Unitatea de nvare Nr

mprumuturile publice

Unitatea de nvare Nr. 11MPRUMUTURILE PUBLICECuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 1111.1 Imprumuturile de stat - trsturi, clasificare 11.2 Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat i tipologia acestora...................................................................................................................

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 11

Pagina225

1111OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 11Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 11 sunt: nsuirea caracteristicilor mprumutului de stat; Dezbaterea alternativei mprumut-impozit; Cunoaterea elementelor tehnice ale mprumutului de stat; Identificarea modalitilor de plasare i rambursare a mprumutului de stat

11.1 mprumuturile de stat trsturi, caracteristici

Aici cuvinte cheie

Cum se realizeaz

Credit public, credit privat, character rambursabil, character remuneratot, arozare, mprumuturi cu dobnd, mprumuturi n natur. Categoria financiara cea mai importanta, din grupa resurselor extraordinare, o reprezinta imprumuturile publice interne si externe (sau creditul public) care cuprind sumele mobilizate din veniturile disponibile ale persoanelor fizice si juridice prin intermediu unor institutii specializate la dispozitia statului, a colectivitatii locale si a institutiilor de stat. Asadar, creditul public este o forma de credit acordat statului sau oricarui alt organism dependent de acesta, in calitate de debitori, creditorii putand fi persoane fizice sau juridice, rezidente sau nu, care dispun de mijloace banesti temporar disponibile si care accepta sa le dea ca imprumut.

In cazul resurselor de imprumut, putem vorbi atat de cerere, cat si de oferta. Cererea de credit vine din partea autoritatilor publice, agentilor economici si populatiei, in timp ce oferta de resurse de imprumut este reprezentata de capitalurile disponibile temporar ale agentilor economici, bancilor, altor institutii financiare, populatiei etc.

Resursele de imprumut fiind aceleasi, indiferent de agentii reprezentanti ai cererii de credit, putem vorbi de o competitie intre creditul public si creditul privat. Astfel, intre creditul public si cel privat exista o serie de asemanari si deosebiri.

Dintre asemanari putem mentiona:

1. ambele sunt sume puse la dispozitia investitorilor;

2. ambele se bazeaza pe principiul facultativitatii;

3. au un caracter benevol;

4. se obtin pe baze contractuale;

5. reprezinta un transfer de putere de cumparare;

6. nu se ofera gratuit ci in schimbul unei remuneratii sub forma de dobanda.

Deosebirile dintre cele doua tipuri de credite sunt:

1. calitatea debitorului difera, astfel incat, la creditul privat debitorul este o persoana fizica sau juridica, in timp ce la creditul public, debitorul este statul.

2. creditul privat poate fi comercial, bancar, ipotecar, iar la creditul public este creditul bancar;

3. documentele care stau la baza creditului sunt, in cazul celui privat, titlurile de comert, iar in cazul creditului public, efectele publice (bonuri de tezaur, obligatiuni etc.). Acestea atesta calitatea de debitor al statului si confera dreptul detinatorului de a incasa dobanda.

4. creditul privat este intotdeauna benevol si rambursabil, in timp ce creditul public poate fi obligatoriu, in cazuri deosebite, si perpetuu in sensul ca nu se ramburseaza, ci se plateste doar dobanda aferenta.

Diferenta dintre creditul public si respectiv imprumutul public tine de calitatea partilor contractante. Astfel, pentru statul debitor, suma obtinuta de la subscriitori se denumeste imprumut, iar din punctul de vedere al creditorului poarta denumirea de credit.

Creditul reprezinta, pentru economiile contemporane, o sursa principala de finantare, datorita faptului ca autofinantarea nu le-ar putea imprima, singura, o evolutie ascendenta. In cazul in care se inregistreaza un deficit temporar, completarea veniturilor curente se face cu ajutorul imprumuturilor. Statul poate apela la aceasta solutie in masura in care se bucura de credibilitate pe pietele financiare externe si interne.

Imprumutul de stat, sub raport juridic, reprezinta intelegerea dintre persoane fizice si/ sau juridice, pe de o parte si stat, pe de alta parte, prin care prima consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata, iar aceasta din urma se angajeaza sa o ramburseze la termenul stabilit si sa achite dobanda si alte costuri aferente.

Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:

a. caracter contractual si voluntar;

b. caracter rambursabil;

c. caracter remunerator.

Imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa rambursarea sumei imprumutate si o anumita contraprestatie (sub forma dobanzii).

Caracterul rambursabil se refera la faptul ca imprumutul de stat se restituie, la termenul fixat, persoanele fizice si juridice care l-au acordat, spre deosebire de impozite care constituie o prelevare, la dispozitia statului, definitiva si nerambursabila.

Caracterul remunerator se refera la faptul ca imprumuturile de stat sunt purtatoare de dobanda, castiguri si alte avantaje. In anumite situatii, se poate intampla ca avantajele oferite de imprumuturi de stat sa fie restranse.

Astfel daca rata dobanzii pe piata scade, statul procedeaza la conversiunea datorie sale, in sensul ca preschimba inscrisurile unui imprumut mai vechi cu o dobanda ridicata cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai redusa.

Operatiunea de preschimbare a inscrisului unui imprumut mai vechi cu o dobanda mai redusa cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai ridicata poarta denumirea de AROZARE.

Clasificarea imprumuturilor de stat

1) dupa locul de plasare a imprumuturilor, distingem:

imprumuturi interne

imprumuturi externe.

Primele se contracteaza pe piata tarii respective si se exprima in moneda nationala, celelalte sunt contractate pe pietele straine in valuta.

2) dupa durata pentru care se contracteaza imprumutul, exista:

imprumuturi cu termen

imprumuturi fara termen.

Din prima categorie fac parte imprumuturile cu diverse scadente:

pentru imprumuturi pe termen scurt cuprinse intre 1-5 ani

imprumuturi pe termen mediu cuprinse intre 2-5 ani

imprumuturi pe termen lung peste 5 ani.

In cea de-a doua categorie sunt cuprinse imprumuturile fara termen de rambursare, statul consumandu-si doar obligatia de a plati anual dobanda.

Obligatiunile la aceste imprumuturi pot fi totusi retrase de pe piata pe calea rascumpararii la bursa.

3) dupa forma pe care o imbraca, se delimiteaza:

- imprumuturi cu dobanda, care sunt remunerate cu o suma fixa;

- imprumuturi cu dobanda si castig, ce sunt remunerate cu o dobanda stabilita, la care se adauga un castig in situatia tragerilor la sorti castigatoare.

4) dupa forma de exprimare, distingem:

- imprumuturi in natura, care nu apartin finantelor si au un caracter exceptional;

- imprumuturi in bani, cele care se practica in mod obisnuit in statele moderne.

5) dupa caracterul raporturilor juridice dintre parti, sunt:

- imprumuturi voluntare

- imprumuturi fortate.

Primele sunt liber consimtite, actiunea de a subscrie la imprumut fiind benevola. Cele fortate sunt mai rar intalnite, statul impunand subscriere la imprumut in situatii exceptionale (crize, razboaie).

Test de autoevaluare 11.1.

1. Pentru mprumuturile contractate pe piaa intern se emit:

a.bonuri de tezaur

b.aciuni

c.librete de economii

d.cecuri

2. mprumuturile de stat se folosesc pentru:

a.acoperirea deficitului bugetar.

b.scopuri productive.

c.acoperirea unor dobnzi la mrumuturile vechi.

d.toate rspunsurile sunt corecte.

3. Suma nscris pe titlul unui mprumut de stat se numete:

a.valoare real.

b.cursul titlului

c.valoare nominal

d.nici un rspuns nu este corect.

4. Pentru mprumuturile pe termen lung se emit:

a.bonuri de tezaur

b.certificate de trezorerie

c.polie de tezaur

d.obligaiuni.

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

11.2. Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat i tipologia acestora

Aici cuvinte cheie

Cum se realizeaz

Denumirea mprumutului, valoarea nominal, valoarea real, curs, termen de rambursare, dobnda, ctiguri, rata real a dobnzii, plasarea mprumuturilor de stat, modificarea termenului de rambursare.ELEMENTELE TEHNICE ALE MPRUMUTURILOR PUBLICE

Definirea i individualizarea mprumuturilor publice se realizeaz cu ajutorul unor elemente tehnice, care sunt stabilite n actele normative pe baza crora sunt lansate i se angajeaz.

Pe baza acestor elemente tehnice, subscriitorii poteniali fac judeci de valoare cu privire la condiiile plasrii disponibilitilor bneti proprii n nscrisuri ale mprumutului public.

n continuare, vom efectua o prezentare succint a elementelor tehnice specifice mprumuturilor.

1. Denumirea mprumutului constituie acel element tehnic prin care se precizeaz destinaia dat de ctre emitent resurselor obinute pe baza sa i anul contractrii mprumutului. Daca se dorete atragerea ateniei opiniei publice asupra caracterului excepional al mprumutului sau asupra obiectivului urmrit prin acel mprumut, apreciat de interes naional, se precizeaz acest lucru prin nsi denumirea lui.

2. mprumutatul (care apare i sub denumirea de subscris, debitor sau emitent) este autoritatea public solicitant a creditului. n cazul mprumutului de stat, acesta devine debitor i emitent, deoarece emite nscrisuri cu denumiri specifice (obligaiuni, bonuri de tezaur, rente de stat .a.) care atesta:

subscrierea la mprumut;

valoarea efectului public;

anuitatea;

dobnda i/sau ctigul;

scadena.

3. mprumuttorii (denumii i subscriitori, creditori sau depuntori) sunt persoanele fizice i/sau juridice care consimt sa crediteze statul (sau orice autoritate publica), primind, n schimbul sumelor subscrise, obligaiuni, polie sau alte titluri de stat).

4. Titlurile de credit public sunt documente scrise avnd o forma i un coninut stabilite prin actul normativ de lansare a mprumutului, n care se precizeaz sumele subscrise i drepturile creditorilor. Aceste nscrisuri sunt denumite diferit (efecte publice, obligaiuni, titluri publice sau hrtii de valoare), n funcie de termenul de rambursare a mprumutului i de caracteristicile lor juridice.

n funcie de termenul de rambursare, n cazul mprumuturilor pe termen scurt (de pn la 1 an) se emit:

bonuri de tezaur sunt nscrisuri care se adreseaz unei categorii speciale de subscriitori, deoarece nu se supun regulilor dreptului cambial i nu pot fi transmise la cursuri variabile, prin cesiunea de creane; ele pot fi, ns, lombardate la bnci i pot fi vndute la licitaii, la cursuri variabile;

certificate de datorie sunt nscrisuri care au caracteristicile bonurilor de tezaur, dar se vnd numai la valoarea lor nominal, avnd, deci, cursuri fixe;

certificatele sau bonurile de impozite sunt nscrisuri nepurttoare de dobnda pe care statul le nmneaz creditorilor si pentru plata unor furnituri sau pentru onorarea altor angajamente; deintorii acestor nscrisuri le pot utiliza pentru achitarea impozitelor datorate statului i nu pot fi transmise dect statului;

poliele de tezaur spre deosebire de nscrisurile prezentate anterior, acestea se afla sub incidena dreptului cambial, care reglementeaz condiiile n care pot fi scontate la bnci, executate silit etc.; de asemenea, acestea pot fi scontate la bnci sau pot fi negociate la bursele de valori;

obligaiunile aferente creditului public sunt titluri de credit emise de ctre stat pentru mprumuturile angajate pe termen mediu sau lung i asigur posesorilor acestora un venit fix, de dobnzi anuale; sunt cazuri cnd sunt atribuite doar ctiguri sau att ctiguri ct i dobnzi;

titlurile de rent sunt specifice mprumuturilor fr termen, iar posesorii acestor nscrisuri au dreptul s primeasc de la stat anumite sume de bani, precizate anticipat, care se pltesc periodic, pe toata durata vieii acestora.

n funcie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public pot fi:

nominale (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr redus de subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se efectueaz doar ctre titulari sau reprezentani ai acestora);

la purttor (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr mare de subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se efectueaz oricrui deintor al acestor nscrisuri i n orice localitate unde funcioneaz ghieele sale de specialitate).

De asemenea, trebuie reinut faptul c, sumele exigibile, de la autoritile publice emitente ale mprumuturilor pe termene scurte formeaz datoria public flotant, iar cele exigibile pe termene medii i lungi (inclusiv cele fr termen) reprezint datoria public consolidat.

5. Cuantumul (mrimea) mprumutului public apare att sub forma cuantumului aprobat de organul legislativ sau executiv, ct i sub forma cuantumului realizat dup ncheierea operaiunilor de plasare. Cuantumul aprobat se prezint n urmtoarele forme:

cuantum limitat, ca valoare nominal a unei sume ce urmeaz a fi mprumutat i n ce privete perioada de timp n care se pot efectua subscrierile;

cuantum nelimitat, cnd statele solicit mprumuturi deschise (ca suma i/sau ca durata a subscrierii).

Cuantumul realizat este n funcie de condiiile stabilite de autoritile emitente cu privire la dobnzi, ctiguri i anuitate i evideniaz ncrederea/nencrederea potenialilor creditori (subscriitori) n autoritile emitente.

Cuantumul mprumutului public se determin cu relaia:

Cip = VT Nr.Te(pl)

unde: Cip cuantumul mprumutului public VT valoarea unui titlu Nr.Te(pl) numrul titlurilor emise sau plasate efectiv

6. Cursul de emisiune al mprumutului public (Cei) reprezint preul, stabilit de emitent, pentru 100 de uniti monetare din valoarea nominal a acestuia.

Totui, acest curs se stabilete de emitent i n funcie de raportul dintre cererea i oferta de capital de mprumut, de nivelul dobnzii i al altor avantaje promise de acesta potenialilor emiteni. n acest context, n practic se utilizeaz:

curs al pari", cnd Cei = 100 u.m.;

curs sub pari", cnd Cei < 100 u.m.;

curs supra pari", cnd Cei > 100 u.m.

De regul, datorit concurenei care se manifest pe piaa capitalului i a inexistenei unor soluii alternative, cursul de emisiune al mprumuturilor publice este sub pari", subscriitorii beneficiind de o prima de emisiune, dat de diferena dintre valoarea nominal a titlului i suma pltit la subscriere.

Cnd statul emitent are o reputaie bun pe piaa capitalului, cursul de emisiune al titlurilor de stat este al pari" i n mod excepional supra pari".

7. Valoarea titlului creditului public, chiar dac este o noiune care se folosete n mod convenional (deoarece nscrisurile care certific mprumuturile publice nu au o valoare proprie), apare sub urmtoarele forme:

ca valoare nominal, reprezint suma nscris pe titlul de credit public i exprim mrimea creantei pe care deintorul acestuia o are de ncasat de la stat sau, invers, datoria pe care statul o are de pltit deintorului titlului respectiv;

ca valoare real, reprezint suma efectiv cu care se vinde sau se cumpr un titlu de credit public i se manifest nu doar cu ocazia emiterii i angajrii creditului respectiv, ci i n cursul perioadei de valabilitate a mprumutului angajat, n funcie de cursul la care se opteaz la burs nscrisurile publice negociabile.

8. Veniturile i alte avantaje ce revin subscriitorilor la mprumuturile publice sunt plti efective pe care statul le efectueaz ctre creditorii si, ca pre" al dreptului de folosin temporar a sumelor bneti mprumutate, sub forma de: dobnzi, ctiguri, dobnzi i ctiguri, rente, prime de rambursare, precum i anumite avantaje sau faciliti, care nu presupun fluxuri monetare directe. a) Dobnda reprezint suma de bani pe care statul o pltete creditorilor si pentru mprumuturile angajate de la acetia. Nivelul (mrimea) dobnzii anuale (Da) se stabilete pe baza ratei dobnzii (d), care se fixeaz anticipat, prin prospectul de emisiune a mprumutului public.

Rata dobnzii la mprumuturile publice se fixeaz la un nivel apropiat de cel al ratei medii a dobnzii la creditul bancar.

Rata medie a dobnzilor practicate la mprumuturile publice difer de la o ar la alta, iar nivelul acestora se modific de la o perioad la alta, nregistrndu-se o tendin de cretere a lor. De asemenea, n rile i n perioadele n care procesele inflaioniste sunt mai accentuate, nivelul ratei medii a dobnzilor la mprumuturile publice este mai ridicat dect atunci cnd monedele naionale prezentau o stabilitate mai mare.

b) Ctigurile sunt veniturile ncasate de subscriitorii care sunt deintori ai titlurilor de credit public ctigtoare cu ocazia tragerilor periodice la sori. Suma total a ctigurilor se stabilete, n acest caz, la nivelul dobnzilor care se atribuie n varianta titlurilor publice cu dobnda, dar suma se mparte doar posesorilor de titluri de credit public ieite ctigtoare. Aceste titluri de credit public se emit de ctre stat n scopul creterii atractivitii unor mprumuturi i se adreseaz acelor subscriitori crora li se pare mai tentant perspectiva obinerii unui ctig mare, n comparaie cu realizarea cert a unui venit de cteva procente pe an, sub form de dobnda.

n concluzie, rezult c n cazul titlurilor de credit cu ctiguri sunt subscriitori care risc i devin mari ctigtori, n timp ce pierd dobnda pe care ar fi ncasat-o n cazul titlurilor de credit cu dobnd. c) n cazul mprumuturilor publice cu dobnda i ctiguri subscriitorii accept o rat a dobnzii mai sczut, n condiiile n care diferena de venit astfel rezultat este compensat sau chiar remunerat" prin ctigurile atribuite sub forma primelor de emisiune i a primelor de rambursare. d) Rentele sunt sumele de bani pe care statul se oblig s le plteasc persoanelor fizice care subscriu la mprumuturile publice fr un termen expres de rambursare. Aceste sume de bani, denumite i rente viagere, se pltesc regulat, n cuantumuri fixe stabilite anticipat, pn la sfritul vieii subscriitorilor, dup care, obligaia statului se stinge.

e) Primele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la mprumuturile publice sau care revin efectiv acestora datorita diferenei, favorabile lor, dintre cursul de emisiune i cursul de rambursare ale obligaiunilor. f) Avantajele sau facilitile nonsubstaniale (care nu presupun fluxuri monetare directe) se refera la:

scutirea de impozite a veniturilor ncasate pentru mprumuturile subscrise sau pentru titlurile de credit public negociabil procurate n tranzaciile bursiere;

acceptarea, de ctre autoritile fiscale, a unora dintre titlurile de credit public, la valoarea lor nominal, pentru stingerea unor obligaii fa de stat a subscriitorilor;

acordarea privilegiului juridic pentru unele nscrisuri ale mprumuturilor publice de a nu fi expuse executrii silite, n cazul declarrii strii de faliment pentru deintorii acestora;

garantarea juridic a unor mprumuturi publice mpotriva deprecierii monetare, prin exprimarea lor ntr-o valut mai stabil sau prin indexarea lor s.a.

TIPOLOGIA MPRUMUTURILOR PUBLICE

mprumuturile publice se emit i se contracteaz n diverse forme, att pe piaa intern, ct i pe cea extern i sunt nsoite de o serie de condiii, care, practic, le individualizeaz.

De aceea, este necesar clasificarea acestora prin luarea n considerare att a caracteristicilor comune, ct i a celor operaionale.

Prin urmare, mprumuturile de stat se clasifica astfel:

1. dup forma de exprimare, mprumuturile publice sunt:

n natura;

n bani .

2. n funcie de moneda n care se exprim distingem:

mprumuturi publice n moned naional;

mprumuturi publice n moned strin, care poate fi a statului creditor sau o ter moneda strin;

3. n funcie de garaniile acordate de state subscriitorilor la mprumuturi, exist:

mprumuturi publice cu garanii personale (care oblig statul debitor s angajeze cauiunea asiguratorie a altui stat);

mprumuturi publice cu garanii reale (implic angajamentul garantrii printr-un venit bugetar sigur i permanent, proporional cu serviciul aferent datoriei publice angajate).

4. dup clauza rambursrii, mprumuturile publice sunt:

amortizabile (termenele de rambursare i modalitile de efectuare a rambursrii se stabilesc n prealabil);

mprumuturi neamortizabile (cnd statul se oblig s plteasc, anual, dobnzile datorate, fr s defineasc precis termenele de stingere a datoriei sale fa de subscriitorii mprumutului)

5. dup forma titlurilor emise de stat, distingem:

mprumuturi cu titluri nominative sau cele cu clauza de inscripiune (se emit cnd numrul subscriitorilor este redus i se caracterizeaz prin restricia plii veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente doar ctre titulari);

mprumuturi cu titlu la purttor" (se emit n cazul unor subscrieri cu larga adresabilitate, n scopul asigurrii operativitii n ncasarea cupoanelor aferente veniturilor promise i n transmiterea capitalului);

mprumuturi cu titluri mixte (capitalul, fiind nominativ, se ramburseaz doar titularilor, iar dobnzile se pltesc pe baza cupoanelor la purttor").

6. n funcie de natura raporturilor juridice dintre pri, mprumuturile publice sunt:

voluntare sau liber consimite (n acest caz, subscrierea este voluntar, fr nici o constrngere direct);

forate (n acest caz, statul oblig anumite categorii de contribuabili s subscrie, iar aceste mprumuturi pot fi, aa cum s-a precizat anterior, directe sau deghizate).

7. n funcie de perioada de timp pentru care se contracteaz, deosebim:

mprumuturi pe termen scurt sau flotante (au termene de rambursare de pn la 1 an);

mprumuturi pe termen mediu (contractate pe perioade cuprinse intre 1 i 5 ani);

mprumuturi pe termen lung (contractate pe perioade mai mari de 5 ani);

mprumuturi fr termen (este cazul mprumuturilor perpetue i a rentelor viagere).

8. n funcie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public, deosebim:

mprumuturi publice certificate cu titluri negociabile (titlurile au o circulaie asemntoare cu aceea a efectelor de comer i pot fi vndute/cumprate la bursele de valori, n funcie de cotaia lor efectiv);

mprumuturi publice certificate cu titluri nenegociabile

Test de autoevaluare 11.2.

1. Trsturile caracteristice ale mprumutului de stat sunt:

a.principiul facultativitii

b.caracterul rambursabil

c.caracterul contractual

d. contraprestaia

A a,b,c,dB a,b,c

C a,c,d

D a,c

2. Destinaia mprumuturilor de stat este reprezentat de urmtoarea categorie de necesiti:

a.de trezorerie

b.de echilibru bugetar

c.pentru golurile temporare de cas

d.oricare din categoriile mai sus amintite

3. ntre elementele tehnice ale mprumuturilor de stat figureaz:

a.valoarea nominal, valoarea real i cursul

b.termenul de rambursare

c.denumirea mprumutului

d.dobnda

A a,b,c,dB a,b,c

C a,c,d

D a,c

4. In vederea contractarii unui imprumut, statul X emite obligatiuni in urmatoarele conditii: valoarea nominala a unei obligatiuni 5.000 u.m.; rata anuala a dobanzii 7%; pretul de emisiune 80%; rata anuala a inflatiei 5%. Sa se determine rata reala a dobanzii.

n loc de rezumatAm ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 11.

V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.

Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 11 pe care urmeaz s o transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 11

.

1. Realizai un studiu de caz privind lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie n Romnia.2. Enumerai caracteristicile mprumuturilor de stat.3. Explicai elementele tehnice ale mprumuturilor de stat.

4. Cum se calculeaz dobnda real?

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 11.1

1) a2) d

3) c

4) d

Rspuns 11.2.

1) A2) d

3) A

4.

Bibliografie unitate de nvare nr. 11

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.

Corduneanu C., - Sistemul fiscal n tiina finanelor, Ed. Codecs, Bucureti, 1998.

Donath L., - Finanele publice i elementele de administrare a impozitelor, Ed Marineasa, Timioara, 2004.

Donath L., - Finane publice, Ed. Mirton, Timioara, 2007.

Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti, 1982.

Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.

Manoilescu M., - Teoria protecionismului i aschimburilor internaionale, 1929/1930

Moteanu T., Finane. Buget, Ed. Economica, Bucureti, 2001.

Mutacu M., Finane publice, Ed. Universitii de Vest, Timioara, 2008.

Rostov W.W., - Procesul creterii economice

Rostov. W.W., - Stadiile creterii economice

Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Viner J., - Studiu despre teoria comerului internaional, 1989

EMBED Equation.3

Finane

1

_1322486629.unknown