OMUL SI PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

I.Obiective generale in predarea cunostintelor despre natura si om

II.Cateva aspecte din activitatea la clasa referitoare la predarea obiectului Stiinte la clasele II IV

III.Reflectii despre viitorul si sanatatea Terrei

Intocmit :

I. Obiective generale in predarea cunostintelor despre natura si om

Traim intr-o epoca in care sunt necesare reforme radicale in domeniul educatiei privind mediul inconjurator. Aspiratiile fundamentale ale oamenilor sunt aceleasi, indiferent de gradul dezvoltarii tarii in care traiesc, iar cheia ridicarii standardului de viata, a inbunatatirii nivelului de trai, o constituie dezvoltarea tehnologica. Activitatea si comportamentul oamenilor sunt hotaratoare, atat pentru natura cat si pentru diferitele probleme ale mediului inconjurator.

Pentru ca oameni sa participe in mod activ si inteligent la procesul de administrare, dezvoltare si protectie a mediului inconjurator, trebuie educati inca de pe bancile scolii.

In prezent insa in invatamantul romanesc modul cum se predau stiintele

naturii si problemele de mediu nu slujesc pe deplin obiectivelor majore de conservare si protejare a mediului si nici formarii unor spercialisti capabili sa faca fata marilor probleme de mediu ivite in contextual actual, cand protejarea lui impotriva poluarii actuate ar trebui sa fie o problema vitala, prioritara in societatea noastra contemporana.

Realitatea si problemele stridente ale societatii moderne necesita o redefinire a obiectivelor invatamantului si in cadrul acestora, a educatiei in domeniul stiintei si a mediului inconjurator.

Educatia contemporana in domeniul mediului inconjurator ar trebiu sa se - caracterizeze prin cateva aspecte inportante :

1sa se puna accentual nu numai pe abordarea clasica a mediului si protectia lui ci pe fiinta umana in contextul unui mediu inconjurator sanatos

2sa se schimbe opinia oamenilor despre protejarea mediului in sensul ca acesta sa fie pregatit sa protejeze mediul inconjurator nu numai sa stie ca mediul trebuie protejat dar sa se si implice pentru acesta

3in scoala sa fie o programa eficienta, care sa conduca de la o cunoastere pasiva, la o interactiune activa cu mediul, sa fie transpusa teoria in practica

Schimbarile care ar trebiu sa se produca pentru educare, la toate nivelurile de invatamant s-ar referi la restructurarea continutului invatamantului (planuri, programe, manuale, strategii de predare-invatare-evaluare) la promovarea strategiilor didactice care sa fie bazate pe investigare, experimentare, luarea deciziilor, implicare activa si la studierea omului si mediului , la calitatea mediului si calitatea vietii, legatura foarte importanta a omului cu natura.

II. Cateva aspecte din activitate la clasa referitoare la predarea obiectului Stinte la clasele II IV

Toate informatiile pe care copii le au la venirea in scoala despre mediul inconjurator sunt empirice. In scoala elevii acumuleaza cantitatii mari de cunostinte, ele trebuind dirijate, selectate, structurate in asa fel incat ele sa-l faca pe elev capabil sa inteleaga anumite fenomene, schimbari ce se produc in jurul sau, in mediul inconjurator si sa-l faca sa reactioneze printr-un comportament adecvat.

De aceea in pregatirea sa pentru lectie, invatatorul trebuie sa fie preocupat atat de formarea sistematica a unor notiuni, de elaborare a unor scheme mintale la elevi, cat si de imbogatirea, precizarea si activizarea vocabularului stiintific al acestora, specific cunostintelor despre natura.

Incepand din clasa a III-a care, putem spune ca este clasa de tranzitie, se imbina continutul si metodica specifica activitatiilor de observare din clasa I si a II-a cu primele generalizari si ale stractizarii ce vor capata o dezvoltare mai mare in cadrul cunostintelor despre natura din clasele urmatoare.

Este cunoscut faptul ca gandirea se maniofesta si se dezvolta in lupta cu obstacole, in rezolvarea problemelor, in depasirea dificultatiilor si atunci folosirea problematizarii instudierea cunostintelor despre natura si om presupune ca dificultatiile continutului sa nu fie dezvaluite si infatisate in intregime de-a gata . Trebuie prezentate elevilor cateva fapte, cateva relatii, cateva puncte de reper prin prelucrarea carora elevi sa stabileasca si sa descopere noi relatii care in ultima instanta sa-i conduca la rezolvarea, la lucidarea problemei data. Acest lucru presupune, fireste, utilizarea experientei anterioare a elevilor si dozarea rationala a dificultatiilor.

Utilizarea problematizarii in studierea cunostintelor despre mediul care ne inconjoara, pe langa dezvoltarea gandirii elevilor, contribuie si la trezirea interesului si a curiozitatii pentru cunoasterea particularitatiilor lumii vii, a modului de existenta a vietuitoarelor, la dezvoltarea spiritului de observatie si a unei motivatii pozitive pentru invatare.

Eficienta problematizarii va creste daca invatatorul va respecta in formularea situatiilor problema cateva conditii :

4sa ofere elevilor un minim de imformatie prezentate, anumite corelatii, dependente

5sa structureze si sa organizeze informatiile in asa fel incat sa directioneze gandirea elevilor spre rezolvarea dificultatii din intreaga problema pusa in discutie

6sa se bazeze pe cunostintele dobandite anterior de elevi care sa le permita solutionarea problemei date

7sa fie astfel puse problemele incat sa permita elevilor gasirea solutiei adecvate.

Obiectul Stiinte de clasa a III-a, clasa la care predau eu, ofera posibilitati variate de folosire a prblematizarii. Manualul ii insoteste pe elevi pe drumul cunoasterii mediului inconjurator. Lectiile pun la dispozitia elevilor informatii referitoare la mediul natural si cel artificial, amandoua apropiate copiilor, dar si cateva informatii despre plante, vietuitoare si oameni din zone indepartate. Manualul permite de asemenea alegerea dintr-un sistem de cunostinte pe acelea care ii sunt necesare la rezolvarea situatiei date si completarea datelor care lipsesc ; permite selectarea, prelucrarea, ierarhizarea cunostintelor dobandite anterior si folosirea lor in conditii noi.

Inca din clasa a II-a am infiintat la nivelul claselor a A si D un Club al curiosilor si la disciplina Optional am avut ca tema Omul si natura ., Acest lucru mi-a permis sa-mi ating scopul fiecarei activitati si sa-i fac pe elevi sa inteleaga influenta mediului asupra omului, dar si invers.De aceea dupa multe teme predate,sau uneori,chiar inainte de predare am facut cu elevii multe iesiri- excursii in natura, in afara orasului, pentru ca ei sa sesizeze influenta reciproca a omului asupra mediului.

Au vazut pe viu unele aspecte neplacute ale poluarii mediului in care traim, am incercat sa le arat cauzele poluarii; cine polueaza mediul si chiar unele urmari ale influentei nesabuite a omului asupra a tot ceea ce ne inconjoara.

Mai mult ne-am adus si noi contributia la ceea ce se cheama lupta impotriva poluarii participand la unele actiuni de curatenie a curtii scolii, a cartierului in care locuim, a orasului. Am participat chiar si la actiuni organizatre de Scoala verde . Aceste activitati le-am imortalizat prin articole, curiozitati, fotografii la panoul Clubului curiosilor invitand si colegii altor clase sa le vada.

Deoarece astfel de actiuni desfasurate dupa orele de curs le-au placut elevilor si au dat rezultate, am hotarat sa le desfasuram si in clasa a IV-a in aceeasi maniera.

IV.Reflectii despre viitorul si sanatatea Terrei

In determinarea relatiei om-natura nu e deloc nepotrivit cuvantul poetului, patetic aparator de mii de ani al omului si omeniei dar si incantator al naturii, ca un adevarat produs al ei.

Epoca actuala aduce note de real dramatism in tot ce tine de viata oamenilor si de viata naturii.

Ecologii din toata lumea sunt de acord ca problema numarul 1 a omenirii nu este intensificarea resurselor naturale ci ocrotirea naturii.

Examinand relatiile om natura s-a ajuns la concluzia ca omul este la ora actuala cel mai mare dusman al naturii care-l hraneste si-l ocroteste. Acest lucru il face prin :

8exploatarea nerationala, de foarte multe ori excesiva, a resurselor naturale, si aceasta datorita empirismului, ignorarii legilor de organizare si functionare a ecosistemului

9utilizarea si introducerea in circuit a unor substante toxice sau a unor deseuri greu reciclabile sau nereciclabile pe cale naturala

10crearea de ecosisteme artificiale prin obtinerea cantitatilor necesare de diverse produse si aceasta fara a cunoaste limitele optime sau maxime ale aceste dezvoltari

Restabilirea echilibrului normal om-ecosfera este posibila prin utilizarea rationala a resurselor ecosferei si ocrotirii naturii, deci in fond ocrotirea naturii, pe plan local, regional sau global. Ambele cai necesita cunoasterea legilor ecologice, masuri organizatorice fundamentate stiintific, educatie ecologica a intregii populatii pentru dezvoltarea unei constiinte ecologice.

Asadar, ocrotirea naturii apare ca o functie a societatii umane, ca o problema practica de cea mai mare insemnatate.

Foarte des se organizeaza simpozioane la nivel national, international pe tema protejarii biosferei, dar se constata ca aproape nici unul dintre principiile stabilite, si dezbatute acolo nu se respecta si nu se aplica.

Pentru mentinerea si ocrotirea mediului inconjurator trebuie avute in vedere cateva obiective majore :

a) o planificare rationala, o alegere corecta si o gestiune de calitate a resurselor oferite de natura inconjuratoare

b) protectia si conservarea a tot ceea ce este pe cale de disparitie in colectii, plantatii, rezervatii

c) cunoasterea capacitatii productive a ecostimelor si a speciilor si luarea de masuri pentru a evita ca utilizarea sa nu depaseasca aceste capacitatii.

Desigur ca in realizarea acestor obiective se rica numeroase dificultati. Una dintre ele consta in mentalitatea gresita dupa care ocrotirea naturii reprezinta o activitate mai mult sentimentala decat practica si ca ea se afla chiar in contradictie cu necesitatile dezvoltarii.

Trebuie subliniat ca ocrotirea naturii in ansamblu nu inseamna neutilizarea ei, ci folosirea nationala a resurselor oferite de ea.

O alta dificultate este lipsa informatiei de baza privind starea resurselor, capacitatea lor de regenerare. Aceasta dificultate ar putea fi depasita doar prin dezvoltarea cercetarilor care pot releva in 2 aspecte esentiale adica sa determine exact capacitatea de suport a ecosistemelor si potentialul lor productiv. Numai asa vom putea sti ce si cat poate produce un ecosistem, ce si cat putem extrage din el fara a deteriora rezervele, sau cum sa-l amenajam pentru ca eventual sa produca mai mult.

Daca omul doreste cu tot dinadinsul sa supravietuiasca pe Terra si nu intr-o viata straina aspiratiilor lui, trebuie sa inteleaga ca are nevoie nu numai de hrana indestulatoare si de produse ale industriei, ci si de un mediu sanatos, de aer respirabil, de apa potabila, de soluri stabile, de siguranta impotriva factorilor naturali agresivi de peisaje incantatoare precum si de diversitatea lumii vegetale si animale de care este legata toata evolutia lui.

Bibliografie :

* Metodica predarii cunostintelor despre natura si om la clasa I IV

Ed. Did. Ped. 1989

* Invatamantul la clasa I-IV

Culegere metodica Buc. 1998

* Invatamantul primar - 1995

* Probleme de pedagogie contemporana - 2002