CONSECINTELE SOCIALE ALE CRIZEI ECONOMICE ACTUALE IN ROMANIA

Cuprins

1. Criza economica actuala..................................................22. Consecintele sociale ale crizei economice in Romania.. .8

2.1 Asupra saraciei...........................................................82.2 Asupra somajului........................................................92.3 Asupra inflatiei..........................................................122.4 Alte consecinte..........................................................13

Bibliografie........................................................................17

1. Criza economica actuala

Criza financiara s-a declansat initial in Statele Unite. Administratia condusa de

presedintele George W. Bush, dominata de propovaduitorii "economiei de piata libera", a

degradat autoritatea organelor responsabile cu reglementarea institutiilor financiare si a

dat mana libera "scamatorilor" financiari. Acestia s-au implicat masiv in activitati

"creative" dubioase1.

In absenta unor limite impuse si sanctionate de autoritatile statale, unele banci,

fonduri de investitii si societati de asigurare, fara sa aiba acoperirea necesara, au acordat

imprumuturi considerabile unor "clienti" care nu aveau capabilitatea de a-si plati ratele.

Imprumuturile respective, avand dobanzi apreciabile, au fost "reimpachetate" in devize

complexe, toxice si aparent atractive, care, ulterior, au fost vandute profitabil ca produse

financiare legitime multor investitori autohtoni si straini.

Excesele creditorilor pradatori s-au raspandit la scara globala. Disponibilitatea

excesiva a fondurilor de credit a creat multe "baloane" hiperumflate pe piata de credite

pentru case individuale, cladiri, terenuri, masini, studentie si carti de credit. Manipularile

financiare "ingenioase" s-au extins si la imprumuturile facute de administratiile regionale

si locale, la creditele industriale si comerciale, la bursele de actiuni si la pietele pentru

resurse naturale. In timpul crizelor bancare, din ce in ce mai multe imprumuturi raman

neplatite, valoarea bunurilor scade si multe intreprinderi dau faliment. Pierzand capital,

bancile nu mai pot acorda credit. In America, pierderile datorate neplatii imprumuturilor

se pot ridica la peste 2 trilioane de dolari.

Lipsa normelor de reglementare si atitudinea "laissez faire"2 a guvernului Bush au

contribuit si la formarea asa-ziselor fonduri "ingradite" (hedge funds)3, la care puteau

participa numai investitori foarte bogati si institutii instarite. Managerii acestor fonduri

netransparente si manipulative s-au implicat in tot felul de tranzactii dubioase care au

contribuit la precipitarea crizei financiare.1 Consecintele crizei financiare globale - http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html - 27 ianuarie 2009.2 Tip de leadership care reprezinta evitarea deciziilor si implicarii, nu se apara pozitia si punctul de vedere.3 Leverage Funds, cunoscute si ca Hedge Funds, sunt fonduri speculative de tip inchis, adresate unui numar limitat de investitori si care, printre strategiile folosite, utilizeaza si fonduri imprumutate (imprumuturi si/sau obligatiuni) pentru "leverage" (efect de levier sau tranzactionare in marja).

2

In 2007 si 2008, cetatenii americani au pierdut o treime din avutul personal.

Valorile caselor si cladirilor, estimate la 13 trilioane de dolari in 2006, au scazut sub 8

trilioane in 2009. Economiile directe ale cetatenilor au descrescut cu 1,2 trilioane. In

aceeasi perioada, fondurile de pensii particulare s-au devalorizat de la 11 la 8 trilioane.

Aceste pierderi exorbitante au socat populatia americana. Ca sa evite agravarea starii de

panica, Banca Centrala a SUA4 a pus prompt la dispozitia fondurilor de pensii o suma de

540 miliarde de dolari si a alocat 700 de trilioane de dolari pentru uzul bancilor si al

companiilor de asigurare in prag de faliment.

In ianuarie 2009, valoarea actiunilor din bursele americane a scazut cu 50% din

valoarea pe care o avusesera in prima jumatate a anului 2007. Aceste pierderi

considerabile au semnalat ca Statele Unite se afla in cea mai grava recesiune economica

din ultimii 75 de ani. In ultimii doi ani, cheltuielile deficitare ale guvernului de la

Washington au creat datorii imense.

In septembrie 2007, guvernul federal datora 5,8 trilioane de dolari, echivalent cu

41% din produsul intern brut (PIB) al tarii. Din cauza agravarii situatiei economice si a

masurilor aditionale anticriza, specialistii americani preconizeaza ca datoria guvernului

american va creste cu inca 2 sau 3 trilioane de dolari in urmatorii doi ani. PIB al SUA, ca

si veniturile statului din impozite au scazut substantial in a doua jumatate a anului 2008 si

vor continua sa scada in 2009. La valoarea actuala a datoriilor, numai dobanzile la

fondurile imprumutate obliga guvernul american sa achite 12 miliarde de dolari anual.

Peste jumatate din imprumuturile guvernului de la Washington au fost facute in

strainatate, mai ales in China, in Japonia si in tarile exportatoare de petrol din regiunea

Golfului Persic. In cazul in care aceste state ar decide sa se debaraseze de valuta

acumulata, valoarea dolarului american s-ar prabusi. Ceea ce ar avea consecinte nefaste

atat pentru SUA, cat si pentru economia globala.

Restul lumii

Criza financiara si economica din America s-a extins rapid in restul lumii. Europa a

intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare interne si sa-si

revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala au investit sume uriase in

4 Federal Reserve.

3

structurile financiare interne, au nationalizat o buna parte dintre banci si au redus

impozitele ca sa stimuleze economia.

Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania, Franta,

Anglia, Italia si Spania, a scazut in ultimele 6 luni cu 20-25%. Somajul, lipsa de incredere

a consumatorilor si senzatia de nesiguranta a cetatenilor au crescut in majoritatea statelor

din UE. Guvernul german a alocat 100 de miliarde de euro pentru garantarea

imprumuturilor acordate de banci. Deoarece efectul a fost insuficient, guvernantii au

dispus ca alte 60 de miliarde de euro sa fie alocate pentru stimularea economiei.

Produsul intern brut al Marii Britanii a scazut alarmant in ultimele 6 luni. Incercand

sa supravietuiasca, firmele engleze au apelat la stat. In ianuarie 2009, guvernul de la

Londra a alocat 20 de miliarde de lire ca garantie pentru imprumuturi facute de banci

intreprinderilor mici si mijlocii. Ceea ce este mult prea putin pentru acoperirea datoriilor

interne ale firmelor britanice, in valoare de peste 500 de miliarde de lire5.

Pana acum, China a rezistat cel mai bine la criza curenta. Desi exporturile au scazut

anul trecut, importurile au scazut si mai mult, asa incat balanta comerciala externa a

Chinei in 2008 a ramas pozitiva, in valoare de 460 de miliarde de dolari. Cu rezerve

valutare enorme, cu mare capacitate de stimulare a consumului intern si cu surplus

comercial solid, China isi va continua ascensiunea economica.

In Rusia, criza financiara a facut ravagii spectaculoase. Deoarece in ultimul an

pretul titeiului pe piata internationala a scazut cu doua treimi, veniturile din exportul de

petrol s-au deteriorat substantial. Reactionand la deprecierea rublei, capitalul strain si

autohton a reinceput fuga in strainatate. In ultimul an, bursa de actiuni a scazut cu 70%.

In loc sa ia masuri monetariste, premierul Vadimir Putin a decis sa combata criza

economica prin controlul informatiilor si prin represiuni politice. Ca "sa nu sperie

populatia", el a interzis mass-media sa discute criza financiara si economica.

In timpul crizelor financiare internationale, cerintele pentru resurse naturale, servicii

si produse scad. Ceea ce afecteaza negativ tarile cu economii bazate pe export.

Exporturile din Taiwan, Japonia si Coreea de Sud s-au degradat cu de la 25 la 50%.

Cresterea economica globala, care a fost de 5% in 2007, este proiectata sa scada la 0,2%

5 Consecintele crizei financiare globale - http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html - 27 ianuarie 2009.

4

in 2009. Multe tari in proces de dezvoltare supravietuiesc prin export de materii prime si

produse agricole. FMI nu are fonduri suficiente ca sa salveze majoritatea statelor

nedezvoltate lovite de recesiune.

Alte consecinte

Din punct de vedere geopolitic, crahul financiar din 2007-2008 a diminuat

influenta, prestigiul si credibilitatea economica a Americii in lume. Recesiunea

economica declansata in SUA si nationalizarea institutiilor financiare au compromis, cel

putin temporar, eficacitatea promovarii globale a modelului economic capitalist de tip

american, considerat, in trecut, ca cel mai capabil de a crea progres economic si

prosperitate.

In urmatorii ani, noua administratie de la Washington va fi preocupata de probleme

interne urgente, precum stimularea activitatii economice, reducerea somajului,

restabilirea increderii in institutiile financiare, salvarea companiilor importante in pericol

de falimentare, redefinirea sistemului de asistenta medicala, restructurarea programelor

de pensii si asigurarea unor surse independente de energie.

In trecut, Statele Unite si Europa Occidentala erau principalele surse de capital

privat pentru restul omenirii. Ceea ce acorda democratiilor euro-atlantice o influenta

deosebita in strainatate. Din cauza deficitelor bugetare si a deteriorarii institutiilor

financiare, aceasta influenta se va diminua. In viitor, guvernele comunitatii euro-atlantice

vor ezita sa se implice in actiuni costisitoare in strainatate.

Cu toate eforturile guvernantilor, pietele de capital occidentale nu isi vor recupera

vitalitatea anterioara pentru mai multi ani. Bancile, afectate de pierderile din neplatirea

imprumuturilor si din devalorizarea investitiilor, vor fi obligate sa se restructureze si sa-si

reduca numarul de angajati. Mult mai precaute in viitor, ele vor acorda imprumuturi

numai clientilor care pot dovedi ca isi vor achita ratele respective.

Interventiile financiare fara precedent ale guvernelor din tarile afectate de criza, cu

intentia de a restabili vitalitatea institutiilor financiare si de a stimula activitatea

economica, oricat de drastice ar fi, nu garanteaza restabilirea increderii publicului in

sistemul bancar, in fondurile de investitii si in capacitatea autoritatilor de a reglementa

pietele de credit ca sa previna speculatii excesive, abuzuri si coruptie nesanctionata.

5

Inevitabil, populatia va fi obligata sa plateasca impozite apreciabile, ca sa acopere

datoriile facute de guvernele respective cu intentia de a stavili daunele recesiunii

economice globale. Interventiile financiare considerabile ale statelor ar putea asigura

supravietuirea nu numai a intreprinderilor viabile, dar si a altor entitati parazitare sau

ineficiente care, de fapt, ar merita sa fie eliminate sau sa dea faliment.

Stiintele economice nu sunt inca "stiinte" adevarate, in sensul capabilitatii de a

explica ce se intampla, de a prezice evenimente importante si de a oferi solutii valide.

Specialistii in economie nu au anticipat declansarea si evolutia crizei actuale.

Recomandarile lor contradictorii cu privire la masurile care trebuie luate ca sa

restabileasca increderea in sistemul financiar si ca sa aplaneze depresiunea economica

actuala reflecta o ignoranta jenanta.

6

2. Consecintele sociale ale crizei economice in Romania

2.1 Asupra saraciei

Cifra saracilor din Romania ar putea sa se dubleze pana la finalul crizei

economice, ceea ce, pe langa gravele consecinte sociale, va mari presiunea asupra unui

buget aflat si asa in suferinta.

Nivelul de trai a circa patru sute de mii de romani ar putea sa sufere, pana la

sfarsitul lui 2009, o schimbare semnificativa, aruncandu-i pe acestia in randul celor aflati

sub pragul de saracie absoluta. Pana cand efectele recesiunii vor disparea (adica la

aproximativ un an dupa redresarea economica), alte cateva sute de mii de persoane vor

intra in aceasta categorie. In total, numarul celor pe care criza ii va transforma in saraci

lipiti pamantului ar putea ajunge la un milion.

Cum era si de asteptat, cei mai vulnerabili in fata fenomenului de saracire vor fi

lucratorii din sectorul informal, agricultorii, somerii (inclusiv noii someri, intretinatorii

familiilor cu copii, mai ales cele cu trei sau mai multi minori, casnicele, in general, cei

domiciliati in estul si sudul tarii, cu precadere in mediul rural si in orasele mici.

Trebuie spus, totusi, ca si in cazul in care rata saraciei absolute va urca de la

5,7%, in 2008, la 7,4%, in 2009, si 9-10%, in 2010, avem de-a face cu valori sensibil mai

reduse decat cele de peste 20% inregistrate intre 1993 si 2003 (cu un varf de 35,9% saraci

in 2000).

Venind mai aproape de prezent, in urma cu mai putin de trei ani, in 2006, in plin

boom economic, 13,8% din populatia Romaniei, adica peste trei milioane de persoane,

aveau un nivel de trai care le situa sub limita strictului necesar traiului. Conform

previziunilor actuale, in ciuda crizei, la finele lui 2010 vor fi in aceasta situatie cu

750.000 de persoane mai putin decat in 2006.

Cand economia isi va reveni, unul din zece romani s-ar putea afla sub pragul

saraciei absolute. Practic, numarul nevoiasilor din tara noastra aproape ca se va dubla

numai in doi ani.

Nu exista inca previziuni clare pentru 2010, insa, cum cel mai probabil efectele

crizei se vor resimti si atunci, se poate spune fara prea mare teama de a gresi ca evolutia

7

ar putea fi similara – o crestere in continuare, pana la 9%-10%, a ratei saraciei absolute.

„S-a observat ca efectele crizei au un decalaj de circa un an in raport cu cresterea

economica. Altfel spus, chiar daca in 2010 se va inregistra crestere economica, procesul

de saracire a populatiei va continua“, vine in sprijinul acestei teorii Catalin Zamfir6.

Cu alte cuvinte, daca in 2008 existau in Romania cam 1,25 milioane de persoane

care traiau sub pragul de saracie absoluta, la sfarsitul lui 2010 numarul lor ar putea ajunge

la 2-2,25 milioane. Sociologul Mircea Kivu crede ca, in sine, proportia de 10% nu este

alarmanta. „Cu toate acestea, avem date ale INS care atesta faptul ca ultimii patru ani au

produs o crestere generala a nivelului de trai, dar si o crestere a disparitatilor dintre

venituri. Inegalitatile in distributia veniturilor, masurate prin raportul dintre cele mai mari

20% dintre venituri si cele mai mici 20% dintre venituri (cu alte cuvinte, dintre cei cu

venituri foarte mari si cei cu venituri foarte mici) au crescut an de an, de la 4,8 (in 2004)

la 5,1 (in 2007)“, precizeaza el.

O alta caracteristica a evolutiei ratei saraciei in Romania este ca aceasta nu

depinde doar de performantele economiei nationale, ci si de cele ale economiilor

europene unde imigrantii de origine romana sunt prezenti in numar ridicat, prin prisma

baniilor trimisi de acestia in tara.

2.2 Asupra somajului

Potrivit datelor institutiei financiare, care au fost revizuite si date publicitatii,

somajul va urca in acest an de la 8,9% la 9,6%. Mai mult, rata somajului ar urma sa

creasca la 10% in 2010, pentru ca in anul urmator sa coboare la 8,3%7. Rata somajului a

crescut in luna septembrie cu 0,3 puncte procentuale si a atins 6,9%, numarul somerilor

inregistrati fiind de peste 625.000, mai mare cu aproape 24.000 fata de august8. La finele

anului trecut, rata somajului a fost de 4,4%. Cele mai multe disponibilizari au avut loc in

mediul privat, sectorul public fiind prea putin afectat de criza economica. De altfel,

cheltuielile cu personalul ale autoritatilor locale si entitatilor autofinantate - precum

6 Criza va trimite in saracie un million de romani - http://www.capital.ro/articol/criza-va-trimite-in-saracie-un-milion-de-romani-118779.html7 potrivit datelor din raportul Fondului privind prima evaluare a acordului stand-by, citat de Mediafax.8 potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

8

universitatile si spitalele - nu au fost tinute sub control si au crescut in primul semestru cu

pana la 20%.

Graficul nr. 1 Rata somajului (mar. 09 – oct. 09)

5,65,7

5,86

6,3

6,66,9

7,1

5

5,5

6

6,5

7

7,5

Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct

Sursa: Institutul National de Statistica.

Procentul este de peste trei ori mai mare fata de avansul inregistrat in

administratia centrala, de 6%, mai arata FMI. Institutia financiara noteaza ca, daca

reformele menite sa aduca aceste cheltuieli sub control nu sunt realizate, acest lucru ar

putea conduce „la alte reduceri nedorite” ale cheltuielilor de investitii. Rata somajului ar

putea ajunge la un varf de 10% in Romania in prima parte din 2010, in conditiile in care

economia se afla in prezent "la finalul caderii libere"9. Numarul somerilor din Romania ar

putea ajunge anul acesta la un milion, numai din constructii, transporturi, textile,

agricultura si industria alimentara provenind peste 400.000 de persoane, potrivit

organizatiilor patronale autohtone.

Cei mai multi someri vor proveni, in 2009, din sectorul industrial, mai ales din

domeniile care isi aveau orientata productia catre export, din cauza diminuarii drastice a

acestei activitati. De asemenea, din cauza diminuarii comenzilor si sectorul

transporturilor va opera disponibilizari masive. Totodata, industriile produselor de

9 http://www.ziare.com/business/economie/11-07-2009/franks-rata-somajului-ar-putea-ajunge-la-10-la-suta-in-2010-944346 - 7 noiembrie 2009

9

folosinta indelungata si cele ale serviciilor care nu sunt de stricta necesitate "vor lasa

multi someri in urma". Principala masura care ar putea duce la pastrarea fortei de munca

in posturile actuale ar fi adoptarea cat mai urgent a neimpozitarii profitului reinvestit.

Secretarul general al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania,

Radu Dinescu, a declarat recent ca, in 2009, ar putea fi disponibilizati 20% din cei

200.000 de salariati care isi desfasoara in prezent activitatea in acest domeniu.

"Aceste reduceri de personal, cu pana la 20%, din cei 200.000 de angajati, sunt

strans legate de perspectiva economica. Aceasta, la ora actuala, este "negra". Este clar ca,

din punct de vedere economic, lucrurile se vor inrautati si nu se va mai transporta ca si

pana acum", a declarat Radu Dinescu.

In ceea ce priveste numarul angajatilor din industria textila care ar putea fi

disponibilizati in anul 2009, presedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si

Pielariei FEPAIUS, Maria Grapini, este de parere ca acesta s-ar putea ridica la 60.000.

La finalul anului 2008, lucrau in industria textila 300.000 de angajati. In ultimii

trei ani numarul angajatilor din acest domeniu a fost redus cu aproximativ 150.000 de

persoane10. Circa 35.000 de salariati din agricultura si industria alimentara ar putea fi

disponibilizati anul acesta, din cauza crizei economice.

In industria alimentara 10% din angajati ar putea fi disponibilizati in 2009. La un

numar total de 180.000 de salariati ai industriei, reducerea ar inseamna circa 20.000 de

oameni.

Aproximativ 280.000 de angajati din domeniul constructiilor vor fi

disponibilizati, daca nu se rezolva problema finantarilor din acest domeniul constructiilor.

In prezent, in sectorul constructiilor lucreaza 380.000 de oameni, potrivit ARACO. In

ceea ce priveste disponibilizarile din contructii, acestea depind de finantari si de

rezolvarea creantelor11.

Si revenirea in tara a muncitorilor plecati in strainatate ar putea duce la sporirea

numarului oamenilor fara locuri de munca din Romania.

10 Conform declaratiilor reprezentantilor FEPAIUS.11 A afirmat Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu.

10

Ministerul Muncii ia in calcul un numar total al somerilor la sfarsitul anului de

aproape 900.000 de persoane, pe fondul revenirii masive in tara a romanilor care si-au

pierdut locurile de munca din Spania si Italia.

2.3 Asupra inflatiei

Romania s-a clasat, in august, pe pozitia a doua in Uniunea Europeana, dupa nivelul

ratei anuale a inflatiei, de 4,9%, usor sub inflatia anuala a Ungariei, in conditiile in care

cea din UE a fost de 0,6%, arata datele publicate miercuri de Eurostat. Rata inflatiei a

coborat la 4,96%, in luna august, comparativ cu nivelul de 5,06% din luna iulie.

Grafic nr. 2 Rata inflatiei (mai 09 – oct. 09)

4,3

4,94,95

5,95,9

4

4,5

5

5,5

6

Mai Iun Iul Aug Sept Oct

Sursa: Institutul National de Statistica

Preturile de consum au scazut cu 0,19 procente, datorita ieftinirii alimentelor si

cresterii preturilor la marfurile nealimentare si servicii, potrivit datelor publicate de

Institutul National de Statistica.

In luna august, cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat la oua (2,19%), apa,

canalizare si salubritate (1,44%) si combustibili (1,34%). Pe segmentul alimentar, s-au

ieftinit fructele proaspete (12,36%), cartofii (1,61%) si uleiul (1,14%). Pe partea de

marfuri nealimentare, s-au scumpit si tigarile, cu 0,71%, in timp ce preturile pentru

energie electrica, termica si gaze au stagnat. In ultimele 12 luni, comparativ cu anul

11

anterior, preturile de consum au crescut, in medie, cu 6,4%, de la nivelul de 6,6%

inregistrat in luna iulie

Rata inflatiei determinata de evolutia preturilor de consum a fost in luna septembrie

de 0,39% fata de luna precedenta, fiind rezultanta cresterii preturilor marfurilor

nealimentare (+0,79%) si a tarifelor serviciilor (+0,51%) atenuata partial de reducerea

preturilor marfurilor alimentare (-0,16%).

Rata anuala a inflatiei a coborat la 4,3%, in octombrie 2009, fiind cea de-a saptea

luna consecutiva de scadere. Cel mai mult s-au scumpit in ultima perioada serviciile.

Daca tarifele la servicii s-au majorat cu aproape 9% in ultimele 12 luni, preturile la

marfurile alimentare au cam stagnat. Acestea au permis ca rata inflatiei sa scada puternic

in acest an, de la aproape 7% in primele luni ale lui 2009.

Rata inflatiei se afla in prezent extrem de aproape de minimele perioadei de dupa

anii ’90. Cea mai mica inflatie anuala s-a inregistrat in 2007, cand nivelul acesteia

coborase sub pragul de 4%12.

2.4 Alte consecinte

Criminalitate si jafuri in crestere

Criza economica a dublat, in Romania, numarul jafurilor comise cu arme de foc.

Daca in prima jumatate a anului trecut, erau comise 6 atacuri cu arme de foc, in aceeasi

perioada a acestui an, au fost deja comise 12. Statisticile Politiei Romane arata ca, anul

trecut, in primul semestru au fost inregistrate 2636 talharii, fiind inceputa urmarirea

penala in 1826 de cazuri. De la inceputul anului 2009, s-au comis 3163 de talharii, in

2177 de dosare fiind inceputa urmarirea penala. Comparatiile intre cele doua perioade

mai arata ca, in 2008, nu a fost atacata nicio banca ori casa de schimb valutar sau de

amanet, iar anul acesta deja au fost atacate sase astfel de sedii.

„Criza economica atrage si o crestere a criminalitatii, recunosc judiciaristii cu

experienta. In plus, intoarcerea infractorilor romani, care s-au specializat in strainatate

aduce un plus de violenta si mijloace de operare noi. Toate acestea pe fondul unor masuri

de siguranta precare luate de cei care gestioneaza mari sume de bani”. In primavara

acestui an, politistii au amendat peste 400 de unitati bancare, care au avut de platit in total

12 http://www.conso.ro/citeste-stire/292/sgen/Rata-inflatiei-ajunge-la-43-in-octombrie.html - 11 noiembrie 2009.

12

414.900 lei. Alte aproape 1000 case de schimb valutar si amanet au fost amendate cu

692.300 lei, pentru nereguli privind masurile de siguranta.

Cele mai grave talharii cu arme de foc au vizat trei banci, din Cluj-Napoca,

Constanta si Brasov si alte trei case de schimb valutar si amanet din Brasov, Constanta si

Galati.

Scoala abandonata

O alta urmare directa a saraciei va fi, cel mai probabil, tendinta de crestere a ratei

de abandon scolar. Si in prezent, acest indicator este mai mare in zonele mai putin

dezvoltate economic.

Din cauza celor 19.000 de disponibilizari pentru reducerea cheltuielilor in scolile

romanesti, clasele s-au comasat, astfel ca un singur cadru didactic trebuie sa predea acum

la aproape 30 de copii odata in loc de 15-16, de obicei din doua clase paralele13.

Cu toate ca, in primavara acestui an, reprezentantii ministerului au dat asigurari ca

nu se vor face disponibilizari, la sfarsitul lunii iulie decizia venita de la guvern a venit ca

o lovitura in plin pentru invatamantul romanesc: reducerea a aproape 19.000 de posturi.

Nimeni nu s-a gandit atunci care vor fi efectele, ci s-au calculat mai degraba banii care se

vor economisi. Nu s-a luat, insa, in calcul ca se distrug, prin comasarea claselor, tocmai

verigile care ar fi asigurat stabilitate in mediul rural. Sunt copii care sunt plimbati alte

scoli mult mai departate. Asta va duce, pe termen lung, la cresterea abandonului scolar.

Potentia de migratie

Printre efectele saraciei s-ar putea numara si disponibilitatea mai mare de a pleca

in cautare de munca la mare distanta de localitatea de domiciliu. Este posibil sa se

inregistreze rate mari ale migratiei dinspre rural catre orasele mari, dar, in ciuda situatiei

nu tocmai roz de acolo, si spre destinatii traditionale, gen Italia sau Spania. Pe de alta

parte, trebuie sa ne asteptam la sosirea unui numar important de romani din strainatate

sau la mutarea in mediul rural a unora dintre orasenii ramasi fara surse de venit.

Pana in 2008, Romania se confrunta cu deficit de fortǎ de munca, motiv pentru care

angajatorii erau nevoiti sa apeleze la fortǎ de munca straina din tari precum Turcia,

13 Criza aduce scoala cu 50 de ani in urma - http://www.time4news.ro/educatie-cultura/criza-aduce-scoala-cu-50-de-ani-in-urma/ - 30 octombrie 2009.

13

China, Pakistan, Ucraina sau Moldova. Intreprinderile mici si mijlocii, ducand lipsa de

oameni calificati, au cerut facilitǎti Guvernului pentru a angaja strǎini .

Autoritǎtile romane au facut, mai ales pentru romanii plecati in Spania si Italia

campanii de informare referitoare la locurile vacante din tarǎ. Perspectivele insǎ nu au

fost favorabile pentru cǎ salariile continuau sǎ fie mult mai mici decat cele castigate de

acestia in tǎrile din UE.

Majoritatea romanilor au pǎrǎsit Romania cu scopul de a beneficia de o situatie

financiara care sa le permita un trai decent. O parte dintre ei au ajuns in alte tari pentru a

fi alaturi de familie, iar un procent redus au plecat din dorinta de a incerca ceva nou.

Acum, ca urmare a recesiunii ce a cuprins aproape intreaga lume, acestia se

confrunta cu dilema situatiei de a reveni in Romania si in cadrul careia se anunta

dificultati similare in obtinerea unui loc de munca.

Piata muncii se aflǎ in fata unei situatii tensionate, aceea in care alǎturi de angajatii

care-si pierd locurile de muncǎ din Romania se aflǎ si romanii ce revin din strǎinǎtate.

In acest context, alegerea de a ramane in Europa Occidentalǎ sau de a reveni acasa

are o miza foarte mare. Uneori, exista perceptia printre angajatorii locali ca asteptarile

acestui grup sunt foarte mari, cu toate cǎ s-a intalnit si contrariul, cei care revin de multe

ori au asteptari chiar mai rezonabile.

Deja multe alte state se confrunta cu problema somajului. Somajul din Spania, de

exemplu, o tara in care comunitatea de romani este de aproximativ un milion de persoane,

a atins aproape toate sectoarele din economie. Dintre acestea, serviciile au fost cele mai

afectate, urmate de constructii, industrie si agricultura. Cel mai mult vor avea de suferit

imigrantii. In aceste conditii, somerii romani care se gandesc sǎ plece in strǎinǎtate vor

avea de asemenea dificultǎti in gǎsirea unui loc de muncǎ14.

Masa de manevra

Nu in ultimul rand, noii saraci ar putea deveni usor masa de manevra electorala,

mai ales avand in vedere ca in 2009 sunt programate doua scrutinuri nationale.

14 Efectele migratiei asupra cresterii economice in conditiile crizei globale - www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/word/39_Tugui_ro.doc - 1 mai 2009

14

Promisiunile candidatilor, dar si mita electorala ar putea avea sanse mai mari de reusita in

noul context.

15

Bibliografie

1. www.revista22.ro

2. Revista Capital - www.capital.ro

3. www.ziare.com

4. www.conso.ro

5. www.time4news.ro

6. www.asecib.ase.ro

7. Ziarul Cotidianul - www.cotidianul.ro

8. www.somajtehnic.lesislatiamuncii.ro

9. www.europarl.europa.ro

10. Ziarul Adevarul - www.adevarul.ro

11. Ziarul Evenimentul Zilei - www.evz.ro

12. Ziarul Gandul - www.gandul.info

13. Institutul National de Statistica – www.insse.ro

16