaru Florin aspectul ne^ngrijit al spa]iuluide intrare ^n curte impune gr\birea lucr\rilor deeliminare a buruienilor [i cur\]area [an]ului. Strada Ion Ghica, Ghergani.

De mult nu am mai trecut mana de gospodar peaici: trotuarul este intelenit, santul este acoperit iarburuienile s-au ^nde[it... La dna St\nescuAlexandra, str. Ion Ghica, Ghergani.

Nu ne explicam cum de a capatat o astfel de con-figuratie aceasta zona, cu atat mai mult cu cat aicilocuieste un stilist, care iubeste frumosul. (BranciuMihaela, Ion Ghica nr.57, Ghergani)

Imaginea v\ prezint\ pe doamna Postelnicescu Gheorghi]a,strada Ion Ghica, num\rul 61, Ghergani, care [i-a f\cut unobicei din a cur\]i spa]iul din fa]a gospod\riei cât mai des.Succes!

Pe strada Unirii, Ghergani, ne atrage aten]ia preocu-parea domnului T\nase Marin, de a avea [an]ul^ngrijit, iarba proasp\t cosit\ [i pode]ul desfundat.Felicit\ri!

Realitatea ^n imagini IUNIE 2010 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

±± ±

Construc]ia s-a terminat, me[terii au plecat, ceface]i cu gramada de pietri[ de care se impiedic\oamenii , dl Dobre Marian? Strada Ion Ghica,Ghergani.

Invit\m pe dl Iorgulescu Ion, strada Ion Ghica s\ igienizeze por]iunea din fa]a gospod\riei sale ^ntrucât^l [tim un om gospodar [i cu dragoste de frumos.

Aspectele prezentate apar]in domeniului public dinfa]a propriet\]ii doamnei Andrei Elena [i se impunet\ierea buruienilor, igenizarea ^ntregii zone. StradaIon Ghica, Ghergani

Invit\m proprietarul acestor dou\ gr\mezi de nisip [i pietri[ s\ le ridice grabnic, altfel ii preg\tim o surpriz\! Strada Oraca, Ghergani.

Frumoas\ gospod\rie a dl Dan Dumitru, e pe o ^ntindere mare , dar nu trebuie neglijat nici spa]iul din fa]acur]ii care seaman\ a jungl\. De[i credem c\ trebuie o echip\ format\ din drujba[i, cosa[i, f\pta[i care curâvn\ s\ cheleasc\ locul, s\ sape [an]ul care nu a fost niciodat\ croit. (Strada Oraca, Ghergani).

La proprietatea numi]ilor Burcus Maria, Pardalian,Gabriela etc. etc. gunoaiele ]in loc de gard, [an]uleste doar o amintire iar proprietarii a[teapta vre-muri mai bune! Strada Unirii, Ghergani

Obiceiul de a da foc resturilor vegetale, gunoaieloreste pedepsit de lege, drept care v\ invit\m s\^ncheia]i Declara]ia de impunere pentru taxa desalubrizare. (Strada Unirii, Ghergani).

Treaba neterminata este datorie curata! A[a c\,domnule P\unescu Dumitru ar fi cazul s\ ^ncheia]ilucrarea m\car pe domeniul public. Vom reveni!Strada Unirii, Ghergani.

Ordonanta 8/2008 si HG 21/2002 pedepsesc cuamend\ ocuparea domeniului cu materiale de con-structii. Va rugam s\ le ridicati. (SimulescuNiculae), strada Ion Ghica Ghergani

~n dreptul propriet\]ii dl Covrig Ion asteapta cuner\bdare s\ fie folosit\ la construc]ii o gramad\de nisip. Gr\mada are r\bdare, noi NU! Strada IonGhica, Ghergani

Invit\m mo[tenitorii dl Vl\doianu Victor s\ ^[i^ndeplineasc\ ^ndatoririle de cet\]eni ai acestelocalit\]i, prin cur\]irea spa]iului verde [i a [an]ului.Strada Ion Ghica, Ghergani

Publicitate IUNIE 2010 pagina 7

Asigurarea locuin]ei ^mpotriva dezastrelor naturale devine obligatorieprin legea 260/2008 pentru cele peste 8 milioane de imobile din România

Ce este asigurarea de locuin]\ obligatorie?

Este o asigurare imobiliara standard, debaza, impotriva dezastrelor naturale.Poli]a de asigurare acoper\ pagubele provo-cate de unul dintre urm\toarele trei eveni-mente: inunda]ii, alunec\ri de teren [icutremure.

Asigur\rile obligatorii sunt standard. ~nfunc]ie de materialele din care sunt construite,imobilele sunt ^mp\r]ite ^n dou\ tipuri: imobilede tip A [i imobile de tip B.

Imobilele de tip A sunt construc]ii cu struc-tur\ de rezisten]\ din beton armat, metal orilemn sau cu pere]i exteriori din piatr\,caramid\ ars\ sau din orice alte materialerezultate ^n urma unui tratament termic [i/sauchimic.

Imobilele de tip B sunt construc]ii cu pere]iexteriori din c\r\mid\ nears\ sau din orice altemateriale nesupuse unui tratament termic[i/sau chimic.

Nu se poate alege un tip de asigurare saualtul. ~n func]ie de tipul locuin]ei este obligato-

rie ^ncheierea poli]ei de asigurare aferent\.Persoanele care sunt proprietarele mai multorimobile trebuie s\ ^ncheie câte o poli]\ deasigurare pentru fiecare imobil ^n parte.

Indiferent de valoarea imobilului, suma asig-urat\ este de 20.000 EURO pentru imobilelede tip A, [i respectiv 10.000 EURO pentru celede tip B.

~n completare se recomand\ o asigurare delocuin]\ facultativ\ pentru ca ^ntreaga valoarea imobilului s\ fie acoperit\.

Rolul [i necesitatea asigur\rii de locuin]\^mpotriva dezastrelor naturaleCalamit\]ile naturale precum inunda]iile,alunec\rile de teren sau cutremurele pun ^npericol agoniseala de o via]\ a multor oameni.Acestea pot distruge complet o locuin]\, unsat sau o regiune a ]\rii.~n cazul producerii unui dezastru natural, stat-ul nu dispune de fondurile necesare pentrurefacerea ^n totalitate a bunurilor distruse.Aceasta reform\ este o m\sur\ social\ careare rolul de a oferi o protec]ie minim\ propri-etarilor de locuin]e din mediul rural [i urban.Datorit\ anomaliilor climatice [i pagubelor

provocate de inunda]ii, alunec\ri de teren [icutremure naturale care au avut loc ^n ultimultimp este de la sine ^n]eleas\ necesitatea uneiasigur\ri impotriva dezastrelor naturale.Producerea unui seism, precum cel din anul1977, ar genera pagube estimate la peste 14miliarde EURO.Acest sistem de protec]ie social\ este aplicatdeja ^n alte 7 ]\ri europene: Danemarca,Olanda, Fran]a, Belgia, Elve]ia, Norvegia [iSpania.Cât cost\ asigurarea obligatorie?Asigurarea obligatorie va costa 20 EURO/anpentru imobilele de tip A [i 10 EURO/an pen-

tru imobilele de tip B.Persoane scutite: persoanele care beneficiaz\de ajutor social vor fi scutite de plata primeide asigurare [i prim\ria de care apar]in vasuporta costul asigur\rii.Sanc]iuni:Aceasta asigurare va fi obligatorie, iar cine nu^[i asigur\ locuin]a ^mpotriva dezastrelor nat-urale va fi sanc]ionat cu o amend\ cuprins\^ntre 100 si 500 RON.

Pentru rela]ii suplimentare adresa]i-v\ la telefoanele:

0245658611; 0740044264

Actualitatea ^n imagini IUNIE 2010 pagina 8



Drumul 711 A Mavrodin -Colacu, a ie[it din iarn\ cam[ifonat, datorit\ calit\]ii slabea execu]iei asfaltului, dar [i ama[inilor care au circulat peaici, f\r\ a respecta normele

de tonaj [i vitez\ admise.Lucr\rile executate de

prim\rie, urm\resc s\ ^l fac\mai trainic [i mai de durat\.

Prim\ria ora[ului R\cari estepermanent preocupat\ de

aspectul str\zilor, de igienizarea lor. Vegeta]ia cres-cut\ din abunden]\ datorit\

ploilor a solicitat zilnicpersonalul serviciului adminis-trativ [i la astfel de activit\]i.

Invit\m concet\]enii s\ ne ajutepentru a da un aspect civilizat domeniului public prin t\iereaburuienilor ori de câte ori este

nevoie, din fa]a propriei gospod\rii.

Pe izlazul din St\ne[ti fânul adat ^n copt [i a fost

produc]ie mare anul acesta.Cu ajutorul prim\riei, acestaa fost cosit la timp [i d\ruit

oamenilor, cresc\tori deanimale, care au primit cu

bucurie aceast\ini]iativ\. Orice mân\ de

ajutor e binevenit\!

Pe râul Colentina, ^n zonalocalit\]ii B\l\ne[ti, Prim\riaora[ului R\cari a amenajat o

punte trainic\ pentru traversarec\tre izlaz. “Nu vom mai trececu vitele prin apa pân\ la brâu,indiferent de condi]iile meteo” -

ne-a spus o localnic\ foartemul]umit\ de aceast\ realizare.Zona merit\ vizitat\ pentru fru-

muse]ile naturale pe care leofer\. Frumosul nu trebuie

c\utat ^n alt\ parte, el este aici,lâng\ noi!

Drumul deexploatare din

prelungirea str\ziiHele[teului a fost

netezit [i tasatpentru a deveni

practicabil ^norice condi]ii.

Accesul ma[inilor[i atelajelor se va

face mai u[or.

Actualitatea ^n imagini IUNIE 2010 pagina 9



~n 14 iunie a.c, s-adeschis cabinetul

medical de laGhimpa]i. Localniciiau solicitat ^nc\ din

prima zi, consulta]ii [isfaturi. Re]etele

eliberate vor fi ono-rate ^n aceea[i

incint\, la punctulfarmaceutic. Succes!

Construc]ia S\lii desport a avansatfiind ^n grafic, ^nceea ce prive[te

stadiul lucr\rilor. La1 septembrie

2010, odat\ cu^nceputul noului an[colar, tinerii se vorbucura de un spa]iu

generos pentrupracticareasportului.

Lucr\rile pentru izola]ie termic\ la

{coala Colacuavanseaz\ rapid.

Reabilitarea termic\va duce la sporirea

confortului ^n aceast\ institu]ie de

^nv\]\mânt [i laeconomii la factura

de gaze. Omulgospodar face varasanie [i iarna car!

~n zona de ^ntâlnirea localit\]ilorMavrodin cu

G\m\ne[ti, a fostamenajat un frumos

stadion cu gazon^ns\mân]at ^nc\ dintoamn\. Acum aces-

ta a fost tuns [iterenul marcat,

a[teptând echipelede sportivi s\ se

^nfrunte!

Parohia Ghergani, ac\p\tat o nou\

^nf\]i[are. Prim\riaora[ului R\cari a

amenajat spa]iul dela intrarea ^n

parohie, cu pavele[i betonarea uneipor]iuni pentruparcare, fiind

amplasat\ [i ob\ncu]\ pentruc\l\torul obosit.

Lucr\rile de subtravers\ri ^n zona

localit\]ii Ghergani, con-tinu\. De asemenea,

continu\ [i lucr\rile deamenajare a str\zilor

prin pietruire, nivelare [itasare. De asemeneacontinu\ lucr\rile deamenajare a spa]iilorverzi prin cur\]irea [inivelarea terenului

Ghergani (aspecte dinstrada Unirii).

± ±

± ±

Mediul de afaceri IUNIE 2010 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

MINISTERUL ECONOMIEI, COMER}ULUI {I MEDIULUI DE AFACERI Agen]ia pentru Implementarea Proiectelor [i Programelor pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te

De cele mai multe ori ^n rela]iilecu oamenii, ace[tia spun ca“a[teapt\ s\ se schimbe ceva”.Cineva mi-a spus foarte frumos c\“a[teapt\ pe cineva ca s\ î deadrumul la via]\”. A[tept\m s\ se^ntâmple ceva ^n via]a noastr\,a[tept\m persoana potrivit\,a[tept\m s\ apar\ acea [ans\ ^ncariera pe care ne-o dorim,a[tept\m mereu. Ce a[tept\m defapt este ca o persoan\ s\ ne deavoie s\ tr\im, s\ ne confirme c\suntem pe drumul cel bun, defapt…ne dorim ca ei s\ ne deacuraj s\ fim noi. Ce absurd?! Cumpoate cineva din exterior s\ ^]ispun\ }IE cine e[ti, ce trebuie s\faci, cineva care s\ ^]i spun\ cevia]\ s\ tr\ie[ti TU? Cine mai e[titu atunci când a[tep]i ca al]ii s\ ^]ir\spund\ la o ^ntrebare care ^]ieste ]ie adresat\? M\ ^ntrebam^ntr-o zi dac\ a[teptarea nu^nseamn\ de fapt s\ ai r\bdare,s\ a[tep]i momentul potrivit? Nu,a[teptarea ^nseamn\ s\ stai cumâinile ^ncruci[ate, s\ stai pasiv,s\ ^]i pice “ceva din cer”, “s\ seschimbe al]ii”. S\ ai r\bdare, ^nschimb, ^nseamn\ s\ ac]ionezi [is\ vezi ce se ^ntâmpl\, s\ ^nv]i dingre[eli, s\ fii atent la ceea cesim]i [i s\ mergi ^nainte pe drumult\u. Atunci când a[tep]i, când staipasiv, con[tientizeaz\ c\ nu facidecât s\ ^]i amâni via]a, nu facidecât s\ ui]i de tine. E momentuls\ ac]ionezi, s\ te descoperi:d\-]i drumul [i las\-te surprins dece are via]a s\ ^]i ofere.Octavian Paler a scris superb “Aa[tepta a[teptarea”:“Mai târziu am revenit la gândulc\ via]a ^ns\[i e o stare de tranzit^ntre na[tere [i moarte…un peronunde te zba]i s\ ocupi un loc^ntr-un tren…e[ti fericit c\ ai prinsun loc la clasa I sau la fereastr\…altul e nec\jit c\ a r\mas ^npicioare pe culoar… al]ii nureu[esc s\ se prind\ nici de sc\ri,r\mân pe peron s\ a[tepteurm\torul tren…{i fiecare ui]\, poate, un singurlucru… c\ trenurile astea nu ducnic\ieri… cel care a ocupat un locla fereastr\ este, f\r\ s\ [tie, egalcu cel care st\ ^n picioare peculoar [i cu cel care vine abia cuurm\torul tren…~n cele din urm\ se vor ^ntâlni to]iundeva, ^ntr-un de[ert, unde chiar[inele se transform\ ^n nisip… ~nloc s\ se uite ^n jur, oamenii se^mbulzesc, se calc\ ^n picioare, ^[idau ghionturi… ~ncercam s\ m\conving, probabil, c\ n-aveammotive s\ m\ plâng. Cel pu]in ^n gara noastr\, ^miziceam, avem avantajul de avedea via]a ^n stare pur\, destinulnu ne am\ge[te, nu ne sile[te s\ne zbatem, ne las\ s\ ne instal\m^n starea de tranzit [i s-o tr\im câtmai lini[ti]i, [tiind c\ ea e totul.Dar vine o zi când prive[ti peronulgol, trambele de praf pe care leridic\ vântul [i nu mai po]i alungagândul c\ te joci cu vorbele, c\ nuse poate tr\i astfel, c\ pustiuleste chiar mai r\u decât frica sau,dac\ vre]i, o altfel de fric\…

Descoperi ceea ce [tiai de la^nceput, c\ a[teptarea are valoarecât\ vreme a[tep]i s\ se ^ntâmpleceva, cât\ vreme ^]i po]i ^nchipuic\ se va ^ntâmpla ceva, chiardac\ nu se va ^ntâmpla nimic.Altfel, a[teptarea devine un timpgol. A a[tepta a[teptarea? Ar fiabsurd. A[a ceva nu exist\. Aa[tepta a[teptarea e moarte.'' -Octavian Paler, Via]a pe unperon.A[adar a[teptarea ^nseamn\“moartea” dorin]ei tale, ^ngro-parea ei [i atunci e important s\ne punem urm\toarea ^ntrebare:De ce ]i-e fric\? De ce preferi s\a[tep]i ^n loc s\ ac]ionezi?Oportunit\]ile ]i le creezi prinac]iune [i nu a[teptând. Aflândr\spunsul la ^ntrebarea de maisus cu siguran]\ vei reu[i s\ ^]i daidrumul la via]\, TU, nu altcineva.,, Cei care renun]\ la liberatea lorpentru a ob]ine o siguran]\ tem-porar\, nu merit\ nici libertatea,nici siguran]a.'' - BenjaminFranklin.De[i citatul de mai sus se refer\la o situa]ie din domeniul politic,el poate fi interpretat [i din punctde vedere financiar, iar puterea luieste evident\ ^n ziua de azi. Dac\ad\ug\m cuvântului “libertate”atributul “financiar” ob]inem“libertate financiar\”, care poatefi definit\ a fi situa]ia ^n care po]ilua orice decizie ^n via]a ta f\r\ afi limitat de factorul financiar. Cualte cuvinte, ai suficien]i bani^ncât s\ faci ceea ce dore[ti.Pentru ca e nepotrivit s\ distrugiceva f\r\ s\ pui altceva ^n loc, voi^mp\rt\[i viziunea pe care o amlegat\ de un alt fel de educa]iefinanciar\ care s\ nu semene aeduca]ie, dar s\ fie. Am plecat dela constatarea general acceptat\c\ educa]ia financiar\ nu arenimic atractiv. Mai mult decâtatât, e arid\ [i plictisitoare. Eadev\rat, educa]ia de finan]e per-sonale trebuie ^nceput\ devreme.Sunt speciali[ti care cred c\ eatrebuie declan[at\ din momentul^n care copilul [tie s\ numere.Sunt de acord, dar subliniez c\educa]ia financiar\ trebuie inten-sificat\ la adolescen]\. Câtprive[te adolescen]a, majoritateaobservatorilor sunt de acord c\adolescen]ilor le place sexul, dis-trac]iile [i provoc\rile. Personal,nu vad cum ai putea implica sexul^n educa]ia financiar\, altfel decâts\ ara]i unui tân\r adolescent c\dac\ ai bani, fetele sunt mai ^ncli-nate s\ ^]i dea aten]ie. Câtprive[te distrac]ia [i provoc\rile,lucrurile stau total altfel. Acesteapot deveni alia]i “de n\dejde” ^n^ncercarea de a “face loc” ^nmintea adolescentului pentru unsubiect cum sunt finan]ele per-sonale.Adolescen]a este vârstaprovoc\rilor ^n care descoperivia]a, realitatea [i limitele tale.Este vârsta ^n care crezi c\ po]i s\mu]i mun]ii din loc, ^n care e[ticonvins c\ totul e posibil. Dinp\cate pierdem aceste senti-mente cu timpul, bombarda]i de

negativismul p\rin]ilor ^n special [ial adul]ilor ^n general, timora]i dee[ecurile inevitabile pe care ni lescoate ^n fa]\ via]a. Adolescen]iivor s\-[i cunoasc\ limitele [i s\ ledep\[easc\. Aici se afla explica]iapentru care aceast\ vârst\ estecea ^n care se ^ncearc\ sporturileextreme, ^n care teribilismul este^n floare, ^n care adolescentulvrea s\ ias\ “^n fa]\” cu oricepre]. El dore[te s\ experimenteze[i este gata oricând s\ r\spund\la provoc\ri. Mai ales a[a zisaGenera]ie Y, cea n\scut\ dup\1982, se ^ncadreaz\ ^n acest tiparpsihologic. O asemenea caracter-istic\ de personalitate face inutil\orice metod\ de ^nv\]are clasic\.Nici nu m\ mir\ faptul c\ ^n ultimii10-15 ani profesorii nu mai facfa]\ n\stru[niciilor pe careGenera]ia Y le “ofer\ pe tav\”.Tinerii arat\ o larg\ palet\ decomportamente, de la nelini[tea[i forfota din ore, la partidele destreaptease f\cute pe catedr\,filmate [i puse pe YouTube. ,,Orice problem\ poate deveni ooportunitate' '-acest citat esteunul din favoritele mele. ~n loc s\^ncerc\m s\ suprim\m acestetipuri de comportamente la tineri,ar fi mai potrivit s\ le folosim ^nscop educativ, s\ lu\m energiafantastic\ pe care tinerii o au [idoresc s\ [i-o consume [i s-otransform\m ^n ceva creativ. Una dintre cele mai eficientemodalit\ti de a ^nv\]a este s\ faci- ac]iunea. Jocul de rol este bineprimit [i poate constitui o metod\eficient\ de achizitionare acuno[tin]elor. De exemplu, cur-santul este invitat s\ fie unul din-tre membrii familiei care lucreaz\pentru un salariu, având ^n^ntre]inere doi copii. El prime[te osum\ de bani, o list\ de cheltuielilunare obligatorii [i o list\ decheltuieli op]ionale [i va trebuis\-[i fac\ un buget. Jocurilevirtuale electronice sunt extremde eficiente pentru a achizi]ionaexperien]\ ^ntr-un anumit dome-niu). sau joc de rol online cufoarte mul]i juc\tori) poate aveaurm\toarele variante: e[ti anga-jat, liber profesionist, patron sauinvestitor. Scopul jocului este s\câ[tigi câ]i mai mul]i bani, ^n rolult\u. Jocul are baza pe internet, lael putând participa zeci, sute sauchiar mii de cursan]i care s\ inter-ac]ioneze ^ntr-un mediu economicvirtual. Capacitatea de a face banieste recompensat\ prin trecereala un alt nivel. De exemplu, dinmuncitor necalificat po]i ajungemuncitor calificat, apoiconduc\tor de echip\, apoisupraveghetor, ceea ce implic\ unsalariu mai mare. Trecerea la unnou nivel poate func]iona casistem de evaluare acuno[tin]elor, ^n loc de noteleprimite ^n mod obi[nuit. Joculpoate fi jucat ^n [coal\, apoiacas\, ^n timpul dedicat “studiu-lui individual”. Exist\ filme extremde interesante, atât artistice cât [idocumentare, care pot fi vizionatede c\tre elevi ^n timpul liber.

Aceast\ nou\ modalitate de apro-fundare a cuno[tin]elor este multmai u[or de asimilat. Toate ideileprezentate mai sus sunt necon-ven]ionale [i par s\ fie desprinsemai mult din experimente decâtdin modele. Pe de alt\ parte, credcu t\rie c\ doar o abordare inge-nioas\ [i curajoas\, a unui nousistem educa]ional, adaptat par-ticularit\]ii tân\rului de azi, poatecre[te interesul pentru finan]elepersonale [i poate insera un bagajminim de cuno[tin]e care maideparte s\ trezeasc\ interesultân\rului pentru a se dezvolta^ntr-o anumit\ direc]ie sau ^n alta.Acest gen de educa]ie nuurm\re[te s\ produc\ doarpatroni [i investitori, ci î face petineri s\ se implice ^n a juca toaterolurile, inclusiv cele de investitorsau patron, nu numai cele deangajat [i liber profesionist.Numai a[a ei vor putea s\ aleag\^n mod con[tient [i s\ fac\ banii^ntr-un mod care se potrive[te cupersonalitatea lor. De asemenea,punând cursan]ii ^n situa]ii extremde asem\n\toare cu cele reale(prin jocurile de rol [i jocurilemulti-player) ei vor putea s\^n]eleag\ c\ banii se cheltuie multmai u[or decât se fac, nivelulcheltuielilor (dorin]elor) nu va finiciodat\ egal cu nivelul veniturilor[i c\ gestionarea banilor trebuies\ se realizeze con[tient, conformunui plan, pentru c\ altfel con-secin]ele pot fi dezastruoase, atâtpe termen scurt cât mai ales petermen lung.Foarte mul]i români, dintre cei cuini]iativ\, dintre cei motiva]i spresucces, opteaz\ pentru antre-prenoriat. Aceast\ glisare spreantreprenoriat pentru c\, a fiantreprenor este o meseriedeosebit de grea [i riscant\ (dinpunct de vedere financiar), chiar[i pe timpuri de cre[tereeconomic\. ~]i trebuie abilit\]ideosebite, o motiva]ie extrem\ [io ^nc\p\]ânare de fier pentru aporni o afacere de la zero [i a oridica spre profit.Ca atare, ^n asemenea vremuricaracterizate prin nesiguran]\economic\, a fi antreprenor esteun “sport extrem”. Ace[ti oamenistau departe de ochii presei,]intesc prin munc\ la prosperitate.Ei trudesc ^ntr-un anonimatnemeritat, departe de aplauzelescenei. O parte dintre ei vor e[ua,al]ii vor reu[i s\ pun\ pe picioarefirme care se vor descurcaonorabil pe pia]\. Câ]iva vordeveni patronii hiturilor debusiness de mâine [i vor ajungecunoscu]i, ^n aten]ia presei,atunci când e prea târziu [i când,probabil, nu î mai ajut\ cu nimic.Chiar dac\ acum ei trudesc ^nanonimat, merit\ toat\ admira]ianoastr\ pentru c\ sunt exemplulviu al omului care nu se teme denimic atunci când ^[i urm\re[tevisul. Trebuie s\ ^nv\]\m de la ei,s\ ne inspir\m din curajul lor [i s\privim faptele lor ca o lec]ieatunci când lucrurile ni se parprea greu de f\cut. Va urma!

,, Cei care renunta la liberatea lor pentru a obtine o siguranta temporara, nu merita nici libertatea, nici siguranta.'' - Benjamin Franklin

Adrian Carave]eanuDirector coordonator OTIMMC Tîrgovi[te

LOCURI DE MUNC|VACANTE LA DATADE 15.06.2010

Studii: Liceu de specialitate- SC IMM SRL - Târgovi[te, Str: TudorVladimirescu, nr: 98, bl:,ap:,Tel:0762262068 -BUCATAR- ASOCIATIA - COPIII VIITORUL NOS-TRU , Pitesti, Str: GRIVITEI, nr:, bl:3-5,ap:14, Tel:0248/216706 - GESTIONAR DEPOZIT- SC BIASIMI SRL -Doicesti, Str: BAR-BATESTI, nr:203 - VINZATOR- ESTETIC MONA LISA - Tirgoviste,Str:Col. Stan Zatreanu, nr:15,Tel:0245/615940 - VINZATOR- SC BIOTERRA TARGOVISTE -Tirgoviste, Str: STANCU ION,nr:37, bl:, ap:43, Tel:0245210342 -VINZATOR LA DOMICILIULCLIENTULUI PE BAZA DE COMANDA- SC PUBLIC BET SRL - Bucuresti Sector 2, Str:TEIUL DOAMNEI, nr:89, Tel:0731580103 -LUCRATOR COMERCIAL

Studii: Scoala generala- EUROGUARD SRL - Tirgoviste,Str:Domneasca, nr:155 - AGENTSECURITATE- SC SHAKE SRL - Tirgoviste, Str: SOLNAE ION, nr:, bl:58d, ap:8,Tel:0764213222 - CALCATOREASALENJERIECABINET CONTABILITATR - Gaesti,Str:Nicolae Titulescu, nr:157A -MUNC.NECAL.LAAMB.PROD.SOLIDE SI SEMI-SOLIDE- SC YIANTEX - Tirgoviste, Str:Garii,nr:6, Tel:0245/220225 - MUNCI-TOR NECALIFICAT IN INDUSTRIA CONFECTIILOR

Studii: Scoala postliceala- PECEF TEHNICA - Ploiesti, Str: TOMACARAGIU, nr:2-4:Tel:0245594815 -TEHNICIAN PROTEZIST-ORTEZIST

Studii: Scoala profesionala- SC SHAKE SRL - Tirgoviste, Str: SOLNAE ION, nr:, bl:58d, ap:8,Tel:0764213222 - CROITOR-CON-FECTIONER IMBRACAMINTE,DUPA COMANDA- SOCERAM SUCURSALA DOICESTI-PROD.CERAMICE - Doicesti, Str:ALEEA SINAIA, nr:124:Tel:0245/227320 - LACATUSMECANIC- ELECTRA IMPEX SRL - Gaesti,Str:01.Dec, nr:36 - LACATUSMECANIC- SC BIOTERRA TARGOVISTE2009 SRL - Tirgoviste, Str: STANCUION, nr:37, bl: Tel:0245 210342 -SOFER DE AUTOTURISME SICAMIONETE- SC CIUPERCA SRL - Corbii Mari,Str:Corbii Mari, nr:1,Tel:0245716347 - SOFER AUTO-CAMION/MASINA DE MARE TONAJ- SC NIMET SRL - Comisani, Str:LAZURI: Tel:0245 263264 - STRUN-GAR LA MASINI ORIZONTALE- SIPP SECURITY UNIT GRUPSRL -Bucuresti, Str: INTR.1 MAI,nr:3, bl:, ap:, Tel:0212331542 -AGENT DE SECURITATE INCINTE(MAGAZIN, HOTEL INTRE-PRINDERE ETC.)

INFORMA}II UTILE IUNIE 2010 pagina 11Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

black

Afl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\ - R\cari

TRAFICUL DE PERSOANE

BOLILE TOMATELORAnul 2010 se pare ca va fi un an destul

de capricios în multe domenii, iar îndomeniul plantelor horticole va excela înatacurile bolilor specifice diverselor culturihorticole.

Dintre culturile horticole, tomatele aufoarte mult de suferit, prin multitudineade boli care au avut condi]ii propice pen-tru cre[tere [i dezvoltare. Ele se mani-fest\ atât în solar cât [i în câmp.

Astfel principalele boli ale tomatelorsunt:1. F|INAREA. Atacul se manifest\ în [olarii. Simptome: Pe frunze apar pete circularede culoare alb\ cu aspect prafos care sem\resc [i conflueaz\, capat\ formeneregulate [i acoper\ par]ial sau totalfrunza, care apoi se îng\lbene[te [i seusuc\. Se recomand\ Systhane 12 ec0.05%, Afugan – 0,005%, Tilt – 0.02%,Shavit – 0.05%2. PATAREA BRUNA A FRUNZELOR,SAU AUTERNARIOZA.Boala se manifest\ frecvent în culturilede tomate din solarii [i câmp unde poateproduce pagube importante.Simptome: plantele sunt atacate în toatefazele de dezvoltare. În r\sadni]e semanifest\ prin pete alungite neregulate,brun închis, care cuprind partea bazal\ atulpinii de jur împrejur, simptom caracter-istic denumit [i putregaiul în forma deguler. Cea mai frecvent\ form\ de atacprodus\ de aceast\ ciuperc\ se constat\la frunzele bazale, sub forma unei peteizolate, circulare, brune, zonate concen-tric. Petele se maresc, se unesc, iar frun-zele se usuca. Pe tulpini, petioluri sipedunculi apar pete ovoidale, concen-trice, brun negricioase. Infectiile apar sipe fructe prin pete circulare mici,adâncite mai ales în zona pedunculului.În cazul involutiei bolii, petele devin negri-cioase si prezinta zone concentrice.COMBATERE. În vegetatie se recomandaaplicarea de tratamente cu Rovral0,05%, Dithane M 45-0,02%, Bravo500-0,2%, Captozin 0,25%.Primul tratament la semnalarea atacului:- Tratamentele se aplica la interval de 7 –8 zile.3. PUTREGAIUL CENUSIU.Se întâlne[te frecvent în culturile detomate din solar [i mai rar în câmp. Simptome:- Atacul se manifest\ pe toate organeleaeriene ale plantelor- Simptomele apar pe frunzele b\trâne dela baza, sub forma unor pete verzui saugalben-verzui care se necrozeaza [i une-ori prezint\ o zon\ concentric\ la suprafa-

ta ]esuturilor atacate, apare un puf abun-dent de culoare cenu[ie ce reprezint\sursa de infec]ie pentru celelalte organeale plantelor (coditele frunzelor, tulpini,fructe)- Pe tulpini, atacul se manifest\ la bazaplantelor, prin apari]ia unor zone depre-sionare, eliptice, zonate concentric cecuprind tulpina de jur-împrejur [i determi-na moartea plantelor- Aceste pot ap\rea la diferite nivele aletulpinii [i plantele se ofilesc deasuprazonei de atac.

Caracteristic acestei boli este atacul pefructe, sub forma unui putregai umed [imoale la locul de infec]ie al pedunculului,la suprafa]a se dezvolt\ fructifica]iile ciu-percii, de culoare cenu[ie. Fructele bol-nave se desprind u[or [i cad la suprafa]asolului. Pot aparea pete “fantoma”reprezentate de un punct necrotic cen-tral, marginit de un halou de culoare albi-cioasa.COMBATERE. Rovraz 0,05%, Sumilex0,05%, Labilite 0,2%, Tiuram 0,2%,Captadim0,2%.4. MÂNA TOMATELOR.

Este întâlnit\ în câmp. Simptome:- Boala se manifest\ pe toate organeleaeriene ale plantelor (frunze, tulpina,fructe), la vârful frunzelor sau pe margin-ea acestora apar pete mari cu aspectneregulat, de culoare verzuie cu aspectoparit;- La zona de contact dintre tesuturile ata-cate si cele sanatoase apare un puf alb-cenusiu, ulterior tesuturile din dreptulpetelor se brunifica [i se necrozeaza, iarfrunzele se usuc\;- Petele care apar pe tulpini [i pe petiolulfrunzei lor sunt de culoare brun\, alungiteBoala se manifest\ [i pe fructe. Atacul seinstaleaz\ la locul de inser]ie al peduncu-lui, sub forma unor pete mari, brun-oli-vacee, care se maresc [i devin brune,cuprinzând fructul.Fructele imature atacate sunt rugoase [i

tari la pip\it. Pe fructele coapte petelesunt netede, brun-deschis, [i zonate con-centric.COMBATERE. Se folosesc fungicide cuac]iune mixt\ ca Ridomul PUS 45-0,5%,Ridomil MZ 72-0,25%, Acrobat MZ 0,2%sau Previcur607 52-0,15%, Plus DithaneM45 0,2%,

Se pot folo[i [i fungicide de contact:Captadim 0,2%, Bravo500 – 0,2%, etc5. OFILIREA SAU FUZARIOZA.Simptome:În câmp, atacul începe prin îng\lbenireafrunzelor bazale care se necrozeaza [iusuc\, iar boala progreseaz\ treptat sprevârful plantelor;

În solarii, plantele se usuc\ rapid, fructelesunt verzi;În sec]iunea tulpinii se observ\ brunifi-carea pere]ilor vaselor conduc\toare;

Se aplic\ tratamente la sol cu: Derosal0,05 – 0,1%, catre 0,5 l solu]ie/planta.

6. VERTICILOZA.Simptome:- Pe florile frunzelor bazale apar zone deîng\lbenire care se necrozeaz\ [i seusuc\;- La locul de inser]ie al petiolului petulpin\ se observ\ o brunificare a ineluluide vase conduc\toare;- Ofilirea [i necrozarea ]esuturilorevolueaz\ treptat spre vârful plantelor pesec]iunea tulpinii se observ\ aceea[ibrunificare a ]esuturilor vaselorconduc\toare.COMBATERE. Se efectueaz\ acela[itratament ca la fuzarioza.7. PATAREA ALBA A FRUNZELOR SAUSEPTORIOZA.Atacul se manifest\ în condi]ii de câmp.

Simptome:Pe frunze apar pete circulare de culoarebrun\ care se m\resc, iar trebutul dincentrul petelor are culoarea cenu[ie;La suprafa]a ]esuturilor atacate apar fruc-tifica]iile ciupercii, de culoare neagr\;pete similare apar pe tulpina [i chiar pefructe;COMBATERE.Derosal 0,05 – 0,1%, Dithane M45 –0,2%, Bravo500 – 0,2%8. PATAREA CAFENIE A FRUNZELOR.Boala frecventa în solarii dar [i în câmp.

Primele simptome apar pe frunzeleb\trâne de la baza sub form\ unor petemici, galbui, care se m\resc [i devin gal-bene, iar pe partea interioar\ apare unpuf de culoare cafenie.COMBATERE.Ungici de sistemice: Derosal 0,05%,Labilite 0,15%; aplicate la 10 – 14 zile,fungicide de contact: Trifmine 0,05%.Dithane M45 – 0,02%, Bravo500 –0,2%, aplicate la 6 zile.

RECOMANDARE.Este bine sa utilizati acele fungicide cuspectru mai larg de combatere.

Ing. Topora[ V

CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE?

TRAFICUL DE PERSOANE esteun fenomen infrac]ional transna]ional,vinovat de producerea a milioane dedrame omene[ti, care const\ ^n vân-zarea [i revânzarea fiin]elor umane casimple obiecte si apoi exploatate." Legea nr. 678/2001 reglementeaz\prevenirea [i combaterea traficului depersoane precum [i protec]ia si asis-ten]a acordat\ victimelor, modificat\ [icompletat\ prin O.U.G nr. 79/2005" Prin trafic de fini]e umane se ^n]elege:"recrutarea, transportarea, transferarea,ad\postirea sau primirea de persoane,prin amenin]are sau prin utilizarea for]eisau altor forme de constrângere, prinr\pier, escrocare, ^n[el\ciune sau abuzputere, prin utilizarea de pozi]ii vulnera-bile, prin darea sau primirea de bani saude beneficii pentru ob]inereaconsim]\mântului unei persoane careare control asupra alteia, ^n scopulexploat\rii"TRAFICAN}iI- De obicei sunt b\rba]i, dar [i femei, cuvârste cuprinse ^ntre 20 si 40 de ani- Ocupa]ii : barman, chelneri,taximetri[ti, etc. Ocupatii care nu nece-sit\ o calificare deosebit\, dar care dauposibilitatea unui contact direct cupoten]ialele victime;- Aspect fizic pl\cut, ^ngrijit;- Au flerul unor persoane de ^ncredere,cu o situa]ie material\ confortabil\;- Sunt foarte conving\tori, au mereu la^ndemân\ o "poveste de succes" a uneipersoane care a "reu[it" ^n str\in\tate;- Uneori sunt rude sau cono[tin]e alepoten]ialelor victime.METODE DE RECRUTARE.- Promisiunea fals\ a unui loc demunc\, ^n afara ]\rii, (ca baby-sitter,menajer\, osp\t\ri]\);- Anun]urile ^n pres\ privind ofertele demunc\ ^n strainatate;- R\pirile, mai rare decât falsele promi-siuni, ^ns\ mult mai violente [i maitraumatizante pentru copii [i tinerele-fete;- Migra]ia ^ntregii familii ^n alt\ ]ar\, ^nalte cazuri p\rin]ii ^[i dau acordul ^nscris ca minorii s\ p\r\seasc\ ]ara pen-tru a muncii ^n str\in\tate , fiind ^nso]i]ide rude sau cuno[tin]e care dejaactiveaz\ ca transportatori.RECOMAND|RI.- Când primi]i o ofert\ de lucru ^nstr\in\tate afla]i cât mai multe detaliidespre seriozitatea acesteia;- Nu da]i curs anun]urilor ^n ziare, inter-net, sau alte forme de publicitate pân\nu verifica]i firma;- Consulta]i-v\ cu p\rin]ii, prietenii saualte persoane de ^ncredere ^nainte de alua decizia de a pleca la munc\ ^nstr\in\tate;- Nu da]i nim\nui pa[aportul, sub niciun motiv, cu excep]ia statului (românsau str\in) abilitate s\ verifice actele deidentitate;- Nu ezita]i s\ v\ adresa]i ambasadelorRomâniei sau organiza]iilor neguverna-mentale atunci când v\ afla]i ^ntr-osiua]ie critic\ ^n str\in\tate;- Când pleca]i la munc\ ^n str\in\tate,l\sa]i-v\ acas\ copii dup\ documentelede identitate [i de c\l\torie, precum [idup\ orice alte acte referitoare la viitorulloc de munc\ (contract de munc\, etc);- Nu uita]i! Nimeni nu are dreptul s\ v\for]eze s\ munci]i pe gratis!

Ag.sef R\dulescu Sergiu

ACTE DE IDENTITATELUNI - PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00

ELIBERARI - 13.00-14.00MAR}I- PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00

ELIBERARI - 13.00-14.00MIERCURI-PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00

ELIBERARI - 13.00-14.00JOI - DEPLASARI IN TERENVINERI- PRIMIRE ACTE - 08.30-11.00

ELIBERARI - 13.00-14.00AUDIEN}E: LUNI - 10.00-12.00B

.PB

.P.C

.E.P

.C.E

.P.

R|

CA

RI

. R

|C

AR

IP

RO

GR

AM

DE

LP

RO

GR

AM

DE

LU

CR

U

UC

RU

C

U P

UB

LIC

UL

CU

PU

BLIC

UL

Pân\ ^n data de 28 iunie 2010, to]i cei ^nscri[i la A.P. I.A pot depune cererepentru a beneficia de motorin\. Cu acciza subven]ional\ pentru trimestrulII - 2010, valoarea litrului de motorin\ va fi mai mic cu 1.16 lei.Pentru a beneficia de aceast\ reducere ^n prima faz\ depune]i la APIATârgovi[te cerere ^n acest sens, iar ulterior ve]i depune dosar cu actele deachizi]ie din trei ^n trei luni [i se va returna sursele de bani pl\tite ^n plus laachizi]ionarea motorinei (1.16 lei si cantitatea de motorina achizi]ionat\).Pentru trimestru II sunt valabile facturile de achizi]ii emise ^ncepând cu datade 27 mai 2010.

IMPORTANT DE {TIUT

Eveniment IUNIE 2010 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari



Vineri, 11 iunie 2010 s-a încheiat anul[colar evenimentul fiind marcat deserb\rile [colare [i distribuirea premiilor.Într-o zi torid\ de var\, cur]ile [colilor s-au umplut de culoarea h\inu]elor des\rb\toare ca [i de buchetele [i coro-ni]ele multicolore care aveau s\ recom-penseze efortul muncii de peste an.

La COLACU, catre orele09:00 diminea]a, ne-au întâmpinat, subteii preg\ti]i de marea s\rb\toare a flo-rilor, larm\ vesel\ a copiilor, p\rin]ii mân-dri de odraslele lor, o mas\ lung\ [iînc\p\toare pe care str\luceau în soarec\r]ile d\ruite de Prim\rie, diploma,funde multicolore [i flori. Dup\ un scurtprogram artistic, prezentat de absolven]iiclasei I, s-a trecut la decernarea premiilor.

În cuvântul s\u, domnul primarMarius Carave]eanu, a eviden]iat impor-tan]a momentului [i bucuria de a fial\turi de participan]ii la festivitate. I-a

felicitat pe profesori [i copiii premian]i,conducerea [colii, acest moment, prinrezultatele ob]inute, marcând satisfac]iadatoriei împlinite, prin condi]iile createaici pentru elevi de c\tre Prim\rie. Iat\pe cei mai buni dintre cei mai buni:

Clasa I; B\lan Costin - pre-miul I, Ciobanu Adi Constantin- premiul I, ConstantinAndreea Daiana - premiul I ,

Dexan Alexandra - premiul I,Gheorghiceanu Marius Cristian - premiul IIvan Andreea Marina - premiul I, L\z\ric\David Andrei - premiul I, Maican MariaIzabela - premiul I, Matei AlexandruCristian - premiul I, Safta Liliana Adriana- premiul I, Sandu Gabriela Diana - pre-miul I, Stan Florentina Alexandra - premi-ul I, Tudor Pavel Daniel - premiul I,Coman Ionu] Gabriel - premiul al II-lea,Nelepcu Bogdan Cosmin - premiul al II-lea

Clasa a Il-a; Alecu Andreea Bianca -premiul I, Buia Ana-Maria Florentina -premiul I, Gheorghiceanu Marius Viorel -premiul I, Ionescu Alina Daniela - premi-ul I , Nelepcu Beatrice Gabriela - premiulI, N\stase Raluca Marina - premiul al II-lea, Ni]\ Mihai C\t\lin - premiul al II-leaClasa a IlI-a; Chiri]\ Georgiana Sabina- premiul I, Dobre Marius Cornel - pre-miul I, Dragu Gabriela Vasilica - premiul I,Dragomir Mihai Valentin - premiul I,Mocanu Andreea Daniela - premiul I,Nelepcu Adrian Paul - premiul I, NicolaeEduard Florin - premiul, Pârvu AndreeaGeorgiana - premiul I , Buia Andreea -premiul al II-lea, Dumitra Vl\du] - premi-ul al II-lea, Manea Marinela - premiul alII-lea, Matei Eugen Alexandru - premiulal III-lea , Mihalcea Ana-Maria Cristina -premiul al III-lea , Nelepcu Costin Bogdan- premiul al III-leaClasa a IV-a; Alionte Andreea Cristina -

premiul I, Câmpeanu Adrian C\t\lin -premiul IClasa a V-a; Alionte Rodica Alexandra -premiul I, Ciobanu Marina Georgiana -premiul I, Coman Delia Marina - premiulI, Grigore Andreea Alexandra - premiul I,Manea Iuliana Tatiana - premiul I, MincuM\d\lina Mihaela - premiul I, EnacheBianca Georgiana - premiul al II-lea,Manea Alina Roxana - premiul al II-lea,Sandu Cristian Sebastian - premiul al II-lea, Cre]eanu Vasile Iulian - premiul al III-lea, Matei Ramona Ani[oara - premiul al III-lea.Clasa a Vl-a; Ivan Nicoleta Ana - M\ria- premiul I, T\nase M\ria Veronica - pre-miul I, Dumitrache Daniel Ionu] - premiulal II-lea, Ivan Ana-Maria - premiul al II-lea, Matei Ioana Diana - premiul al II-lea, Mihalcea Elena Florentina - pre-miul al II-lea, Nelepcu Lavinia Mihaela -premiul al II-lea, Popa Mariana Raluca -

premiul al II-lea, Til\ Diana Marina - pre-miul al III-leaClasa a VII-a; Chiri]\ Gabriela - premi-ul I, Ciobanu Cristina - premiul I, GhergheMirela - premiul I, Neac[u Andrada - pre-miul I, Petre Ionela - premiul I, RaduAdelin - premiul I, Manea Lucica - premi-ul al II-lea, Ivan Alexandra - premiul al III-leaClasa a VlII-a; Chiriche[ ClaudiaMarina - premiul I , Coman OanaVeronica - premiul I , Maican Silviu - pre-miul I, Anghelu[ Adriana - premiul al II-lea , Tudor Virgil Adrian - premiul al II-lea,Grigore C\t\lina - premiul al III-leaScoala primara MAVRODIN, progra-mul a început prin mesajul celor maimici, care ne-au încântat cu poezii [icântecele. A urmat programul prezentatde elevii mai mari. Domnul primar aapreciat programul artistic precum sirezultatele obtinute de copii si cadredidactice, i-a felicitat si le-a urât vacantaplacuta. Iata premiantii acestei [coli:

Clasa I; Duta Florin, TudorLaurentiu; Clasa II-a -Anason Carmen Stefan,Costache Andrei, Ionita

Georgiana; Clasa III-a - David AnaMaria, Potop Alexandra, Vasile Ionut;Clasa IV-a - Costache Alexandru, ArgatuLarisa Florentina, Nicolae Robert Stefan.La Scoala cu clasele I-VIII – GHER-GANI, soarele a rumenit obrajii copiilorcare a[teptau cu ner\bdare începereafestivit\]ii. Programul artistic a fost fru-mos [i a fost urmat de festivitatea depremiere.Înainte de aceasta, cuvântul domnuluiprimar a fost urm\rit de asisten]\ cuinteres. În cuvântul s\u, domnul primar aar\tat ca este bucuros s\ participe

al\turi de copii, p\rin]i [i cadre didacticela acest eveniment; i-a felicitat pentruefortul f\cut în acest an [i le-a urât ovacan]\ placut\. Iat\ numele elevilorcare s-au remarcat prin rezultate bune [ifoarte bune:

Clasa I; Vi[an Ana-MariaClasa II-a; Galit SilviaRoxana, Visan GabrielaDaniela; Clasa III-a ; C\lin

Alexandra, Costache Eliana; Clasa IV-A; Manea Eduard, Macovei Ion, FascoAngelica; Clasa V-A; Tudor Catalina;Clasa VI; Tanase Miruna, Neacsu IrisRaquel, Scarlat Sorin, Ion AdinaClasa VII-a; David Oana Denisa,Tudose Andreea, Catana Adela ; ClasaVIII; Milea Ion {tefan, P\unescuFlorentina-Cristina, Tenciu Elena,R\ducanu Ioana, Ghi]\ Marius Vl\du],Radu Constantin Lauren]iu, EremiaLaura, Luca C\t\lina, Ene Andrei.

{coala cu clasele I-IV - Mavrodin {coala cu clasele I-VIII - Ghergani

{coala cu clasele I-VIII - Colacu

{coala cu clasele I-VIII - Colacu

Ziarul Prim\riei R\cari


Eveniment IUNIE 2010 pagina 13

La {coala cu clasele I-VIII R\cari,programul artistic bogat a fost apreciatde audien]\. A urmat cuvântul a douaeleve care au mul]umit primaruluiora[ului R\cari, pentru condi]iile createîn [coal\, exprimând al\turi de cadreledidactice numai cuvinte bune pentruinteresul permanent ar\tat [colilor. Încontinuare, domnul primar a mul]umit [ii-a felicitat pe copii pentru rezultatelebune ob]inute, i-a asigurat de preocu-parea constant\ pentru crearea unorcondi]ii optime, civilizate, de adev\ratora[ [i în [coli. Prezent\m mai jos lista premiantilor:

Clasa I: B\loi C\t\lin,Cazacu Stefania, CapritaAlexandru, Ciotea Ecaterina,Constantinescu Mara,Dumitru Georgiana, Dumitru

Daniel, Gheorghe Mihai, GrindesiAlexandra, Iordache Mihai, Ilie Robert,Lazar Nicoleta, Ristea Catalina,Trusconiu Tatiana. Clasa a II-a:Anghel Georgiana, Costea Alexandru,Dima Andreea, Dumitru Alina, DumitruRoxana, Geoana Sorana, ModrogeanuCristian, Niculae Gabriela, PetcuCristian, Stoica Raluca, Urlea Viorel,Urlea Florian, Visan Bianca.Clasa a III-a:Braileanu Adrian Alin, Covrig Gabriel,Chira Marius, Chieptene Cosmin,Dumitru Catalin, Negoiescu Larisa,Negoita Mihaela, Stan Marius, TomaValentina, Dumitru Avram, LângaGabriel. Clasa a IV-a A:Badea Diana, Basturescu Ana Maria,Dobre Catalina, Ion George, LambaLaurentiu, Mihai Daniel, MatacheSabrina, Paun Grindesi Denisa, Stoescu

Adina, Stefan Ana Maria, UngureanuCasandra, Vasile Eduard. Clasa a IV-a B: Gheorghiu MihaelaGina, Nae Sebastian Adria, NastaseGabriela Valentina, Tanase MalinaIoana, Tudor Marius Costin. Clasa V-a: Mihalache Adelina, NegoitaAndreea. Clasa a VI-a: Logofatu Marta. Clasa a VII-a A: Barbu Iuliana, MusatIleana, Mirescu Adrian Georgian. Clasa a VII-a B: Valeanu Ioana – 10.Clasa a VIII-a A: Grigoras Laura – 10,Constantinescu Sergiu, Voicu Roberta,Visan MihaelaClasa a VIII-a B: Iordache Simona,Tanase MariusLa {coala cu clasele I-VIII – GHIMPA}I,am asistat la un frumos program artisticprezentat de pre[colari [i [colari, urmatde acordarea premiilor. Sala nouluiC\min Cultural ne-a primit cu r\coare,f\cându-ne s\ uit\m de cele 37 degrade Celsius de afar\. Domnul primar aapreciat momentul artistic, i-a felicitatpe elevi [i profesori pentru rezultateleob]inute [i le-a urat o vacan]\ fru-moas\. Iat\ numele elevilor care s-audistins prin rezultate bune:

Clasa I: Vasile Andrei, VoicuFlorin, Petrache Silvia, VoicuBeniamin.Clasa a II-a: DragneaAlexandru, Barbu Elena,

Vasile Paul, Nicolae Ana Maria, StoicaAlexandraClasa a III-a: Badica Robert, GhergheAndrei, Gheorghe Magda, Mircea Elena,Barbu Gabriel, Dragoi Madalina, LemnaruMarieta.Clasa a IV-a: Badica Doru Andrei,Barbu Adriana, Voicu Marin, GavrilaDiana, Chiscop Carmen, Marin

Luminita, Pletea Cristian.Clasa a V-a: Stefan Mara, VasileValentin, Gheorghe Alexandra, LeancaLiliana, Rizea Adelin.Clasa a VI-a: Tanase Alin, Popa Gelu,Voicu Anisoara, Voicu Camelia,Clasa a VII-a: Apostolache Lidia,Apetroaei Claris Ana Maria, Stirbu

Andreea Mirela, Dumitru FloricaRamona, Leanca Adela Ioana.Clasa a VIII-a: GheorghiceanuMariana, Sterian Adrian, UngureanuAlexandra Ionela, Pletea Aurelia Sorina,Mircea Petre.

Felicit\ri tuturor!

{coala cu clasele I-VIII - Ghimpa]i

{colile cu clasele I-VIII - Ghergani, Colacu [i R\cari

{coala cu clasele I-VIII - R\cari

De interes general IUNIE 2010 pagina 14

~n fa]a Judec\torieiR\cari, fura]i de miza

proceselor, unii avoca]i^[i las\ ma[inile de

izbeli[te. Ceea ce neuime[te este faptul c\un ap\r\tor al legii, cir-cul\ pe contrasens [iparcheaz\ neregula-

mentar. De asemenea,trotuarul este blocatf\r\ vreo speran]\ dereu[it\ pentru biciclis-

tul “imprudent”.

~n zona barierei de la Ghergani am asistat lao scen\ regretabil\. Doamna din imagine,vine de la St\ne[ti, dar locuie[te ^nBucure[ti [i ce s-a gândit?! S\ scape de 4pisoi necajiti, din gospod\rie, abandonan-du-i. Dar pentru aceasta exista lege [i va fipedepsit\.Doamna se nume[te Dinu Anica.

Domeniul public esteconsiderat de unii, loculnim\nui, a[a c\, mainou, arunc\ gunoiul -

resturi din demol\ri - ^nmarginea drumului.

P\mântul aruncat, ^ncondi]ii de ploaie abun-

dent\, s-a ^nmuiatstricând drumul [i ^ngre-

unând circula]ia.Imagini de pe strada

Bisericii, Colacu, la gos-pod\riile domnilor

Sandu Nicolae, nr 95 [iR\doi Alexandra, nr 94.

Nici nu [tim, nici nub\nuim ce “castele denisip” vrea s\ fac\ pro-prietarul, dar se pare c\

va mai ^n[ira altegr\mezi, dup\ “tr\inicia”ansamblului. Viroaga descurgere a apei a fost

s\pat\ ^n drum [iocole[te cu dib\cie“construc]ia”. Cât

despre [an], a devenit oamintire. Strada

D\m\roaia - Ghimpa]i -doamna Cristea Maria

R\cari, centrul ora[ului: Aspectate cu ma[ini blocate [i parcate neregulamentar. Toate au suportat consecin]ele dispozi]iilor legale, proprietarii fiind amenda]i.

~n acest num\r de ziar, am reprodus continutulactelor normative care reglementeaz\gospod\rirea domeniului public (vezi pagina 15).V\ prezent\m aspecte de la ^nmânareasoma]iilor pentru executarea lucr\rilor de ingrijirea domeniului public, de c\tre fiecare gospodar.

{oferii care se afl\ ^n tranzit prin R\cari,poposind ^n zona Judec\toriei cu treab\, ^[ia[eaza ma[inile de-a valma. Aten]ie, Poli]iacomunitar\ vegheaz\ [i [i-a luat chitan]iere noi.

E bine s\ [tim! IUNIE 2010 pagina 15 Ziarul Prim\riei R\cari

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

DATE CONTACT: DR. GRIGORESCU ECATERINA, MEDIC SPE-CIALIST - MEDIC DE FAMILIE TELEFON - 0245/658146; MOBIL -0722950638; ASISTENT - DUMITRU VASILICA - 0766426124 DR. TICHIE DANIELA - MEDIC DE FAMILIE TELEFON - 0245658232; MOBIL - 0723279657

14-16 CONSULTA}II -

DR. GRIGORESCU ECATERINA

9:00-12:00 CONSULTATII -

DR. TICHIE DANIELA

8:00-14:00 CONSULTA}II -

DR. TICHIE DANIELA

17:00-19:00CONSULTATII -

DR. GRIGORESCUECATERINA

8:00-14:00CONSULTA}II -

DR. GRIGORESCUECATERINA

Art. 3. - (1) Construc]iile civile, industriale,agricole, cele pentru sus]inereainstala]iilor [i utilajelor tehnologice, pentruinfrastructurã de orice fel sau de oricarealtã naturã se pot realiza numai curespectarea autoriza]iei de construire, pre-cum [i a reglementãrilor privindproiectarea [i executarea construc]iilor,pentru: a) lucrãri de construire, reconstruire, consolidare,modificare, extindere, reabilitare, schimbare dedestina]ie sau de reparare a construc]iilor de oricefel, precum [i a instala]iilor aferente acestora, cuexcep]ia celor prevãzute la art. 11;b) lucrãri de construire, reconstruire, extindere,reparare, consolidare, protejare, restaurare, con-servare, precum [i orice alte lucrãri, indiferent devaloarea lor, care urmeazã sã fie efectuate la con-struc]ii reprezentând monumente istorice, inclusivla anexele acestora, identificate în acela[i imobil -teren [i/sau construc]ii, la construc]ii amplasate înzone de protec]ie a monumentelor [i în zone con-struite protejate, stabilite potrivit legii, ori la con-struc]ii cu valoare arhitecturalã sau istoricãdeosebitã, stabilite prin documenta]ii de urbanismaprobate;c) lucrãri de construire, reconstruire, modificare,extindere, reparare, modernizare [i reabilitareprivind cãile de comunica]ie de orice fel, drumurileforestiere, lucrãrile de artã, re]elele [i dotãriletehnico-edilitare, bran[amente [i racorduri lare]ele de utilitã]i, lucrãrile hidrotehnice, amena-jãrile de albii, lucrãrile de îmbunãtã]iri funciare,lucrãrile de instala]ii de infrastructurã, lucrãrilepentru noi capacitã]i de producere, transport, dis-tribu]ie a energiei electrice [i/sau termice, precum[i de reabilitare [i retehnologizare a celor exis-

tente;d) împrejmuiri [i mobilier urban, amenajãri despa]ii verzi, parcuri, locuri de joacã [i agrement,pie]e [i alte lucrãri de amenajare a spa]iilor pub-lice;e) lucrãri de foraje [i excavãri necesare pentruefectuarea studiilor geotehnice [i a prospec]iunilorgeologice, proiectarea [i deschiderea exploatãrilorde cariere [i balastiere, a sondelor de gaze [ipetrol, precum [i a altor exploatãri de suprafa]ã,subterane sau subacvatice;f) lucrãri, amenajãri [i construc]ii cu caracter provi-zoriu necesare în vederea organizãrii executãriilucrãrilor, în condi]iile prevãzute la art. 7 alin. (1) [i(13);g) organizarea de tabere de corturi, cãsu]e sau derulote;h) lucrãri de construc]ii cu caracter provizoriu:chio[curi, tonete, cabine, spa]ii de expunere, cor-puri [i panouri de afi[aj, firme [i reclame, coper-tine [i pergole situate pe cãile [i spa]iile publice,anexe gospodãre[ti, precum [i anexelegospodãre[ti ale exploata]iilor agricole situate înextravilan;i) cimitire - noi [i extinderi. (2) În vederea simplificãrii procedurii de autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii provizorii pre-vãzute la alin. (1) lit. d), g) [i h), autoriza]ia de con-struire se emite în baza documenta]iilor tehnice -D.T. cu con]inut simplificat în raport cu con]inutul-cadru prevãzut în anexa nr. 1.(articol modificat prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr.214/2008, astfel cum a fost modificatã prin art. Ipct. 4 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009)

Art. 8. - (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmem-brarea, par]ialã sau totalã, a construc]iilor [i insta-la]iilor aferente construc]iilor, a instala]iilor [i utila-jelor tehnologice, inclusiv elementele de con-struc]ii de sus]inere a acestora, închiderea decariere [i exploatãri de suprafa]ã [i subterane, pre-cum [i a oricãror amenajãri se fac numai pe bazaautoriza]iei de desfiin]are ob]inute în prealabil dela autoritã]ile prevãzute la art. 4.(2) Autoriza]ia de desfiin]are se emite în acelea[icondi]ii ca [i autoriza]ia de construire, în conformi-tate cu prevederile planurilor urbanistice [i ale reg-ulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cuexcep]iile prevãzute la art. 11.(3) Prin exceptare de la prevederile art. 2 alin.(21), pentru emiterea autoriza]iei de desfiin]are alucrãrilor/construc]iilor nu este necesarã emitereapunctului de vedere al autoritã]ii competente pen-tru protec]ia mediului ori a actului administrativ alacesteia. (alineat introdus prin art. I pct. 191 dinO.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost completatãprin art. I pct. 22 din Legea nr. 261/2009 (publi-catã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14octombrie 2009)

EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991

AFL|M DE LA POLI}IA COMUNITAR|

Consilierii au adoptat o hot\rare princare se stabilesc m\suri pentru gos-pod\rirea localit\]ii, pentru men]inereacur\]eniei, respectarea condi]iilor unuimediu s\n\tos. Pentru aceast\, fiecaredintre noi are ^ndatorirea de a cur\]a[an]urile periodic, de a desfundapode]ele, [i mai ales de:a) Pred\ gunoiul firmei colectoare.Pentru aceia care nu sunt ^nc\ familiar-iza]i cu aceste ^ndatoriri, s-au aprobatamenzi dup\ cum urmeaza:a) Pentru depozitarea gunoaielor ^nlocuri nepermise:-pentru persoane fizice 100 lei;-pentru persoane juridice 300 lei;b) Pentru necur\]area [an]urilor [ipode]elor:

-pentru persoane fizice 100 lei;-pentru persoane juridice 300 lei;c) Pentru depozitarea diverselor materi-ale pe domeniul public:-pentru persoane fizice 100 lei;-pentru persoane juridice 300 lei;d) Pentru ne^ntre]inerea cl\dirilor:-pentru persoane fizice 100 lei;-pentru persoane juridice 500 lei;De asemenea s-a hotar\t ca, ^n cazul ^ncare, din diferite motive, nu vor fi exe-cutate lucrarile de cur\]ire, a [an]urilor,pode]ele etc., prim\ria va efectuaaceste lucrari, dar proprietarul va trebuis\ pl\teasc\ contravaloarea acestora.S-a aprobat c\ aceste lucr\ri s\ fiepl\tite cu 1 leu/mp pentru cosit spa]iulverde si 5,0 lei ml s\pat san].

REVENIM CU PRECIZ|RILE HOT|RÂRII CONSILIULUI LOCAL R|CARI NR. 8/2008

Ordonanta nr. 21 din 30ianuarie 2002 privindgospodarirea localitatilorurbane si rurale

Art. 10. - ~n aplicarea prevederilorprezentei ordonante cet\]enilor le revinurm\toarele obliga]ii:a) ^ntre]inerea [i cur\]enia locuin]elor pecare le de]in ^n proprietate sau cu chirie,a anexelor gospodare[ti, a cur]ilor [i^mprejmuirilor acestora; b) cur\tareafa]adelor locuin]elor [i a altor construc]iiamplasate la frontul str\zii, tencuirea [izugr\virea periodic\ a acestora, potrivitm\surilor stabilite de consiliile locale; c)finalizarea construc]iilor ^ncepute, pebaza autoriza]iilor eliberate de prim\ri, ^ncondi]iile [i ^n termenele stabilite deacestea; d) repararea [i ^ntre]inereainstala]iilor aferente imobilelor; e)men]inerea cur\]eniei pe trotuare, pepartea carosabil\ a str\zii sau a drumu-

lui, pe por]iunea din dreptul gospod\riei[i a locurilor de parcare pe c\re le folos-esc; f) ^ndep\rtarea z\pezii [i a ghe]ii depe trotuarele din dreptul imobilelor ^ncare locuiesc sau pe care le folosesc ^nalte scopuri; g) pastrarea cur\]eniei pearterele de circula]ie, ^n pie]e, targuri [ioboare, ^n parcuri, locuri de joac\ pentrucopii [i ^n alte locuri publice; h) respectarea m\surilor stabilite de con-siliile locale [i jude]ene pentru asigu-rarea igienei publice [i a cur\]eniei ^nlocalit\]i; i) depozitarea reziduurilormenajere [i a gunoaielor numai ^nlocurile special amenajate de autorit\]ileadministratiei publice locale; j) cur\]areamijloacelor de transport la intrarea aces-tora pe drumurile publice.Art. 11. - Asocia]iile de proprietari potprelua, potrivit prevederilor legale, uneledintre obliga]iile ce revin cet\]enilor,potrivit prevederilor prezentei ordonan]e,[i s\ r\spund\ pentru realizarea acesto-ra ^n fa]a autorit\]ilor administratiei pub-lice locale.

Referent, Alexandru Alexandru

O r e u [ i t \ a P o l i ] i e i d i n o r a [ u l R \ c a r i . . .O r e u [ i t \ a P o l i ] i e i d i n o r a [ u l R \ c a r i . . .~ntr-una din nop]ile ploioase ale lunii iunie, a disp\rutdin ograda domnului Ni]oi Viorel, strada PodulB\rbierului, R\cari, un cal [ur, reazem pentru familiaomului. Multe zile s-ar fi v\ic\rit omul pe la prieteni,dac\ n-ar fi fost promptitudinea [i profesionalismulPoli]iei din R\cari, atât cea Comunitar\ cât [i cea aora[ului. Prin mijloace specifice, domnii poli]i[tiGheorghe Ionu] (Poli]ia Comunitar\), Ci[maru Ionu],Simion Dorel, Ion Nicolae, Stan Florin (Politiaor\[eneasc\), au reu[it s\-i g\seasc\ omului calul [is\-i aduc\ lini[tea [i siguran]a ^n gospod\rie. A[a c\,a pus mâna pe condei [i a f\cut public\ mul]umireasa comunic\nd M.A.I, profesionalismul politi[tilor deaici. Bravo!

Eveniment IUNIE 2010 pagina 16Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

± ±



~n data de 13 iunie 2010, o dumini-ca torida a lui Ciresar, comunitateadin localitatea Ghimpa]i s-apreg\tit ^n haine de s\rb\toare deun eveniment de seam\: inaugu-rarea noului sediu administrativ,inaugurarea localului C\minuluiCultural dup\ lucr\rile de reabil-itare [i modernizare [i inaugurareanocturne [i a noii scene, amena-jate ^n zona stadionului din locali-tate.Preg\ti]i ^n haine de s\rb\toare, cu miccu mare, locuitorii acestei a[ez\ri audeschis alaiul s\rb\torii cu 5 cai, tot unul[i unul, abia struni]i de frâiele cu ciucuriro[ii [i clopo]ei. C\l\re]ii, ^mbr\ca]i ^nstraie populare au ^ntâmpinat invita]ii laintrarea ^n localitate, iar nea Victor a datdomnului pre[edinte al CJDB, Florin

Popescu, s\ guste dintr-o plosc\tradi]ional\, vinul de c\p[unic\, par-fumat, ob]inut ^n gospod\ria proprie.Domnul pre[edinte a fost ^nso]it de dlPrimar, Marius Carave]eanu, de alte per-

soane ale CJDB, numero[i invita]i.La orele 12:00, cei 5 preo]i

parohi din localit\]ile ora[ului R\cari aus\vârsit slujba de mul]umire la care aparticipat o numeroas\ asisten]\.

~n cuvântarea sa, preotul Vlada{tefan, a eviden]iat importan]a eveni-mentului men]ionând sprijinul acordat deCJDB ^mpreun\ cu primarul ora[uluiR\cari, pentru realizarea, ^n toate biseri-cile, a instala]iei de ^nc\lzire pe gaze.

~n cuvântul s\u, domnul FlorinPopescu, pre[edintele CJ DB, a remarcatcu emo]ie c\, v\zând oamenii de aici,straiele tradi]ionale, satul românesc n-amurit, ve[nicia s-a n\scut la sat, iar obi-ceiurile [i tradi]iile se perpetueaz\ pestegenera]ii.

Domnul primar al ora[uluiR\cari, Marius Carave]eanu, a remarcatcu bucurie ca inaugurarile din aceasta zi^ncununeaz\ eforturile mai multor factoriprintre care al oamenilor din Ghimpa]icare au dat o mân\ de ajutor când a fostnevoie, pentru preg\tirea evenimentului.Au fost t\iate panglicile pentru inaugu-rarea celor dou\ edificii.

Un grup de [colari a prezentatun scurt program artistic, iar pre[colariiau dovedit maiestrie ^n executareadansurilor populare. Cuvinte deapreciere pentru cele dou\ cadre didac-tice, educatoare Nicolae Maria [i T\naseMaria. Pre[edintele A[ocia]iei "Ghimpa]i2008", profesorul Mircea Gheorghe amul]umit ^n numele locuitorilor pentruaceste realiz\ri [i a deschis programulartistic.

Pe scena special amenajat\ ^nvecinatatea stadionului dotat cuinstala]ie nocturn\, au ^nceput preg\tirile

pentru mult a[teptatul spectacol demuzic\ popular\, cu Irina Loghin [i MariaCiobanu.

De[i soarele arz\tor a toropitaudien]a, gr\tarele au impr\[tiat miro-suri ameti]oare iar berea rece [i^nghe]ata au neutralizat efectele c\ldurii.

La orele 16:00 spectacolul afost deschis de vocea inconfundabil\ a"Ciocârliei" muzicii populare române[ti,doamna Maria Ciobanu. Multe femei[i-au pus cele mai frumoase rochii, [i-auasortat basmale ^nflorate, legate cudib\cie la spate, pentru a le proteja derazele soarelui… S-au a[ezat cu multtimp ^nainte ^n preajma scenei pentru afi sigure c\ se vor bucura ^n voie deeveniment. Umbrelele s-au doveditne^nc\p\toare, dar asisten]a a uitat demult de c\ldur\. Dup\ aceea, v\zduhuls-a umplut de vocea profund\ a doamneiIrina Loghin. De[i temperatura era cople-sitoare, oamenii s-au adunat in jurulscenei, sorbind cântecele populare.Mult\ vreme se va povesti despre acesteveniment…

Un b\trân spunea cu satisfac]ie:"E tare domne, primaru'! Are ambi]ie [isuflet mare." Era nea Francezu' Senior,unul dintre primii gospodari ai satului.

Spre seara, soarele s-a maidomolit, iar echipele de fotbal au^nceput preg\tirile pentru meciurile ceaveau s\ urmeze… "Spicul de grâu" Ghimpa]i cu UnireaR\cari - 3-4 [i ^n nocturn\, reprezentati-

va Prim\riei R\cari [i reprezentativalocalit\]ii Ghimpa]i.

O fetita de 9 ani, Laura sisurioara ei, Rebecca, de 7 ani, ne-auintrebat " daca petrecerea va continua simaine…"Le-am r\spuns, ca mâine vom povestidespre petrecere, dar astfel de ^ntâm-pl\ri se vor mai petrece aici, odat\ ce^nceputul a fost f\cut. Am r\mas pri-etene [i a[tept\m s\a ne ^ntâlnim cu oproxim\ ocazie...

Redac]ia

Momentul inaugurarii

Aspecte din sal\

Echipa de dansatori a Gr\dini]ei - Ghimpa]i

~ntâmpinarea cu pâine [i sare a oficialilor

Aspecte din spectacolul prezentat

Eveniment IUNIE 2010 pagina 17

13 iunie 2010. Eveniment mare în satulGhimpa]i, care ast\zi a atras ca un magnetnumeroase personalit\]i ale vie]ii politice, primar,reprezentan]i ai parohiilor din satele vecine [i unnum\r foarte mare de s\teni, cu prilejul sfin]irii [iinaugur\rii noului C\min Cultural [i noului sediuadministrativ, impozante cl\diri ce se profileaz\ afi “embleme” în frumosul peisaj ghimp\tean.

În fiecare sat [i ora[ a fost ales un primarcare este al tuturor, pus s\ reprezinte pe to]ioamenii, un om care prin prezen]a [i pozi]ia saîncearc\ s\ rezolve toate problemele ce se ivesc.Un om tenace, serios, dispus pentru colaborare,obiectiv. Se spune în popor ca “omul sfin]e[telocul”, aceasta zic\toare din b\trâni pe bunadreptate, cuprinde mult\ în]elepciune [i adev\r.Ea simbolizeaz\ pe omul gospodar, care punesuflet reu[ind s\ transforme în mod vizibil locul încare tr\ie[te, punându-[i experien]a dobândit\ înslujba comunit\]ii. Am putea folosi o alt\zic\toare “omul potrivit la locul potrivit”. Înaceast\ categorie se încadreaz\ [i primarul aces-tor locuri, domnul Marius Carave]eanu, un om efi-

cient, decent [i cu bun sim] [i responsabilitate.Avem convingerea c\ [i în perioada ce va

urma când în lumea întreag\ bântuie aceast\criz\ economic\, creând mari nepl\ceri, ca dom-nul primar cu experien]a profesional\ de care d\dovad\, va [ti s\ ia m\surile necesare de a ame-liora acest declin economic local [i va [ti s\ dra-muiasc\ la maxim banul public în folosul comu-nit\]ii. Cu to]ii ne bucur\m de orice succes pecare-l s\rb\torim, încercând de fiecare dat\ s\ neautodep\sim, spunându-ne c\ “se poate [i maibine”. Avem convingerea ca satele noastre [iora[ul R\cari, cu calm, ambi]ie, r\bdare, vor fitransformate în ora[ de talie european\. Dovad\stau numeroasele realiz\ri înf\ptuite de Prim\riaR\cari, sub directa coordonare a domnului primarMarius Carave]eanu. De ce s\ nu recunoa[temca aceste transform\ri se v\d în satele noastre [iîn ora[ul R\cari: [coli înc\lzite, dotate cu mobili-er, calculatoare, bisericile au fost dotate cuînc\lzire central\ [i... alte necesit\]i ale SfinteiBiserici.

Istoria unui sat sau ora[ este cea carenoi o facem [i o binecuvânt\m. Într-o societateconstitu]ional este nevoie s\ ne oprim din când încând din alergatura galopant\ pentru a ne amintide trecut, de a privi prezentul [i de a gândiviitorul. Satul dumneavoastr\ Ghimpa]i, este într-un permanent dinamism. Dac\ [coala este o pre-lungire a pridvorului bisericii, C\minul Culturalinaugurat ast\zi, este o prelungire a [colii, un locde întâlnire pentru prefacerea spiritual\ a noas-tr\, într-o societate româneasc\ plin\ acum dezbucium [i greut\]i, s\ p\str\m cu demnitatetoate aceste valori cre[tine, ce ne restructureaz\identitatea. Cu asemenea fapte am putea s\-lcit\m pe Lucian Blaga: “Eternitatea s-a n\scut lasat!”

Draga multime de oameni,

Odat\, când eram mai mic, l-am^ntrebat pe bunicu' care zicea c\le [tie pe toate: "bunicule, de ceoare ^mi place a[a de mult s\ma joc?Bunicu; mi-a dat un r\spuns deparc\ ar fid at ^n mintea copiilor:"B\ nepoate, tac-tu te-o fi f\cut^n joac\…Cu ce crede]i c\ ^mi place mies\ m\ joc cel mai mult?Cu tati, când are chef… Cândnu are, ^mi arde câte o palm\de v\d stele verzi. Eu nu m\sup\r, ca tati m-a l\murit c\primesc b\taita ^n joac\. Vede]i,[i lui ^i place s\ se joace cumine, a[a ^n felul lui.Unde ma joc?Pe unde apuc, acas\, la[coal\…Cel mai mult ^mi place s\ m\joc ^n parcule]ul din spatelec\minului cultural cu al]i copii.

Aud c\ l-au f\cut ni[te domni dela jude] [i domnul primar alno[tru. Le mul]umesc!Ca tot este domnu' primar defa]\, ^l rog s\ ^mi ^ndeplineasc\o dorin]\: s\ pun\ ^n parc [i otateica pentru cei mari, ca tati.S\ ^l d\m ^n ea pân\ ame]esc [icad la p\mânt.{i când se vor trezi din c\z\tur\,poate, o s\ priceap\ un lucrusimplu: cu noi copiii, nu trebuies\ se poarte, mereu, ^n joac\!S\ ne mai ia [i ^n serios!

V\mul]umesc [ihai la joac\!

A I C IG \se[ti oameni cu icoane pictate ^n ochi,H oldele pân\ la cer, dând soarelui dedeochi;I zvoare nebune jucând horele pe pietre, M argini de curcubee dormind noaptea ^n vetre;P \duri ce-[i dau pe sub bra]e cu parfumuri de tei,A pele far; de p\cate, preferate de zei;T \râna ce-[i spal\ mâinile de colb când plou\,I arba culegând, ^n zori, rubinele de rou\.

Preot Paroh , Vlada {tefan

Irina Loghin

Fra]ii B\dic\

Maria Ciobanu

Via]a spiritual\ IUNIE 2010 pagina 18

Sunt oameni care au o predis-pozi]ie genetic\ spre starea debine, de fericire, de longevitate,de aceea mul]i dintre ei î[iîndreapt\ voca]ia spre actorie,domeniul comedie, pentru c\aduce s\n\tate, longevitate,r\spândind în jur bunadispozi]ie, este o persoan\c\utat\.O prim\ circumstan]\ a fericiriieste iubirea care la adolescen]\este tr\it\ cu maxim\ intensi-tate, iubire care-[i las\amprenta pe întreaga via]\ aindividului. Aceast\ tr\ire unic\,evident c\ o putem avea [i multmai târziu dar intensitatea eieste cu totul altceva la vârstaadolescen]ei când sistemul ner-vos este deosebit de sensibil,incapacitatea noastr\ de impre-sionalitate este deosebit\ fa]\de adult [i intensitatea tr\iriieste cu totul alta. Asta nuînseamn\ c\ adultul nu poateavea o iubire la fel de frumoas\,la fel de intens\.Pe lâng\ iubire avemsocializarea în familie. Tr\irea înfamilie procur\ totdeauna ostare de bine, evident dac\ nuse bazeaz\ pe conflicte.O alt\ circumstan]\ este profe-sia. Confucius spunea: “Dac\ învia]\ ne alegem acea profesiecare corespunde pasiunii noas-tre, toat\ via]a noastr\ va fi ofericire; dar dimpotriv\ dac\

profesia noastr\ nu corespundeînclina]iilor, deprinderilor, pasiu-nilor noastre, via]a noastr\poate fi un chin". Orientareaprofesional\ de c\tre psihologicând ne alegem o profesie estecardinal\, este extrem de impor-tant\. Unii dintre noi [tim pasiu-nile de mici, al]ii sunt pu]inir\t\ci]i, pu]in nehot\râ]i,oscileaz\ într-o parte sau alta,sigur c\ aici are un rol deosebit[i familia care cunoa[te copilul.Creativitatea, este un din celemai intense circumstan]e alefericirii, aici intr\ orice art\, esteo adev\rat\ tr\ire, ci nu osimpl\ profesie. Î]i d\ posibili-tatea de a te exprima pe tineînsu]i, acea posibilitate de a teidentifica cu opera.Alte circumstan]e artificiale alefericirii, sunt deprinderea dedroguri [i b\utur\. Refugiul în

drog [i b\utur\ creeaz\fenomenul de dependen]\. Dela un simplu viciu ajungem pân\la modific\ri anatomice, real-mente se formeaz\ sinapse [iprelungiri la nivelul neuronilorcare condi]ioneaz\ aceast\repetabilitate, aceast\ recidiv\a omului care mereu revine laacel viciu.O fericire artificial\ are con-secin]e nefaste, pe când o feri-cire natural\ ]ine de naturanoastr\, de normalitatea noas-tr\ [i aceea este de preferat [inu o fericire pe cale artificial\.Vedem dar c\ a fi fericitînseamn\ a fi s\n\tos [i a finefericit înseamn\ a fi bolnav.Prin ce mecanisme seinstaleaz\ boala?(va urma)

SFATURI DUHOVNICE{TI

Fericirea nu este unlux, este o necesi-tate, este un atributuman. Prezen]a eiînseamn\ stare debine, vitalitate, iarabsen]a ei,înseamn\ boal\.

Postul este înfrânarea de toatemânc\rurile, sau, la caz de boal\,numai de unele, de asemenea [i deb\uturi [i de toate cele lume[ti [i detoate poftele cele rele, pentru ca s\poat\ cre[tinul s\ î[i fac\ rug\ciunealui mai cu înlesnire [i s\ îi fie milostivDumnezeu, ^nc\ [i pentru a ucidepoftele trupului [i a primi harul luiDumnezeu.Ast\zi aproape toat\ lumea fuge depost. Ba chiar mul]i dintre cre[tiniîncearc\ s\ smulg\ duhovnicului odezlegare de la post prin repetete tân-guiri ale neputin]elor lor, unele reale,altele imaginare. Motivele foarte desinvocate pentru sustragerea de lapost: m\ ia cu le[in, nu pot s\ num\nânc un pic de lapte, mi-e fric\ s\nu m\ îmboln\vesc de stomac. A fostHristos atât de absurd încât s\ cear\omului un lucru nefolositor [i chiard\un\tor? A crede acest lucru pentrucre[tinul autentic este o nebunie, pen-tru ca Dumnezeu îl iube[te pe om. Dariat\ c\ majoritatea celor care senumesc pe sine cre[tini sau „cre[tinide recens\mânt", cum îmi place s\-inumesc, prefer\ s\ ocoleasc\înv\]\turile Mântuitorului, preluate [ipropov\duite de Sfin]ii Apostoli [iSfin]ii P\rinti [i s\ adopte variante per-sonale de post dup\ infiuien]elesuferite în via]\. Ce au în comun toate

aceste atitudini? O anumita fric\ depost. O dorin]\ de sustragere de laceea ce ast\zi pare o corvoad\, opractic\ provocatoare de traume fizio-logice [i psihice.Este oare a[a? Doamne fere[te! Atâtdin experien]a personal\ de preot, dar[i din înv\]\turile culese din bogataspiritualitate a Sfintei noastre Biserici,am în]eles faptul c\ postul este uninstrument spre ajutorul omului, nuspre supunerea lui la suferin]e.Dincolo de impunerea: canonic\ apostului, care indic\ o îndatorire acre[tinului [i nu o op]iune, postulasumat liber [i cunoscând folosul luidevine un instrument terapeutic de omare valoare.Prima dovad\ a acestei afirma]ii estecuvântul Mântuitorului: „Acest neamde demoni nu iese decât numai cupost [i rug\ciune", cuvânt argumentatapoi [i demonstrat prin nenum\rateleexemple [i dovezi existente în spiritu-alitatea cre[tina în cei 2000 de ani.Demoniza]i, neputincio[i, bolnavi cutrupul sau st\pâni]i de cumplitele pati-mi, cu to]ii si-au gasit vindecareaplicând în viata lor acest medicamentputernic: postul.Hristos însu[i a postit (sau putemspune a luat acest medicament)înainte de a iesi la propov\duire.Exemplele sunt multe [i nu am cascop enumerarea lor. Scopul meu estede a trage acest puternic semnal dealarma: cre[tinii fug de un medica-ment extrem de eficient împotrivapatimilor [i a bolilor de tot felul! Numaic\, pentru a gusta din efectele ter-apeutice ale acestui medicament, enevoie s\ fie înghi]it cu apa rug\ciunii.Altfel r\mâne doar un regim alimentardur...

Cu drag, v\ doresc un post plin defolos [i bucurie!

SFATURI PRACTICE ~N BISERIC|

Pr. Ciobanu Ioan, Parohia Colacu

Pr. {tefan Vlada,Parohia Ghergani

Pe când eram copil, tat\l meu a f\cut rost deunul dintre primele telefoane din cartier. ~miaduc perfect aminte de l\di]a aceea din lemnl\cuit, montat\ ^n perete.. Receptorulstr\lucitor atârna ^ntr-o parte. Eram ^nc\ preamic ca s\ ajung la telefon dar ascultammereu, fascinat, cum mama mea vorbea cu el.Apoi am descoperit c\ undeva, in\untrulacestui aparat, tr\ia o persoana uluitoare.Numele ei era "Alo Centrala" [i nu era nici unlucru pe lumea asta, pe care ea s\ nu-l [tie.Alo Centrala putea sa-ti spuna numaruloricui [i ^n plus, ora exact\... Experien]a mea,cu acest duh ^nchis ^ntr-o sticl\, a venit ^ntr-ozi când, ^n vreme ce mama era ^n vizit\ la ovecin\ iar eu ma jucam la bancul de sculedin pivni]a, mi-am lovit un deget cu ciocan-ul. Durerea era teribil\ [i nu era nimeni ^npreajm\ care s\-mi arate compasiune.Am umblat ^n jurul casei sugându-mi degetulinflamat pân\ am ajuns la scara. Telefonul!Am târât repede un scaun din sufrageriepân\ ^n hol, m-am urcat pe el, am scos dinfurc\ receptorul telefonului [i l-am dus la ure-che. "Alo, Centrala!", am strigat ^n microfonulcare era chiar deasupra capului meu. Un clicsau dou\, apoi o voce joasa [i clar\ mi-a

ajuns la ureche: "Centrala.". "Mi-am r\nitdegetul..." - m-am smiorc\it eu ^n telefon iarlacrimile m-au podidit imediat, acum caaveam o audien]\. "Mamica ta nu esteacas\?"- urma ^ntrebarea. "Nu este nimeniacasa ^n afar\ de mine..."- am bolborosit. "~]icurge sange?" - m-a ^ntrebat vocea.. "Nu," -i-am r\spuns. "M-am lovit cu ciocanul [iacuma m\ doare tare r\u..." "Po]i s\ deschiziracitorul?" - m-a-ntrebat ea.I-am spus ca pot. "Atunci ia de acolo o bucat-ic\ de ghia]\ [i ]ine-o lipit\ de dege]el," -spuse vocea. Dup\ aceea am ^nceput s\chem "Alo Centrala" pentru orice. I-am cerutajutor pentru lec]ia de geografie iar ea mi-aspus unde se afla Philadelphia . .. M-a aju-tat [i la matematica... Ea mi-a spus c\ vev-eri]a pe care o prinsesem ^n parc cu o zi^nainte, m\nânca fructe [i alune. A venit apoio zi ^n care Petey, canarul nostru, a murit. Amchemat "Alo Centrala" [i i-am spus vesteaasta trist\. Ea m-a ascultat [i a ^nceput s\-mispun\ lucruri pe care de obicei oamenii marile spun copiilor ca s\-i lini[teasc\. Am ^ntre-bat-o, "De ce se ^ntâmpla ca pas\rile, carecânta atât de frumos [i aduc atâta bucurieoamenilor, trebuie s\ se sfâr[eaca ^ntr-o gra-

majoar\ de pene, pe fundul unei colivii?"Cred c\ ea mi-a ^n]eles afectarea, pentru c\mi-a spus ^ncet, " Wayne, ]ine minte ^ntot-deauna, c\ mai sunt [i alte lumi ^n care sepoate cânta."Alt\ dat\ la telefon, "Alo, Centrala!""Centrala." - mi-a r\spuns vocea cunoscut\."Cum se scrie cuvantul fix?" - am ^ntrebat-o.Toate astea se ^ntâmplau ^ntr-un mic ora[eldin zona Pacificului de Nord-Vest. Pe cândaveam nou\ ani, ne-am mutat la cap\tulcelalalt al ]\rii, la Boston. ~mi lipsea foartemult prietena mea... "Alo Centrala" r\m\sese^n cutia aceea din lemn de mahon din vecheanoastr\ cas\. N-am mai ^ncercat s\ facacela[i lucru cu telefonul modern, str\lucitor,din locuin]a nou\.Devenisem adolescent dar amintirea acelorconversa]ii din copilarie m-a urm\rit pre-tutindeni. .. Adesea, ^n momente de ^ncerti-tudine [i neputin]\ mi-am reamintit aceasenin\tate [i sentiment de siguran]\, pe carele-am avut la timpul acela. Am apreciat acumcât de r\bd\toare de ^n]eleg\toare [i buna lasuflet trebuie s\ fi fost ea, ca s\-[i piard\atâta timp cu un mic b\ie]el ca mine. Dup\câtiva ani, am f\cut iara[i drumul c\tre Vest,de data asta pentru a-mi continua studiilecolegiale. Am aterizat ^n escala la Seattle.Aveam o jum\tate de ora ^ntre avioane. Ampetrecut vreo 15 minute la telefon cu soramea, care locuia aici de o vreme. Apoi, f\r\s\ m\ gândesc, am format num\rul opera-torului din or\[elul nostru de bastina [i amspus: "Alo Centrala!"Miraculos, am auzit aceias voce joas\ [iclar\, pe care o cuno[team atât de bine.

"Centrala." Nu pl\nuisem asta dar m-am auzitspunând: "Po]i s\-mi spui cum se scriecuvântul fix?" O pauz\ lung\. Apoi, voceaaceea catifelata mi-a r\spuns, "Cred c\degetelul t\u s-a vindecat pân\ acum." Amrâs, "Deci tu esti, ^ntr-adev\r, " - i-am spus."M\-ntreb dac\ ai idee cât de mult ai ^nsem-nat pentru mine la vremea aceea." "Iar eum\-ntreb," - zise ea, "dac\ tu realizezi cât demult au insemnat telefoanele tale pentrumine. N-am avut niciodata copii [i a[teptamcu bucurie chem\rile tale, zi de zi..." I-amspus cât de mult m-am gândit la ea dealun-gul anilor [i am ^ntrebat-o dac\ pot s-o maichem din nou atunci când voi veni s\-mivizitez sora. "Cu pl\cere," - mi-a spus ea."~ntreab\ de Sally."M-am ^ntors la Seattle peste trei luni. O alt\voce mi-a r\spuns la "Informa]ii". Am ^ntrebatde Sally. "Sunte]i un prieten?" - m-a ^ntrebat."Da, un foarte vechi prieten... Wayne..." "~mipare r\u s\-]i spun asta," - mi-a spus ea."Sally a lucrat doar o jumatate de norma ^nulimii ani, pentru ca era bolnav\. A murit cucinci s\pt\mâni ^n urm\."~nainte de a apuca s\ agat receptorul, mi-aspus, "Un minut, ai spus ca te cheam\Wayne ?" "Da." - i-am r\spuns. "Ei bine, Sallya l\sat un mesaj pentru d-ta... L-a scris pe ohârtie ^n caz c\ ai s\ suni. Ti-l citesc.”Mesajul ei era, "Spune-i c\ sunt [i alte lumi^n care se poate cânta. El va [ti la ce m\refer." I-am mul]umit [i am atârnat recep-torul. {tiam la ce se refere\ Sally.Niciodat\ s\ nu subestimezi impresia pe careai f\cut-o asupra cuiva. A cui via]a ai atins-oast\zi?

ESTE MINUNAT {I IMPRESIONANT!

TERAPIE PRIN LITERATUR|

Opinia cet\]eanului IUNIE 2010 pagina 19

Nu se poate spune decâtFELICIT|RI!~n speran]a c\ v-au pl\cutpozele [i c\ Domnul Popescu ar\mas cu o amintire pl\cuta dela R\cari -Ghimpa]i DB, v\transmit deosebitele melesalut\ri ^mpreun\ cu toat\stima, aprecierea [i mul]umiriletuturor locuitorilor aceluiminunat sat de români simplia[eza]i de Dumnezeu pe acelemeleaguri, oameni pentru care^n ultimii ani au r\s\rit zorile, a^nviat speran]a v\zând [i sim]ind[i ei altfel mai binele vie]ii.Gra]ie cui? Numai unor oamenica dumneavoastr\ care auf\cut greseala de a promite preamult ^n campania electorala... [iculmea, c-au [i reu[it s\ se ]in\de promisiuni! Nutrind ^ncred-erea c\, chiar [i f\r\ promisiuni,^n viitorul mai apropiat sau mai^ndep\rtat, dumneavoastr\ ve]ioferi surprize dintre cele maipl\cute [i confortabile locuito-rilor zonei R\cari, v\ transmit^nc\ odat\ mult succes ^n totceea ce intreprinde]i [iDumnezeu s\ v\ binecuvânteze!Al dvs sincer, I.DumitruImpresiile mele la 2.30dimineata:1. Ave]i talent de narator. V\sugerez s\ v\ aduna]i toate arti-colele [i s\ scoateti o carte(dupa ce mai prelucra]i materi-alul). Accentele muncii adminis-trative ar putea fi atenuate. Esteinteresant c\ [ti]i s\ crea]i oatmosfer\.2. {i mie mi-au pl\cut scrisorilelui Ion Ghica, atunci când le-amstudiat la facultate.Dac\ ^mi mai vin idei, v\ scriu.Succes, MadeleineSTIMATE DOMNULE PRIMARPermite-mi s\-mi exprim admi-

ra]ia fa]\ de realizarile munciitale. Consider c\ acest ziar artrebui transmis ca exemplu [ic\tre al]i primari, constituind ofoarte bun\ modalitate de pro-gres al comunit\]ii.Transparen]a este un alt factorde apreciat [i cred c\ acest ziareste cea mai bun\ carte devizit\ posibil\.

Felicit\ri, mult\ s\n\tate,putere de munc\ [i cât maimulte realiz\ri ^n continuare! CuSTIMA, Sorin Vlad

***Ghimpati 2010 - “Picior de Paris”.~ntr-o dup\-amiaz\ r\coroas\ devar\, ne-am deplasat ^n locali-tatea Ghimpa]i pentru a discutacu oamenii de aici privindultimile realiz\ri.Pe strada Eroilor, vorbim cudoamna Marin Victoria - 72de ani,- A]i fost la noul dispensar?- La 1 ale lunii, mergem s\ lu\mmedicamente. Tensiunea o [tiueu, a[a ca nu e nevoie s\ merg.

- Cum vi se pare realizareaaceasta?- Daca a[ tr\i o suta de ani [il-a[ vota tot pe dom’ primar. Cuasfaltu'? E bun. Tot ce-a f\cutel, e bun. Ca s\ v\ spun pe bune, mie numai ^mi trebuie, dar e bine pen-tru tineret. Irina Loghin? Eu amfost [i când a venit la R\cari, ^ntimpu' lu' Ceau[escu, dar laGhimpa]i, n-a venit. Ne-a pl\cutmult… Ne-am b\gat la umbr\[i-am v\zut spectacolul. - Copii ave]i?- Da, vin toamna mai mult, cândse adun\ roadele. Pe primaru' \lalalt nu l-am v\zutdecât o dat\, când mi-a dat ogaroaf\, ca s\-l votez. Ne parer\u c\ a stat atâta amar de aninuma' pentru buzunaru' lui. Ehei, fiecare cum ^[i ^n]elegerostu', menirea…Intr\ ^n vorb\ [i doamna VasileMariana - am doi b\ie]i, pre-

mian]i, unul cu diplom\ demerit.Asta o fost premiat [i face [icampanile pentru cur\]enie (nr)- Eu sunt aici de 13 ani, darn-am visat s\ v\d ceea ce s-arealizat. Parc\ au iesit, odat\,a[a…din p\mânt. Intr\m pe strada D\maroaia [ivorbim cu doamna T\naseVasilica - 66 de ani- N-am fost la dispensar pentruca n-am avut bani ca s\-mi iaumedicamente. - Nu crede]i c\ ar trebui s\ v\

lua]i tensiunea, periodic? - Nu, ca am aparat. Dau 120 delei pe medicamente. E bine c\avem dispensar [i a b\gat [imedicamente. De 2-3 ori pes\pt\mâna va fi program.Cât despre spectacol, ne-apl\cut foarte mult. Ce ar maitrebui? P\i, am auzit c\ are laprim\rie o ma[in\ de tuns iarb\[i am vrea s\ tund\ ^n cimitir, pealei. Unde se afl\? La Doru, laFlorin, la Dumitru. S\ ne fac\ [inou\ ^n cimitir… S\ ne ajute [ipe noi, pe alei… {i alt\ dorin]\,s\ trimit\ la Guvern, s\ nu maitaie compensatele. Eu am 350

de lei [i nu am de unde s\ daumai mul]i bani pe medicamente.La spectacol ne-a pl\cut.Intra ^n discu]ie [i doamnaGavril\ Alexandra:- E bine ce-a f\cut primaru'…trebuie dispensar. Uite, eu tre-buie s\ m\ operez la ochi; n-amtensiune, dar sunt bolnav\d-alte alea. Suntem mul]umitepân\ la Dumnezeu! Sprijinindu-se ^ntr-o coas\ mai^ncolo ^ntâlnim pe domnulT\nase Chiriac - 68 de ani- Sunt b\trân… ca nevast\-meazice, ca sunt b\trân... Cât despre ceea ce a realizatprimarul: EXCELENT. Boboc.Ce-o vrea primaru' nostru s\fac\, s\ fac\! Mi-a pl\cut spec-tacolu'. Spectacolu', ca specta-colu', dar ne-a pl\cut c\minu',asfaltu'… Face fata mea de laR\cari pân\ aicea, 3 minutejum\te, ^nainte f\cea mai mult. - Cine v-a pl\cut mai mult laspectacol?- Amândou\. {i fata aia, prima,d'a cântat. Ce-a[ mai vrea?! P\i

s\ vina cu dr\cia aia, s\ ne fac\[an]u', ca uite, eu n-am decâtun picior bun.Copiii sunt la Bucure[ti. Vinrar… Am 17 metri la [osea [itrebuie f\cut [an]ul. Peste 10ani, cred c\ ne asfalteaz\ [ip'asta (Strada Damaroaia NR)cât ar fi de grele vremurile. Am fost la dispensar. Nu mai m\duc la Ghergani. Nevasta-mea ebolnav\, are 9 feluri de medica-mente [i dac\ le ia pe toate,^nseamn\ ca pensia mea nu-iajunge. E greu… dar bine c\ num\ mai duc la Ghergani. {o]iaare 65 de ani, nu po]i fi tân\rmereu. Dar cu ajutoru' lu'domn’ primar, ne e mai u[or.C-au fost un million [i o sut\ deprimari, de când e p\mântu',dar ca primaru' \sta n-am auzit!N-am nici o nevoie, dar a[a e.Ca dânsul n-am v\zut. Vorbe[te[i cu \la prostu' [i cu [i cu \ladesteptu' \la nebunu'. N-amnici o nevoie… {i domnul acelade la Târgoviste (domnul FlorinPopescu - nr), tot a[a, a venit laBufet, a dat mâna culumea…cu toat\ lumea!- Eu v\ mul]umesc [i va felicitc\ v-ati f\cut datoria decet\]ean [i a]i cosit la strad\…Din con[tiin]\. Pe o banc\ pe stradaSublocotenent Barbu PetreMarian ^l ^ntâlnim pe domnulMarin Vasile, zis Putere!- Ehei, ce p\rere am? {tii ce-azis un inginer (nu va spun cine),ca Ghimpa]iul a devenit "Piciorde Paris" [i oamenii care vin lape[te, se minuneaz\. (intervine^n discu]ie [i a lu' Poc\itu') - Ar fibine s\ se p\streze tradi]ia cape 13 iunie, ^n fiecare an, s\ ses\rb\toreasc\ ziua localit\]iiGhimpa]i. Ceea ce s-a f\cut,s\rb\toarea asta, nu s-a maiv\zut. Am 56 de ani [i uite ce vazice, a lu' Poc\itu': S\ facem otradi]ie din asta… S\ fie anual,ca zilele ora[ului R\cari (^naugust pe 15-16, nr).Continu\m discu]ia cu MarinVasile zis Putere: Avem ni[teprobleme cu \[tia care alearg\cu ma[inile. - Le-a pus panouri de restrictie,de viteza si de tonaj!- E bine. Ar trebui si panouri deavertizare pentru animale. {i armai trebui cosuri de gunoi.

Trece vaca…eu am v\zut laBra[ov dastea. Nuuu, nu maisunt multe vaci, dar de aicim\nânc\ [i Iosif [i a lu' Putere,s\ fie restric]ie pe unde trecvacile.- Ce zice]i de [anturi?- Acolo unde am fost eu de

multe ori…am vazut cur\]enie.- A lu' Poc\itu': Eu am ro[ii ^ncurte, acum. Cât e[ti de gospo-dar, se vede de la poart\ pân\^n fundul gr\dinii. Deci, fiecare^n dreptul lui s\ aib\ curat, ca edomeniul public, nu? S\-[i iadomne, fiecare, mizeria din fa]acur]ii, dup\ ce trec vacile. Cato]i mânc\m lapte. Ni[te co[uri,trebuie ni[te co[uri. {i apoi s\adune fiecare din fa]a por]iibalega cu f\ra[ul [i cu m\tura. Dar uite ce v\ spun eu: Eu amcump\rat nu [tiu c\te co[uri, [imi le-a furat.- A]i fost la dispensarul cel nou?- Nu, doamne fere[te! Ce-aajuns Ghimpa]iu'… "Picior deParis"! - a zis Putere. De fapt, uninginer, parc\, care a stat laT\taru'. - M\, so]ia ta a zis a[a, doamnaEugenia. De ce nu spui a[a?

***14.06.2010. La noul dispensar din Ghimpa]i,prima zi de consulta]ii. ~n hola[teapt\ câteva persoane.~n cabinet, doamna doctorGrigorescu P. prime[te pacien]ii.Intr\m ^n vorb\ cu doamnaGavril\ Mariana: - Suntem multumi]i pân\ laDumnezeu de ceea ce avem! {idispensar [i farmacie. Tata tre-buie s\-[i verifice periodic tensi-unea [i e bine c\ e aproape.- Domnul Gavril\ Constantin:Am [i astm bron[ic [i trebuie s\vin des. Pentru noi, b\trânii e omare ^nlesnire. - Doamna Lemnaru Mihaela:Este lucru nemaipomenit. Zilelede consulta]ii, 5 s\pt\mânal,acopera nevoile. A[tept\mpunctul farmaceutic pentru acump\ra [i medicamente. Acumavem de toate.

Redac]ia

Informa]ii utile IUNIE 2010 pagina 20

~n data de 13 Iunie anul curent au fost inaugurate: Sediul Administrativsi Caminul Cultural - Ghimpati. De asemenea, pe stadionul de aici s-au jucat primele meciuri in nocturna.

Au demarat procedurile delicita]ie pentru blocuri. ~ncurând vor fi demarate [ilucr\rile de reabilitare, astfelca aceste construc]ii vorcap\t\ hain\ nou\. Montarepolistiren, montare geamuritermopan, repara]ii instala]iiutilitare etc. De asemeneaele vor c\pata un aspect nouprin zugr\veli exterioare.

Continu\ lucr\rile dereabilitare a trotuarelor,acum pe strada Ion Ghica- Ghergani. Cu timpul,aspectul ^ntregii localit\]ise va schimba, ad\ugân-du-se [i alte ini]iativepentru sporirea confortuluilocuitorilor, pentru unaspect de adev\rat ora[.

Fiecare col]i[or alora[ului poate fi cur\]at,netezit [i amenajat caspa]iu verde. Iat\aspecte de pe stradaUnirii - Ghergani. Aici seefectuiaz\ lucr\ri depietruire [i tasare al dru-mului, al\turi de amena-jarea unui spa]iu - pân\mai ieri - uitat de lume.

Timp de 2 ani,^ncepând cu 01septembrie 2010,elevii ora[uluiR\cari vor ^nv\]alimba engleza [icu un profesoramerican, deta[ataici ca voluntar alCorpului P\cii.

Informa]ii utile IUNIE 2010 pagina 21

Liceul Teoretic “Ion Ghica”, ne-a a[teptat cu umbra r\coroas\ a arbo-rilor istorici. Pu]ini ce-i drept – [i miros de fân proasp\t cosit. Adolescen]ii,prezen]i ca [i cadrele didactice ne-au primit cu interes [i considera]ie. Încuvântul s\u, domnul primar a apreciat rezultatele elevilor [i a amintit deefortul f\cut de Prim\rie, de CJ Dâmbovita [i domnul senator ValentinCalcan pentru realizarea celor dou\ proiecte mari: Sala de sport, prin fon-duri CNI [i proiectul de reabilitare, extindere [i modernizare a liceului pe fon-duri europene (aproximativ dou\ milioane de euro) documente semnate,pentru liceu, pe 3 iunie a.c, la Târgovi[te de c\tre Ministrul Dezvolt\riiRegionale [i Turismului, doamna Elena Udrea [i primarul ora[ului R\cari, Dl.Marius Carave]eanu. A urmat festivitatea de premiere. Iat\ listapremian]ilor:

Clasa IX-R; St\nescu Maria Alexandra, {tefan GeorgianaAlexandra, Cazacu Andreea M\d\lina, {erbu GeorgianaAndreea; Clasa IX- uman; Sima Diana Ioana, Clasa X- Real;Bârc\ Ionu], Popescu Maria Georgiana, {tefan Mariana,Manoloche Cosmin; Clasa X-Uman; Iliescu Iulia, BarbuVeronica, Nicolae Mihaela, Iliescu Andrada; Clasa XI-Real;R\dulescu Ioana, Mihai Mihaela, Ioni]\ M\d\lina, Stan

George, Enache Marius; Clasa XI- Uman; Ion Florentina, Nicolae Violeta

M\d\lina, Albu Raluca; Clasa XII- Real; B^ru Elena Iuliana, Popescu Anca,Manolache Alexandru, Ciocan Ciprian; Clasa XII - Uman; Sandu C\t\lina,Pridon Cristian Angelo, St\nescu Adriana.

~n toate scolile au fost acordatesi premii din partea CJDâmbovita, a Primariei orasuluiRacari, elevilor celor mai buni,care vor deveni mesagerii cam-paniei “Pentru un viitor curat înDâmbovita” – initiate în cadrulprogramului ISPA. Ce presupuneacest proiect? un sistem decolectare organizat\ a de[eurilor[i prelucrarea lor.

SISTEMUL DE COLECTAREPentru apartamentele de bloc,colectarea deseurilor generalese va face in eurocontainere de1,1 m3, iar materialele recicla-bile (plastic, hartie, carton, dozeetc) vor fi colectate in con-tainere speciale, colorate diferitfata de celelalte.Pentru casele situate in loturiindividuale, colectarea se va

face in europubeole de120 l pentru deseurilemenajere generale, celereciclabile urmand a secolecta in eurocontainereamplasate in centrele deinteres (scoli, magazine,sedii de institutii etc). Lansarea oficiala a cam-paniei de promovare aproiectului "Reabilitareacolectarii, transportului,tratarii si depozitariideseurilor solide în jude-tul Dâmbovita" a avut locin data de 9 iunie 2010.Beneficiarul final alproiectului este ConsiliulJudetean Dâmbovita -împuternicit ca atare de

asociatia constituita în acestscop, din care fac parte toateadministratiile pu blice munici-pale, orasenesti si comunale.Investitia totala propusa este de26.054.000 EURO din care75% fonduri nerambursabilefurnizate de Uniunea Europeanaprin programul ISPA (InstrumentStructural pentru Politici dePreaderare), 25% reprezintaîmprumutul obtinut de la BancaEuropeana de Investitii, la carese adauga suma de 160.000EURO costuri neeligibile - ce vorfi asigurate de ConsiliulJudetean Dâmbovita. Prinproiectul "Reabilitarea colectarii,transportului, tratarii si depozi-tarii deseurilor solide în judetulDâmbovita", se vor atinge urma-toarele obiective: - se va dezvol-ta infrastructura specifica dome-niului într-un sistem integrat demanagement al deseurilormenajere în vederea protectieisi îmbunatatirii calitatii factorilorde mediu din judetul Dâmbovitasi a confortului locuirii; - se vaproteja sanatatea populatieidâmbovitene si din localitatile

învecinate judetului nostru,evitându-se poluarea aerului,solului si apelor; - va spori fru-musetea peisajului din judet,lucru ce va conduce la crestereagradului de confort al cetate-nilor, iar judetul Dâmbovita vadeveni o zona cu o mai mareatractivitate din punct de vedereturistic. Se marcheaza, astfel,momentul începerii activitatiioperatorului unic de colectare sitransport a deseurilor si pentruprima oara în România are locschimbarea radicala a întreguluisistem de gestionare a

deseurilor menajere, la nivelulîntregului teritoriu al judetului.

UN VIITOR MAI CURAT PENTRU DÂMBOVI}A

Imagini de la Liceul Teoretic “Ion Ghica, R\cari

Via]a medical\ IUNIE 2010 pagina 22

Oamenii de [tiin]\ de la Universitateadin Wisconsin (SUA) au reu[it s\

afle cum ne protejeaz\ merele^mpotriva cancerului. Ace[tia

sus]in c\ tot secretul const\ ^ncoaja fructului, informeaz\ Daily Mail. Studiile

au demonstrat c\ antioxidan]ii din coaja m\rului pot ^ncetini cre[tereacelulelor cancerului de prostat\ [i a cancerului de sân. Oamenii de[tiin]\ au analizat ce se ^ntâmpl\ cu celulele canceroase atunci când^ntr\ ^n contact cu extractul de m\r din soiul Gala. Se pare c\ celuleledin tumorile la sân [i prostata cresc mai lent [i traiesc mai pu]in, dup\ce sunt tratate cu extract din coaj\ de m\r. Drept urmare, speciali[tiirecomand\ s\ nu cur\]\m merele de coaj\, ^nainte de a le consuma.

Coaja de m\r, inamicul cancerului

Fumatul pasiv d\uneaz\s\n\t\]ii inimii [i a pl\mânilorcelor care stau pe lâng\fum\tori, iar un studiu recentarat\ c\ aceasta le-ar puteaafecta [i s\n\tatea mintal\.La fiecare fum\tor carereu[e[te s\ se lase de tutunsunt înc\ doi-trei care facacela[i lucru, sus]in medicii.Speciali[tii de la UniversityCollege, Londra, afirm\ c\nefum\torii care se afl\ înmod constant într-un mediuviciat de fum de ]igar\prezint\ un pericol cu 50%mai mare de a suferi diferiteafec]iuni mintale decât ceicare nu sunt expu[i la fumulde ]igar\.Studiile care se ocupau cum\surarea cantit\]ilor denicotin\ au f\cut posibil\apreciarea cu exactitate a

efectelor fumatului pasiv.Doctorul Mark Hamer [icolegii s\i de la UniversityCollege din Londra au ]inutsub observat,ie 5.560 deadul]i nefum\tori [ 2.595 defum\tori, niciunul dintreace[tia neavând antecen-dente de boli psihice.Subiec]ii studiului au r\spunsunor chestionare psihologice.

Riscurile expunerii la fumatulpasiv au fost determinate prinanalizarea cantit\]ii decotinin\ (metabolit al nicotineipoate fi utilizat\ drept indica-tor al expunerii unor persoanela fumat) din saliv\. Dup\ operioad\ de expunere lafumul de ]igar\, 14,5% dintresubiec]ii nefum\tori au rapor-tat st\ri de disconfort psihic,constatându-se, de aseme-nea, c\ efectele negative eraumai puternice în cazulnefum\torilor decât alfum\torilor.În perioada studiului, care adurat [ase ani, 41 dintre par-ticipan]ii la cercetare au fostinterna]i în spital pentru prob-leme psihice, riscul fiind cu2,8% mai mare la fum\toriipasivi decât la cei care nuerau expu[i la fumul de ]igar\.

Aten]ie la bolile transmise detân]ari! De la o simpl\ ^n]ep\tur\ne putem alege cu tot felul deboli infec]ioase, spun medicii.Tân]arii au ^nceput atacurile. Mici,dar enervan]i, tân]arii potreprezenta un adev\rat pericol laadresa s\n\t\]ii noastre. Deregul\, in]ep\turile de ]ântar nupun s\n\tatea ^n pericol, ci suntdoar deranjante, ^ns\ se poateajunge la situa]ii delicate. De lasimple reac]ii precum inrosireazonei, pân\ la meningit\ sau socanafilactic, ^n cazurile ^n care per-soana este alergic\ la ^n]ep\turi,reac]iile organismului sunt foartevariate. Tân]arii pot transportadiferite boli precum encefalita saumeningita cu lichid clar, dar ^nultimii ani ^n România nu au avutloc astfel de cazuri. Ultimelecazuri de meningita de tip WestNile transportat\ de ]ân]ari aufost raportate ^n 2005, atuncicând au fost afectate câteva zecide persoane. Excluzând bolileinfec]ioase, exist\ o serie dealergii care apar imediat ^n cazul^n]ep\turilor. Aceste tipuri dereac]ii sunt adesea reprezentatede ^nro[iri locale urmate de oumfl\tur\ care poate persistapân\ la 24 de ore. Reac]iile aler-gice de tip sever, precum soculanafilactic, pot pune ^n pericolvia]a oamenilor. Din fericire, ^njude]ul nostru astfel de cazurisunt destul de rare. Pentru a ]ine]ân]arii la distan]\, cei care locui-esc la casa sau au spa]ii verzi ^njurul blocurilor, ar trebui s\ taieiarba deoarece aceasta atrageinsectele. De evitat sunt [i par-curile sau zonele cu lacuri, ^n spe-cial la l\sarea serii, pentru caaceste zone sunt preferate de]ântari. De asemenea,dezinsec]iile f\cute periodic artrebui s\ stopeze valul de ]ântari.Acestea se fac de c\tre Prim\rie,la solicitarea asocia]iilor de pro-priet\ri. Pentru a ne feri de]an]arii care scap\ dezinsec]iilor,putem recurge la câteva solu]ii.Utilizarea diferitelor pastile sauspray-uri care alung\ sau omoara]ân]arii pot fi de folos. Aceste

mijloace de protec]ie se gasesc ^nmai toate magazinele. ~n ultimaperioad\, de când vara s-a insta-lat comod, ele sunt cumparate detot mai multe persoane. "Vindem[i pastile, [i solu]ii lichide, spray-uri ^mpotriva ]ân]arilor. Pastilelese dau cel mai bine, cele caremiros frumos [i nu deranjeaz\.Cu spray-ul mai d\ lumea, dartrebuie s\ aeriseasc\ dup\.Oricum, pastilele se vând cel maibine, pentru c\ d\m [i la bucat\",afirma un comerciant. Acestesolu]ii sunt utile, dar func]ioneaz\numai ^n interior. {i pentru ca]ân]arii nu ]in cont de loc atuncicând "atac\", exista câtevametode [i pentru exterior.Farmaciile pun ^n vânzare o seriede spray-uri [i lo]iuni care con]insubstan]e repelente, care ]ininsectele la distan]\. "Avem maimulte tipuri de spray-uri [i lo]iuni^mpotriva ]ân]arilor. Avem [i geluricare se aplic\ pe ciupituri pentrua le trata. Oamenii au ^nceput s\cumpere, dar nu se vând foartebine pentru ca au un pre] destulde piperat" sus]ine un farmacist.Pentru a evita infectarea, zona^n]epat\ nu trebuie sc\rpinat\ [ide ajutor pot fi spirtul sau solu]iilecu o]et. ~n cazuri mai grave dealergii, se poate recurge la med-ica]ie. Antihistaminicele suntdestul de utile ^n acest caz.Indiferent de solu]ia aleas\, estebine s\ ne ferim de ^n]ep\turile]ân]arilor, pentru a nu ne confrun-ta cu tot felul de nepl\ceri.

}ân]arii, poten]ial pericol pe durata verii

Fumatul second hand afecteaz\s\n\tatea mintal\

Zece factori de risc, dintre care principalii sunthipertensiunea arterial\ [i fumatul, reprezint\90% din riscul de atac cerebral (AVC), trans-mite Agerpres.Studiul Interstroke, prezentat la CongresulMondial de Cardiologie de la Beijing, s-adesf\[urat pe 6 000 de persoane (3 000cazuri de accident vascular cerebral [i 3 000cazuri-martor) din 22 de tari, din 2007 pân\^n 2010.Potrivit autorilor, zece factori sunt asocia]isemnificativ cu AVC: presiunea arterial\ ridi-cat\ (peste 160/90 mm Hg), fumatul, obezi-tatea abdominal\, regimul alimentar, seden-tarismul, lipidele, diabetul, consumul dealcool, stresul [i depresia, tulbur\rile car-diace.Ace[ti factori reprezint\ 90% din riscul globalde AVC. Hipertensiunea ^nso]e[te o treime dinriscul global de AVC [i cre[te riscul de peste

dou\ ori [i jum\tate fa]\ de persoanele cutensiune normal\, conform rezultatelor studi-ului."Rezultatele noastre arat\ c\ cinci factorireprezint\ peste 80% din riscul global de AVC:hipertensiunea, fumatul, obezitatea abdomi-nal\, regimul alimentar [i sedentarismul",spun cercet\torii.

Atacurile cerebrale asociate cu 10 factori de risc

Se spune c\ for]a ei esteegal\ cu a soarelui. Darulcerului - Rostopasca.Alchimi[tii visau s-o trans-forme ^n aur. Pre]ul ei seafla ^ns\ ^n alt\ parte:puterea fenomenal\ de-avindeca. Greu s\ maig\se[ti ^n natur\ o^mperechere a[a dedes\vâr[it\ ^ntre mod-estie [i for]\. Banal\ ca^nf\]i[are, cu floricica ei gal-ben\ pus\-n cruce, ros-topasca este una dintre celemai puternice plante de pep\mânt. Nu degeaba cre-deau alchimi[tii c\ potscoate aur din petalele ei.Se spunea c\ are o for]\egal\ cu a soarelui [i deasta românii au botezat-o"Chelidonium", "darul ceru-lui", iar vracii o culegeaunumai ^n crucea zilei, cândsoarele era ^n zodia Leului.Dar [i faimo[ii botani[ti aiantichit\]ii i-au acordat ros-

topasc\i mare considera]ie. Paracelsus f\cea o analogie^ntre laptele ei de culoareportocalie [i secre]ia biliar\,folosind-o ^n vindecareaficatului, a bilei [i-a fierii.Chiar [i Hahnemann, fonda-torul homeopatiei, ^[i vinde-ca bolnavii de ficat cu ros-topasc\, ^n vreme ce cumult ^naintea lui, Dioscorideo recomanda pentru vinde-carea cataractei [i a con-junctivitei. O confirmare"istoric\" a calit\]ilor ei ^iapar]ine marelui pictor ger-man Albrecht Durer, care aimortalizat-o ^ntr-o pictur\,dup\ ce cu ajutorul ei s-avindecat de ficat. Ast\zi,rostopasca este recoman-dat\ ca remediu ^n peste150 de afec]iuni, de la der-matoze banale, la temutulcancer sau la infec]iilevirale, ^nc\ imposibil detratat cu medicamenteleactuale. Dar s\-i cunoa[temmai ^ndeaproape "minunile".

Teiul – remediupentru insomnii,gripa [i r\ceal\

Intern, datorit\ uleiului volatil cuac]iune neurosedativ\ [i antispasti-ca, florile de tei sunt utilizate casedative, ^n insomnii. Ceaiul de teicontribuie la vindecarea r\celii [igripei, mai ales atunci când sunt^nso]ite de febr\, deoarece produceo transpira]ie abundent\, care faces\ scad\ temperatura crescut\ acorpului. Asociate cu mu[e]el [iment\, florile de tei u[ureaz\ diges-tia [i tonific\ stomacul.Extern, ceaiul de tei este indicatpentru combaterea cearc\nelor,tinându-se compresa pe ochi 10-15minute.Preparare [i utilizare:Infuzie 2-4g %, bându-se 2-4ceaiuri pe zi. Sau, infuzie, o linguri]\de flori de tei la 200 ml apa clo-cotit\; se beau 2-3 ceaiuri pe zi^ndulcite cu miere de albine sau cuzah\r.

Rostopasca

Va urma

DIVERSE IUNIE 2010 pagina 23

Sambata - 03.07.2010 Dr. Corneanu CorinaDuminica - 04.07.2010 Dr. Mladin AuricaLuni 05.07.2010 Dr. Carp MarioaraMarti - 06.07.2010 Dr. Mladin AuricaMiercuri -07.07.2010 Dr. Birsila DanielJoi - 08.07.2010 Dr. Carp MarioaraVineri - 09.07.2010 Dr. Mladin AuricaSambata - 10.07.2010 Dr. Birsila DanielDuminica - 11.07.2010Dr. Carp MarioaraLuni - 12.07.2010Dr. Barbu RazvanMarti - 13.07.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 14.07.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 15.07.2010 Dr. Barbu Razvan

Vineri -16.07.2010 Dr. Corneanu CorinaSambata - 17.07.2010

Dr. Mladin AuricaDuminica - 18.07.2010Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 18.07.2010 Dr. Mladin AuricaMarti - 20.07.2010Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 21.07.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 22.07.2010 Dr. Barbu RazvanVineri -23.07.2010 Dr. Birsila DanielSambata - 24.07.2010Dr. Barbu RazvanDuminica - 25.07.2010 Dr. Carp MarioaraLuni - 26.07.2010Dr. Birsila DanielMarti - 27.07.2010 Dr. Carp MarioaraMiercuri - 28.07.2010 Dr. Barbu RazvanJoi - 29.07.2010 Dr. Carp MarioaraVineri - 30.07.2010 Dr. Corneanu CorinaSambata - 31.07.2010 Dr. Barbu Razvan

Pentru situa]ii de urgent\ v\

oferim spre consultare programul

Centrului medical de permanen]\,

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

(Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864

Program: Luni-Vineri ^ntreorele 15-08 dim. Sâmb\ta[i Duminica: 24/24 de ore

Medic coordonator - Carp Marioara

Sezon de vara

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

2 V † A[ezarea ve[mântului Maicii Domnului; †) Sf. Voievod{tefan cel Mare4 D Duminica a 6-a dup\ Rusalii5 L † Cuv. Atanasie Athonitul; Cuv. Lampadie; Sf. Mc. Ciprian10 S Sfin]ii 45 de mucenici din Nicopolea Armeniei11 D Duminica a 7-a dup\ Rusalii16 V Sf. Ier. Mc. Atinoghen [i cei 10 ucenici ai s\i17 S Sf. M. Mc. Marina din Cilicia; Sf. Ier. Eufrasie18 D Duminica a 8-a dup\ Rusalii (Duminica Sfin]ilor P\rin]i de laSinodul IV Ecumenic) †) Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Mc.Iachint, Pavel [i Valentina; Cuviosul Pamvo19 L Sf. Macrina, sora Sf. Vasile cel Mare; Cuviosul Dia; Cuviosul Teodor20 M †) Sf. Sl\vit Prooroc Ilie Tesviteanul;21 M Cuv. Simeon cel nebun-pentru-Hristos [i Ioan Pustnicul; Sf.Prooroc Iezechiel; Sf. Mc. Victor de la Marsilia; † Sfin]ii Cuvio[iRafael [i Partenie de la Agapia22 J Sf. Mironosi]\ Maria Magdalena, întocmai-cu-apostolii24 S Sf. Mc. Hristina din Tir; Sf. Mc. Ermoghen; Sfin]ii MuceniciBoris [I Gleb25 D Duminica a 9-a dup\ Rusalii26 L Sf. Sf. Mc. Ermolae; Sf. Mc. Parascheva Romana; Sf. Iacobdin Alaska; † Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel27 M †) Sf. Mare Mc. Pantelimon; Cuv. Gherman de Alaska; Sf.Clement din Ohrid28 M Sfin]ii Apostoli Prohor, Nicanor, Timon [i Parmena din cei 7diaconi; Cuv. Pavel Athonitul29 J Sf. Mc. Calinic; Sf. Mc. Teodota cu fii s\i, Veniamin [iMamant30 V Sf. Ap. Sila, Silvan, Criscent, Epenetos [i Andronic31 S Înainte-pr\znuirea scoaterii Sf. Cruci; Sf. Evdochim; Sf. Iosifdin Arimateea; Sf. Ier. Gherman de Auxerre (L\satul secului pen-tru Postul Adormirii Maicii Domnului)

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti- 02.07.2010 - 31.07.2010

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

1. Z|BU{EAL| DE SEZON- CETE!2. CA - ADUNATE, NE FAC VIA}A BUN| SAU REA3. SENTIMENTAL - EXPRESIE ALGEBRIC|...DUBL|4. CRE{TE ~N P|MÂNT -DIREC}IA DE S|N|TATEPUBLIC| (sigla)5. TRANSPIRA}I - REMU{C|RI6. A PLANTA PUI - {EF C|LDUROS... TOT TIMPUL7. ATA{ (fem) - IMAGINE TORACIC| NORMAL|(sigla)8. MAM|, DOAR PE JUM|TATE! - BUN DE PLAT|LA NEVOIE9. LI}| TEXTIL| - JUDEC|TOR PE TEREN10. OPU{I PE ACEEA{I TEM| - LEURD|11. CUR|}AT DE PIELE - DE DOU| ORI

1. Z|BU{EAL| DE SEZON (dou\ cuv)2. SE ADUN|... LA VIA}| - IE{IT DIN NOR-MALITATE3. FLORI DE PRIM|VAR| - PRINDE ~N OCHI-URI PE{TE4. SFÂNT PERICULOS SAU BUN LA CON-DUS CALE{TI DIN CER - CENTRU (fem) -~N GAR|!5. ~NSEMN MILITAR - NUME TURCESC6. LUATE DIN FUG|! - PRIMII PEIORATIVI! -BUN PENTRU BEBELU{I. 7. INTRODUC (sing) - IABRA{ DE LA~NCEPUT8. MOMENTAN - REALES PE SINE9. PU{I LA FAPTE10. ~NCUBATOARE NATURALE. - A ~NROBI...MIJLOCA{ELE!11. DE MICI SAU MARI S| NE FERIM TOTTIMPUL

REZOLVARE: DISPUSE-ORI-NAS-ZA-CE-DOZA-CAST-IRA-COR-SI-CA-P-D-UN-CU-SAC-MOS-ESEC-RASE-AC-MA-SOC-COS-TRADUSE.

- DRAGU MARIA - 54 ANI, COLACU- CHIRI}| ANA - 78 ANI, COLACU- ALIONTE ELENA - 81 ANI, COLACU- MIHAI DUMITRU - 44 ANI, COLACU- MIHAI EMILIAN -48 ANI, COLACU- ANDREI MARIA - 79 ANI, RACARI

DECESE

NA{TERIGHEORGHE MACRINA ANA MARIA -

01.06.2010VL|SCEANU REBECA - ELENA 21

05.2010ENACHE MARIA- HORTANSA

12.02.2010VASILE DUMITRU - CONSTANTIN

21.05.2010

Ilie Georgian

"PETIC DEP|MÂNT"

Renumitul scriitor Vergiliu, înopera sa Eneida, relateaz\ oîntâmplare a c\rei aplica]iemoral\ este semnificativ\.

În]eleapta Diodona, fica luiBellus, regelui Tyrului, aflat\departe de ]ara ei natal\, a cerutde la puternicul rege al Romei unpetec de p\mânt cât s\-l cuprind\o piele de bou. Bucata dep\mânt, urma s\ fie definitiv a ei.Împ\ratul a acceptat. Primindpielea de bou, tân\ra fat\, a t\iatpielea în suvi]e foarte sub]iri, apoile-a pus cap la cap, alc\tuind o

funie lung\, cu care a înconjuratun perimetru suficient de larg cas\ zideasc\ o cetate. Astfel a luatna[tere Cartagina, puternica rival\a Romei.Aplica]ie:De fiecare dat\ vr\jmasul nu vinecu preten]ii foarte mari. Un simplucompromis, o minciun\ sau un altp\cat mic. O simpl\ "piele de bou."În curând îns\, transformat\ încurelu[e extrem de fine, el o vaîntinde în toat\ via]a noastr\ astfelîncât va deveni aproape imposibilde sc\pat de prezen]a lui.

D.R

VERVERTICALTICALORIZONTORIZONTALAL

Ultima or\ IUNIE 2010 pagina 24

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Vlada {tefan, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaboratorProcesare- TehnoredactareProcesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, ITNiculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roTipografia CROMOMAN

Pia]a Presei Libere, Bucure[tiISSN: 1844-7678

- paz\ [i protec]ie- sisteme de securitate- interven]ie rapid\ [i monitorizare- consultan]\- transport valori- gard\ de corp- [colarizare personal paz\- cursuri de arme [i muni]iiADRESA SEDIU: STR. DOM-NISORI, NR. 21 BL 9C SC BAP 22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVA

ADRESA SUCURSALA: STRCIPRIAN PORUMBESCU, BLC3, SC A, AP 1,TARGOVI{TE, JUD DAMBOVITATEL FAX SEDIU: 0244 582761TEL.FAX SUCURSALA0245 614412MOBIL: 07262037760727389477e-mail:[email protected]

SC. EURO COD SECURITY COMPANY SRL

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i

AluminiuInstala]ii sanitare

termice [i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

PRE}URI AVANTAJOASE

~N RATE!

~ncepând cu acest an [colar (2010-2011),[colile din ora[ul nostru vor beneficia deexperien]a unui voluntar - profesor ameri-can - care-i va ^nv\]a pe copii limba engleza- GRATUIT! Cine sunt sunt Voluntarii Corpului P\cii?Voluntarii care vin ^n România s\ predea limbaenglez\ au o diplom\ universitar\ de facultate de 4ani, iar mul]i de]in diplome de studii post-univer-sitare (master sau doctorat)Cine a infiin]at Corpul P\cii?Pre[edintele John F. Kennedy [i Congresul StatelorUnite au fondat Corpul P\cii ^n 1961, având cafundament trei scopuri de egal\ importan]\: 1. S\ ajute popoarele t\rilor interesante ^n satisfac-erea nevoilor de personal calificat. 2. S\ promoveze o mai bun\ ^n]elegere a poporuluiamerican cu popoarele ]\rilor gazd\. 3. S\ promoveze o mai bun\ ^n]elegere al altorpopoare de c\tre poporul american.Organiza]ie dedicat\ oamenilor, Corpul P\cii estesingura agen]ie guvernamental\ a Statelor Unitecare-[i plaseaz\ personalul - ce poart\ denumireade VOLUNTARI - pentru doi ani ^n comunit\]ilocale ale t\rilor gazd\, pentru ca ei s\ poat\ lucradirect cu persoanele din comunitate.

TITLUL PROIECTULUI: "Reabilitare,modernizare si extindere LiceulTeoretic "Ion Ghica " orasul Racari,judetul Dambovita"

Num\r de referin]\: SM22/3/3.4/143/22.06.20091. Data public\rii anun]ului: 30.06.20092. Programul Opera]ional Regional 2007-2013, Axa prioritara 3, Domeniul major deinterventie 3.43. Autoritatea de Management: MinisterulDezvolt\rii Regionale [i Locuin]ei4. Organism intermediar: Agen]ia pentruDezvoltare Regional\ Sud Muntenia5. Beneficiar: Unitatea administrativ-teritori-al\ ORASUL R|CARI, jude]ul Dâmbovi]a

6. Valoarea totala a proiectului:8.994.070,33 lei , din care valoarea eligibil\a proiectului: 7.329.908,00 lei 7. Durata de implementare a proiectului: 15 luni8. Obiectivul general al proiectului il constitu-ie sprijinirea unei dezvoltari economice,sociale, durabile si echilibrate teritorial,potrivit nevoilor [i resurselor specifice, cuaccent pe sprijinirea dezvolt\rii infrastructuriieduca]ionale. Obiective specifice ale proiec-tului sunt: ^mbun\t\]irea calit\]ii infrastruc-turii de educa]ie [i asigurarea accesului laeduca]ie.9. Alte informa]ii: Dup\ semnareaContractului de finan]are, implementareaproiectului va demara cu întocmirea docu-menta]iilor de achizi]ie public\.

ANUN} DE PRES|UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMANIEI

Vre]i s\ v\ tunde]i iarba^n gospod\rie sau ^n fa]agospod\riei? Suna]i-l peVali [i v\ scap\ de b\l\rii!

Telefon: 0753065568

Ziarul Primariei Racari 23

Documents

Transcript of Ziarul Primariei Racari 23