Universitatea Transilvania din BraşovFacultatea de DreptSpecializarea Master Ştiinţe penale aprofundate

EXECUTAREA PEDEPSEI LALOCUL DE MUNCĂ

Student: Gianina Pleșa

Braşov2011

2

Abrevieri

alin. – alineat

art. – articol

C. pen. – Codul penal

C. proc. pen. – Codul de procedură penală

Ed. – editura

ed. – ediţia

lit. – litera

nr. – numărul

op. cit. – opera citată

p. – pagina

3

CUPRINS

1. Consideraţii generale .......................................................................................... . 4

2. Condiţii .............................................................................................................. . 5

2.1. Pedeapsa aplicată ......................................................................................... . 5

2.2. Antecedenţa penală ...................................................................................... . 6

2.3. Acordul unităţii ............................................................................................ . 6

2.4. Scopul pedepsei să fie atins fără privarea de libertate .................................... 7

3. Modul de executare ............................................................................................ . 7

4. Revocarea executării pedepsei la locul de muncă ................................................ 9

4.1. Revocarea obligatorie................................................................................... . 9

4.2. Revocarea facultativă ...................................................................................10

5. Anularea executării pedepsei la locul de muncă .................................................11

6. Încetarea executării pedepsei ..............................................................................11

7. Punerea în executare a pedepsei închisorii cu executare la locul de muncă .........14

8. Prevederile Noului Cod penal.............................................................................14

8. Aspecte de drept comparat .................................................................................15

8.1. Republica Moldova ...................................................................................... 15

8.2. Albania ........................................................................................................ 16

8.3. Franţa ........................................................................................................... 16

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................... 18

4

1. Consideraţii generale

Executarea pedepsei închisorii la locul de munca este o măsură de individualizare

judiciară a executării pedepsei închisorii, care nu depăşeşte o anumită perioadă, în libertate, prin

muncă, în unitatea unde lucrează condamnatul ori în altă unitate, cu anumite restrângeri

de drepturi şi unele penalităţi de ordin pecuniar, dacă instanţa apreciază că sunt suficiente

temeiuri ca scopul pedepsei să fie atins fără privarea de libertate.1

În acest fel, pedeapsa închisorii capătă valenţele unei pedepse pecuniare şi restrictive de

drepturi, asemănându-se, într-o oarecare măsură, cu zilele-amendă, cunoscută ca pedeapsă în alte

sisteme penale europene, de care se deosebeşte însă prin incapacităţi le şi restrângerile de

drepturi şi libertăţi care însoţesc componenta pecuniară a pedepsei.

Deoarece executarea pedepsei la locul de muncă este, la fel ca şi

suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere, un mijloc de individualizare judiciară a modului de executare a aceleiaşi pedepse -

închisoarea, ele nu pot fi aplicate simultan cu privire la aceeaşi pedeapsă, existând o

contradicţie ireconciliabilă între ele, deoarece, în cazul suspendării, pedeapsa nu se execută, pe

când executarea pedepsei închisorii la

locul de muncă implică necondiţionat executarea acesteia. 2

În dreptul penal român, instituţia executării pedepsei la locul de muncă a fost introdusă

prin Legea nr. 6/1973 sub denumirea de „muncă corecţională” şi s-a dovedit o măsură eficientă

de politică penală prin lărgirea plajei de apreciere a instanţelor judecătoreşti asupra modalităţilor

neprivative de libertate de executare a pedepsei închisorii, atenuând un regim sancţionator

deosebit de aspru până la acea dată, îndeosebi în cazul infracţiunilor contra avutului obştesc.

Eficienţa acestei instituţii a determinat legiuitorul să extindă câmpul ei de incidenţă prin

ridicarea limitei pedepsei aplicate de la 2 ani la 5 ani închisoare şi prin eliminarea unor condiţii

restrictive privitoare la persoana condamnatului.

Instituţia executării pedepsei la locul de muncă se dovedeşte inadecvată unei economii

de piaţă liberă, bazată pe proprietatea privată şi caracterizată printr-un şomaj cronic, fiind tot

mai greu unei categorii de persoane să obţină acordul unităţii economice pentru a executa

pedeapsa la locul de muncă, iar, pe de altă parte, se poate ajunge la situaţia ca cel

condamnat să execute

pedeapsa la o societate comercială a unui membru de familie, a unei rude sau chiar în propria

5

1 A. T. Moldovan, Drept penal. Partea generală, Ed. Lux Libris, Braşov 2009, p. 2092 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, Codul penal comentat, vol. 1, Partea generală, Ed. Hamangiu,Bucureşti 2007, p. 479

6

societate comercială, ceea ce denaturează însăşi natura pedepsei, scopul şi funcţiile ei, ducând la

o caricaturizare a pedepsei, condamnatul neprestând munca la agentul economic, vărsând doar

suma aferentă obligaţiilor către stat corespunzătoare salariului minim pe economie.3

În loc să reformeze în întregime acest mod de executare a pedepsei, eventual sub forma

muncii în folosul comunităţii, prin Legea nr. 278/2006 s-a lărgit sfera de aplicare a acesteia şi în

cazul infracţiunilor săvârşite prin violenţă, precum vătămarea corporală gravă,

loviturile cauzatoare de moarte, violul şi tortura, soluţie inadecvată în raport cu rezonanţa

publică a acestor

infracţiuni de violenţă.4

Executarea pedepsei la locul de muncă nu este un drept al condamnatului ci un

privilegiu acordat instanţei de care trebuie să facă uz numai dacă aceasta îşi formează

convingerea că lăsarea în libertate a condamnatului contribuie mai mult la atingerea scopului

pedepsei decât internarea în penitenciar. 5

Cadrul de reglementare al executării pedepsei la locul de muncă îl constituie dispoziţiile

art. 867 - 8611 C. pen, la acestea adăugându-se dispoziţiile Codului de procedură penală şi

Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor. Prin Noul Cod penal nu s-a menţinut instituţia

executării pedepsei la locul de muncă.

2. Condiţii

2.1. Pedeapsa aplicată

Pentru a opera această măsură de individualizare trebuie ca pedeapsa aplicată pentru

o singură infracţiune să fie închisoarea de cel mult 5 ani. Executarea pedepsei la locul de

muncă poate fi dispusă şi în caz der concurs de infracţiuni dacă pedeapsa aplicată pentru

concursul de infracţiuni este de cel mult 3 ani închisoare şi sunt întrunite celelalte condiţii legale. 6

Executarea pedepsei la locul de muncă nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor

intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani precum şi în

cazul

infracţiunilor de vătămare corporaşă gravă, viol, tortură. Exceptarea de la aplicarea pedepsei cu

3 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 4804 Numărul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii cu executare la locul de muncă a scăzut continuu după

7

1990, dovedindu-se astfel caracterul inadecvat al acestei măsuri în regimul economiei de piaţă în care agenţilor economici nu le poate fi impus să primească sau să menţină pe post o persoană condamnată pentru care se nasc obligaţii de supraveghere şi fiscale, referitoare la prelevarea şi vărsarea la bugetul statului a unei cote din retribuţie. De aceea, o viitoare reglementare ar trebui să înlocuiască executarea pedepsei la locul de muncă cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.5 A.T. Moldovan, Munca persoanelor condamnate, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti 1999, p. 1076 Art. 867 alin (2) C. pen.

8

executarea la locul de muncă priveşte deopotrivă pedepsele aplicate pentru infracţiunile fapt

consumat ori tentativă cât şi pentru participarea la săvârţirea acelor infracţiuni ca instigatori sau

complici chiar dacă pedeapsa ar fi stabilită sub 5 ani închisoare.7

2.2. Antecedenţa penală

Pentru ca instanţa de judecată să poată lua această măsură, este necesar ca cel în cauză să

nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, afară de cazul

când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute în art. 38.8

Tinerii condamnaţi la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia la locul de muncă

ce devin militari în termen în cursul judecăţii sau după rămânerea definitivă a hotărârii

de condamnare , vor executa pedeapsa la locul de muncă, după trecerea lor în rezervă. 9

Referitor la persoana condamnatului, prioritar trebuie stabilit dacă el are capacitate de

muncă, în lipsa acesteia executarea la locul de muncă neputând fi dispusă. Poate fi aplicată

şi condamnaţilor minori, dacă la data condamnării au împlinit vârsta de 15 ani, vârstă de la care,

conform art. 49 alin. (4) din Constituţie, pot fi angajaţi ca salariaţi. De asemenea, poate fi

aplicată şi pensionarului pentru limita de vârstă, atât timp cât este apt de muncă. Dimpotrivă,

dacă cel condamnat este pensionat medical, gradul II de invaliditate, iar din decizia de

pensionare rezultă

că nu poate presta nici o muncă, nu se poate dispune executarea în această modalitate.10

2.3. Acordul unităţii

O altă condiţie pentru a putea fi dispusă executarea pedepsei la locul de muncă priveşte

acordul scris al unităţii în care urmează condamnatul să presteze munca. Această condiţie a fost

introdusă în C. pen. prin modificarea realizată de Legea nr. 104/1992 şi este determinată

de

consacrarea prin Constituţie a separaţiunilor puterilor în stat, astfel că instanţa de judecată nu mai

7 A. T. Moldovan, Drept..., p. 2118 La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privitoare la

a) infracţiunile săvârşite în timpul minorităţiib) infracţiunile săvârşite din culpăc) infracţiunile amnistiate

9

d) fapte care nu mai sunt prevăzute ca infracţiuni de legea penalăDe asemenea, nu se ţine seama de condamnările pentru care a intervenit reabilitarea sau în privinţa cărora a intervenittermenul de reabilitare.9 C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal. Partea generală, ed. a 7 – a, revizuită şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2009, p. 41510 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 482

10

poate impune regiilor autonome, societăţilor comerciale, instituţiilor de stat hotărârile ei cu

privire la această instituţie. 11

2.4. Scopul pedepsei să fie atins fără privarea de libertate

O altă condiţie este ca scopul pedepsei să fie atins fără privare de libertate. Convingerea

instanţei că realizarea scopului pedepsei prin executarea la locul de muncă al acestuia se

formează şi pe alte elemente ce privesc: gravitatea faptei, împrejurările în care a fost comisă

fapta, conduita profesională şi generală a făptuitorului, posibilităţile acestuia de reeducare.12

Executarea pedepsei poate avea loc fie în unitatea în care condamnatul era angajat la data

pronunţării hotărârii, fie în altă unitate, în toate cazurile însă, cu acordul scris al unităţii.

3. Modul de executare

Executarea pedepsei la locul de muncă trebuie să asigure realizarea sopurilor şi

funcţiilor pedepsei închisorii fără privarea de libertate a condamnatului. Potrivit art. 868 C. pen.,

pe durata executării pedepsei condamnatul este oblifgat să îndeplinească toate îndatoririle

la locul de muncă, cu următoarele limitări ale drepturilor ce-i revin potrivit legii:

a) din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestată, cu excepţia

sporurilor acordate pentru activitatea desfăşurată în locuri de muncă cu condiţii

vătămătoare sau periculoase, se reţine o cotă de 15-40%, stabilită potrivit legii, în raport

de cuantumul veniturilor şi de îndatoririle condamnatului pentru întreţinerea altor

persoane, care se varsă la bugetul statului. În cazul condamnatului minor, limitele reţinerii

se reduc la jumătate.

b) drepturile de asigurări sociale se stabilesc în procentele legale aplicate la venitul net

cuvenit condamnatului, după reţinerea cotei prevăzute la lit. a)13

c) durata executării pedepsei nu se consideră vechime în muncă

d) nu se poate schimba locul de muncă la cererea condamnatului, decât prin hotărârea

instanţei de judecată

e) condamnatul nu poate fi promovat

11 A. T. Moldovan, Drept..., p. 21112 C. Mitrache, C. Mitrache, op. cit., p. 41613 Condamnatul cotizează la asigurările şi beneficiază de drepturile celor asiguraţi. Drepturile de asigurări sociale

11

se stabilesc în procente legale, care se aplică la venitul net ce i se cuvine după reţinerea cotei de 15-40%.

12

f) condamnatul nu poate ocupa funcţii de conducere, iar în raport cu fapta săvârşită nu

poate ocupa funcţii care implică exerciţiul autorotăţii de stat, funcţii instructiv-educative

sau de gestiune.

Pe durata executării pedepsei, condamnatului o se interzice dreptul electoral de a fi ales

Tot ca o limitare a drepturilor condamnatului, în lege se prevede posibilitatea pentru

instanţă de a dispune ca, în timpul executării pedepsei, condamnatul să respecte una sau mai

multe din obligaţiile prevăzute la art. 863 C. pen., adică:

a) să nu desfăţoare o activitate sau să urmeze un curs de învăţământ ori de calificare

b) să nu schimbe serviciul ori reşedinţa avută ori să nu depăşească limita teritorială stabilită,

decât în condiţiile fixate de instanţă

c) să nu frecventeze anumite locuri stabilite

d) să nu intre în legătură cu anumite persoane

e) să nu conducă niciun autovehicul sau anumite vehicule

f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul

dezintoxicării.

Prin limitarea acestor drepturi sau prin obligarea la prestarea unei munci de către cel

condamnat, nu sunt încălcate dispoziţiile Constituţiei, cele ale Convenţiei internaţionale

privind munca forţată sau obligatorie sau cele ale Convenţiei internaţionale privind

abolirea muncii

forţate.

Deşi se bucură de unele din drepturile cuvenite salariaţilor, condamnatul nu are statutul

unui salariat angajat ceea ce decurge din mai multe prevederi exprese. Pedeapsa se execută

în baza mandatului de executare a pedepsei. Dacă executarea are loc în unitatea în care

condamnatul lucra în momentul condamnării, contractul de muncă se suspendă. Atunci când

executarea se va face într-o altă unitate decât cea în care lucra la data condamnării, contractul de

muncă va înceta, iar la locul de executare nu se va încheia contract de muncă. Nici în cazul

condamnatului care nu

desfăşura o activitate la data aplicării pedepsei nu se va încheia contract de muncă. 14

13

14 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 486

14

4. Revocarea executării pedepsei la locul de muncă

Ca regulă generală, revocarea executării pedepsei la locul de muncă are caracterul unei

sancţiuni pentru condamnatul care nu a respectat dispoziţiile legale în timpul executării. Într-

un singur caz, atunci când condamnatul şi-a pierdut capacitatea de muncă, apare ca un remediu. 15

Revocarea este de două feluri: obligatorie şi facultativă.

4.1. Revocarea obligatorie

Revocarea măsurii este obligatorie când condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune

intenţionată, după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus ca pedeapsa să se

execute la locul de muncă, mai înainte de începerea executării ori în timpul executării acesteia.

Drept consecinţă, instanţa va revoca executarea pedepsei la locul de muncă, iar pedeapsa se va

aplica în conformitate cu dispoziţiile art. 39 alin. (1) şi (2)16, dacă este vorba de o

recidivă

postcondamnatorie, sau conform dispoziţiilor art. 4017, dacă va fi o pluritate intermediară.

Pedeapsa rezultantă, în ambele ipoteze, se va executa într-un loc de deţinere.

În urma revocării, restul rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopeşte cu

pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune, iar din pedeapsa rezultantă se va scădea durata

executată prin muncă de la data săvârşirii noii infracţiuni şi până la condamnarea pentru

pluralitatea de infracţiuni. 18

Revocarea măsurii este tot obligatorie când condamnatul nu mai poate presta munca din

cauza pierderii totale a capacităţii de muncă, caz neimputabil condamnatului, instanţa revocând

executarea pedepsei la locul de muncă şi, ţinând seama de împrejurările care au determinat

incapacitatea de muncă şi de dispoziţiile art. 7219 , dispune suspendarea condiţionată a executării

15 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 48716 În cazul recidivei prevăzute în art. 37 alin. (1) lit. a), pedeapsa stabilită pentru infracţiunea săvârşită ulterior şipedeapsa aplicată pentru infracţiunea anterioară se contopesc potrivit dipoziţiilor art. 34 şi 35. Sporul prevăzut în art.34 alin (1) lit. b) se poate mări până la 7 ani.Dacă pedeapsa anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai rămas de executat şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea săvârşită ulterior.17 Când după condamnarea definitivă cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă, pedeapsa se aplică potrivit reguluilor de la concursul de infracţiuni.

15

18 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 48719 La stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dipoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

16

pedepsei chiar dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 81 20 sau 861 21 C. pen.22

Este vorba aici de cel care şi-a pierdut integral capacitatea de muncă după

pronunţarea hotărârii definitive de condamnare şi înainte de a începe executarea ori în timpul

executării. Nu se circumscrie acestui caz cel care are doar diminuată capacitatea de muncă,

pentru că el va presta o muncă în raport cu forţa sa ficzică mai redusă. 23

4.2. Revocarea facultativă

Revocarea facultativă are loc în următoarele cazuri:

a) condamnatul se sustrage de la prestarea activităţii;

b) condamnatul nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător îndatoririle la locul de muncă;

c) condamnatul nu respectă măsurile de supraveghere sau obligaţiile stabilite prin hotărârea de

condamnare;

d) condamnatul săvârşeşte o nouă infracţiune din culpă.

Sustragerea de la prestarea activităţii se poate produce în mai multe feluri: neprezentarea

la locul de muncă cu rea-credinţă, absentarea repetată, refuzul de a lucra etc; neînmânarea

mandatului sau faptul că fost bolnav nu sunt considerate ca sustragere, la fel şi restructurarea

unităţii. Neîndeplinirea în mod corespunzător a îndatoririlor la locul de muncă există, de

exemplu, când condamnatul se prezintă frecvent ta locul de muncă sub influenţa alcoolului,

provoacă scandaluri şi certuri în unitate, ameninţă salariaţii. Comportarea

necorespunzătoare în afara unităţii nu atrage revocarea.

Dacă instanţa a dispus ca cel condamnat să respecte una sau mai multe măsuri de

supraveghere sau obligaţii dintre cele prevăzute în art. 863 şi se constată că nu le respectă, este

posibil, de la caz la caz, să fie sau nu revocată executarea pedepsei la locul de muncă. 24

20 Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendab) infractorul nu a mai fost condamnat anteior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute în art. 38c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fară executarea acesteia21 Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:a) pedeapsa închisorii este de cel mult 4 anib) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedepasa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile cândcondamnarea intră în vreunul din cazurile prevăzute în art.

17

38c) se apreciază, ţinând seama de persoana condamnatuluide comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.22 A. T. Moldovan, Drept..., p. 21323 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 48824 Idem, p. 489

18

Când infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, dacă instanţa apreciază că se

impune, va dispune revocarea, iar pedeapsa va fi executată efectiv. Dacă apreciază că nu se

impune, nu o va revoca, putând să dispună şi pentru noua infracţiune executarea la locul

de muncă, operând regulile pentru concursul de infracţiuni.

În practică s-a decis că, în caz de revocare a executării pedepsei la locul de muncă, după

ce condamnatul a executat o parte din pedeapsa, revocarea priveşte numai restul de pedeapsă

rămas neexecutat, care va fi executat într-un loc de deţinere.25

5. Anularea executării pedepsei la locul de muncă

Este sancţiunea ce intervine pentru o cauză anterioară rămânerii definitive a hotărârii de

condamnare cu executarea la locul de muncă şi are în vedere nerespectarea condiţiilor cerute de

lege pentru luarea măsurii.

Potrivit dispoziţiilor art. 8610 C. pen., dacă cel condamnat mai săvârşise o infracţiune

până la rămânerea definitivă a hotărârii şi aceasta se descoperă mai înainte ca pedepasa să fi fost

executată la locul de muncă sau considerată executată, instanţa, daca nu sunt întrunite condiţiile

prevăzute în art. 867, anulează executarea pedepsei la locul de muncă.

Anularea se dispune şi în cazul în care hotărârea de condamnare pentru infracţiunea

descoperită ulterior se pronunţă după ce pedeapsa a fost executată la locul de muncă sau

consideraă ca executată. Pedeapsa se stabileşte, după caz, potrivit reguluilor de la concursul

de infracţiuni sau recidivă.

Când se dispune anularea executării pedepsei la locul de muncă pedeapsa se va

stabili după caz, potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni sau recidivă, iar pedepasa

rezultantă se va executa într-un loc de deţinere.26

6. Încetarea executării pedepsei

Încetarea executării pedepsei la locul de muncă este o instituţiei similară cu liberarea

condiţionată şi intervine înainte de executarea în întregime a pedepsei. Are un caracter facultativ

pentru instanţa de judecată şi pentru a putea fi dispusă condamnatul trebuie să îndeplinească

în

mod cumulativ următoarele condiţii:

19

25 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 49026 A. T. Moldovan, Drept..., p. 214

29 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 491

12

a) să fi executat cel puţin două treimi din durata pedepsei;

b) să fi dat dovezi temeinice de îndreptare;

c) să fi avut o buna conduită;

d) să fi fost disciplinat şi stăruitor în muncă.

În durata executării nu intră timpul în care condamnatul a lipsit de la locul de muncă.

De asemenea, nu intră nici timpul cât a fost spitalizat şi s-a aflat în concediu medical. Încetarea

poate fi dispusă fie la cererea conducerii unităţii în care se execută pedeapsa, fie la cererea

condamnatului. 27

Dacă în intervalul de timp de la încetare şi până la împlinirea duratei pedepsei

condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune, pedeapsa te consideră executaţă. Dacă în acest

interval a comis o nouă infracţiune, instanţa poate dispune revocarea încetării executării

pedepsei la locul de muncă, fiind aplicabile prevederile art. 61 şi ale art. 8610 alin. (3),

sau o poate

menţine. 28

Nu se va putea dispune încetarea executării pedepsei dacă cel condamnat a săvârşit o

infracţiune în timpul executării, pentru că această împrejurare constituie cauză de revocare.

Încetarea executării pedepsei la locul de muncă este o modalitate de individualizare a

executării pedepsei la locul de muncă prin care instanţa de judecată, la cererea conducerii

unităţii sau a condamnatului, dispune condiţionat încetarea raportului execuţional penal

decurgând din mandatul de executare a pedepsei.29

Instituţia încetării executării pedepsei la locul de muncă are efecte asemănătoare cu

liberarea condiţionaţe, constituind un puternic stimulent pentru cel condamnat să-şi corijeze

comportamentul social pentru a beneficia de încetarea efectelor pedepsei înainte de termenul

la care aceasta ar fi fost considerată în întregime executată.

Pentru a dispune încetarea executării pedepsei la locul de muncă, instanţa trebuie să

verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege cu privire la cota din pedeapsă

executată şi conduita condamnatului la locul de executare a pedepsei.

Încetarea executării pedepsei la locul de muncă poate fi dispusă dacă:

- au fost executate două treimi din pedeapsă;

- condamnatul a dat dovezi temeinice de îndreptare, având o conduită bună şi fiind

30 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 491

12

disciplinat şi stăruitor în muncă.

27 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 49128 A. T. Moldovan, Drept..., p. 215

30 M. Basarab, V. Paşca, G. Mateuţ, C. Butiuc, op. cit., p. 492

13

Încetarea executării pedepsei la locul de muncă se dispune de instanţa în a cărei

rază teritorială se află unitatea la care condamnatul execută pedeapsa, la cererea conducerii

unităţii, iar după modificarea adusă Codului penal prin Legea nr. 104/1992, şi la cererea

condamnatului. Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege se face cu fişa de pontaj a

condamnatului şi referatul întocmit de conducerea unităţii şi de organele de supraveghere

asupra conduitei condamnatului pe timpul executării pedepsei la locul de muncă.

În calculul fracţiunii de două treimi din pedeapsă nu se iau în calcul zilele în care

condamnatul a lipsit de la muncă, motivat sau nemotivat, zilele de concediu de odihnă

sau concediu de boală. În calculul fracţiunii de pedeapsă intră însă zilele de odihnă şi

sărbătorile

legale.

Hotărârea judecătorească prin care s-a dispus încetarea executării pedepsei la locul de

muncă are ca efect imediat încetarea raportului execuţional penal dintre condamnat şi unitate.

Contractul său de muncă, dacă a fost suspendat la data începerii executării pedepsei, este repus

în vigoare, dar dacă nu a existat un contract de muncă anterior, condamnatul poate continua

munca la unitatea respectivă încheind un contract de muncă, în caz contrar, prestarea muncii

încetează.

Pedeapsa se consideră executată, condiţionat de faptul că în termenul dintre data la

care s-a dispus încetarea executării pedepsei şi data la care pedeapsa ar fi fost executată integral

condamnatul nu a comis o nouă infracţiune. În toată această perioadă de timp, condamnatul

se consideră a fi în executarea pedepsei şi săvârşirea unei noi infracţiuni în această perioadă

atrage starea de recidivă postcondamnatorie, dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii ale

recidivei.

În cazul în care cel condamnat săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa poate dispune fie

menţinerea încetării executării pedepsei la locul de muncă, fie revocarea ei. Revocarea este însă

obligatorie dacă infracţiunea comisă este o infracţiune contra siguranţei statului, o infracţiune

contra păcii şi omenirii, o infracţiune de omor sau o altă infracţiune intenţionată care a avut

ca urmare moartea unei persoane ori este o infracţiune prin care s-au produs consecinţe deosebit

de grave. Restul de pedeapsă neexecutat se va contopi cu pedeapsa pentru noua infracţiune după

regulile prevăzute de art. 39.30

14

7. Punerea în executare a pedepsei închisorii cu executare lalocul de muncă

Pedeapsa închisorii cu executare la locul de muncă se pune în executare prin

emiterea mandatului de executare. Mandatul se emite de instanţa de executare, se

întocmeşte în 4 exemplare şi cuprinde: denumirea instanţei de executare, data emiterii,

datele privitoare la persoana condamnatului, numărul şi data hotărârii care se execută şi

denumirea instanţei care a pronunţat-o, pedeapsa aplicată şi textul de lege aplicat, timpul

reţinerii şi arestării preventive care s-a dedus din durata pedepsei, menţiunea dacă cel condamnat

este recidivist, ordinul de arestare şi de deţinere, semnătura judecătorului delegat, ştampila

instanţei de executaredenumirea, sediul unităţii unde se execută pedeapsa, dispoziţia de

executare a pedepsei către conducerea unităţii şi de reţinere şi vărsare la bugetul de stat a coeti

prevăzute de lege. 31

8. Prevederile Noului Cod penal

Noua lege penală a introdus alte instituţii menite să contribuie la procesul de

individualizare a pedepsei şi la reeducarea celor condamnaţi. Astfel, în art. 91 s-a prevăzut

posibilitatea instanţei de judecată să oblige pe condamnatul care beneficiază de suspendarea

executării pedepsei sub supraveghere să execute în termenul de încercare o muncă în folosul

comunităţii pe o perioadă stabilită prin legea de executare a pedepselor. Dacă cel condamnat nu

execută această muncă sau are o conduită necorespunzătoare în timpul sau în legătură cu

îndeplinirea acestei obligaţii instanţa poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei

sub supraveghere, obligându-l la executarea în întregime a pedepsei sau la prelungirea

termenului de încercare.

O altă instituţie este renunţarea la aplicarea pedepsei (art. 80) în cazul infracţiunilor

sancţionate cu pedeapsa închisorii; dacă cel condamnat nu a avut antecedente penale, a acoperit

prejudiciul, a dat dovezi temeinice că se poate îndrepta chiar fără aplicarea, executarea unei

pedepse, instanţa poate să nu-i aplice nicio pedeapsă. Renunţarea la aplicarea pedepsei constă în

dreptul recunoscut instanţei de judecată de a renunşa defintiv la stabilirea şi aplicarea

unei pedepse pentru o persoană găsită vinovată de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea

penală, pentru îndreptarea căreia, avându-se în vedere infracţiunea săvârşită, persoana

infractorului şi

conduita acestuia adoptată de acesta anterior şi ulterior comiterii faptei, este suficientă aplicarea

15

31 Art. 4221 C. pr. pen.

16

unui avertisment. Această instituţie nu îşi găseşte însă aplicablitatea dacă pedeapsa

prevăzută pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 3 ani sau mai mare.

De asemenea, s-a prevăzut posibilitatea amânării aplicării pedepsei în cazul

infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 2 ani, dacă

inculpatul nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul sau dovedeşte că are posibilitatea

de a-l acoperi, iar după săvârşirea faptei a dat dovezi temeinice că se poate îndrepta şi fără

aplicarea pedepsei. 32

8. Aspecte de drept comparat

8.1. Republica Moldova

Codul penal al Republicii Moldova nu prevede în mod expres posibilitatea executării

pedepsei la locul de muncă, cuprinzând în schimb dipoziţii referitoare la o instituţie mai utilă

şi mai uşor de implementat şi anume munca în folosul comunităţii, instituţie prevăzută şi

de legislaţia noastră în Noul Cod penal.

Munca în folosul comunităţii poate fi aplicată ca pedeapsă principală sau în cazul

condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei - în calitate de obligaţie

pentru perioada termenului de probă.

Potrivit prevederilor art. 67 C. pen., munca neremunerată în folosul comunităţii constă

în antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la

muncă, determinată de autorităţile administraţiei publice locale. În cazul militarilor în termen şi

militarilor cu termen redus, munca neremunerată în folosul comunităţii constă în antrenarea

condamnaţilor în timpul liber de şedinţe, stabilite în conformitate cu cerinţele regulamentelor

militare, la muncă, determinată de comandantul unităţii militare. Militarii în termen şi militarii

cu termen redus condamnaţi la muncă neremunerată în folosul comunităţii execută această

pedeapsă în unitatea militară.

Munca neremunerată în folosul comunităţii se stabileşte pe un termen de la 60 la 240

de ore şi este executată de la 2 la 4 ore pe zi.

În caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la munca neremunerată în

folosul comunităţii, ea se înlocuieşte cu închisoare, calculîndu-se o zi de închisoare pentru

2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii. În acest caz, termenul închisorii poate fi

mai mic de 6

luni.

17

32 A. T. Moldovan, Drept..., p. 215

34 http://pbosnia/kentlaw.edu/resources/legal/albania/crim_code.htm

16

Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată persoanelor recunoscute

ca invalizi de gradele I şi II, militarilor prin contract, femeilor gravide, femeilor care au

copii în vîrstă de pînă la 8 ani, persoanelor care nu au atins vîrsta de 16 ani şi persoanelor care

au atins vîrsta de pensionare.

Munca neremunerată în folosul comunităţii va fi prestată timp de cel mult 18 luni,

timp care se calculează de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti. 33

8.2. Albania

În Codul penal al Albaniei se prevede că dacă persoana care a săvârşit o faptă prevăzută

de legea penală sau circumstanţele în care aceasta a fost comisă nu prezintă gradul de

pericol social foarte ridicat şi pedeapsa pentru fapta comisă este de cel mult 1 an, instanţa poate

înlocui suspendarea executării pedepsei cu obligaţia de a presta o muncă în folosul comunităţii.

Această muncă se extinde de la 40-240 ore în interval de maxim 6 luni şi constă în constrângerea

condamnatului la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii sau în folosul

unei organizaţii specificate în şedinţă. Constrângerea nu poate avea loc dacă cel condamnat

refuză efectuarea muncii. În decizie, instanţa specifică orele lucrătoare precum şi zilele din

săptămână în care se desfăşoară munca. După ce orele de muncă au fost efectuate, pedeapsa se

consideră ca şi inexistentă. În timpul executării pedepsei prin muncă în folosul comunităţii,

condamnatul e obligat să se prezinte la organul desemnat cu supravegherea ori de câte ori este

chemat precum şi

să informeze acest organ dacă au intervenit schimbări referitoare la munca prestată.34 Aşadar, şi în

C. pen. al Albaniei se prevede munca în folosul comunităţii ca o alternativă la pedeapsa

închisorii sau amenzii, dacă sunt întrunite şi celelalte condiţii prevăzute de lege.

8.3. Franţa

În Franţa, executarea pedepsei închisorii cu executare la locul de muncă nu este

prevăzută expres, C. pen. francez cuprinzând dipoziţii mai eficiente şi anume suspendarea

executării pedepsei cu obligaţia de a efectua muncă în folosul comunităţii. În acest caz, pedeapsa

închisorii nu se execută într-un loc de detenţie – dispoziţie prevăzută şi de C. pen. român în

cazul executării pedepsei la locul de muncă – însă persoana condamnată trebuie să efectueze

muncă în

folosul comunităţii sau în folosul unei asociaţii acreditată să implementeze munca în

34 http://pbosnia/kentlaw.edu/resources/legal/albania/crim_code.htm

17

folosul

33 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=286230

17

comunităţii, pentru o perioadă între 40-240 ore, dispoziţie neprevăzută de C. pen român deşi ar fi

utilă atât pentru condamnat deoarece se poate integra mai repede în societate cât şi pentru

stat deoarece munca efectuată este neremunerată.

În Franţa, suspendarea cu executarea unei munci în folosul comunităţii nu îşi poate

produce efectele dacă inculpatul refuză aceasta sau nu este prezent la şedinţa de judecată şi

se dispune pentru pedepse privative de libertate sancţionate cu închisoarea de cel mult 5 ani35,

durată

prevăzută şi de C. pen. român pentru executarea pedepsei la locul de muncă.

18

35 www.legifrance.gouv.fr/html

19

BIBLIOGRAFIE

Basarab M., Paşca V., Mateuţ G., Butiuc C., Codul penal comentat, vol. 1,

partea generală, Ed. Hamangiu, Bucureşti 2007

Moldovan A. T., Drept penal. Partea generală, Ed. Lux Libris, Braşov 2009

Moldovan A. T., Munca persoanelor condamnate, Ed. Monitorul Oficial,

Bucureşti 1999

Mitrache C., Mitrache C., Drept penal. Partea generală, ed. a 7 – a, revizuită

şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2009

Codul penal

Codul de procedură penală

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=286230

http://pbosnia/kentlaw.edu/resources/legal/albania/crim_code.htm

www.legifrance.gouv.fr/html