x2
5
Secţiunea I: Scurt istoric privind sistemul fiscal român. În toate orânduirile social-economice în care au existat relaţii financiare, statul, ca instituţie suprastructurală, a reglementat diferite categorii financiare -taxe, impozite, buget etc. - în scopul formării şi dezvoltării bazei economice a societăţii. Sub acest aspect, sfera finanţelor publice diferă de la o orânduire la alta 1 . Sub aspect istoric, noţiunea de finanţe publice a evoluat, suferind de-a lungul timpului schimbări multiple şi profunde. Înainte de întemeierea Principatelor Române, până la ,,descălecare", pe teritoriul ţării noastre au existat diferite forme de organizare politică. Ca urmare a descălecarii şi închegării unor organizaţii politice unitare, organizarea fiscală din Ţările Române se dezvoltă după sistemul de dări existent în Transilvania, de unde au pornit voievozii descălecători. Se pare că a exercitat o anumită influenţă şi populaţia românească din Serbia, care avea o structură socială bine definită, cu drepturi şi obligaţii faţă de fisc 2 . În realitate, sistemul fiscal era stabilit în raport cu organizarea politică din acele vremuri. O caracteristică fundamentală a constat în aceea că domnitorii şi-au asumat fixarea dărilor, controlul activităţii asupra tuturor slujbaşilor visteriei, 1 D. D. Şaguna, Drept fiscal, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2006, p. 156 – 163. 2 I. Condor, Drept financiar şi fiscal, Bucureşti, 1996, p. 52
description
fiscal
Transcript of x2
Seciunea I: Scurt istoric privind sistemul fiscal romn.
n toate ornduirile social-economice n care au existat relaii financiare, statul, ca instituie suprastructural, a reglementat diferite categorii financiare -taxe, impozite, buget etc. - n scopul formrii i dezvoltrii bazei economice a societii. Sub acest aspect, sfera finanelor publice difer de la o ornduire la alta[footnoteRef:1]. [1: D. D. aguna, Drept fiscal, Ed. C.H.Beck, Bucureti, 2006, p. 156 163. ]
Sub aspect istoric, noiunea de finane publice a evoluat, suferind de-a lungul timpului schimbri multiple i profunde.nainte de ntemeierea Principatelor Romne, pn la ,,desclecare", pe teritoriul rii noastre au existat diferite forme de organizare politic. Ca urmare a desclecarii i nchegrii unor organizaii politice unitare, organizarea fiscal din rile Romne se dezvolt dup sistemul de dri existent n Transilvania, de unde au pornit voievozii desclectori.Se pare c a exercitat o anumit influen i populaia romneasc din Serbia, care avea o structur social bine definit, cu drepturi i obligaii fa de fisc[footnoteRef:2]. [2: I. Condor, Drept financiar i fiscal, Bucureti, 1996, p. 52]
n realitate, sistemul fiscal era stabilit n raport cu organizarea politic din acele vremuri. O caracteristic fundamental a constat n aceea c domnitorii i-au asumat fixarea drilor, controlul activitii asupra tuturor slujbailor visteriei, fixarea atribuiilor acestora, numirea lor, acordarea de reduceri i scutiri de taxe etc.[footnoteRef:3] [3: G. Leon, Istoria economiei publice la romni, Bucureti, 1994, p. 12.]
n ara Romneasc i n Moldova, pn la 1830, sursele principale de venituri ale statului erau:a) - drile de repartiie - care constau, n principal, din bir pltit n mod ealonat, ntr-un anumit numr de rate;b) - drile de cotitate - compuse din: dijmritul pe stupi i porci, oieritul pe oi , vmile, amenzile etc.n acelai timp, au existat i unele dri care azi, cel puin, sunt curioase; fumritul, vcritul (pe boi, pe vaci i cai), ierbritul i tutunritul. Aceste forme de dri erau multiple i variau, cu timpul unele dispreau, iar altele se nfiinau. ntruct, perceperea acestora era arbitrar, frecventele plngeri ajungeau la domni care ,,se ndurau s fac ruptura", adic o nelegere care stabilea obligaia fiscal i termenele de executare. nelegerea acestora cu vistieria se fcea pe grupuri de contribuabili i nu individual.[footnoteRef:4] [4: Grupuri profesionale - negustori braoveni, grupul preoilor dintr-o eparhie.]
Contribuabilii erau mprii n urmtoarele categorii:a) bresle - care beneficiau de unele privilegii fiscale, adic scutiri totale sau pariale de dri i un sistem fiscal mai avantajos. Mai mult de att, marii stpni de moii erau scutii total de dri, doar n cazuri excepionale fiind impuse i clasele privilegiate.b) birnicii - care plteau toate drile, sistemul lor fiscal fiind plin de neajunsuri. n aceast categorie intrau, n principal, rnimea liber i clca supus la toate drile de repartiie i cotitate.n Transilvania, principalele categorii de obligaii fa de stat au fost drile pe pori, dup animale, muncile obteti, capitaia. [footnoteRef:5] n 1754, printr-o ,,patent", mprteasa Maria Tereza a stabilit urmtoarele taxe fa de stat: [5: Obligaie n munc i n bani.]
a) impozite pe avere, percepute pentru bunurile imobile (terenuri de diverse categorii, deosebite pe clase - dup felul culturii, dup rodnicia i poziia locurilor, cldiri) i pentru bunuri mictoare (boi, oi, porci, capre, cai, stupi de albine i vase de rachiu);b) impozitul pe cap, [footnoteRef:6] aplicabil n mod variabil pe categorii de contribuabili: pentru rani, mai mic ( n raport de cuantumul drilor pltite de fiecare), pentru oreni, mai mare (taxa oreneasc); nobilii erau scutii de dri. [6: Numit taxa capitis.]
n ceea ce privete organele fiscale n ara Romneasc i Moldova acestea erau: marele vistier, vistier II i III, ajutai de o cancelarie a visteriei complex, format din logofei specializai pe servicii i vamei. n ar, se exercitau atribuii fiscale prin judee, sameii trimii de visterie i ispravnicii de jude, n pli de zapcii, n plaiuri vtaful de plai, iar n sate prclabul, preotul i btrnii satului. Organele centrale rspundeau de impunerea i perceperea drilor, evidena veniturilor i cheltuielilor, dar domnitorii erau cei care dispuneau, ca de bunurile proprii, de veniturile statului provenite din impozite, taxe, servicii i proprieti ale statului[footnoteRef:7]. [7: E. Sasana, Aparatul fiscal, Bucureti, 1940, p. 24.]
Pentru a evidenia puterea domnilor, Dimitrie Cantemir n lucrarea Descriptio Moldaviae spune c domnitorii ,,afar de Dumnezeu i sabia lor nu cunoteau pe nimeni altul n ara lor".Domnul, fiind atotputernic, dispunea de veniturile rii fr s asculte de glasul altor factori din interiorul rii, iar cnd recurgea la Adunarea Obteasc i la Sfatul Boierilor o fcea numai spre a obine avizul consultativ al acestora[footnoteRef:8]. [8: D.D.aguna, op. cit, p. 163]
Exist, totui, un control special al banilor domneti exercitat n numele i pentru interesul domnului, ca nu cumva cei nsrcinai cu perceperea impozitelor s comit jafuri sau abuzuri care s-1 pgubeasc pe domn.Ca autoritate financiar consultativ, exist n aceast epoc, pe lng visterie, un sfat compus din apte boieri, iar n privina aa-numitului control al ntrebuinrii veniturilor, autoritatea revenea Divanului domnesc.n aceast epoc nu exista buget. Erau, ns, situaii din veniturile ncasate i cheltuielile efectuate, ntocmite de funcionarii domnului, pe care acetia le prezentau divanului. Asemenea situaii, cuprinse n ,,condice de venituri i cheltuieli", se gsesc pe vremea lui Gheorghe tefan Vod (1654) n Moldova i, pe vremea lui Constantin Brncoveanu n Muntenia (1694 - 1704). Mai trziu, ntlnim ceea ce se numeau ,,smi" sau ,,smile visteriei", un fel de conturi de gestiune care se refereau la veniturile i cheltuielile deja efectuate.Cele dinti ,,smi" ale visteriei au fost pe vremea lui Constantin Mavrocordat [footnoteRef:9]. Au avut loc n rile Romne, tot n vremea lui Constantin Mavrocordat, aa-zisele reforme fiscale continuate ulterior de Alexandru Ipsilanti [footnoteRef:10], Constantin Ipsilanti [footnoteRef:11] i Ioan Caragea [footnoteRef:12]. [9: n anul 1712.] [10: n anul 1775.] [11: n anul 1804.] [12: n anul 1814 -1815.]
Nicolae Iorga spunea c: ,,birul nu poate fi dect n legtur cu araciul, deoarece cea mai mare parte a acestuia constituia drile date rilor Romne turcilor"[footnoteRef:13]. [13: N. Iorga, Istoria romnilor, vol. II i III, Bucureti, 1993, ]
