traumatisme coloana vertebrala

5/14/2018 traumatisme coloana vertebrala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/traumatisme-coloana-vertebrala 1/11

A. Traumatismele calaanei vertebrale

A. 1. Incidenta si etiologie

Traumatismele coloanei vertebrale produc leziuni grave, atat prin complexitatea lor cat si

prin complicatiile neurologice asoeiate ce apar la 40% in leziunile cervicale si 15-20% in fracturiletoraco-Iombare.

Cauze ale traumatismelor eoloanei:

45% accidente de trafic rutier

20% accidente de munca

15,9% accidente de sport

15% traumatisme directe prin arme de foe

A.2. Anatomie functionala

Coloana vertebrala formeaza organul axial aI corpului uman struetura heterogena cornplexa

fermata din suceesiunea altemativa a 33-35 unitati rigide - vertebrele- si 23 unitati defonnabile-

d iscuri le .

Curburile fiziologice cresc eu pana la 10 ori rezistenta in comparatie ell 0 coloana rectilinie.

Notiunea de segment de rniscare 1950 Junghans a permis 0 abordare mai functionala a

structurii complexe a coloanei vertebrale.

Un segment de miscare este format de diseul intervertebral ell ligamentele longitudinale,

articulatiile zygapofizare eu ligamentele aferente, metamerul medular eu pereehea de nervi spinali

ce tree prin orificiile intervertebrale, spatiul dintre procesele spinoase si transverse.

otiunea a fost imbunatatita de Schmor!, Schenk, Roaf ce adauga structurile vertebro-

costa le, musculare si vasculo-nervoase ce deservesc segmentul respectiv care devine segment

motor. ...

Cu exceptia C2 si S 1 fiecare vertebra deserveste doua segmente motorii succesive-reconstituind unitatea caloanei vertebrale ca organ axial, prin suprapunere de 23 de o n .

Functiile fiecarui partener in cadrul segmentului motor:

1. Corpul vertebral- asigura functia statica de transmitere a sarcinilor spre etajele

inferioare. Prin geometria si dimensiunile lui eorpului vertebral se influenteaza

directia si amplitudinea de miscare a segmentuJui.

2. Discul intervertebral- elementul determinant al capacitatii de miscare a

segmentu1ui. Acesta controleaza spatiul intervertebral ell impiicatii asupra

mobilitatii segmentului tensiunii ligamentare necesara stabilitatii segmentului ,

alinierii articulatiilor zygapofizare, diarnetrul orificiuIui intervratebral. Raspunde

la solicitari axiale, de incovoiere, de torsiune.3. Articulatiile zygapofizare - definesc axe de miscare si asigura produeerea

misearilor in direetii preferentiale, diferite de la un segment la altul. Impreuna cu

discul intervertebral contribuie la transmiterea forte lor de la un segment la altuL

4. Sistemul ligamentar - reprezinta aparatul pasiv de sustinere si de stabilizare a

segmentului motor.

5. Spatiul dintre procesele spinoase si transverse - determina si limiteaza diferitele

tipuri de miscare in functie de particularitatile regiona1e;

6. Nervii spinali - tree prin orificiile intervertebrale impreuna eu arterele

segmentare; constituie suportul arcului reflex, prin care controleaza gradul de

contractie;

7. Muschii care deservesc un segment - sunt muschii autohtoni scurti ai schemei luiBraus inserati pe doua vertebre adiaeente: intertransversari, interspinosi, rotatori,

multifizi.



Din punct de vedere mecanic segmentul motor indeplineste doua functii:

functia statica antigravitationala, de sustinere si de transmitere a greutatii segmentelor

corpului, permitand coloanei vertebrale realizarea pozitiei de ortostatism;

functia dinamica, de mobilitate prin care coloana vertebrala modi fica activ pozitia

segmentelor eorpului sl participa la realizarea locomotiei.

A.3.Mecanisme de producere

Traumatismele coloanei se produe eel mai frecvent prin mecanism indirect - 93%, direetia si

sensul fortei agresoare se dedue prin interpretarea imaginilor radiografiee.

Multe traumatisme se produc prin actiunea concomitenra a mai multor solicitari iar

gravitarea leziunilor depinde mai curand de combinatia fortelor.

hiper{lexia- rniscarea de inclinare excesiva realizata anterior de un ax transvers ce trece

prin segmentul de miscare. Hiperflexia solicita prin flexie -compresiune coloana

corpurilor si discurilor intervertebrale producand fracturi prin tasare eu grade variabile

de cuneifonnizare anterioara a corpului vertebral.

hiperexlensia - se realizeaza prin inclinarea exagerata posterior de axul transvers al

segmentului, ca 0 imagine in oglinda a hiperflexiei, Acest mecanism este caracteristic

pentru coloana cervicala. In hiperextensie se sol.icita coloana arcurilor vertebrale prin

extensie-compresie, realizand fracturi uni sau bilaterale ale elementelor osoase ale

arcului. Cel mai frecvent primele cervicale. '"'"

compresiunea pura (verticala) - solieita in ax vertical elementele coloanei anterioare alesegmentului, Compresiunea vertical a produce fractura centrului corpului vertebral cu

deplasarea centrifuga a fragmentelor.

hiper{lexia laterala - solicita segmentul rata de un ax antero-posterior realizand 0

inclinare exagerata spre dreapta sau spre stanga. Depasirea pragului de rezistenta a

structurilor segmentului produce leziuni prin compresie in jumatatea concava a coloanei

si Ieziuni ligamentare prin tractiune in jumatatea convexa ee pot merge pana la dislocare

arti C II latiei zygapo fizare,

(orf§carea- este rezultatul unui mecanism de translatie care deplaseaza in plane paralele

o vertebra. peste alta, distrugand unitatea segrnentului ..Aici poate apare forfecarea

eontinutului canalului vertebral. Acest mecanism apare in accidentele de circulatie cand

apar miscari rapide de hiperextensie urmata de hiperflexie.trosiunea - este mecanismul care actioneaza producand distorsiunea prin rotatie a

segmentului motor. Realizeaza fracturi in felie a corpului vertebral asociate ell disloeatii

ale articulatiilor interverterbraIe, sau grade diferite de entorse complicate cu leziuni

medulare si radiculare.

[ 1 1 traumetolcgia vertebrala notiunea de stabilitate a fost introdusa de Nicoll - 1962 - si

apoi extinsa si popularizata de Holdsworth - 1970 - aeesta aevidentiat importanta

sistemului ligamentar posterior de a carui integritate depinde caracterul stabil al unei fracturi

sau luxatii vertebrale. Leziunile stabile prognostic bun.

Dupa Bedbrook leziunile stabile sunt - fracturile prin compresie cu 0 tasare anterioara

rnai mica de 1/3 din inaltimea corpului vertebral.

2



Dupa Guy - leziunile ligamentare in care se pastreaza integritatea ligamentului

longitudinal posterior. Fracturile corninutive eu deplasari rnari si fraeturile-disloeatie sunt

considerate insta bile - leziunile instabile necesita fix are internalextema.

A.4. Examenul clinic

Allamneza - se poate efectua 0 anamneza subiectiva cand pacientul este cooperant sao

anamneza obiectiva cand pacientul este in coma - de la apartinatori,

Examenul {izic - in cazulunui politraumatism examenul se efeetueaza de 0 echipa

rnultidisciplinara: anestezist-reanimator, neurochirurg, chirurg generalist S 1 t raumatolcg.

Initial eel mai important stabilizarea functiilor vitale dupa care eLIpacientul dezbracat se

examineaza dinspre cranial spre caudal.

o Aspectul general foarte important

o Prezenta de torticolis sau fix area capului cu eele doua maini, indica 0 leziune

cervicala;

o Pozitia inerta a membrelor superioare si/sau inferioare indica 0 paralizie flasca

dintr-o tetra sau paraplegie;

o lncontinenta sfincteriana vezicala sau anala este caracteristica leziunilor

rnedulare grave;

o Triada: hipotensiune, hipotennie, bradicardie - sugereaza un traumatism a1

coloanei superioare cu leziune medulara deasupra lui T6.

Examenul local - debuteaza ell extremtitatea cefalica; se noteaza echimozele si sediul

acestora, plagile cranio-cefalice; aplatizare anterioara, echimoza peretelui posterior al

faringelui; otoragia, epistaxisul sau liquoreea asociate cu hematomul mono- sau biocular

sugereaza fraetura de baza de craniu. Durerea la compresiune toracica si sau contractura

abdominala ell sernnele evidente ale centurii de siguranta sugereaza un traumatism al

coloanei toraco-lombare.

Apoi pacientul se intoarce in bloc in decubit ventral si se palpeaza si se percuta to ate

apofizele spinoase notandu-se orice denivelare, rnarire sau micsorarea spatiului

interspinos si contractura paraspinala. La pacientuI cooperant topografia zonelor cu

modificari senzitive si gradul de impotenta functionala,

Examenul neurologic - Incepe de regula cu evluarea starii de constienta.

Aprecierea se face utilizand GCS care trebuie repetata la intervale regulate pentru a

avea valoare.

Deschiderea ochilor

Spontan 4La voce 3

La durere 2

Non raspuns 1

Raspuns verbal

Orientat 5

Confuz 4

Cuvinte inexistente 3

Sunete 2

Non raspuns 1Ras_lJul l s motor

Asculta comenzile 6

Miscare intentionata 5

3



Retrage la durere 4

Flexie la durere 3

Extensie la durere 2

Non raspuns 1

Scor posibil 3-15

Examenul neurologic cornplet va cuprinde: exarnenul sensibilitatii, examenul motricitatii si

examenul functiei reflexe a SNC.

A. Examenul sensibiliratii - se apreciaza sensibilitate subiectiva, spontana de tip

durere sa u parestezie si apoi cea provocata o bie ctiv a , e pic ritic a si protopatica.

B. Examenul motricitatii - se face sistematic, controland sueeesiv motilitatea

voluntara a principalelor grupe musculare si apoi forta musculara.

Forta musculara

0 Paralizie total a

1 Schita de contractie

2 Miscare posibila _Qr1neliminarea gr-_avitatiei

3 Miscare posibila imgotriva gravitatiei nu im_gotriva unei forte opozante

4 Miscare posibila dar forta o~ozanta 0 contracareaza

5 Forta normala

C. Examenul {uctiei reflexei ~ Pacientul in soc spinal prezinta absenta intregii

activitati retlexe pentru 24 de ore, dupa care incep sa apara spasticitatea, clonusul si

reflexele patologice.

Prezenta retlexelor patologice la W1 pacient fara activitate motorie voluntara

presupune a leziune de neuron motor central iar absenta lor in aceleasi conditii

presupune 0 leziune de neuron motor periferic.

Reflexele patologice:

Babinski: prin atingerea cu acul a marginii externe plantare in mod normal tlexie haluce

patologic extensia s i r asf ir a rea degetelor - indica leziune pirarnidala, Este un reflex

nociceptiv in cadrul reflexului de tripla flexiune, apare prin eliberarea maduvei de

influenta piramidalului. Pana la 3 ani normal.

Oppenheim: extensia halucelui dupa apasarea crestei tibiale, la fel ca Babinski

Tripla retractie: in leziunile de neuron motor central, prin ciupirea pielii piciorului sau

flexia ultimelor patru degete ale piciorului apare flexia piciorului pe gamba, a gambei pe

coapsa si a coapsei pe abdomen.

Clonusul: rotulei sau piciorului - raspunsul normal 0 singura contractie patologic mai

multe sau in ep uiz ab il in functie de gravitatea sindromului piramidal.

In cadrul patologiei traumatismelor coloanei pot apare 0 multitudine de grade si tipuri de

leziuni care se organizeza in doua mari sindroarne posttraurnatice medulare eu deficit motor

cornplet si CLl deficit motor incompJet. Infaza initiala ambele se pot manifesta sub forma

socului spinal.

Sacul spinal - pierderea reversibila a tuturor functiilor ma du ve i s pin ar ii. Este un deficit

functional fara substrat anatomic obligatoriu eu durata rnedie de 24 ore. Este considerat

rezolvat cand apar reflexele situate sub nivelul traumatismului - reflexul bulbo-cavernos,

ta b lou clinic:

o paralizie totala a muschilor ell hipotonie accentuata;

o abolirea retlexelor cutanate si osteotendinoase:

o anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate;

o atonie vezicala si rectala;

4



o tulburari neurovegetative: staza bronhopulmonara; ileus paralitic; disparitia

secretiei sudoraJe;

o tulburari trofice manifestate prin aparitia precoce a escarelor.

o (Socul neurogen are parametrii cardiovasculari si apare cand exista 0 leziune

medulara)

Silulromul de leziwle medlilara completa - absenta functiilor motorii voluntare si a celorsenzitive distal de nivelul injuriei, in prezenta reflexului bulbo-cavemos. Atata vreme cat

acest reflex este absent nu se poate face dg dif intre socu J spinal si transectiunea medulara ca

entitate anatorno-patologica. Evolutia este lenta si infausta. Prognostic de recuperate este

n ul. D upa 0perioada variabila se instaleaza faza I I de automatism medular centrii

sublezionali functioneaza autonom, apar reflexele patologice, in aceasta faza bolnavul tinde

sa se reabiliteze - nursing foarte riguros. Apoi faza a III a sau tenninala, cand incep sa

dispara progresiv reflexele automate, compIicatiile evolueaza rapid.

SiJldromulde leziune medlilara incompieta - se defineste prin persistenta unui grad

functional mai mare sau mai mic distal de nivelul injuriei. 90% din leziunile incomplete se

in ca dr ea za in tr -u nu l din sindroamele de mai jos in ordinea frecventei:

1. S. de supresie medulara (Schneider) - apare prin lezarea zonei centrale a

cordoanelor medulare incluzand subst alba si eenusie. In general pacientii au

cvadriplegie eu mb superioare mai afectate dacat cele inferioare. Senzitiv variaza

extinderea leziunilor, treptat recupereaza functiile de control sfincterian si chiar

ambulatia (mai mult de 50%)

2. S. de compresie medulara anterioara - se caracterizeaza prin pierderea compieta

a functiei motorii, sensibilitatii termo-algice sub nivelulleziunii. Prognostic de

recuperate slab.

3. S. de compresie medufara Rosterioara - sindrom rar ce apare prin pierderea. . . .

sensibilitatii proprioceptive constiente, vibratorii, tactile epicritica prin Iezarea

cordoanelor posterioare.

4. S. Brown-Sequard - apare ca urmare a unei leziuni laterale si se caracterizeaza

prin deficit motor de partea leziunii si pierderea sensibilitatii si termosensibilitatii

contralateral.

5. S. de can medular - apare prin lezarea segm terminal al maduvei spinarii, si se

caractenzeaza prin areflexie a ap. urinar si digestiv si motorie a mb pelvine,

6. S. radicular - pune prblema recunoasterii mecanismului de actiune si aJ leziunii,

discala etc (paralizie izolata in S. de coada de cal).

A.S. Investigatia radiologica

lnvestigatie obligatorie, pentru coloana cerviacala se poate recurge in extremis numai la

profil, Apoi se decid alte incidente.

T se indica pentru evidentierea precisa a deplasarii fragmentelor osoase.

Mielografia sau azi rnai bine MRI pentru S neurologice confuzive.

Reconstructii 3D dupa T.

A.6. Complicetil, evolutie si prognostic

COnlpiicatii imediate=

apanajul leziunilor mstabile: ceJe mai redutabile cele neurologice

leziunilc viscerale

leziuni vasculare

5



leziunile musculaturii paravertebrale

hematomul retroperitoneal, ileusul paralitic

fractura deschisa

Complicatii tardive - apanajul calusurilor sau pseudartrozeior rar. eel mai frecvent

cifoscolioza traumatica care este incadrata la notiunea de calus vieios.

A.7. Primul ajutor in traumatismele coloanei vertebra Ie

Atentie [a agravarea Ieziunilor deja existente. Imobilizarea specifica pentru fiecare leziune in

parte, atentie copii adulti ..

C. Traumatismele caloanei cervicaleColana cervicala reprezinta segmentul eel mai vulnerabil la trumatisme. Mobilitatea

excesiva este obtinuta cu pretul scaderii sigurantei mecanice. Conexiunea cu cutia craniana

transforma regiunea cervicalaintr-o coloana incareata excentric mobila la extremitatea proximaia.

B. 1 . Clasificare

Jefferson a aratat ca zone le cele mai implicate sunt: C I-C2 si C5-C7 considerate centre

traumatice.

40% din traumatismele cervicale prezinta eomplicatii neurologice 10% nu se pot pune in

evidenta radiologic leziuni vertebrale.

Mult timp a fost utilizata clasificarea lui Bohler:

fracturi ale arcului anterior (corpului)

fracturi ale arcului posterior si proceselor

luxati antero-posterioare si lateraleluxatii -fracturi

leziuni ale partilor moi.

Azi sunt rnai folosite c1asificarile genetice in care leziunea anatorno-patologica este legata

direct de macanismul de producere:

I. Traumatisme prin mecanisme de flexie:

A. Leziunea cornplexului ligamentar posterior

B. Dislocatia unilaterala sau fractura-dislocatie

C. Dislocatia bilaterala sau fractura-dislocatie

II. Traumatisrne prim mecanisme de cornpresie:

A. Fractura prin cuneifonnizare anterioara a corpului vertebral

B. Fractura prin explozie a corpului vertebralIll. Traurnatisme prin mecanisme de extensi.e

A. Dislocatia prin hiperextensie

B. Fractura arcului vertebral (pediculilor)

IV. Fracturi izolate.

B.2. Aprecierea instabilitatii lezionale la coloana cervica/a

Illstabilitatea = pierderea posibilitatii coloanei vertebrale de a rnentine raporturile

iutervcrtebrale normale la solicitarile flziologice, conducand la aparitia durerilor, defonnarilor sau

cornplicatiilor neurologice. (White, Panjabi).

6



Traumatismele produe un sindrom de instabilitate aeuta prin distrugerea unor elemente din

segmentul de miseare.

Strueturile stabilizatoare se pot imparti in doua mari eategorii:

Structuri stabilizatoare allterioare - sunt situate la nivelul eolanei eorpurilor vertebrale.

Ele sunt reprezentate de ligamentul longitudinal posterior si toate elernentele situate

anterior: discul intervertebral, ligarnentul longitudinal anterior. La vertebra cervicala

prin structura ei tipica ise adauga cele doua ligamente intertransversale.

Structuri stabilizatoare posterioare- corespund coloanei arcurilor vertebrale, ligarnentul

nucal (inter si supraspinos) ligarnentele gaibene si sistemele capsulare ale articulatiilor

zygapo fizare,

Ca axiorna se spune ca daca sunt rupte toate elementele de legatura dintr-un compartiment

ell exceptia unuia singur atunci ligamentele celui de al doilea compartiment plus elementul

restant asigura stabilitatea segmentului,

B.3. Principii de tratament

Punctele principaie ale tratamentului traumatisrnelor coloanei cervicale sunt:realinierea coloanei vertebrale;

obtinerea si mentinerea stabilitatii spinale;

prevenirea agravarii leziunilor neurologice;

imbunatatirea recupararii neurologice;

obtinerea unei recuparari functionale precoee.

Tratamelltul conservator- imobilizare in pozitie neutra cu diverse dispozitive (orteze) tirnp de 8-12

saptamani ,

Dintre luxatii, dislocatii unilaterale reduse prin tractiune - imobilizare 8-12 sapt

EntorseJe sau traumatismele minore guler cervical 3-6 saptamani.

Tratamenutul chiru.rgical- tratamentul de electie pentru fracturile instabile eu sau fara lezfimi

neurologiee si se efectueaza prin ant sall post cu/fara decornpresiunea canalului vertebral. Sauabordul dublu,

B.4. Traumatisme/e prime/or doua vertebre cervicale

B.4.1 Fracturile atlasului

Cunoscuta si sub denumirea de fractura maselor laterale apare dupa 0 solicitare axiala in

cadrul unui traumatism ell energie mare.

Radiologia de rutina greu da diagnosticul, pozitie anatomica. Pe profil se poate observa

fraetura arcului posterior si rnarirea spatiului retrofaringian peste 7mm. Incidenta transorala utile

pentru vizualizarea maselor laterale.

Cea mai efieienta investigaatie CT care permite explorarea inelului vertebral. Daca se

evidentiaza 0deplasare a maselor in plan transversal mai mare de 7mm atunei fraetura este instabila

prin ruperea ligamentului transvers.

Complieatie posibila leziunea arterei vertebra1e (fraeturi la nivelul santului acesteia).

Clasificarea fracturi lor at1asu lu i:

fractura arcului posterior de regula la unirea cu masele laterale;

fractura masei laterale cu traieet prin suprafata articulara asoeiata ell fractura cu arcul

posterior de partea opusa;

fractura cominutiva prin exploxie ell 4 fragmente - Jefferson - ell 2 traiecte in arcul

anterior si 2 in arcul posterior;Tratament :

7



Fracturile stabile - tratament conservator, orteza occipito-cervico-toracica pentru 8-12

saptamani. Daca pacientul supravietuiete unei fracturi Jefferson se poate considera

stabila si se poate pune in halo-vesta.

Fracturiie instabile - sunt cele care prezinta afectat ligamentul transvers. Leziunea

mareste diam canalului vertebral dar riscul neurologic este mare prin instabilitatea

regionala. Se opereaza sub tractiune cu Crutchfield si Gallie mai rar occiput -C2 cu

placa speciala in n.

B.4.2. Ruptura izolata a ligamentului transvers

Leziune destul de rara dar foarte grava prin instabilitatea rezultata si posibilitatea

cornprimarii continutului rnedular inte dans si arcul posterior C1.

Se produce printr-o cadere pe spate cu a lovitura putemica in occiput.

Spatiul normal intre dinte si arcul anterior este de 3 mrn pa profiJ daca lig se rupe apare 0

subluxatie anterioara si intervalul creste la 5 si apoi la 10-12mm ce dovedeste 0 instabilitate grava a

aparatului ligamentar adiacent, Daca dintele este atrofic sau se fractureaza (fractura salvatoare)

riscul de compresiune devine mai mic.Diagnosticul- analiza mecanismului de producere, echirnoza peretelui anterior al faringelui,

radiografie. Rx un spatiu mai mare de 5 mm arata pe profil 0 instabilitate ce se reduce prin extensie.

Tratament - ca toate leziunile ligament are are evolutie imprevizibila si atunci data fiind

instabilitatea creata se opereaza. Tehnica lui Gallie,

B.4.3. Subluxatia rotatorie

Subluxatia rotatorie este 0 le ziu ne ra ra la adulti. Este reprezentata de transJatia anterioara de

regula a uneia din masele latrale a lui Cl . Gravitatea consta in micsorarea sectiunii canaluzyi

vertebral.

Tratamentul- reducerea in urgenta cu tractiune transcheletica de preferat si daca se reduce si

se considera stabila se imobilizeaza 10-12 saptamani. Sau daca nu se reuseste reducerea se face

reducere ortopedica si Gallie.

B.4.4. Fractura dintelui

Dintele impreuna cu ligamentele adiacente sunt considerate stabilizatori primari ai

articulatiilor atlantoaxoidiene. Fractura dintelui, ca si leziunea ligamentului transvers produce un

sindrom de instabilitate acuta a complexului CI-C2.

Ca mecanisme de producere sunt toate mecanismele violente ce actioneaza Ja nivelul

coloanei cervicale: hiperflexie, hiperextensie rotatie exagerata.Diagnoslicul- anamneza corecta si investigatie imagistica. Caracteristic craniul tinut in

r na in i, Ob ie ctiv in cazurile Cll neurologie: hiperflexia membrelor superioare si scaderea fortei

rnusculare si parestezii la membrele superioare.

Diagnosticul de certitudine numai radiologic transoral si CT.

Clasificare- Anderson si D' Alonzo inca cea mai folosita:

Tipull- fractura varfului dintelui:

Tipul I I - tipul eel mai frecvent, fractura la nivelul jonctiunii dintelui Cll corpul axisului sau putin

deasupra. Indiferent daca este el l deplasare sau fara evolueaza 36% spre pseudartroza, conditii

precare de vascularizare a zonei.

Tipul T I T - fractura a bazei dintelui ell un fragment din corpul axisului. 90% se vindeca cu tratament

conscrvato r.Tratament - scopul corectarea deplasarii daca exista si obtinerea unei consolidari.

8



Pentru fraeturile tip I si III fara deplasare se pot trata conservator prin orteza eervicala 8-12

saptamani . Cele de tip III ell deplasare mai mare de 5 mm se face reducere cu halo-vesta si apoi

imobilizare cu reusita 86%.

In fracturile de tip II 1 1 1 functie de posibilitati se face reducere S l osteosinteza cu surubuir

eanulate sau artrodeza posterioara.

B.4.4. Fractura traumatica a istmului atlasului (Hangmans Fracture)

In structura arcului vertebrei C2 pars articularis separa procesul articular superior de eel

inferior conectand pediculul eu lama; aceasta zona este vulnerabila din punet de vedere biomecanie

in specialla nivelul istmului. Leziunea anatomo-patologica este frecvent bilaterala si permite un

spondilolistezis anterior.

Caracteristice traumatisrnelor de hiperextensie si distractie.

Anatomie patologica - in functie de intensitatea agentului patogen se rup li g longitudinale

anterior si posterior apoi primul disc intervertebral ce permite astfel alunecarea anterioara peste C3.

Clasificare - 3 tipuri :

Tipul 1- fracturi eu minima deplasare prin hiperflexie, leziuni ligamentare rninime, stabile;

Tipul II - fracturi cu mai mult de 3 mm translatie anterioara asociata cu angulatie

Tipul III - fracturi complexe ce combina fractura celor dOLpediculi cu dislocatie uni sau bilateralasi angulatie severa a corpului C2, grad mare de instabilitate.

Simptomatoiogia ~ cand exista poate f chiar nespecifica. Uneori durerea se distribuie pe

teritoriul n occipital mare (C2).

Tralament - este legat de gradul de instabilitate.

Cele de tip I de regula numai imobilizare in orteza 12 saptamani, cele de tip II necesita reducere si

irnobilizare 12 saptamani.

B.4.5. Traumatismele caloanei cervicale inferioare. . .

1 . Traurnatisme prin flexie ...

a. Leziunea complexului ligamentar posterior - sau entorsa prin flexie a coloaneicervieale. Cand traumatismul este putemic se poate insoti de dislocatie

zygapofizara uni sau bilaterala. Ca manifestare radiologica poate fi largirea

spatiului interspinos. Tratamentul ill functie de evaluarea imagistica chiar

chirurgical anterior sau posterior.

b. Dislocatia zygapofizara unilaterala - echivaletul unei entorse de gradul IV si se

realizeaza prin meeanism de flexie rotatie. Cel rnai frecvent C5-C6. tratamentul

controversat daca se face reducerea prin tractiune (50%). Daca nu se obtine

reducerea se face tratament chirurgical anterior.

c. Dislocatia zygapofizara bilaterala - afecteaza LLP si ambele capsule rezultand 0

leziune instabila Tratamentul este chirurgical.

H. Traumatisme prin eompresie - rna; frecvent la nivelul cervical inferior si apar prin

compresie-flexie si cornpresie verticala,

a. Fracturile corpului vertebral - variaza de la cuneiformizare naterioara pana la

fracturi multisegmentare instabile. Este neeesar urgent de regula CT si traetiune

si operatic.

lll. Traumatisme prin hiperextensie - rnecanismul de producere pune in tensiune

maxima structurile anterioare LLA si pot merge pana la dislocatie anterioara a unui

corp vertebral. Instabilitate cervicala severa si posibil un sindrom medular central.

De regula leziuni grave si se prefera artrodeza somatica.

IV. Fracturi izolate - sunb stabile. Aici fraetura lucratorului eu lopata =avulsie

musculara C7-T1. Rar fragmentul se poate extirpa.

9



c. Traumatismele coloanei toraco-Iombare

Conditii mecanice

Coloana toraco-Iombara functioneaza dupa principii diferite in comparatie cu cea cervicala.

Aici exista 0 cifoza relativ rigida toracala si 0 lordoza lombara relativ rnobila,

Anatomic si biomecanic se pot defini 3 regiuni: toracica TI-TIO, jonctiunea tranzitionala

lornbara TIO-LI si lombara LI-Sl.

Clasificare

o fractura vertebral a nu este niciodata de 0 singura forta totusi se poate spune ca exista 0

forta predominanta, astfel ca se descriu 5 tip uri de mecanisme de actiune:

Flexia pura

Flexia asoeiata eLI rotatia

Extensia

Cornpresia vertical a

ForfeeareaSisternatizarea traumatismelor vertebrale se face si prin intelegerea eoneeptului celor 3

eoloane propus de Danis 1983. astfel se considera ca stabilitatea coloanei toraco-Iombare este

dependenta de integritatea urmatoarelor coloane osteo-Iigamentare:

1. Coloana anterioara: 2 /3 anterioare ale corpului vertebral LLA si

ligamentele adiaeente inelului fibros si nucleului pulpos;

2. Coloana mijlocie: LLP 1/3 posterioara a corpului vertebral si segmentele

corespunzatoare ale inelului fibros si nucleul pulpos discaJ;

3. Coloana posterioara: ligamentele inter- si supraspinos, galbene,

capsuiare, arcul vertebral, proceseie spinoase, pedicul si proeese articulate .. . .

. . .

Pentru Europa se mai foloseste clasificarea AO: A, B, C siell

3 subgrupe fiecare.

Examunul clinic de apreciere a instabilitatii

Dupa Danis si McAfee coioana este instabila daca sunt distruse 2 din cele 3 coloane, dovedit

pe Rx, CT etc.

I n ve stig atiil e r ad io logic e fata profil si incidente speciale.

Examen neurologic.

In practica daea un corp s-a tasat > 50% din inaltimea nonnala se poate spune ea segmentul

este destabilizat.

Principii de tratamentA . Tratamentul leziunilor stabile

Fracturile prin compresie verticala stabi 1a-

Fracturile prin flexie-cornpresie- <50%

Fracturile parcelare si iexiunile ligamentare

Tratament intial Cll repaus la pat, medicamentos si apoi corset ortopedic eu ligamentotaxie

dupa Bohler 1935 urmat de recuperare 6-12 saptamani.

B. Indicatii chirurgicale la toate Ieziunile instabile :

a. Existenta deficitului neurologic;

b. Existenta instabilitatii

c. Comhinatii ale celor doua.

Procedee chirurgicale:

procedee dorsale

10



o decompresia

o impiante posterioare

o dispozitive de fix are segmentara

o dispozitive transpediculare

procedee ventrale

o decornpresia

o dispozitive de fixare ventrala

D. Fracturile osului sacruScapa frecvent nediagnosticate deoarece apar la pacienti politraumatizati la care exista alte

prioritati terapeutice.

Pentru un diagnotic cat rnai bun azi CT chiar MRI pentru radacini.

Examenui neurologic pentru Ieziunile la nivelul SI- S2.

Clasificare - Danis clasificare cIinico-radiologica pe zone:

Fractura partii laterale a sacrului (transalare) de regula verticala asociata sau nu cu 0

leziune iliaca de vecinatate. Rar au patologie radiculara,

Fractura regiunii gaurilor sacrate, delimitata intre doua planuri parasagitale care coboara

vertical, medial si lateral de procesele articulare ale vertebrei S 1. 28% au patologie

neurologica;

Fracturile eanalului sacrat - zona central a- des a sociate un ui traumatism sagital de bazin.

87% au neurologie.

Tratament - tratamentul conservator aplicat istoric ell :

imposibili tatea repozi tionari i fragmentelor;

nursing dificil;

timp de imobilizare prelungit ;

calusuri vicioase ce pot ingloba radacinile nervilor spinali ulterior.Azi mai freevent chirurgical cu bare transversale.

E. Fracturile coccisuluiFractura apare frecvent prin mecanism direct, iar segmentul inferior este deplasat anterior.

Diagnosticul- clinic si radiologic de profil simplu,

Tratamentul= conservator 10-14 zile repaus pana la rernisia fazei dureroase sau ehirurgical

cand apar eomplicatiile = rezectia.

11

traumatisme coloana vertebrala

Documents

Transcript of traumatisme coloana vertebrala