34567Nr. 2, 2016

DE CE A SUFERITSI A MURIT ISUS?

COMEMORAREA MOR TII LUI ISUS MIERCURI, 23 MARTIE 2016

Pentru ROMANIA:Martorii lui IehovaCP 132, OP 39RO-024330 Bucure stiPentru REPUBLICA MOLDOVA:Martorii lui IehovaPO Box 472MD-2005 Chi sinau

Pentru o lista cu toate adreselepo stale, vezi www.jw.org/ro/contact.The Watchtower (ISSN 0043-1087) Issue 4March 2016 is published monthly with an additionalissue published in January, March, May, July,September, and November by Watchtower Bibleand Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr.,President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer;1000 Red Mills Road, Wallkill, NY 12589-3299,and by Watch Tower Bible and Tract Society ofCanada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 2016 Watch Tower Bible and Tract Societyof Pennsylvania. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- undTraktat-Gesellschaft, Selters/Ts., V. i. S. d. P.Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.

34567Vol. 137, No. 4 ROMANIAN

Tirajul fiecarei edi tii: 58 987000Disponibila n 254 de LIMBI Nr. 2, 2016

REVISTA Turnul de veghe i aduceonoare lui Iehova Dumnezeu, Suvera-nul universului. Ea este o sursa demangaiere pentru oameni, ntrucatanun ta vestea buna ca, n curand, Re-gatul ceresc al lui Dumnezeu va punecapat rauta tii si va transforma paman-tul ntr-un paradis. Aceasta publica tie si ndeamna cititorii sa creada n IsusCristos, care a murit pentru ca noi saputem primi via ta ve snica. In prezent,el domne ste ca Rege al Regatului luiDumnezeu. Revista Turnul de veghe,publicata fara ntrerupere din 1879,este apolitica si se bazeaza pe Biblie.

Aceasta publica tie nu se comerciali-zeaza. Ea este distribuita n cadrulunei lucrari mondiale de instruirebiblica, sus tinute prin dona tii.Pentru a face o dona tie, va rugamsa accesa ti www.jw.org.

Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice suntdin Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.

Dori ti mai multe informa tiisau un studiu biblic gratuitla domiciliu?Accesa ti www.jw.orgsau scrie ti-ne la una dintreadresele de mai jos.

CE PARERE AVE TI?Cum va pot influen ta via taurmatoarele cuvinte:Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea,ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut?(Ioan 3:16)Acest numar al revistei Turnul de vegheexplica ce foloase ne poate aducemoartea de jertfa a lui Isus.

Este potrivit pentru cre stini sa se nchinela locuri sfinte? 8Asculta avertismentul si vei fi salvat! 11Cine a mpar tit textul Bibliei n capitolesi n versete? 14Ce spune Biblia? 16

ALTE ARTICOLE

De ce a suferit si a murit Isus?A avut loc cu adevarat? 3De ce a suferit si a murit Isus? 5

s CITI TI MAI MULTE ONLINE

RASPUNSURI LAINTREBARI BIBLICE

A murit Isus pe o cruce?(Cauta ti la INVA TATURI BIBLICE RASPUNSURI LA INTREBARI BIBLICE)

r

Nr. 2, 2016 3

Aceasta relatare emo tionanta se gase ste n toate celepatru evanghelii ale Scripturilor grece sti cre stine, nu-mite si Noul Testament. Au avut loc cu adevarat fap-tele relatate? O ntrebare bine-venita, care merita oanaliza atenta. Daca aceste lucruri nu s-au ntamplat,credin ta cre stina n-ar avea nicio valoare, iar speran-ta vie tii ve snice n Paradis ar fi doar un vis frumos(1 Corinteni 15:14). Insa, daca evenimentele descriseau avut ntr-adevar loc, nseamna ca viitorul omenirii,care poate fi si al tau, este luminos. Prin urmare, pu-tem avea ncredere n relatarile din evanghelii?CE DEMONSTREAZA FAPTELE?

Spre deosebire de povestirile fantastice, evanghe-liile se remarca prin exactitate si aten tie la detalii.De exemplu, ele con tin nume de locuri, multe dintreacestea putand fi vizitate si n prezent. Evangheliilevorbesc despre oameni care au existat cu adevarat,ale caror nume sunt consemnate si de istorici (Luca3:1, 2, 23).

SUBIECTUL DE COPERTA

A AVUT LOC CU ADEVARAT?In primavara anului 33 e.n.,Isus din Nazaret a fostexecutat. Dupa ce a fostacuzat n mod fals desedi tiune, a fost batut cusalbaticie, iar apoi a fostpironit pe un stalp. A muritn chinuri groaznice. DarDumnezeu l-a nviat si,patruzeci de zile mai tarziu,Isus s-a ridicat la cer.

4 TURNUL DE VEGHE

Avand n vedere influen ta covar sitoare pe care aavut-o Isus asupra omenirii, ar trebui sa ne a s-teptam sa existe mai multe scrieri laice care saateste existen ta lui Isus si nvierea sa? Nu nea-parat. Evangheliile au fost scrise cu aproape2 000 de ani n urma. Din acel timp s-au pastratpu tine scrieri (1 Petru 1:24, 25). In plus, este pu-tin probabil ca numero sii mpotrivitori ai lui Isussa fi scris ceva n sprijinul celor consemnate de-spre el.Petru, unul dintre apostoli, a scris despre n-vierea lui Isus: Dumnezeu l-a sculat din mor tia treia zi si i-a permis sa se arate nu la totpoporul, ci martorilor numi ti dinainte de Dum-nezeu, adica noua, care am mancat si am bautcu el dupa ce s-a sculat din mor ti (Faptele10:40, 41). De ce nu s-a aratat Isus la tot po-porul? Evanghelia lui Matei ne spune ca, atuncicand au auzit vorbindu-se despre nvierea luiIsus, adversarii religio si au ncercat sa opreas-ca raspandirea acestor ve sti (Matei 28:11-15).Inseamna oare aceasta ca Isus a vrut ca nvierealui sa fie tinuta ascunsa? Nicidecum, deoarecePetru a spus n continuare: El ne-a poruncit sapredicam poporului si sa depunem marturie te-meinic ca el este Cel decretat de Dumnezeu safie judecator al celor vii si al celor mor ti. Ade-vara tii cre stini au facut si fac exact acest lucru(Faptele 10:42).

De ce nu exista mai multe scrieri laice?

Chiar numele lui Isus este men tionat de scriitorilaici din secolele I si al II-lea e.n. Modul n care a Tacitus, nascut n jurul anului 55 e.n., a scris: Numele [cre stini] lise trage de la Cristos, care, n vremea mparatului Tiberius, fusesecondamnat la moarte de Pontius Pilatus. De asemenea, numele Isuseste men tionat de Suetoniu (secolul I), de istoricul evreu Josephus(secolul I) si de Pliniu cel Tanar, guvernatorul Bitiniei (nceputul se-colului al II-lea).

fost executat, a sa cum este prezentat n evanghe-lii, corespunde metodelor de execu tie folosite laacea vreme de romani. In plus, evenimentele suntrelatate cu obiectivitate, prezentand chiar si une-le defecte ale discipolilor lui Isus (Matei 26:56;Luca 22:24-26; Ioan 18:10, 11). Toate aceste ele-mente arata cu tarie ca scriitorii evangheliilor audat dovada de onestitate cand au vorbit despreIsus.A INVIAT ISUS CU ADEVARAT?

De si este unanim acceptat faptul ca Isus a traitsi a murit, unii pun la ndoiala nvierea sa. Nicichiar apostolii sai n-au crezut la nceput ca Isus n-viase (Luca 24:11). Totu si, orice ndoiala a lor adisparut cand, mpreuna cu al ti discipoli, l-au va-zut de mai multe ori pe Isus dupa ce acesta a n-viat. De fapt, cu o anumita ocazie, au fost prezen-te peste 500 de persoane (1 Corinteni 15:6).

Cu riscul de a fi aresta ti si uci si, discipolii le-auvorbit cu mult curaj despre nvierea lui Isus tu-turor, chiar si celor care l executasera (Faptele4:1-3, 10, 19, 20; 5:27-32). Ar fi avut atat de mul tidiscipoli curajul de a vorbi despre nvierea lui Isusdaca n-ar fi fost pe deplin convin si ca Isus nviase?In realitate, impactul pe care l-a avut cre stinismulasupra omenirii, atat n secolul I, cat si n prezent,se datoreaza tocmai faptului ca Isus a nviat cuadevarat.

Relatarile din evanghelii despremoartea si nvie-rea lui Isus con tin toate elementele caracteristiceunei relatari istorice autentice. O lectura atenta tepoate convinge ca aceste evenimente s-au ntam-plat cu adevarat. Convingerea ta se va ntari candvei n telege de ce au avut ele loc. Articolul urmatorva explica lucrul acesta.

Nr. 2, 2016 5

Cum a ti raspunde la ntrebarea: A ti vrea sa trai ti ve snic? Mul tioameni vor spune, probabil, ca ar vrea sa traiasca ve snic, darca nu este realist sa- si puna o asemenea ntrebare. Din punc-tul lor de vedere, moartea face parte din cursul firesc al lucru-rilor, punand capat existen tei noastre.

Dar cum a ti raspunde daca ntrebarea ar fi reformulata si arsuna astfel: Sunte ti pregati ti sa muri ti? In mprejurari norma-le, majoritatea oamenilor vor spune nu. De ce? Deoarece, npofida suferin tei si a necazurilor cu care ne confruntam, dorin-ta noastra fireasca este sa traim. Biblia arata ca Dumnezeu i-acreat pe oameni cu dorin ta de a trai. Mai mult decat atat, el apus n inima oamenilor chiar si ve snicia (Eclesiastul 3:11).

Totu si, realitatea este ca oamenii nu traiesc ve snic. Ce s-antamplat? A facut Dumnezeu ceva pentru a remedia aceastasitua tie? Raspunsurile Bibliei ne insufla speran ta si au o stran-sa legatura cu motivul pentru care a suferit si a murit Isus.CE S-A INTAMPLAT?

Din primele trei capitole ale Genezei aflam ca Dumnezeu i-acreat pe primii oameni, Adam si Eva, cu perspectiva vie tii ve s-nice si le-a spus ce trebuiau sa faca pentru a o ob tine. In con-tinuare, relatarea arata cum cei doi n-au ascultat de Dumne-zeu si au pierdut aceasta perspectiva. Simplitatea cu care suntprezentate faptele i-a determinat pe unii sa creada ca este vor-ba doar despre o poveste. Insa Geneza, asemenea evanghelii-lor, con tine toate elementele specifice unei relatari istoriceautentice.

Care au fost consecin tele neascultarii lui Adam? Biblia ofe-ra urmatorul raspuns: Printr-un singur om [Adam] a intratpacatul n lume si prin pacat moartea, si astfel moartea s-a ex-tins la to ti oamenii, fiindca to ti au pacatuit (Romani 5:12).Intrucat n-a ascultat de Dumnezeu, Adam a pacatuit. Astfel,el a pierdut perspectiva vie tii ve snice si, n cele din urma, amurit. Fiind descenden tii lui, noi ammo stenit starea de pacat.Astfel, cu to tii ne mbolnavim, mbatranim si murim. Aceastaexplica tie este n armonie cu ceea ce au descoperit oamenii de Vezi Caracterul istoric al Genezei din Perspicacitate pentru n telegerea Scripturilor,volumul 1, pagina 922 (engl.), publicata de Martorii lui Iehova.

DE CE A SUFERIT SI A MURIT ISUS?

Printr-un singur oma intrat pacatul n lumesi prin pacat moartea.(Romani 5:12)

6 TURNUL DE VEGHE

stiin ta despre legile eredita tii. Dar a facut cevaDumnezeu pentru a remedia situa tia?CE A FACUT DUMNEZEU?

Dumnezeu a luat masuri pentru a rascumpara,sau a lua napoi contra unei pla ti, ceea ce pierdu-se Adam n detrimentul descenden tilor sai: per-spectiva vie tii ve snice. Ce a facut Dumnezeu nacest sens?

Plata pacatului este moartea, declara Biblia nRomani 6:23. Aceasta nseamna ca moartea esteconsecin ta pacatului. Adam a murit n cele din ur-ma din cauza ca a pacatuit. Intrucat si noi paca-tuim, trebuie sa platim plata pacatului, adica samurim. Totu si, ne-am nascut pacato si fara sa figre sit cu ceva. De aceea, plin de iubire, Dumnezeul-a trimis pe Fiul sau, Isus, sa achite plata pacatu-lui pentru noi. Ce a nsemnat aceasta?

Intrucat un om, omul perfect Adam, a fost ne-ascultator si ne-a transmis pacatul si moartea, afost nevoie de un om perfect care sa- si dovedeas-ca ascultarea pana la moarte pentru a ne eliberade aceasta povara. Iata ce spune Biblia: A sa cum

prin neascultarea aceluia singur mul ti au ajuns pa-cato si, tot a sa si prin ascultarea acestuia singurmul ti vor ajunge drep ti (Romani 5:19). Isus a fostacesta singur. El a parasit cerul, a devenit un omperfect si a murit n folosul nostru. Drept urma-re, noi putem avea o pozi tie aprobata naintea luiDumnezeu si putem ob tine perspectiva vie tii ve s-nice.DE CE A SUFERIT SI A MURIT ISUS?

Dar de ce a fost necesar ca Isus sa moara? Nuputea emite Dumnezeul Atotputernic un decretprin care urma sii lui Adam sa fie lasa ti sa traiascave snic? Cu siguran ta, el avea aceasta autoritate,nsa, daca ar fi procedat astfel, ar fi ncalcat pro-pria lege potrivit careia plata pacatului este moar-tea. Aceasta nu este o lege oarecare, ce poate fianulata sau schimbata daca situa tia o cere. Eaeste esen tiala pentru adevarata justi tie (Psalmul37:28). Dumnezeu a transferat via ta Fiului sau din cer n uterul Mariei.Aceasta a ramas nsarcinata, iar, prin spiritul sau sfant, Dumnezeul-a ferit pe Isus de orice imperfec tiune pe care ar fi putut sa o mo ste-neasca de la Maria (Luca 1:31, 35).

Moartea lui Isus a deschis caleaunei vie ti fericite, fara sfar sit

Nr. 2, 2016 7

In noaptea care a precedat moartea sa dejertfa, Isus i-a strans laolalta pe apostolii saifideli si a instituit Comemorarea mor tii sale.Cu aceasta ocazie, el le-a spus: Continua tisa face ti lucrul acesta n amintirea mea(Luca 22:19). Respectand porunca lui Isus,Martorii lui Iehova din ntreaga lume se n-trunesc anual pentru a comemora moartealui Isus. La acest eveniment au asistat anultrecut 19 862 783 de persoane.

Anul acesta, Comemorarea mor tii lui Isus vaavea loc miercuri, 23 martie, dupa apusulsoarelui. Va invitam sa veni ti cu familia si cuprietenii pentru a asculta un discurs biblic.Ve ti afla de ce este importanta moartea luiIsus si ce foloase ne poate aduce ea. Intra-rea este libera si nu se face colecta. Pentrua afla ora si locul, pute ti sa lua ti legatura cuMartorii lui Iehova din zona unde locui ti sausa accesa ti www.jw.org.

Continua ti sa face ti lucrul acesta

Daca Dumnezeu ar fi lasat la o parte justi tia, oa-menii s-ar fi putut ntreba: Va proceda el la fel si nalte situa tii? De exemplu, avea sa fie el drept candhotara ce descenden ti ai lui Adam meritau via-ta ve snica? Avea el sa- si respecte promisiunile?Faptul ca Dumnezeu nu si-a ncalcat legile dreptecand a oferit solu tia pentru salvarea noastra esteo garan tie ca el va face mereu ce este drept.

Prin moartea de jertfa a lui Isus, Dumnezeu adeschis calea vie tii ve snice n Paradis pe pamant.Iata ce a spus Isus n Ioan 3:16: Atat de mult a iu-bit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sauunic-nascut, pentru ca oricine manifesta credin tan el sa nu fie distrus, ci sa aiba via ta ve snica. Ast-fel, moartea lui Isus nu este doar expresia justi tieiinfailibile a lui Dumnezeu, ci dovada suprema amarii sale iubiri pentru omenire.

Dar de ce a fost nevoie ca Isus sa sufere si samoara n chinuri? Ramanand fidel n aceasta n-cercare extrema, Isus a respins definitiv acuza tiaDiavolului ca oamenii nu-i raman loiali lui Dumne-zeu cand trec prin ncercari (Iov 2:4, 5). Probabilca aceasta acuza tie a parut ntemeiata dupa ce Sa-

tan l-a determinat pe Adam sa pacatuiasca. InsaIsus echivalentul perfect al lui Adam a ramasascultator, n pofida unor suferin te atroce (1 Co-rinteni 15:45). Astfel, el a dovedit ca si Adam pu-tea sa asculte de Dumnezeu daca ar fi ales lucrulacesta. Perseverand n ncercari, Isus ne-a lasat unmodel demn de urmat (1 Petru 2:21). Deoarece aascultat n mod perfect, Dumnezeu l-a rasplatit peFiul sau cu via ta nemuritoare n cer.CE FOLOASE ADUCE MOARTEA LUI ISUS?

Isus a murit cu adevarat, deschizandu-ne caleavie tii fara sfar sit. A ti vrea sa trai ti ve snic? Isus aaratat ce trebuie sa facem: Aceasta nseamna via-ta ve snica: sa asimileze cuno stin ta despre tine,singurul Dumnezeu adevarat, si despre cel pe carel-ai trimis tu, Isus Cristos (Ioan 17:3).

Editorii acestei reviste va invita sa afla ti maimulte despre Iehova, adevaratul Dumnezeu, si de-spre Fiul sau, Isus Cristos. Martorii lui Iehova dinlocalitatea dumneavoastra vor fi bucuro si sa vaajute. De asemenea, pute ti ob tine informa tii utileaccesand site-ul nostru, www.jw.org.

8 TURNUL DE VEGHE

IN FIECARE an, peste sase milioane de oameni sendreapta spre o padure de cedri din Shima, openinsula din Japonia. Ei vin la Marele Sanctuardin Ise, unde, de aproape doua mii de ani, este ve-nerata zei ta sintoista a soarelui, Amaterasu Omi-kami. Mai ntai, credincio sii se purifica, spalan-du- si mainile si gura. Apoi, stand n fa ta ncaperiipentru nchinare, numita haiden, ndeplinesc un ri-tual n cadrul caruia fac plecaciuni adanci, bat dinpalme si se roaga zei tei. Sintoismul le permiteenoria silor sa practice si alte religii, iar unii bu-di sti, cre stini sau adep ti ai altor religii consideraca nu este gre sit sa practice ritualuri sintoiste laacest sanctuar.

Multe dintre marile religii ale lumii de tin locurisfinte, iar milioane de oameni le viziteaza. Intarile considerate cre stine, exista multe biserici silocuri sfinte dedicate lui Isus, Mariei si sfin ti-lor. De asemenea, astfel de laca suri au fost con-struite pe locul unde se crede ca s-au petrecut eve-nimente biblice ori a sa-zise minuni de data mairecenta, iar unele dintre ele adapostesc moa ste.Mul ti oameni merg sa se roage la aceste locuri de- Ritualurile difera de la un sanctuar sintoist la altul. Vezi chenarul Ce este un loc sfant?.

oarece cred ca rugaciunile lor vor fi mult mai pro-babil ascultate. Al tii merg n pelerinaj ntr-un ast-fel de loc pentru a- si exprima credin ta.

Dar este adevarat ca rugaciunile facute ntr-unloc sfant au o greutate mai mare? Aproba Dum-nezeu nchinarea celor ce merg n pelerinaj laaceste locuri? Este potrivit pentru cre stini sa senchine la ele? Raspunsurile la aceste ntrebari nevor ajuta sa n telegem cum ar trebui sa conside-ram acest mod de nchinare, dar si ce forma de n-chinare aproba Dumnezeu.INCHINARE CU SPIRIT SI CU ADEVAR

Dintr-o discu tie pe care Isus a avut-o cu o sama-riteana n telegem cum considera Dumnezeu nchi-narea la locuri sfinte. In timpul unei calatoriiprin Samaria, Isus s-a oprit sa se odihneasca la ofantana situata n apropierea ora sului Sihar. El anceput sa vorbeasca cu o femeie care venise sa iaapa. In timpul discu tiei, femeia a ndreptat aten tiaspre o deosebire religioasa importanta dintre iu-dei si samariteni. Ea a spus: Stramo sii no stri s-aunchinat pe muntele acesta, dar voi spune ti ca nIerusalim este locul unde trebuie sa se nchine oa-menii (Ioan 4:5-9, 20).

Este potrivit pentru cre stinisa se nchine la locuri sfinte?

Nr. 2, 2016 9

Muntele la care facea referire femeia se numeaGarizim si era situat la aproximativ 50 de kilo-metri nord de Ierusalim. Pe acel munte a existatcandva un templu al samaritenilor, unde se tineausarbatori, de exemplu Pa stele. Totu si, n loc sa seconcentreze asupra acestei diferen te care genera-se multe nen telegeri ntre iudei si samariteni, Isusi-a spus femeii: Crede-ma, femeie: Vine ceasulcand nu va ve ti nchina Tatalui nici pe munteleacesta, nici n Ierusalim (Ioan 4:21). Ce cuvinteimpresionante, cu atat mai mult cu cat erau rosti-te de un iudeu! De ce nchinarea adusa lui Dumne-zeu la templul din Ierusalim avea sa ia sfar sit?

Isus a spus n continuare: Vine ceasul, si aces-ta este acum, cand nchinatorii adevara ti i se vornchina Tatalui cu spirit si cu adevar, caci ast-fel de nchinatori cauta Tatal (Ioan 4:23). Seco-le la rand, mare tul templu din Ierusalim fuseseconsiderat de iudei centrul nchinarii lor. De treiori pe an, iudeii mergeau la Ierusalim pentru a-iaduce ofrande Dumnezeului lor, Iehova (Exodul23:14-17). Insa Isus a spus ca urma sa aiba loc oschimbare si ca nchinatorii adevara ti aveau sase nchine cu spirit si cu adevar.

Templul iudaic era o structura materiala, situa-ta ntr-un loc geografic concret. Insa spiritul siadevarul nu sunt de natura materiala si nici nusunt supuse limitelor unui loc fizic. Isus voia saspuna ca centrul adevaratei nchinari cre stine nuavea sa mai fie o construc tie materiala sau un locfizic muntele Garizim, templul din Ierusalim sauorice alt loc sfant.

De asemenea, n discu tia cu samariteana, Isus aspus ca ceasul pentru aceasta schimbare urmasa vina. A sadar, cand a venit acel ceas? CandIsus, prin moartea sa de jertfa, a pus capat siste-mului de nchinare iudaic, bazat pe Legea mozaica(Romani 10:4). Totu si, Isus a spus si ca ceasul . . .este acum. De ce a facut el aceasta afirma tie? De-oarece, n calitate de Mesia, Isus si strangea dejadiscipolii, care aveau sa respecte porunca men tio-

nata de el n continuare: Dumnezeu este Spirit sicei care i se nchina trebuie sa i se nchine cu spiritsi cu adevar (Ioan 4:24). Prin urmare, ce nseam-na a ne nchina cu spirit si cu adevar?

Cand a vorbit despre nchinarea cu spirit, Isusnu s-a referit la o forma de nchinare plina de exal-tare. Dimpotriva, el se referea la faptul de a fi ca-lauzi ti de spiritul sfant, care, mpreuna cu alte lu-cruri, ne serve ste drept ghid pentru n telegereaScripturilor (1 Corinteni 2:9-12). In plus, adevarulla care a facut referire Isus reprezinta cunoa stereaexacta a nva taturilor Bibliei. Prin urmare, nchi-narea noastra nu trebuie adusa ntr-un loc anume.

Ce nseamna cuvintele lui Isusa ne nchina cu spirit si cu adevar? JTB Photo/UIG/age fotostock Jose Fuste Raga/age fotostock

& Pelerini la Marele Sanctuardin Ise (Japonia) si la GrotaMassabielle (Lourdes, Fran ta)

Un astfel de loc este dedicat unei zeita tisau unor persoane considerate sfinte. Deobicei, n aceste locuri exista icoane si re-licve despre care se crede ca fac minunisau ca au legatura cu viziuni sau cu apari tiisupranaturale. Un loc sfant poate fi untemplu, o biserica sau o ni sa, unde oameniise nchina. Atat n Orient, cat si n Occi-dent, unii si-au amenajat n casa un micaltar, unde se roaga, mediteaza sau aducofrande.In ntreaga lume, familiile si prietenii vic-timelor unui accident rutier construiesc lamarginea drumului monumente funerare namintirea celor deceda ti. Alte monumentecomemorative au caracter laic, fiind ridica-te n memoria unor batalii renumite, a sol-da tilor cazu ti pe front sau a victimelor uneitragedii. De si oamenii vin aici pentru a sereculege si pentru a- si exprima durerea,aceste locuri reflecta deseori convingerilesi practicile religioase ale celor care le-auconstruit.

Ce este un loc sfant?Ea are aprobarea lui Dumnezeu daca este n armo-nie cu nva taturile Bibliei si daca este ndrumatade spiritul sfant.PUNCTUL DE VEDERE CORECT

A sadar, cum ar trebui sa considere cre stinii pe-lerinajele si nchinarea la locuri sfinte? Tinandcont de porunca lui Isus ca adevara tii nchinatorisa se nchine lui Dumnezeu cu spirit si cu adevar,este clar ca nchinarea la locuri sfinte nu are o va-loare speciala pentru Tatal nostru ceresc. In plus,Biblia arata cum considera Dumnezeu nchinareala idoli. Ea spune: Fugi ti de idolatrie si pazi ti-vade idoli (1 Corinteni 10:14; 1 Ioan 5:21). Prin ur-mare, un cre stin adevarat nu se va nchina la un locconsiderat sfant sau n care se practica idolatria.Si, ntrucat locurile sfinte slujesc acestui scop,adevara tii cre stini nu se nchina la ele.

Totu si, Biblia nu interzice faptul de a avea unloc preferat n care sa ne rugam, sa studiem sau sameditam. Un loc de ntrunire curat si demn favo-rizeaza nva tarea si analizarea lucrurilor spiritua-le. De asemenea, nu este gre sit nici sa facem unmonument comemorativ, cum ar fi o piatra fune-rara. Aceasta evoca amintirea unei persoane dece-date sau afec tiunea pe care am avut-o pentru ea.Totu si, faptul de a considera sfant un astfel de locsau de a ne nchina la icoane ori la moa ste repre-zinta o ncalcare a cuvintelor lui Isus.

In telegem deci ca nu trebuie sa mergem ntr-unloc considerat sfant pentru a fi siguri ca Dumne-zeu ne asculta rugaciunile. In plus, nu i vom fiplacu ti lui Dumnezeu si nu vom primi de la el bine-cuvantari speciale daca vom merge n pelerinaj laun astfel de loc. Biblia ne spune ca Iehova Dumne-zeu, Domnul cerului si al pamantului nu locuie s-te n temple facute de maini. Insa lucrul acestanu nseamna ca Dumnezeu este departe de noi. Elne asculta rugaciunile indiferent unde ne rugamntrucat el nu este departe de niciunul dintrenoi (Faptele 17:24-27).

IN 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitu-dinea de 9,1 grade pe scara Richter a zguduit in-sula Simeulue, situata n nord-vestul coastei insu-lei Sumatra, din Indonezia. Oamenii afla ti pe tarmaveau privirea a tintita spre ocean, care se retra-sese anormal de mult. Imediat, to ti au nceputsa fuga spre zona deluroasa, strigand smong!,smong!, adica tsunami n limba locala. Dupa ojumatate de ora, tarmul a fost lovit de valuri pu-ternice, care au maturat cladiri si sate ntregi.

Simeulue a fost prima insula lovita de acest tsu-nami devastator. Totu si, dintre cei 78000 de lo-cuitori, doar 7 au murit. De ce atat de pu tini? In-sularii stiu ca, atunci cand oceanul se retrage dupaun cutremur puternic, trebuie sa fuga spre dealuripentru ca, la pu tin timp dupa aceea, oceanul se vanapusti peste tarm. Locuitorii insulei Simeulue n-va tasera din experien ta sa recunoasca iminen taunui tsunami n func tie de mi scarile apelor ocea-nului. Deoarece au dat ascultare avertismentului,si-au salvat via ta.Biblia vorbe ste despre un dezastru iminent, un

necaz mare, cum n-a mai fost de la nceputul lumiipana acum, nu, si nici nu va mai fi (Matei 24:21).Insa acesta nu va nsemna distrugerea planetei Pa-mant n urma activita tilor iresponsabile ale omu- Acest tsunami, care a avut loc n 2004, a curmat via ta a peste220 000 de oameni, fiind considerat unul dintre cele mai distruga-toare catastrofe de acest fel din istorie.

lui si nici o catastrofa naturala, deoarece scopullui Dumnezeu este ca pamantul sa ramana pentrutotdeauna (Eclesiastul 1:4). Dumnezeu este celcare va aduce viitorul necaz pentru a-i distrugepe cei ce distrug pamantul. Acest necaz va punecapat rauta tii si suferin tei (Revela tia 11:18; Pro-verbele 2:22). Ce binecuvantare va fi aceasta!

Mai mult decat atat, spre deosebire de tsunami,cutremure sau erup tii vulcanice, viitoarea distru-gere nu-i va afecta pe oamenii nevinova ti. Bibliaspune ca Dumnezeu este iubire, iar Dumnezeu,al carui nume este Iehova, promite ca cei drep tivor mo steni pamantul si vor locui pentru totdeau-na pe el (1 Ioan 4:8; Psalmul 37:29). Cum po ti sasupravie tuie sti marelui necaz si sa beneficiezi debinecuvantarile promise? Secretul este sa dai as-cultare avertismentului.FII ATENT LA SEMNELE AVERTIZATOARE

Nu putem stabili data exacta cand va avea locsfar situl rauta tii si al suferin tei, deoarece Isus aspus: Ziua si ora aceea nimeni nu le stie, nicingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal. To-tu si, Isus ne-a ndemnat: Veghea ti (Matei 24:36;25:13). De ce? Biblia descrie situa tia mondialacare va exista nainte ca Dumnezeu sa aduca sfar si-tul. A sa cum retragerea brusca a apelor oceanuluii-a avertizat pe locuitorii insulei Simeulue cu pri-vire la un tsunami iminent, tot a sa evenimentele

Asculta avertismentul sivei fi salvat!

Dermot Tatlow/Panos Pictures

Nr. 2, 2016 11

12 TURNUL DE VEGHE

petrecute la nivel mondial aveau sa indice ca sfar-situl este aproape. Chenarul de mai sus prezintacateva evenimente dramatice men tionate de Bi-blie.

Este adevarat, luate individual, unele dintreevenimentele sau starile men tionate n chenar auavut loc n trecut ntr-o anumita masura. Insa Isusa spus ca, atunci cand vom vedea toate aceste lu-cruri, vom sti ca sfar situl este aproape (Matei24:33). Intreaba-te: S-a mai ntamplat de-a lungultimpului ca lucrurile descrise sa aiba loc la scaramondiala, n acela si timp si cu o intensitate faraprecedent? Fara ndoiala, noi traim acel timp.O DOVADA A IUBIRII LUI DUMNEZEU

Sistemele de avertizare . . . salveaza vie ti, aspus un fost pre sedinte al Statelor Unite. Dupatsunamiul din 2004, n regiunea afectata s-a insta-lat un sistem de avertizare cu scopul de a pre-

ntampina pierderile de vie ti omene sti. In modasemanator, Dumnezeu a luat masuri n vederealansarii unui avertisment nainte de venirea sfar si-tului. Biblia a prezis: Aceasta veste buna despreregat va fi predicata pe tot pamantul locuit camarturie pentru toate na tiunile. Si atunci va venisfar situl (Matei 24:14).

Anul trecut, Martorii lui Iehova au petrecutpeste 1,9 miliarde de ore predicand vestea buna n240 de tari si teritorii si n peste 700 de limbi. Am-ploarea acestei lucrari constituie o dovada claraca sfar situl este aproape. Motiva ti de iubire fa tade semeni, Martorii lui Iehova i avertizeaza pe al-tii cu privire la ziua de judecata a lui Dumnezeu,care se apropie cu repeziciune (Matei 22:39). Fap-tul ca ai ocazia sa afli aceste lucruri este o dovadaca Iehova te iube ste. Nu uita, Dumnezeu nu do-re ste ca vreunul sa fie distrus, ci dore ste ca to ti saajunga la cain ta (2 Petru 3:9). Vei raspunde iubi-

EVENIMENTE MONDIALE DRAMATICE,CARE ARATA CA SFAR SITUL ESTE APROAPE

RAZBOAIE SI ANARHIELA NIVEL MONDIALVe ti auzi de razboaie si ve stidespre razboaie. Vede ti sa nu vangrozi ti, fiindca aceste lucruritrebuie sa se ntample, dar nca nueste sfar situl. Se va ridica na tiunecontra na tiune si regat contra regat. . . Toate acestea sunt nceputuldurerilor. (Matei 24:6-8)

BOLI SI FOAMETEPE TOT PAMANTULDintr-un loc n altul epidemii silipsuri de alimente. (Luca 21:11)

NELEGIUIRE SICONFUZIE RELIGIOASALA SCARA MONDIALASe vor ridica mul ti profe ti fal sisi i vor induce pe mul ti n eroare,iar, din cauza nmul tirii nelegiuirii,iubirea celor mai mul ti se va raci.(Matei 24:11, 12)

Nr. 2, 2016 13

rii lui Dumnezeu si vei da ascultare avertismentu-lui?FUGI INTR-UN LOC SIGUR!

Sa ne aducem aminte ca, pentru a fi n siguran-ta, locuitorii satelor de pe tarmul insulei Simeulueau fugit ntr-o zona mai nalta chiar n momentuln care au vazut ca apele oceanului se retrageau.Ei n-au a steptat ca acestea sa se ntoarca. Deoare-ce au trecut imediat la ac tiune, au supravie tuit.Pentru a supravie tui viitorului necaz, si tu trebuiesa fugi, figurativ vorbind, ntr-un loc mai nalt,nainte de a fi prea tarziu. Sub inspira tie, profetulIsaia a scris despre o invita tie emo tionanta careeste facuta la scara mondiala n zilele din urma,adica n timpul n care traim. Invita tia suna astfel:Veni ti, sa ne suim la muntele lui Iehova . . . El neva nva ta caile sale, iar noi vom umbla pe cararilesale (Isaia 2:2, 3).

Faptul de a te afla pe varful unui munte ti oferao imagine de ansamblu, precum si siguran ta. Inmod asemanator, cunoa sterea lui Dumnezeu prinintermediul paginilor Bibliei ajuta milioane de oa-meni din ntreaga lume sa- si schimbe via ta n bine(2 Timotei 3:16, 17). In felul acesta, ei ncep saumble pe cararile lui Dumnezeu si sa se bucure deaprobarea si de ocrotirea sa.

Vei da curs invita tiei pentru a beneficia de ocro-tirea iubitoare a lui Dumnezeu n aceste zile cri-tice? Te ndemnam sa examinezi cu aten tie do-vezile biblice care arata ca traim n zilele dinurma, prezentate n chenarul aferent acestui arti-col. Martorii lui Iehova din zona ta vor fi bucu-ro si sa te ajute sa n telegi versetele men tionatesi sa le aplici n via ta. De asemenea, po ti gasiraspuns la ntrebarile tale vizitand site-ul nostru,www.jw.org. Cauta la INVA TATURI BIBLICE RASPUN-SURI LA INTREBARI BIBLICE.

DECADERE MORALA SI SOCIALALA O SCARA FARA PRECEDENTIn zilele din urma vor fi timpuricritice, carora cu greu li se va facefa ta. Caci oamenii vor fi iubitori desine, iubitori de bani, . . . neloiali,fara afec tiune naturala, refractarila orice acord, calomniatori, farastapanire de sine, cruzi, neiubitoride bine, tradatori, ncapa tana ti,umfla ti de mandrie. (2 Timotei3:1-4)

VESTEA BUNA DESPRE REGATULLUI DUMNEZEU ESTE PREDICATAPE TOT PAMANTULAceasta veste buna despre regatva fi predicata pe tot pamantullocuit ca marturie pentru toatena tiunile. Si atunci va venisfar situl. (Matei 24:14)

CRITICII NEAGACA SFAR SITUL ESTE APROAPEIn zilele din urma vor venibatjocoritori cu batjocurile lor, . . .care vor zice: Unde este promisalui prezen ta? De fapt, din ziua ncare stramo sii no stri au adormit nmoarte, toate lucrurile continuaexact ca de la nceputul crea tiei!(2 Petru 3:3, 4)

14 TURNUL DE VEGHE

IMAGINEAZA- TI ca e sti un cre stin din secolul I.Congrega tia din care faci parte tocmai a primit oscrisoare de la apostolul Pavel. In timp ce aceastaeste citita, remarci ca Pavel face deseori referire lascrierile sfinte, adica Scripturile ebraice (2 Ti-motei 3:15). Ce mult a s vrea sa vad pasajele cita-te de el, spui n sinea ta. Insa lucrul acesta nuti-ar fi deloc u sor. De ce?NU EXISTAU CAPITOLE SAU VERSETE

Cum aratau manuscrisele cu scrierile sfinteexistente n timpul lui Pavel? Pe aceasta paginaeste prezentat un fragment din cartea Isaia, a sacum apare el n Sulurile de la Marea Moarta. Ce sepoate observa? Textul este compact, nu are semnede punctua tie si nu este mpar tit n versete si capi-tole numerotate.

Scriitorii Bibliei nu au mpar tit textul n capito-le sau n versete. Ei au a sternut n scris ntregulmesaj primit de la Dumnezeu pentru a fi citit n n-tregime, nu fragmentat. De exemplu, cand primimo scrisoare importanta de la o persoana iubita, nucitim doar cateva randuri, ci o citim n ntregime.

Totu si, absen ta capitolelor sau a versetelor aconstituit un impediment. Pavel putea sa indi-ce sursa citatelor doar folosind expresii precumdupa cum este scris sau dupa cum a spus mainainte Isaia (Romani 3:10; 9:29). Citatele eraugreu de gasit pentru cineva care nu cuno stea binescrierile sfinte.

In plus, acele scrieri sfinte nu con tineau unsingur mesaj din partea lui Dumnezeu. La sfar situlsecolului I e.n., scrierile sfinte alcatuiau o colec tiede 66 de car ti! De aceea, n prezent, cei mai mul ticititori ai Bibliei considera foarte utila mpar tireatextului n capitole si versete, ntrucat i ajuta sagaseasca anumite informa tii, cum ar fi numeroa-sele citate din scrisorile lui Pavel.

Totu si, probabil ca te ntrebi cine a mpar tit Bi-blia n capitole si n versete.CINE A IMPAR TIT TEXTUL BIBLIEI IN CAPITOLE?

Clericul englez Stephen Langton, devenit ulte-rior Arhiepiscop de Canterbury, este cel caruia i seatribuie meritul de a fi mpar tit Biblia n capitole.El a facut acest lucru la nceputul secolului alXIII-lea e.n., perioada n care a predat la Universi-tatea din Paris.

Mai nainte, si al ti erudi ti au ncercat diversemetode de a mpar ti Biblia n fragmente sau capi-tole, n primul rand pentru a indica referin tele. Sane imaginam cat de u sor le-ar fi fost sa gaseascaun pasaj dintr-un capitol si nu dintr-o carte ntrea-ga, cum ar fi cartea Isaia, care are 66 de capitole.

Insa aparuse o problema. Erudi tii elaborase-ra multe sisteme de mpar tire, nsa acestea eraufoarte diferite. Conform unuia dintre ele, Evan-ghelia lui Marcu era mpar tita n aproximativ 50de capitole, nu n 16, ca n Bibliile actuale. Petimpul lui Langton, la Paris venisera studen ti dinmai multe tari. Ace stia adusesera edi tii ale Bibliei

CINE A IMPAR TIT TEXTUL BIBLIEIIN CAPITOLE SI IN VERSETE?

Prin amabilitatea Shrine of the Book, Israel Museum, Jerusalem

n limba materna. Insa profesorii si studen tii nuputeau consulta acelea si referin te deoarece textulera mpar tit diferit n capitole.

De aceea, Langton a elaborat un nou sistem dempar tire n capitole. Sistemul lui i-a fascinat pe ci-titori si pe erudi ti deopotriva . . . si s-a raspandit curapiditate n ntreaga Europa, se spune n lucrareaThe Book A History of the Bible. Bibliile din prezentfolosesc acela si sistem de mpar tire n capitole.CINE A IMPAR TIT TEXTUL BIBLIEI IN VERSETE?

Dupa aproximativ 300 de ani, la jumatatea seco-lului al XVI-lea, Robert Estienne, renumit erudit sitipograf francez, a adus o alta mbunata tire.Obiec-tivul lui era sa ncurajeze studierea Bibliei. El a n-teles ca era important sa se foloseasca un sistemunitar de numerotare a capitolelor si a versetelor.

Totu si, ideea mpar tirii textului Bibliei n verse-te nu i-a apar tinut lui Estienne. Lucrul acesta fu-sese facut deja de al tii. De exemplu, cu secolemai nainte, copi stii evrei mpar tisera Scripturileebraice, cunoscute n prezent si sub numele de Ve-chiul Testament, n versete, dar nu si n capitole.Insa, la fel ca n cazul mpar tirii n capitole, nuexista un sistem unitar.

Estienne a elaborat un nou sistem de mpar ti-re n versete a Scripturilor grece sti cre stine, sauNoul Testament, pe care l-a combinat cu cel folo-sit deja la mpar tirea textului Scripturilor ebraice.

In 1553, el a tiparit prima Biblie completa (o edi tien franceza), care avea acela si sistem de mpar ti-re n capitole si n versete, folosit n majorita-tea Bibliilor actuale. Unii au obiectat spunand ca,mpar tita n versete, Biblia pare o nlan tuire deafirma tii fara nicio legatura ntre ele. Insa acestsistem a fost adoptat imediat si de al ti tipografi.UN AVANTAJ PENTRU CEI CE STUDIAZA BIBLIA

Numerotarea fiecarui capitol si verset pare cevasimplu. Astfel, fiecare verset din Biblie prime ste oadresa unica, asemenea unui cod po stal. Esteadevarat ca mpar tirea n capitole si versete nueste inspirata de Dumnezeu si, uneori, fragmen-teaza textul Bibliei acolo unde nu ne-am a stepta.Insa, datorita acestei mpar tiri, putem sa gasim ci-tate si sa le mparta sim altora, precum si sa subli-niem versete care au o semnifica tie speciala pen-tru noi, a sa cum subliniem ntr-un document sauntr-o carte cuvintele sau expresiile pe care vremsa le re tinem.

De si mpar tirea n capitole si n versete prezintaavantaje, n-ar trebui sa pierdem din vedere impor-tan ta faptului de a n telege ntregul mesaj pe careni l-a dat Dumnezeu. Sa ne facem obiceiul de a citisi contextul, nu doar versete izolate. In felul aces-ta, vom cunoa ste din ce n ce mai bine scrierilesfinte, care ne pot face n telep ti pentru salvare(2 Timotei 3:15).

O referin ta biblica ne ajuta sa gasim un anumitpasaj din Biblie. De exemplu, referin ta Isaia40:13 din aceasta revista indica:a) numele car tii: Isaiab) numarul capitolului: 40c) numarul versetului: 13Aici gasim cuvintele lui Isaia: Cine a masuratspiritul lui Iehova? Cine poate sa-l sfatuiascasi sa-l nve te ceva?. Pavel a folosit acestecuvinte care, n prezent, pot fi gasite cuu surin ta n Romani 11:34 si n 1 Corinteni2:16.

40 Mangaia ti, mangaia ti pe poporulmeu!, spune Dumnezeul vostru.2 Vorbi ti inimii Ierusalimului si

striga ti catre el ca timpul lui de suferin taa luat sfar sit, ca nelegiuirea lui a fostachitata!

13 Cine a masurat spiritul lui Iehova?Cine poate sa-l sfatuiasca si sa-l nve teceva?14 Cu cine s-a sfatuit el, pentru caacesta sa-l faca sa n teleaga . . .

Din ce este alcatuita o referin ta biblica?I SA IAa/

b/

c/

wp

16

.2-M

15

12

28

Ce nenvat

a

n realitate Biblia?

LIMBA

NUMELE

ADRESA

Pentru adresa, vezi pagina 2

Cine sau ce este Diavolul?CUM A TI RASPUNDE? Diavolul este . . . Un spirit. Raul din oameni. Rodul imagina tiei.CE SPUNE BIBLIADiavolul a vorbit cu Isus si l-a ispitit (Matei4:1-4). A sadar, Diavolul nu este un personajimaginar si nici nu reprezinta raul din noi.El este un spirit rau.

CE MAI PUTEM INVA TA DIN BIBLIE La nceput, Diavolul a fost un nger sfant, nsan-a ramas ferm n adevar (Ioan 8:44). El adevenit un mincinos si s-a razvratit mpotrivalui Dumnezeu.

Lui Satan i s-au alaturat si al ti ngeri (Revela tia12:9).

Diavolul orbe ste mintea multor oameni pentru caace stia sa nege existen ta lui (2 Corinteni 4:4).

Poate Diavolulsa-i influen teze pe oameni?UNII SPUN ca este o dovada de naivitate sacrezi ca Diavolul i influen teaza pe oameni. Peal tii i nspaimanta ideea de a fi poseda ti despirite rele. Dumneavoastra ce parere ave ti?CE SPUNE BIBLIAIntreaga lume zace n puterea celui rau.(1 Ioan 5:19) Diavolul are o mare influen taasupra oamenilor, nsa el nu dirijeaza ac tiunilefiecarui om.

CE MAI PUTEM INVA TA DIN BIBLIE Diavolul recurge la n selatorie pentru a avea o maimare influen ta (2 Corinteni 11:14).

In anumite situa tii, spiritele rele pot sa-i dirijezepe oameni (Matei 12:22).

Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne putem mpotriviDiavolului (Iacov 4:7).

CE SPUNE BIBLIA?

Va rog sa-mi trimite ti unexemplar al car tii Ce ne nva tan realitate Biblia?.Pentru mai multe informa tii,vezi capitolul 10 al acestei car ti,publicate de Martorii lui Iehova.Disponibila si pe www.jw.org

sPute ti descarcagratuit aceastarevista, precum siedi tii anterioare

Biblia disponibilaonline n aproximativ130 de limbi

Accesa tiwww.jw.orgsau scana tiacest cod

no

p