UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

SPORTURI MONTANE

ENTORSA MEMBRULUI INFERIOR

FILIP ALEXANDRU

1

ENTORSELE MEMBRULUI INFERIOR

“Entorsele, luxaţiile şi fracturile sunt afecţiuni ale aparatului locomotor care apar în

urma unor traumatisme frecvente în sezonul rece, dar şi în cazul sportivilor sau a persoanelor

care depun efort susţinut. Este necesară prezentarea la medic pentru a ne asigura de vindecarea şi

recuperarea în condiţii bune, dar mai ales pentru stabilirea diagnosticului corect: diferenţierea

entorselor de fracturile articulare.”

Entorsa: “Leziuni traumatice capsulo-ligamentare şi periarticulare ce depăşesc limitele

fiziologice de stabilitate ale articulaţiilor fără modificarea raporturilor dintre suprafeţele

articulare osteocartilaginoase.” [http://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/ortopedie-si-

traumatologie/fracturi-ale-membrul-pelvin-inferior.php#1549] (04.11.2014)

Entorsele se pot clasifica astfel :

Gradul I (entorsa uşoară): elongaţie ligamentară cu distorsiunea terminaţiilor nervoase;

Clinic: durere de intensitate redusă, jenă funcţională, tumefacţie dureroasă, mobilitate normală.

Gradul II (entorsa moderată): ruptură ligamentară parţială a fibrelor la diferite nivele şi în

diferite planuri ale grosimii acestuia;

Clinic: durere vie, impotenţă funcţională parţială, mobilitate normală.

Gradul III (entorsa gravă): ruptură ligamentară totală sau smulgerea inserţiei osoase;

Clinic: durere vie, impotentă funcţională absolută, tumefacţie voluminoasă, echimoza întinsă,

lărgirea unilaterală a spaţiului articular.

Entorsele sunt traumatisme articulare închise, ce afectează ţesuturile moi articulare şi

periarticulare, produse în urma unei suprasolicitări bruşte şi necorespunzătoare a articulaţiei.

Entorsa nu este însoţită de deplasarea segmentelor osoase ale articulaţiei.

Semnele şi simptomele unei entorse sunt:

- dureri articulare, discrete la început dar care se accentuează în câteva ore;

- limitare funcţională a articulaţiei;

- tumefacţie (edem), cu eritem (înroşire), căldură locală şi eventual echimoza (vânătaie).

2

Primul ajutor în cazul unei entorse constă în repausul fizic al articulaţiei şi aplicarea unei

pungi cu gheaţă sau comprese reci. Acestea au un dublu efect: reduc durerea şi determină

vasoconstricţie locală, reducând fluxul sangvin local şi prin aceasta limitând tumefacţia şi

inflamaţia locală. [http://www.med-sport.ro/index.php?page=ortopedie-generala] (05.11.2014)

Simptome:

Entorsele apar cel mai frecvent la nivelul gleznei şi al genunchilor şi include simptome

precum:

- Umflarea rapidă, uneori însoţită de modificarea culorii pielii;

- Alterarea funcţiei unei articulaţii sau o senzaţie de instabilitate;

- Durere şi sensibilitate în zona afectată;

- Un sunet ca o pocnitură;

- Dificultate în utilizarea articulaţiei.

Diagnostic:

Puteţi să vă scrântiţi orice articulaţie. O articulaţie scrântită poate fi capabilă să

funcţioneze sau poate fi instabilă. Mişcarea sau exercitarea presiunii asupra ligamentului este

dureroasă. Dacă articulaţia nu funcţionează, leziunea poate cuprinde de asemenea o fractură sau

o luxaţie.

Dacă suspectaţi o fractură sau o leziune gravă a unui ligament din articulaţie - sau dacă

durerea şi dificultatea în mişcarea articulaţiei nu cedează în 2 sau 3 zile - solicitaţi îngrijire

medicală. Medicul dumneavoastră poate solicita o radiografie pentru cercetarea unei fracturi.

Tratament chrurgical:

Tratemntul chirurgical pentru entorsa glezgei este rar întâlnit. Tratamentul chirurgical

este limitat pentru leziuni care nu răspund la tratament non-chirurgical, precum și pentru

instabilitatea persistentă după luni de reabilitare și tratament non-chirurgical.

Tratamentul chirurgical include:

Arteroscopia.

Un chirurg verifica în interiorul articulaţiei pentru a vedea dacă există fragmente

desprinse de os sau cartilaj, sau o parte a ligamentului prins în comun.

3

Reconstrucţie:

Un chirurg reconstitute ligamentul rupt prin “sudare” , sau folosește alte ligamente și /

sau tendoanele găsite în picior și în jurul gleznei pentru a repara ligamentele afectate.

Tratament medicamentos:

Tratamentul iniţial al entorsei de gleznă se face în felul următor:

- protecţie - se foloseşte o bandă foarte strânsă de protecţie, cum ar fi un ciorap medical strâns

sau alte dispozitive de suport ale gleznei, alături de o faşă compresivă, cum ar fi un bandaj

elastic, în primele 24-48 de ore;

- repaus - se folosesc cârje până când mersul nu mai este dureros;

- gheaţă - în primele 24-72 de ore sau până când dispare edemul, se aplică pachete de gheta timp

de 10-20 de minute la fiecare 1-2 ore în timpul zilei;

- AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) trebuie administrate comform sfatului medicului, doar

când există durere la ora fixă în primele zile. Exemple de AINS sunt Ibuprofenul, Naproxenul,

Ketoprofen;

- comprese - aplicarea unei fase elastice compresive ajută la reducerea edemului şi trebuie

purtată în primele 24-36 de ore. Aceste fase compresive nu oferă protecţie, de aceea este nevoie

de gips protectiv mai ales dacă se doreşte susţinerea greutăţii în piciorul lezat. Nu se aplică o faşă

compresivă prea strâns. Se va face slăbirea bandajului dacă este prea strâns. Semnele care apar

atunci când bandajul este prea strâns sunt amorţeală, furnicături, durere accentuată, răcirea

piciorului sau edem în zona aflată sub bandaj.

- ridicarea gleznei deasupra nivelului inimii timp de 2-3 ore pe zi dacă este posibil pentru

reducerea edemului şi echimozei.

Majoritatea entorselor de gleznă se vindecă de la sine cu un tratament corespunzător şi

exerciţii de refacere.

[BARTON, L. 2013 http://www.momsteam.com/search/node/sprain+ankle+treatment]

De obicei se face tratament chirurgical pentru ligamentele rupte, dacă acestea sau doar

unul dintre ele este rupt complet sau dacă glezna rămâne instabilă şi după exerciţiile de refacere.

Este luat în considerare tratamentul chirurgical şi pentru fractura oaselor asociate.

Este o afecţiune articulară datorată unui traumatism indirect, care prin distensia capsulei

şi ligamentelor produce rupturi parţiale sau totale, dezinserţii ale acestor formaţiuni anatomice.

4

Ea se manifestă prin: dureri, tumefieri articulare, hidrartroză, edeme periarticulare, echimoze şi

impotenţă funcţională relativă.

Tratamentul constă în:

- în stadiul acut:

- crioterapie;

- repaus segmentar sau imobilizare în aparat gipsat.

- în entorsa gravă:

- medicamente analgezice-antiinflamatoare;

- electroterapie;

- masaj cu gheaţă

- masajul manual şi kinetoterapia se pot aplica la distanţă de articulaţia afectată, pe

segmentele distal şi proximal.

Prin masaj se urmăreşte:

- îmbunătăţirea circulaţiei sanguine;

- reducerea edemelor;

- menţinerea elasticităţii şi tonusului muscular;

- prevenirea hipotrofiei.

Se recomandă efleuraj, fricţiuni şi frământat mai lent, rulat, cernut. Pe articulaţia afectată

se pot aplica neteziri cu o bucată de gheaţă, procedură cu efecte analgezice, resorbitive şi de

prevenire a tulburărilor vasculotrofice. [ROTARU,P.2014 http://www.csid.ro/health/dureri-

musculare/entorsa-simptome-diagnostic-si-tratament]

Optimizarea kinetică a reabilitării gleznei prin mijloace robotizate:

Aproximativ ultimii 50 de ani, de cercetare robotică au avut ca scop găsirea unor soluții

pentru necesitățile tehnice ale roboticii aplicate. Evoluția domeniilor de aplicare şi rafinamentul

lor au influențat teme de cercetare în comunitate bazată pe robotică. Această evoluție a fost

dominată de necesitățile umane. La începutul anilor 1960, roboţii industriali au fost puși în

fabrici pentru a înlocui operatorul uman în activitățile riscante și nocive. Mai târziu încorporarea

de roboți industriali în alte tipuri de procese de producție a adăugat noi cerințe care au solicitat o

mai mare flexibilitate și inteligență a roboților industriali. În prezent, cererea a crescut pe piață

(de exemplu, curățenie, construcții, construcții navale, agricultură, deminarea de predare

5

învățare) și îmbătrânirea populației, dar în anumite țări, a crescut cererea fabricării de noi roboți

pentru a împlini nevoile sociale tot mai mari ale omului. 

Începând cu anii 1960, activitatea în robotică de reabilitare a evoluat încet de-a lungul

anilor la un punct în cazul în care primele produse de succes comercial sunt acum disponibile.

Astăzi, conceptul de "robot de recuperare" poate include o gamă largă de dispozitive

mecatronice, de la proteze la roboți pentru sprijinirea terapie de recuperare sau pentru acordarea

de asistență personală în spital sau acasă.

Recent, în scopul de a asista și de a îmbunătăți procesul de recuperare a gleznei, în unele

firme s-au dezvoltat mai multe sisteme electromecanice comerciale care permit pacienților să se

deplaseze și care întind muşchii şi tendoanele ușor; de obicei, mișcările lor sunt similare cu

mişcările de bază a gleznei, fiind capabil de a obține diferite ROM (măsurat în grade) și diferite

viteze unghiulare (măsurată în grade / s) pentru fiecare axă de rotație luată în considerare.

Aceste mașini, într-un sens general, sunt bune în a ajuta în procesul de reabilitare al

gleznei, concentrându-se în gama de restaurare mișcare și îmbunătățirea flexibilității mușchilor

gleznei. Cu toate acestea, ei au unele limitări sau dezavantaje; poate cel mai important dezavantaj

este că, în prezent lucrează într-un mod de mișcare pasivă continuă, în care pacientul joacă un rol

mai degrabă pasiv în procesul de recuperare. Următoarele limitări uzuale constau în lucrul numai

cu viteze unghiulare constante, numai glezna efectuează mișcări de bază fără realizarea de

mișcări mai complexe (de exemplu, diferite combinații utile de mișcări de bază ale gleznei), pe

lângă unele dintre acestea sunt destul de scumpe. Costul aparatului este de obicei direct legat de

capacitatea sa, de exemplu. diferite posibilități de rotație în axă (număr de grade de libertate),

mai mare și diversitate în viteze unghiulare, mai scumpe.

Aceste tipuri de sisteme au capacități mari pentru achiziționarea de date, stocare,

transport și rapoarte scrise elaborare, permițând o evaluare obiectivă în curs de-a lungul terapiei

de recuperare. Unele dintre dezavantajele acestor produse constau în a fi scumpe, voluminoase,

au nevoie de un specialist care operează sistemele și, evident, sunt potrivite numai pentru

utilizarea clinică.

Controlul interacțiunii este un aspect important în roboții de reabilitare pentru a garanta

siguranța sistemului și permite reabilitarea eficace. Datorită semnificaţiei, variabilitatea

membrelor umane și caracteristicile comune, adaptabilitatea în controller-ul interacțiunii este

vitală pentru a permite ajustarea comportamentului robotului pentru a se potrivi mai bine

6

necesarul pacientului. Un manipulator paralel a fost dezvoltat pentru reabilitarea gleznei. Modele

de calculatoare atât pentru robot dar și glezna umană au fost, de asemenea, construite pentru

evaluarea performanței controller-ului(circuit complex și logica aferentă operării în condiții

optime a unui echipament periferic). Folosind aceste modele, simulările pe calculator au fost

efectuate pentru a investiga potențialul avantaj de a folosi un controller cu impedanță variabilă

pentru a efectua exerciții de reabilitare a gleznei. Parametrii de impedanță (rezistență aparentă în

cazul curenților alternativi) ai acestui controller sunt selectați cu referință la respectarea gleznei,

determinat prin modelul gleznei la configurațiile piciorului corespunzător. Rezultatele de

simulare au arătat că alegerea impedanței manipulatoare în funcție de respectarea mediului și are

ca efect limitarea aplicării forței în direcții rigide, cum ar fi cele întâlnite atunci când se apropie

de limitele de propunere comună.

‘’Design-robot paralel’’ pentru reabilitarea gleznei: Dispozitivul poate fi folosit pentru

exerciții pasive și active. În primul caz, pacientul este pasiv și dispozitivul aplică o mișcare

activă și automatizată a pacientului. În ultimul caz, dispozitivul este pasiv și pacientul încearcă

activ să se mute, iar piciorul percepe o anumită rezistență. Pentru exerciții pasive dispozitivul

este controlat de poziție în timp ce pentru exerciții active, este pus în aplicare un controller de

admitere. Acest sistem este în curs de dezvoltare la Institutul Italian de Tehnologie.

Robotul manipulator - glezna este bazată pe o platformă Gough-Stewart. Se poate genera

rotație și translație (6 grade de mobilitate – 3 translaţii şi 3 rotaţii după x, y, z ) în spațiul de

lucru, ea este parte a unui sistem de reabilitare ortopedică (Telerehabilitation cu Virtual Force

Feedback). Acest sistem include stimuli vizuali și audio cu diverse programe care permit

pacientului să-și exercite, cu ajutorul unor simulări în medii de realitate virtuală. Aceasta include,

de asemenea, programe de calculator capabile de a captura informații care pot măsura gradul de

progres al pacientului, etapele finale ale proiectului extins sistemul de două platforme, cu intenția

de a include exerciții prielnice, precum și de reabilitare a mersului. Capacitatea de a efectua o

monitorizare și a datelor de achiziție prin internet a fost inclus. Sistemul a fost testat cu succes în

mai multe studii clinice pilot, inclusiv dovada de concept, reabilitare ortopedice.

Este de remarcat că, în ciuda eforturilor dedicate Rutgers Ankle în ceea ce privește

infrastructura de organizare, fizică și resurse umane de peste 10 ani de cercetare, în prezent, nu

pare să existe nici un produs pe piață, care vine direct de la acest efort de dezvoltare a

tehnologiei, confirmând astfel mai multe comentarii despre procesul dificil pentru încorporarea și

7

utilizarea unor mecanisme robotizate în mediul de lucru al comunității și de sănătate medicală

profesionistă .

Robotul paralel 3-RSS/S pentru recuperarea genunchiului, dezvoltat de G. Liu și J. Gao

poate aduce mișcări rotative în jurul celor trei axe octogonale. Este bazat pe un mecanism

alcătuit dintr-o bară rotativă sferică. Funcționabilitatea barei este necesară pentru menținerea și

suportul platformei de sus. Autorii sunt de părere că acțiunea rotativă a prototipului este mai

bună decât dispozitivul prismatic când pacientul mișcă manipulatorul și este în general mult mai

potrivită pentru recuperarea entorsei genunchiului. Pe viitor se pregătește adăugarea unei

comunicați on-line între diagnostic și munca de evaluare, la fel ca și incluziunea elementelor de

realitate virtuală.

Un alt prototip nou dezvoltat pentru recuperarea activă și pasivă a genunchiului și a

gleznei a fost propus de J. A. Saglia. Mecanismul propus are avantajul simplicității mecanice și

kinetice în comparație cu alte mecanisme în același timp fiind capabil să realizeze exercițiile

principale pentru recuperarea genunchiului și gleznei, bazată pe flexia dorsală sau plantară și

inversarea sau eversarea mișcărilor. Mecanismul folosește orice surplus de informație necesar

pentru a reduce erorile și a improviza dexteritatea la locul de acțiune sau în timpul terapiei.

Protocolul de recuperare reprezintă baza design-ului strategiilor de control. Ambele exerciții

pasivie și active, efectuate de pacient au fost realizate utilizând strategiile de control și poziție.

Perspectiva de viitor își propune să proiecteze și să construiască o mașinărie de o

complexitate imediată pentru recuperarea mușchilor, genunchiului și gleznei, în cazul oamenilor

care suferă de o boală psihică sau de un incident traumatic legat de gleznă sau de genunchi.

Sistemul își propune să ofere terapii de recuperare integrală pacienților suferinzi de anumite

accidente la nivelul gleznei, prin mișcări și forțări controlate. În plus va crește durata serviciilor

terapeutice și va reduce nivelul de dificultate în munca terapeuților la centrele de recuperare.

Cu feedback-ul primit de la senzorii de recuperare ai mecanismului se va reduce riscul

mișcărilor bruște, astfel mișcările ușoare și controlate vor fi realizate pentru a evita traumatisme

viitoare la nivelul părții accidentate. Folosind o planificare liniară a mișcărilor ușoare și sigure,

semnalul corespondent va preveni pacientul în a face o mișcare bruscă care i-ar putea înrăutăți

sever recuperarea. Controlul activ al mecanismului va produce o forță opusă mișcării,

contribuind la întărirea segmentului accidentat pentru recuperarea totală. Va avea un control al

rezistenței aparente a aparatului, rezultând o mișcare activă continuă.

8

Prototipul dezvoltat pentru recuperarea gleznei constă într-un dispozitiv mecatronic cu

următoarele caracteristici:

1. Portabil. Dispozitivul de recuperare va fi portabil, permițând terapii acasă, deoarece în

cele mai multe cazuri pacienții nu se pot deplasa sau permite accesul la un centru de

recuperare.

2. Versatil. Mașinăria va avea capacitatea de a implementa o varietate de exerciții

terapeutice pentru mai multe categorii de pacienți cu probleme traumatice diferite.

3. Adaptabil. Se referă la capacitatea de a fi ajustat pentru mărimi și mase diferite.

4. Economic. Dispozitivul, datorită manufacturii rezistente și capacității de a oferi servicii

de fizioterapie, va fi capabil să realizeze programul terapeutic în timp ce pacientul

realizează și alte sarcini.

5. Impact social. Se așteaptă o reducere a timpului de recuperare care au suferit diverse

traumatisme la nivelul gleznei prin creșterea numărului sesiunilor terapeutice.

Dispozitivul este capabil să furnizeze până la 15 minute de sesiuni continue, determinate

de terapeut.

6. Simplu. Design-ul este bazat pe modelul gambei ca un sistem de trei legături și două

îmbinări, permițând cele două rotații principale ale piciorului: flexia plantară/dorsală și

inversia sau eversia.

7. Dispozitivul este bazat pe modul ”mișcării active continue” prin care pacientul nu numai

că își recuperează mobilitatea, dar își întărește și mușchii afectați printr-o recuperare

completă a gleznei.

8. Partea fizică a mașinăriei este stabilită să semene cu mecanismul unui robot paralel cu

două lanțuri kinetice închise cu îmbinări de bare sferice. Aparența prototipului este

alcătuită dintr-o platformă mobilă, un braț mecanic, o bară, o platformă fixă, motor și

lăcașul motorului.

[ALCOCER,W.2013http://www.scielo.org.co/scielo.php?pid=S0012-

73532012000600006&script=sci_arttext]

Cu fiecare an este revizuită evoluția industriei robotice înspre servirea sau rezolvarea

nevoilor sociale, evidențiind necesitatea mecanismelor robotizate în recuperare, care a avansat

9

puțin câte puțin devenind cu timpul un fapt împlinit. Importanța traumatismelor la nivelul gleznei

sau genunchiului este crescută datorită gradului foarte mare de accidentări și mai ales datorită

tratamentului neadecvat poate duce la traumatisme severe și permanente care afectează sever

calitatea vieții pacienților. Recuperarea poate fi considerată pasivă sau activă, depinzând de

gradul de efort făcut de pacient. Modul acitv este cel mai dorit, deoarece impune întărirea

mușchilor și tendoanelor articulației, permițând o recuperare cât mai totală și lipsită de sechele.

Este obișnuit ca în centrele de recuperare să se găsească anumite limitări care previn o

îngrijire propice în general sau în particular a pacienților care necesită recuperarea în terapia

genunchiului sau gleznei, de aici reies și beneficiile cercetării și dezvoltării dispozitivelor

mecanice pentru recuperare.

Momentan, pe piață există numeroase dispozitive care ajută în recuperarea gleznei sau

genunchiului; nu foarte complexe (benzi elastice, role de spumă și plăci de echilibru), de

complexitate medie, care urmăresc recâștigarea elasticității părților traumatizate și sunt de obicei

de tip ”mișcare continuă pasivă” și dispozitive foarte complexe, de obicei voluminoase și foarte

scumpe, în așa fel încât să fie utilizate în medii profesionale sau clinice.

Recent a crescut interesul în câteva centre de cercetare din lume pentru a propune și a

dezvolta sisteme automatizate pentru recuperarea gleznei sau genunchiului. Un aspect foarte

important este încorporarea funcției de a întări musculatura și tendoanele prin recuperare activă;

dizpozitivele propuse variază de la 1 la 6 grade de libertate.

În partea dezvoltării prototipului propus, este așteptată îndeplinirea a diferite sarcini

favorabile de către mecanism în cazul recuperării la nivelul gleznei și genunchiului. Modelul

gambei va necesita capacitatea de a realiza mișcările de flexie dorsală sau plantară și inversie sau

eversie.

[JHON,P.2010http://www.emedicinehealth.com/ankle_sprain/page3_em.htm#Ankle%20Sprain

%20Symptoms]

Roboți specializați în recuperarea gleznei și genunchiului ce pot fi purtați:

Roboții ce pot fi purtați, cunoscuți ca și roboți tipi exoschelet sau ortoze tehnice sunt

dezvoltați ca și un răspuns diferit la roboții tip platformă de recuperare. În studiile realizate a fost

posibilă urmărirea subiecților fără asistare, rezultatele fiind urmărite automat.

10

Robotul oferă asistență pacientului în cazul imposibilității mișcării articulației afecate,

prin torțiunea segmentelor ajutătoare realizând mișcări de flexie plantară/dorsală oferind o

improvizare vizibilă în cazul îndemânării, vitezei și lejerității mișcărilor.

Ideea că un singur tip de tratament se va potrivi tuturor pacienților. Tehnica terapeutică

trebuie adaptată pentru nevoile și capacitățile fiecărui pacient. Terapia asistată de roboți poate fi

utilizată în feluri multiple pentru a reduce insuficiența motorie și a îmbunătăți rezultatele motorii

funcționale. De exemplu pot fi folosite jocurile terapeutice în cazul coordonării slabe,

îndemânarea și viteza afectate, forța scăzută precum și în cazul deficiențelor cognitive și

ereditare. Depinzând de deficiența pacientului, tratamentul robotic asistat poate aduce exerciții

pasive, asistate activ, active și active cu rezistență. În acest fel, prin terapia potrivită îi poate fi

atribuit fiecărei persoane un algoritm bazat pe performanța, controlul și dificultatea

tratamentului.

Răspunsul la întrebarea, ”care este cel mai bun robot pentru recuperarea gleznei sau

genunchiului” nu este încă foarte clar. S-a demonstrat că forma terapiei poate fi mai importantă

decât intensitatea ei, întărirea musculaturii nu oferă nici un avantaj față de antrenamentul

mișcării. Terapeuți experimentați în recuperare au susținut exercițiul activ asistat sau asistarea

când este nevoie, care se referă la principiul de a ajuta pacientul să realizeze mișcarea cu

asistarea manuală cât mai redusă.

[Z HANG, M. 2013 http://www.jneuroengrehab.com/content/10/1/30]

Chiar dacă foarte multe tipuri de roboți specializați în recuperarea genunchiului sau

gleznei și diferite strategii de control sunt disponibile pentru indivizii care suferă de aceste

afecțiuni, cel mai eficient mecanism sau algoritm de recuperare nu există încă. Acest lucru este

cauzat de o lipsă a criteriilor și măsurătorilor de evaluare. În cazul strategiilor de control, oferind

prea mult ajutor poate aduce consecințe negative și de aceea strategia de tip ”asistența mișcărilor

eficiente doar cât este nevoie” încurajează cel mai mult recuperarea. Asta înseamnă, asistarea

pacientului numai cât este nevoie, altfel se va reduce progresul recuperării. Respectarea strategiei

este importantă pentru atingerea nivelelor optime de recuperare în timp real a genunchiului sau

gleznei realizându-se o evaluare dinamică a rigidității articulațiilor bazată precis pe pacient.

11

Este necesară realizarea a cât mai multe studii având ca obiectiv efectele terapeutice ale

recuperării articulațiilor asistate de mecanisme robotice și a strategiilor de control. Studiile

trebuie comparate una cu alta și mai ales cu terapia mai simplă, non-robotică și tradițională. Este

necesară setarea unui criteriu universal de evaluare care ar trebui să conțină rezultate sistematice

pentru a evalua mecanismele, incluzând nivelul de confort, siguranță și performanța terapiei.

Criteriul de evaluare poate improviza rezultatele şi facilita comparația între roboții terapeutici în

recuperarea genunchiului sau gleznei traumatizate.

[DAVIES, C. T. 2013 http://www.biomedcentral.com/content/pdf]

12

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/ortopedie-si-traumatologie/fracturi-ale-

membrul-pelvin-inferior.php#1549 (04.11.2014)

2. http://www.med-sport.ro/index.php?page=ortopedie-generala (05.11.2014)

3. BARTON, L. 2013 http://www.momsteam.com/search/node/sprain+ankle+treatment

4. ROTARU,P.2014http://www.csid.ro/health/dureri-musculare/entorsa-simptome-

diagnostic-si-tratament-13320253/

5. ALCOCER,W.,VELA,L.2013http://www.scielo.org.co/scielo.php?pid=S0012-

73532012000600006&script=sci_arttext

6. JHON,P.2010http://www.emedicinehealth.com/ankle_sprain/page3_em.htm#Ankle

%20Sprain%20Symptoms

7. ZHANG, M. 2013 http://www.jneuroengrehab.com/content/10/1/30

8. ZHANG, M., DAVIES, C. T., XIE, S. 2013 http://www.biomedcentral.com/content/pdf

13