Zgomotul si consecintele sale

Urechea a reprezentat un simbol inca de la aparitia crestinismului, se spunea despre Maria ca l-a conceput pe Isus prin ureche “auzind cuvantul Domnului”. Multe picturi de la inceputul crestinismului il ilustreaza pe Isus coborand din ceruri spre urechea Mariei. Nu degeaba urechile sunt un simbol atat de important, caci fara auz nu exista lumea sunetelor, nu putem auzi vocea persoanelor dragi care ne incanta sufletul, nu putem aculta muzica preferata, nu putem auzi sursurul naturii, nu putem auzi sunetele care ne atentioneaza in ceea ce priveste un eventual pericol. Pentru a pastra integra functia auditiva trebuie sa ne protejam auzul pentru a ne bucura cat mai mult timp de sunet. Fenomenul care sta la baza producerii sunetului este vibratia undei sonore. Asfel sunetul este captat de pavilonul urechii, trece prin conductul auditiv se loveste de timpan (membrana timpanului este ca o toba) il face sa vibreze, ajutat de cele trei oscioare (ciocan, scarita si nicovla) sunetul trece in urechea interna, este ajutat apoi de celulele ciliate sa inainteze spre cohlee si ajunge la nervul auditiv si in final la cortex.

Fiziologic sunetul constituie senzatia produsă asupra organului auditiv de catre vibratiile materiale ale corpurilor şi transmise pe calea undelor acustice. Daca intensitatea sunetelor creste prea mult, in ureche apare o senzatie de durere si de presiune.

Mediul sonor in care traim in prezent ne afecteaza si ne creeaza un disconfort uneori sesizabil alteori nu. Zgomotul este un sunet complex, o mixare de multe frecvente, sau note care nu sunt legate armonic; fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite; fiziologii considera zgomotul, orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.

Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc intensitatea, durata si frecventa. Intensitatea – se masoara in dB, zgomotul produs de o convorbire se situează intre limitele de 30 si 60 dB, durata se refera la intervalul de timp in care urechea este expusa la un zgomot, frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de perioade pe secunde sau Hz. Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman. Limita sunetului admisibil la locul de munca este de 80-85 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoacă senzaţia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil.

Zgomotul poate produce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva, traumatism sonor si surditate profesionala.Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.       Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcţiilor circulatorii, modificari ale ritmului cardiac si ale presiunii

arteriale, nevroze, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teama si disconfort, diminuează atenţia si siguranţa. Traumatismele fiziologice provocate de zgomot  se refera la perforarea timpanului, afectarea celulelor ciliate si lezarea nervului auditiv, dar consecintele sunt si de natura psihologica constand in: oboseala cronica, astenie, iritabilitate, depresie, afecteaza capacitatea de concentrare si precizie, eficienta miscarilor si a atentiei.Nu toate zgomotele sunt nocive; unele dintre ele sunt utile altele placute. Nocive sunt zgomotele discontinui, neregulate, intense sau greu de localizat, datorate manipularii de masini si aparate.

Diverse sunete daunatore pot duce de-a lungul timpului la pierderea auzului intr-un anume procent. Zgomotul produs de computer, aspirator, mixer, masina de cusut, sunetele strazii (masini, claxoane, cladiri in constructie), un loc de munca zgomotos, toate ne fac sa ne pierdem finetea auzului.

Pierderea auzului poate deveni ireversibila dacă persoana este expusă fie la un zgomot foarte puternic (mai mult de 140 decibeli) sau la un zgomot mai putin puternic (în jur de 85 decibeli), dar îndurat pe o perioadă mai lungă. Efectele poluării sonore nu dăunează doar sensibilităţii sistemului auditiv, ci antrenează reactii care pun în joc întregul organism.

Efectele pe termen scurt sunt: diminuarea atenţiei si a capacitatii de memorare, agitatia, reducerea câmpului vizual, afecţiuni gastro-intestinale iar cele pe termen lung sunt: oboseală fizică şi nervozitate, insomnie, bulimie, hipertensiune arterială cronică, anxietate, comportamente depresive şi chiar agresive.

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite dupa cum urmeaza: circulatia rutiera si transporturile, industria, constructiile si montajele, muzica, discotecile si cluburile, telefonia mobila, radio si televizor, petardele, artificiile si armele de foc, terenurile sportive si stadioanele, terenuri de joaca, scoli, gradinite, unele animale, mai ales pe timpul noptii.

In prezent sursa de zgomot care are consecinte grave asupra functiei auditive, atat fizicie cat si psihice este folosirea castilor pentru a asculta muzica sau volulul ridicat al acesteia. Din ce in ce mai multi tineri se expun excesului de decibeli in acest mod, fara sa realizeze ca dupa 30 de ani devin canditatii perfecti pentru a se fi hipoacuzici sau pentru a suferi tulburari psihice.

Consecintele in cifre ale zgomotului asupra sanatatii noastre se prezinta astfel: intre 2,5 si 10 milioane de europeni care asculta muzica tare cel putin o ora pe zi sunt expusi riscului de a-si pierde auzul, intre 100.000 si 400.000 de romani risca sa surzeasca datorita zgomotelor puternice altele decat cele de la locul de munca, considera

ca 16% dintre adulti isi pierd auzul datorita zgomotului ocupational, in ultimii 20 de ani numarul tinerilor cu expunere la zgomot s-a triplat ajungand la 19% in timp ce zgomotul ocupational a scazut fata de anii ’80.“Ce umilinta pentru mine cand cineva care statea alaturi auzea un cantec de fluier in departare, iar eu nu auzeam nimic sau cand cineva de langa mine auzea un cioban cantand, iar eu nimic. Asemenea incidente ma duceau la disperare, eram pe punctul sa-mi pun capat vietii – numai arta m-a retinut” Ludwing Van Beethoven

Oamenii invata sa aprecieze unele lucruri abia atunci cand nu le mai au, ar fi bine sa invatam sa apreciem lucrurile atunci cand le avem pentru a le putea pastra pentru noi si in favoarea noastra cat mai mult timp.