ZA AĂŢ AĂ DIN AŢ A -TISA ÎN ANUL 2012 (extras) calitatii apelor/2012/Sinteza calitatii... ·...

SINTEZA CALITĂŢII CORPURILOR DE APĂ DIN

SPAŢIUL HIDROGRAFIC SOMEŞ-TISA ÎN ANUL 2012

(extras)

2

A. PREZENTARE GENERALĂ A SPAŢIULUI HIDROGRAFIC SOMEŞ-

TISA

I. ASPECTE GENERALE

Spaţiul hidrografic Someş-Tisa, este situat în partea de nord şi nord-vest a ţării,

delimitat la nord de graniţa naturală - râul Tisa cu Ucraina pe o lungime de 61 km, la vest de

graniţa cu Republica Ungară, iar pe teritoriul ţării se invecinează cu bazinul Siretului la

est, bazinul Mureşului la sud şi bazinul Crişurilor la sud-vest.

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş-Tisa cuprinde teritoriul a 7

judeţe: Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Alba şi Bihor. Ponderea ultimelor

două este nesemnificativă.

Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului

spaţiului hidrografic Someş –Tisa

Nr.

crt. Judeţul

Suprafaţa

(km2)

% din suprafaţa

totală a s.h

Populaţia

(locuitori)

% din populaţia

totală pe b.h.

1 Bistriţa-Năsăud 5009 22,38% 277 861 14,28%

2 Cluj 4382 19,58% 659 370 33,89%

3 Sălaj 3408 15,23% 217 895 11,20%

4 Maramureş 6122 27,35% 461 290 23,71%

5 Satu-Mare 3401 15,20% 329 079 16,91%

TOTAL 22380* 100%

** 1 945 495 100%

*cuprinde şi judeţele Alba (4 km2) şi Bihor (54 km

2 )

** cuprinde şi judeţele Alba (0.02%) şi Bihor (0.24%)

3

i. HIDROGRAFIE

Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Someş-Tisa este de 22380 km

2 reprezentând o

pondere de 9,4 % din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 580 cursuri de

apă codificate, cu o lungime totala de 7828 km şi o densitate medie de 0.35 km/km2. Pe

teritoriul Romaniei, spaţiul hidrografic Someş-Tisa cuprinde subbazinul Tisa (inclusiv Turul) cu

un număr de 123 cursuri de apa codificate (suprafaţă 4540 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km

2),

Someş cu 403 cursuri de apă codificate (suprafaţă 15740 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km

2) şi

Crasna cu 54 cursuri de apă codificate (suprafaţă 2100 km2 şi densitate reţea 0.34 km/km

2).

ii. RELIEF

Întregul spaţiu geografic al bazinului se caracterizează printr-o diversitate a formelor de

relief de la munţi şi dealuri până la formele plate de câmpie.

Principalele unităţi de relief, se identifică astfel:

a) Zona munţilor înalţi - prezenţi pe suprafeţe mai mari în partea de nord şi sud al

bazinului hidrografic (Munţii Maramureşului, Rodnei şi Gilău-Vlădeasa) precum şi în sud-estul

bazinului (Munţii Călimani); sunt munţi care depăşesc 1800 m cu altitudinea maximă în vârful

Pietrosul Rodnei de 2303 m, cu un relief viguros şi pante abrupte.

b) Zona munţilor mijlocii şi joşi - este reprezentată în partea de nord şi nord-est de munţii

de origine vulcanică Oaş, Gutâi, Ţibleş, iar în partea de sud-vest şi vest de Munţii Meseş şi

Plopiş cu altitudini cuprinse între 500-1400 m.

4

c) Zona podişului Someşan - se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu

altitudini medii de 600 m, având înfăţişarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de

structuri monoclinale.

d) Zona de câmpie - reprezentată de câmpia Someşului este amplasată în partea de vest a

spaţiului hidrografic şi are o usoară înclinare de la sud-est la nord-vest; este alcătuită dintr-o

porţiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi şi terase în

evantai şi o porţiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială,

inundabilă, cu văi puţini adânci şi albii părăsite.

iii. GEOLOGIE

Din punct de vedere geologic, pe arealul spaţiului hidrografic Someş -Tisa structura

predominantă este cea silicioasă, cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice,

sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrişuri, etc).

Calcarul este prezent pe suprafeţe restrânse, în zonele: izvoarele Someşului Cald,

dealurile Nadăşului şi Căpuşului (din Podişul Someşean), Cheile Lăpuşului, Munţii Meseşului,

izvoarele Someşului Mare.

Vârsta formaţiunilor ce apar la zi cuprinde un interval geologic foarte larg începând din

Precambrian până în Cuaternar.

iv. UTILIZAREA TERENULUI

În privinţa utilizării terenului, pe întreg spaţiul hidrografic Someş-Tisa se remarcă o

distribuţie neuniformă a pădurilor, păşunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane şi

industriale, în funcţie de tipul de relief al zonelor respective.

Terenurile agricole sunt predominante în toate cele trei subbazine hidrografice :

Tisa (51.9%), Someş (64.3%) şi Crasna (72.1 %).

5

Pădurile ocupă o suprafaţă mai mare în subbazinul Tisei (42.8%), în celelalte subbazine

ponderea fiind sub 30% (Someş 28.3% şi Crasna18.2%).

Celelalte forme de utilizare a terenului, ocupă suprafeţe mai restrânse din totalul

arealului. Zonele urbane împreună cu luciul de apă au o pondere de circa 7% din totalul

suprafeţelor.

6

II. RESURSELE DE APĂ ÎN ANUL 2012

Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Someş-Tisa pot fi considerate relativ

modeste (dar totuşi suficiente) şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Resursa totală teoretică

însumează un stoc mediu multianual de 6830 mil.m3, din care resursa tehnic utilizabilă este de

1287 mil.m3, adică 18.8% .

Principala componentă a resurselor de apă este constituită din apă de suprafaţă a reţelei

hidrografice prin care se asigură într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de 6361

mil.m3 (resursă teoretică), din care 15 % reprezintă resursa tehnic utilizabilă (circa 971 mil.m

3).

Din aceasta, 70 % este asigurată în regim natural (650 mil.m3),

iar restul prin acumulări.

Debitul mediu multianual al râului Someş înregistrează la staţia hidrometrică Satu Mare,

aproape de ieşirea din ţară, o valoare de 129 m3 /s, pentru o suprafaţă de 15600 km

2 (debit

specific de 8.01 l/s/km2), avand aportul hidrologic semnificativ al râurilor: Şieu (15,1 m

3/s),

Someşul Mic (21,2 m3 /s), Lăpuş (19,3 m

3/s).

Pentru râul Tisa la ieşirea din ţară s-a calculat un debit mediu multianual de aproximativ

130 m3/s, pentru o suprafaţă totală a râului (inclusiv Ucraina ) de 6423 km

2 (debit specific=20.2

l/s/km2), cu aport hidrologic important de pe teritoriul românesc al râurilor Vişeu (33.9 m

3/s) şi

Iza (16.6 m3/s). Se observă ca râul Tisa are un debit specific de trei ori mai mare decât râul

Someş, deşi suprafaţa bazinului Tisa este jumătate din cea a bazinului Someş, urmare a

precipitaţiilor abundente ce se înregistrează în bazinul de recepţie al Tisei.

Zona cu resurse reduse de apă este bazinul râului Crasna, care se caracterizează prin

scurgeri reduse, datorită factorilor morfo-climatici (altitudini reduse, precipitaţii scăzute şi

temperaturi ridicate). La staţia hidrometrică Domăneşti, în apropiere de graniţa cu Ungaria, se

înregistrează un debit mediu specific de 3.5 l/s/km2.

Resursele de apă subterană inventariate la nivel bazinal se cifrează la 469 mil.m3 cele

teoretice şi 316 mil.m3 cele utilizabile (de calcul), fiind constituite în proporţie de 64.9 % din

acvifere freatice şi 35.1 % din cele de adâncime.

Raportată la populaţia bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 504 m3 /loc/an, iar

resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 3426

m3/loc/an, valoare cu peste 90 % mai mare decât resursa specifică la nivelul ţării care este de

1650 m3/loc /an, situaţie ce plasează arealul Someş-Tisa într-o poziţie favorabilă, în sensul

existenţei unui potenţial de rezervă ce ar putea fi exploatat în viitor.

Dacă componenta cantitativă a resursei de apă cantonate în arealul spaţiului hidrografic

Someş-Tisa asigură în mod echilibrat raportul cerinţe-alocaţii, cealaltă dimensiune a resurselor

necesară pentru preluarea efluentului impurificat este o problematică majoră a gospodarii apelor.

Actualmente capacitatea de recepţie a poluanţilor de către reţeaua hidrografică este epuizată sau

limitată în multe secţiuni de supraveghere a stării resurselor de apă.

7

B. APE DE SUPRAFAŢĂ

I. SUBSISTEMUL RÂURI

i. Aspecte generale

În urma delimitarii corpurilor de apa, in Districtul Bazinal Somes-Tisa s-a identificat

un numar total de 326 de corpuri de apă pe râuri, dintre care:

290 corpuri pe râuri în stare naturală - dintre acestea un numar de 147 corpuri de apa

sunt reprezentate de corpuri de apa nepermanente;

14 corpuri pe rauri puternic modificate;

22 corpuri de apa artificiale (canale şi derivaţii).

Lungimea maxima a corpurilor de apa este de 234 km, lungimea minima este de 0,7

km, iar media lungimilor corpurilor de apa delimitate in spatiul hidrografic Somes-Tisa este

de 21,9 km.

Dintre cele 326 de corpuri de apa curgătoare identificate la nivelul Distictului de Bazin

Hidrografic Somes-Tisa, un numar de 65 corpuri de apa de suprafata pe rauri, sunt direct

monitorizate prin Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cu ajutorul unui număr

de 91 de secţiuni.

ii. Evaluarea stării ecologice şi chimice a corpurilor de apă-râuri în stare naturală

monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, în anul 2012

Determinarea starii ecologice a celor 58 copruri de apa de suprafata - râuri in stare

naturala (16 corpuri de apa in bazinul Tisa si 42 corpuri de apa in bazinul Somes-Crasna),

monitorizate prin Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor s-a facut pe baza

sistemului de clasificare si evaluare globala, realizata de catre Institutul National de

Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti si colaboratorii, Institutul

National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta.

Aceasta evaluare starii ecologice a unui corp de apa se realizeaza dupa cum urmeaza:

1. Daca elementele biologice, elementele hidromorfologice si elementele fizico-chimice

(generale si poluantii specifici) se incadreaza in limitele starii foarte bune (fiecare

separat) atunci corpul de apa este in stare ecologica foarte buna.

2. Daca elementele biologice si elementele fizico-chimice (generale si poluantii specifici)

se incadreaza in limitele starii bune (fiecare separat) atunci corpul de apa este in stare

ecologica buna (elementele hidromorfologice nu sunt utilizate in evaluarea starii

ecologice).

3. Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii moderate atunci corpul de

apa este in stare ecologica moderata (elementele hidromorfologice si elementele

fizico-chimice suport nu sunt utilizate in evaluarea starii ecologice).

4. Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii slabe atunci corpul de apa

este in stare ecologica slaba (elementele hidromorfologice si elementele fizico-chimice

suport nu sunt utilizate in evaluarea starii ecologice).

8

5. Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii proaste atunci corpul de apa

este in stare ecologica proasta (elementele hidromorfologice si elementele fizico-

chimice suport nu sunt utilizate in evaluarea starii ecologice).

iii. Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă puternic

modificate monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, în anul 2012

Determinarea potentialului ecologic al celor 7 corpuri de apă puternic modificate

din categoria „râuri” (2 corpuri de apa in bazinul Tisa si 5 corpuri de apa in bazinul Somes-

Crasna), monitorizate prin Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor s-a facut

aplicând aceleaşi principii si limite stabilite ca si pentru corpurile naturale, considerandu-se

limitele dintre starea foarte buna si buna si cea dintre buna si moderata ca fiind limitele dintre

potentialul maxim si potentialul bun, precum si dintre potentialul bun si potentialul moderat.

II. SUBSISTEMUL LACURI

i. Aspecte generale

În Districtul Bazinal Somes-Tisa s-a identificat un numar total de 16 de corpuri de apă

pe lacuri, dintre care:

3 corpuri de apă în stare naturală (3 lacuri naturale);

13 corpuri de apă puternic modificate (13 lacuri de acumulare).

Suprafaţa maxima a corpurilor de apa este de 19 km2, suprafata minima este de 0,042

km2, iar media suprafeţelor corpurilor de apa delimitate in spatiul hidrografic Somes-Tisa este

de 3,84 km2.

Dintre cele 16 lacuri identificate la nivelul Distictului de Bazin Hidrografic Somes-

Tisa, un numar de 13 corpuri de apa de suprafata pe lacuri, sunt direct monitorizate prin

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cu ajutorul unui număr de 25 de secţiuni.

ii. Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă-lacur naturale

monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, în anul 2012

Toate cele 3 corpuri de apă de suprafata-lacuri naturale, identificate la nivelul

Distictului de Bazin Hidrografic Somes-Tisa, sunt direct monitorizate prin Sistemul National

de Monitoring Integrat al Apelor cu ajutorul a 3 de sectiuni de prelevare a probelor de apă.

iii. Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă puternic

modificate – lacuri de acumulare monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa,

în anul 2012

In cadrul Districtului de Bazin Hidrografic Somes-Tisa, au fost monitorizate 8 lacuri

de acumulare cu folosinta multipla: Ac. Colibita, Ac. Fantanele, Ac. Tarnita, Ac. Somesul

9

Cald, Ac. Gilau, Ac. Stramtori-Firiza si Ac. Varsolt in bazinul Somes-Crasna, respectiv Ac.

Calinesti in bazinul Tisa. Alaturi de acestea au fost prelevate probe de apa in vederea evaluarii

starii calitative din 2 lacuri piscicole: Campenesti si Taga Mare. Un numar de 4 lacuri de acumulare din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Crasna

(Ac. Tarnita, Ac. Somesul Cald, Ac. Stramtori-Firiza si Ac. Varsolt) sunt utilizate ca sursa de

apa bruta, motiv pentru care aceste lacuri este monitorizat si prin programul de potabilizare

(P) al retelei de monitoring specific apei de suprafata destinata potabilizarii.

10

D. MONITORIZAREA ŞI CARACTERIZAREA SECŢIUNILOR

DE POTABILIZARE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC SOMEŞ-

TISA ÎN ANUL 2012

Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru

potabilizare, în conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi 79/869/EEC

transpuse în legislaţia naţională prin H.G. nr. 100/07.02.2002 pentru aprobarea Normelor de

calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare

(NTPA – 013) şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi

analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA – 014),

in subbazinul hidrografic Tisa-Tur in anul 2012 s-au organizat campanii de recoltare a

probelor de apă la un număr de 7 secţiuni de monitorizare a acestora, iar in subbazinul Somes-

Crasna au fost monitorizate 15 sectiuni.

Nr.

crt. BH

Nume

sectiune de

prelevare /

priza

Sursa de apa

Debit

mediu

prelevat in

anul 2012

(mc/zi)

Populaţia

deservită

(nr. de

locuitori)

Tipul

captarii

conform

HG

100/2001

Indicatori

depăşiţi

SUBBAZINUL „TISA-TUR”

1 Tisa Priză Uzina

de Apa

Balasina- SPAC

Baia Borsa-

Repedea-

Rotundu

690 1050 suprafata -

2 Tur Tur- captare

Negresti Oas Tur 0 (rezerva)

11100

suprafata -

3 Tur

V. Rea-

captare

Negresti Oas

Valea Rea 3542,4 suprafata

coliformi totali (o

data cu 220%)

coliformi fecali

(o data cu 170%)

4 Tur

V.Alba-

captare

Negresti Oas

Valea Alba 0 (rezerva) suprafata -

5 Tur Captare

Tarna Mare 1

Valea

Frasinului

172,8 3880

suprafata -

6 Tur Captare

Tarna Mare 2 Valea Sloiului suprafata

mangan (de 2 ori

cu 865%; 376%)

sulfati (o data cu

36%)

7 Tisa

Priza

Ruscova

(Valea Bilei)

Ruscova 207,68 2000 suprafata

coliformi totali (o

data cu 84%)

streptococi fecali

(o data cu 60%)

mangan (de 2 ori

cu 92%; 36%)

11

Nr.

crt. BH

Nume

sectiune de

prelevare /

priza

Sursa de apa

Debit

mediu

prelevat in

anul 2012

(mc/zi)

Populaţia

deservită

(nr. de

locuitori)

Tipul

captarii

conform

HG

100/2001

Indicatori

depăşiţi

SUBBAZINUL „SOMEŞ-CRASNA”

1 Somes Priza Anies Anies 970,39 8379 suprafata -

2 Somes Priza Nasaud Rebra 3044,41 12492 suprafata -

3 Somes Priza Beclean Somes Mare 3738,33 14036 suprafata mangan (de 2 ori

cu 85%; 32%)

4 Somes Priza Bistrita

Bargaului Bistrita 2780,25 7316 suprafata

mangan (o data

cu 45%)

5 Somes Priza Bistrita Bistrita 30174,89 88592 suprafata

fier (o data cu

127 %)

mangan (o data

cu 78%)

amoniu ( o data

cu 49%)

azot Kjeldahl (de

2 ori cu 23%;

4%)

6 Somes Priza Cuşma Geamănu 766,39 2339 suprafata -

7 Somes Priză baraj

Cuzdrioara Somes Mare 363

1200 +

angajatii de

pe platforma

SC Somes

SA

suprafata

mangan (o data

cu 109 %)

azot Kjeldahl (de

2 ori cu 15%;

87%)

8 Somes

Priza

Ac.Somes

Cald

Somes Mic 8476 481134 suprafata -

9 Somes Priza

Ac.Tarnita Somes Mic 125920 481134 suprafata

azot Kjeldahl (o

data cu 27%)

10 Somes Priză Uzina

de Apa

Izvorul Alb

Negru- comuna

Baiut

114,75 1014 suprafata -


de Apa

Berbincioara,

V. Alba, V.

Suior- comuna

Cavnic

509,93 2271 suprafata coliformi totali

(o data cu 84%)

12

Nr.

crt. BH

Nume

sectiune de

prelevare /

priza

Sursa de apa

Debit

mediu

prelevat in

anul 2012

(mc/zi)

Populaţia

deservită

(nr. de

locuitori)

Tipul

captarii

conform

HG

100/2001

Indicatori

depăşiţi


de Apa

Boldut (priza de

apa trecuta in

conservare)

-

Priza de apa

folosita doar

in scopuri

menajere de

catre

personalul de

paza de la

CNMPN

REMIN SA

suprafata -

13 Somes Priză

Vitaspria

Limpedea (V.

Limpedea afl.

Sasar la hm 75 ;

V. Stânisoara ;

r. Sasar la pod

9 ; r. Sasar la

pod 10, Ceapa

II. Mohoş II,

Săcădat)

735,86 9150 suprafata -

14 Somes

Priza Ac.

Strâmtori

Firiza

Ac. Firiza- Baia

Mare 41079 139000 suprafata

mangan (de 4 ori

cu 35%; 138%;

21%; 476%)

15 Crasna Priza Ac.

Varsolt Crasna 16018 77023 suprafata

mangan (de 4 ori

cu 155%; 513%;

102%; 48%)

Indicatorii depasiti fata de categoria ceruta de tehnologia standard de tratare şi în urma

verificării respectării condiţiilor pentru potabilizare prevăzute de NTPA 013 “Norme de

calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare” nu

influenţează caracteristicile de calitate corespunzătoare nivelului apei brute, existând o

concordanţă deplină între calitatea apei de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi nivelul de

tratare asigurat de staţia de tratare.

În urma stabilirii calităţii apei de suprafaţă a fost reanalizată corespondenţa dintre

aceasta şi tehnologia standard pe care trebuie să o asigure fiecare staţie de tratare. Rezultatele

reanalizării acestei corespondenţe sunt prezentate în continuare.

Frecventa de prelevare si analiza pentru fiecare parametru se stabileste de catre

autoritatile nationale competente in domeniul gospodaririi apelor in functie de populatia

deservita de fiecare sursa in functie de necesitati (zilnic sau saptamanal).

13

Nr.

crt.

Sectiunea de

prelevare

Cursul de

apă

Tehnologia standard

de tratare a staţiei

Calitatea apei

pe baza

condiţiilor

pentru

potabilizare

Frecventa

de

monitorizare

propusa

SUBBAZINUL „TISA-TUR”

1 Priză Uzina

de Apa Balasina

tratare normală fizică,

chimică şi dezinfecţie A2 4/an

2 Captare

Negresti Oas Tur


chimică şi dezinfecţie A2

8/an in cazul

functionarii *

3 Captare

Negresti Oas Valea Rea



4 Captare

Negresti Oas Valea Alba


chimică şi dezinfecţie A2

8/an in cazul

functionarii *

5 Captare

Tarna Mare 1

Valea

Frasinului



6 Captare

Tarna Mare 2

Valea

Sloiului



7

Priza

Ruscova

(Valea Bilei)

Ruscova

(Valea Bilei)



SUBBAZINUL „SOMEŞ-CRASNA”

1 Priza Anies Anies tratare normală fizică,


2 Priza Nasaud Rebra tratare normală fizică,


3 Priza Beclean Somes Mare tratare normală fizică,


4 Priza Bistrita

Bargaului Bistrita



5 Priza Bistrita Bistrita tratare normală fizică,


6 Priza Cuşma Geamănu tratare normală fizică,


7 Priză baraj

Cuzdrioara Somes Mare

tratare fizică, chimică

avansata, perclorare şi

dezinfecţie

A3 12/an

8

Priza

Ac.Somes

Cald

Somes Mic



9 Priza

Ac.Tarnita Somes Mic



10 Priză Uzina

de Apa

Izvorul Alb-

Negru



14

Nr.

crt.

Sectiunea de

prelevare

Cursul de

apă

Tehnologia standard

de tratare a staţiei

Calitatea apei

pe baza

condiţiilor

pentru

potabilizare

Frecventa

de

monitorizare

propusa

11 Priză Uzina

de Apa

Berbincioara,

V.Alba,V.

Suior



12 Priză Uzina

de Apa Boldut



13 Priză

Vitaspria Limpedea



14

Priza Ac.

Strâmtori

Firiza

Firiza



15 Priza Ac.

Varsolt Crasna



* Tur la captare Negresti Oas si Valea Alba la captare Negresti Oas au functionat pana in luna

octombrie 2012 ca si sectiuni de potabilizare.

15

E. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR SITUATE ÎN ZONE

VULNERABILE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC SOMEŞ-TISA

ÎN ANUL 2012

La nivelul anului 2012, în apele de suprafaţă din BH Somes-Tisa s-au identificat 53

zone susceptibile de a fi vulnerabile la poluarea cu nitraţi în conformitate cu HG 964/2000,

privind Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse

agricole.

In nici una dintre acestea nu s-a pus în evidenţă o valoare peste cea prevazută în

normativele în vigoare (50 mg NO3-/l).

16

H. APE SUBTERANE

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ SUBTERANE ÎN

ANUL 2012

i. Aspecte generale

1. Numărul total de corpuri de apă delimitate

Delimitarea corpurilor de apă subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere

semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10

m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea

nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.

În spaţiul hidrografic Someş - Tisa au fost identificate şi delimitate un număr de 15 corpuri

de ape subterane.

Codul corpurilor de ape subterane (ex: ROSO01) are următoarea structură:

RO = codul de tara; SO = spaţiul hidrografic Şomes -Tisa; 01= numărul corpului de apă în

cadrul spaţiului hidrografic Someş -Tisa.

2. Numărul corpurilor de apă monitorizate

În anul 2012 au fost monitorizate 14 corpuri de ape subterane din arealul ABA Somes-Tisa si

s-au facut analize pentru doua secţiuni din corpul ROCr08 aflat în administrarea ABA Crişuri, careia

i s-au transmis datele pentru caracterizarea corpului de apă. De asemenea, s-au făcut determinări la 5

secţiuni aflate în afara corpurilor.

Corpul ROSO03/Depresiunea Maramureş a fost propus pentru desfiinţare, la recomandarea

specialiştilor INHGA, deoarece această unitate morfohidrografică este deficitară în apă subterană.

3. Numărul total de foraje de monitorizare de pe corpul de apă

În arealul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa au fost monitorizate în total 291

puncte.

Suplimentar prevederilor Planului de activitate, pentru anul 2012, s-au primit date chimice

de la cca 50 unităţi industriale, în urma automonitoringului efectuat de către acestea (conform

autorizaţiilor de GA), la forajele proprii de urmărire a poluării (aprox.167 puţuri de observaţie).

Aceste foraje fac parte din grupa resurselor de ape subterane "în afară de bilanţ"

Monitorizarea puţurilor de observaţie a unităţilor industriale se face cu scopul de a se vedea evoluţia

poluării locale a freaticului, datorată domeniului de activitate specific societăţilor industriale.

Mentionam ca analizele forajelor de urmaire si control al poluarii, care nu sunt cuprinse în

Planul de activitate, în majoritatea cazurilor, sunt făcute în laboratoarele proprii ale beneficiarilor

industriali, sau la terţe laboratoare, care nu sunt acreditate RENAR. Aceste analize chimice sunt

centralizate la nivel ABA ST, într-o baza de date specifică şi începând cu anul 2012, vor intra în

evaluarea stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană, conform metodologiei primite de

la ANAR.

17

ii. Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă

Evaluarea starii calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană s-a făcut conform

Metodologiei de evaluare a stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană primite de la

ANAR şi INHGA, forma finală.

Respectand indicaţiile din Metodologie, cu privire la modul de evaluare a calitatii, s-au tras

concluziile finale privind starea corpurilor de apă subterana monitorizate, prin caracterizarea fiecărui

corp în parte.

În afară de punctele de monitorizare care au intrat în evaluarea corpurilor de apă subterană, în

cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, conform Manualului de Operare al Sistemului de

Monitoring, în anul 2012 au mai fost investigate şi un număr de 3 fântâni propuse pentru proiectul

“Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi”.

FORAJE - ACORDURI INTERNAŢIONALE

În conformitate cu prevederile Anexei 7c din “Regulamentul privind transmiterea reciprocă a

datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între Romania şi Republica Ungară”, forajele

care se află în responsabilitatea ABA Someş-Tisa-SGA Satu Mare sunt următoarele: în corpul de apa

subterană ROSO01/Conul Someşului, Holocen şi Pleistocen Superior: Atea F1/II, Tămăşeni F1/II,

Bercu F1MA/II, iar în corpul ROSO06/ Câmpia Carei: Berveni F1/II şi Scărişoara Nouă F1/II.

18

K. CONCLUZII

i. Ape de suprafaţă

Starea ecologică şi cea chimică a corpurilor de apa (râuri în stare naturală) monitorizate din

Distictul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa inregistrata in anul 2012, prezentata mai jos, indica

faptul ca din cele 58 de corpuri:

0 corpuri de apa ( 0%) sunt in stare ecologica foarte buna

35 corpuri de apa (60,3 %) sunt in stare ecologica buna

21 corpuri de apa (36,2 %) sunt in stare ecologica moderata

0 corpuri de apa (0 %) sunt in stare ecologica slaba

2 corpuri de apa (3,4 %) sunt stare ecologica proasta.

Starea ecologica a râurilor în stare naturală din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa

respectiv:

51 corpuri de apa (87,9 %) sunt in stare chimică bună

6 corpuri de apa (10,3 %) sunt stare chimică proastă.

Starea chimică a râurilor în stare naturală din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa

19

Potenţialul ecologic şi starea chimică a celor 7 de corpuri de apă curgătoare puternic

modificate monitorizate din Distictul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa inregistrata in anul 2012, se

prezintă astfel:

0 corpuri de apa (0 %) sunt cu potenţial ecologic maxim

4 corpuri de apa (57,1 %) sunt cu potenţial ecologic bun

3 corpuri de apa (42,9 %) sunt cu potenţial ecologic moderat

Potentialul ecologic al corpurilor de apă – râuri puternic modificate

din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa

respectiv:

6 corpuri de apa (85,7 %) sunt in stare chimică bună,

1 corp de apă (14,3 %) este în stare chimică proastă.

Starea chimică a corpurilor de apă – râuri puternic modificate


20

Starea ecologică şi cea chimică a celor 3 corpuri de apă naturala - lacuri naturale

monitorizate in anul 2012, se prezinta astfel,din:

o lacuri nalurale (0 %) sunt in stare ecologica foarte buna

lacuri nalurale (0 %) sunt in stare ecologica buna

3 lacuri naturale (100 %) sunt in stare ecologica moderata

lacuri nalurale (0%) sunt in stare ecologica slaba

lacuri nalurale (0 %) sunt in stare ecologica ptoasta

Starea ecologica a lacurilor naturale din

Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa

In anul 2012 monitorizarea calitatii lacurilor naturale din Districtul de Bazin Hidrografic

Somes-Tisa, privind starea chimica, indica faptul ca toate cele 3 corpuri de apă - lacuri naturale

monitorizate, ating starea chimica buna.

Starea chimica a lacurilor naturale monitorizate


21

Potentialul ecologic al celor 10 corpurilor de apă – lacuri de acumulare imonitorizate in

anul 2011 se prezinta astfel:

0 lacuri de acumulare (0%) ating potentialul ecologic maxim,

4 lacuri de acumulare (40,0%) ating potentialul ecologic bun,

6 lac de acumulare (60 %) ating potentialul ecologic moderat.

Potentialul ecologic al lacurilor de acumulare


Starea chimică a corpurilor de apă – lacuri de acumulare monitorizate, inregistrata in anul

2012 se prezinta astfel:

10 lacuri de acumulare (100%) ating starea chimică bună,

0 lacuri de acumulare (0%) ating starea chimică proastă.

Starea chimica a lacurilor de acumulare monitorizate


22

Starea ecologică şi cea chimică a lungimilor de râu cumulate (râuri în stare naturală) din

Distictul de Bazin Hidrografic Somes - Tisa inregistrata in anul 2012, prezentată mai jos, indica

faptul ca din cei 3789 de km de râu în stare naturală monitorizaţi la nivel bazinal:

0 km de râu ( 0%) sunt in stare ecologica foarte buna

2414 km de râu (63,7 %) sunt in stare ecologica buna

1354 km de râu (35,7 %) sunt in stare ecologica moderata

0 km de râu (0 %) sunt in stare ecologica slaba

21 km de râu (0,6 %) sunt stare ecologica proasta.

Starea ecologica a lungimilor de râu în stare naturală din

Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa respectiv:

3462 km de râu (91,5 %) sunt in stare chimică bună

322 km de râu (8,5 %) sunt stare chimică proastă.

Starea chimică a lungimilor de râu în stare naturală din

Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa

23

ii. Ape subterane

În cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, în anul 2012 au fost monitorizate un

număr de 14 corpuri de apă subterană.

În urma evaluării calitative, şi ţinând cont de recomandările din metodologia de evaluare,

toate corpurile de apă subterană se află in stare chimica bună.

În anul 2012, în arealul Districtului de Bazin Hidrografic Someş Tisa, 2 puncte monitorizate

au înregistrat depăşirea standardului de calitate a apelor subterane pentru indicatorul azotaţi şi anume

fântâna de la Bonţida, care a fost propusă spre monitorizare în anul 2011, în cadrul Proiectului

Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi şi forajul Bonţida F2, foraj nou executat în anul 2012,

aflat în vecinătatea platformei ecologice de colectare şi depozitare a gunoiului de grajd de care a

beneficiat localitatea Bonţida, Jud. Cluj, în urma derulării Proiectului, amintit anterior.

24

L. TABELE CENTRALIZATOARE

Sintetic, starea corpurilor de apă monitorizate din Districtul de Bazin Hidrografic Someş, în anul 2012, se prezintă astfel:

Repartitia corpurilor de apa de suprafata naturale (râuri) monitorizate, conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2012

Tabel 1

Nr.

crt. B.H.

Nr. de

corpuri

monitoriza

te

Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii starii ecologice Repartitia corpurilor de apa conform

evaluarii starii chimice

FOARTE

BUNA BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA

Nr.

total

corpu

ri

%

Nr.

total

corpu

ri

%

Nr.

total

corpur

i

%

Nr.

total

corp

uri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

1 Tisa 16 0 0,0% 12 75,0% 4 25,0% 0 0,0% 0 0,0% 14 87,5% 1 6,3%

2 Some

s 42 0 0,0% 23 54,8% 17 40,5% 0 0,0% 0 4,8% 37 88,1% 5 11,9%

3 Total 58 0 0,0% 35 60,3% 21 36,2% 0 0,0% 0 3,4% 51 87,9% 6 10,3%

Repartitia corpurilor de apa de suprafata puternic modificate (râuri) monitorizate, conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice

din anul 2012

Tabel 2

Nr.

crt. B.H.

Nr. de

corpuri

monitorizate

Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii potentialului ecologic Repartitia corpurilor de apa

conform evaluarii starii chimice

MAXIM BUN MODERAT SLAB PROST BUNA PROASTA

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

1 Tisa 2 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0%

2 Somes 5 0 0,0% 2 40,0% 3 60,0% 0 0,0% 0 0,0% 4 80,0% 1 20,0%

3 Total 7 0 0,0% 4 57,1% 3 42,9% 0 0,0% 0 0,0% 6 85,7% 1 14,3%

25

Repartitia corpurilor de apa de suprafata – lacurilor naturale monitorizate, conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2012

Tabel 3

Nr.

crt. B.H.

Nr. corpuri

de apa

monitorizate

Nr. lacuri

naturale

monitorizate

Repartitia lacurilor naturale monitorizate conform evaluarii starii ecologice Repartitia lacurilor naturale


FOARTE

BUNA BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

1 TISA 1 1 0 0,0% 0 0,0% 1 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 100,0% 0 0,0%

2 Some

s 2 2 0 0,0% 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0%

3 Total 3 3 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 0 0,0%

Repartitia corpurilor de apa de suprafata – lacuri de acumulare, conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2012

Tabel 4

Nr.

crt. B.H.

Nr. corpuri

de apa

monitorizate

Nr.

acumulari

monitoriz

ate

Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii potentialului ecologic Repartitia lacurilor naturale



Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpur

i

%

Nr.

total

corpur

i

%

Nr.

total

corpu

ri

%

Nr.

total

corpur

i

%

Nr.

total

corpur

i

%

Nr.

total

corpur

i

%

1 Tisa 1 1 0 0,0

% 0 0,0% 1

100,0

% 0

0,0

% 0

0,0

% 1

100

% 0

0,0

%

2 Som

es 9 9 0

0,0

% 4 44,4% 5 55,6% 0

0,0

% 0

0,0

% 9

100

% 0

0,0

%

3 Total 10 10 0 0,0

% 4 40,0% 6 60,0% 0

0,0

% 0

0,0

% 10

100

% 0

0,0

%

26

Repartitia corpurilor de apa de suprafata artificiale monitorizate, conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2012

Tabel 5

Nr.

crt. B.H.

Nr. de

corpuri

monitorizate

Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii potentialului ecologic Repartitia corpurilor de apa



Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

Nr.

total

corpuri

%

1 Tisa 0 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%

2 Somes 0 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%

3 Total 0 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%

27

Centralizatorul lungimilor de râu cumulate conform evaluarii starii ecologice/potenţialului ecologic si starii chimice din anul 2012

Tabel 6

Nr.

crt. B.H.

Lungimea

totala

(km)

Repartitia lungimilor conform evaluarii starii ecologice Repartitia lungimilor conform

evaluarii starii chimice

FOARTE

BUNA

MAXIM

BUNA

BUN

MODERATA

MODERAT

SLABA

SLAB

PROASTA

PROST BUNA PROASTA

Km % Km % Km % Km % Km % Km % Km %

1

Tisa 1093

Lungime corpuri

de apa naturale

(km)

989 0 0.0% 897 90.7

% 92 9.3% 0 0.0% 0 0.0% 958 97.4% 26 2.6%

Lungime corpuri

de apa puternic

modificate (km)

104 0 0.0% 104 100.0

% 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0% 104 100.0% 0 0.0%

Total 1093 0 0.0% 1001

91.6

% 92 8.4% 0 0.0% 0 0.0% 1062 97.6% 26 2.4%

2

Some

s 2696

Lungime corpuri

de apa naturale

(km)

2394 0 0.0% 1340 56.0

% 1033

43.1

% 0 0.0% 21 0.9% 2136 89.2% 258 10.8%

Lungime corpuri

de apa puternic

modificate (km)

302 0 0.0% 73 24.2

% 229

75.8

% 0 0.0% 0 0.0% 264 87.4% 38 12.6%

Total 2696 0 0.0% 1413

52.4

% 1262

46.8

% 0 0.0% 21 0.8% 2400 89.0% 296 11.0%

3

TOT

AL 3789

Lungime corpuri

de apa naturale

(km)

3383 0 0.0% 2237 66.1

% 1125

33.3

% 0 0.0% 21 0.6% 3094 91.6% 284 8.4%

Lungime corpuri

de apa puternic

modificate (km)

406 0 0.0% 177 43.6

% 229

56.4

% 0 0.0% 0 0.0% 368 90.6% 38 9.4%

TOTAL 3789 0 0.0% 2414

63.7

% 1354

35.7

% 0 0.0% 21 0.6% 3462 91.5% 322 8.5%

28

Tabel centralizator privind evaluarea calitativa a corpurilor de apă subterană

monitorizate în anul 2012

Tabel 7

Administraţia

Bazinală

de Apă

Număr

total de

corpuri de

apă

subterană

Număr

corpuri

de apă

în stare

bună

Număr

corpuri

de apă

în stare

slabă

Cauzele neatingerii

obiectivului de calitate

(indicatorii la care

s-au înregistrat depăşiri

ale valorilor de prag)

Someş

Tisa 14 14 - -

Centralizatorul forajelor din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor

subteranecu depăşiri ale valorii de prag la indicatorul AZOTAŢI în anul 2012

Tabel 8

Nr.

Crt.

Denumire corp de apă

subterană Denumire foraj

NO3

(> 50 mg/l)

HG 53/2009

1 Someş Mic, lunca si

terasele (ROSO10) Bonţida FN 339.550

2 Fără corpuri Someş-Tisa Bonţida F2 109.000

ZA AĂŢ AĂ DIN AŢ A -TISA ÎN ANUL 2012 (extras) calitatii apelor/2012/Sinteza calitatii... ·...

Documents

Transcript of ZA AĂŢ AĂ DIN AŢ A -TISA ÎN ANUL 2012 (extras) calitatii apelor/2012/Sinteza calitatii... ·...