MODEL DE PROIECT EDUCŢIONAL

EDUCAŢIA PENTRU MEDIU

CAPITOLUL I

1. JUSTIFICARI PRIVIND UTILITATEA PROGRAMULUI

1. 1 Concordanţa programului „ Educaţia pentru mediu” cu politicile educaţionale ale Uniunii Europene şi cu strategiile naţionale de dezvoltare a învăţământului

1.2.Concordanta obiectivelor cu standardele de formare continua

1.3.Concordanţa programului cu priorităţile de formare la nivel national si local

1.4.Oportunitatea programului raportat la grupul tintă

1.5.Delimitarea şi descrierea grupului ţintă

1.6.Competenţe vizate prin program

1.7.Corelarea timpului alocat cu scopul,obiectivele conţinuturile si strategiile de realizare

1.8. Necesitatea sau oportunitatea programului de formare continuă „Educaţia pentru mediu”, din punct de vedere tematic

1.9.Caracterul novator al programului

1.10. Alte elemente relevante pentru evaluare

CAPITOLUL II

2. STRUCTURA PLANULUI CADRU DE FORMARE CONTINUĂ

2.1.Date generale

2.2.Obiectivele programului de formare continuă

2.3.Curriculum-ul programului de formare continuă

2.4. Mijloace şi tehnici de instruire utilizate

2.4.1. Mijloace de intruire utilizate

2.4.2. Tehnici de instruire utilizate

2.5. Modalităţi de organizare a programului de formare continuă

2.6.Forme şi modalităţi de evaluare

2.6.1. Forme de evaluare a cursanţilor şi a rezultatelor acestora

2.6.2. Strategii de evaluare a cursanţilor şi a rezultatelor acestora

CAPITOLUL III

3. RESURSE UMANE

3.1. Responsabilul/directorul de program şi atribuţiile sale

3.2. Componenţa echipei de concepere şi elaborare a programului

3.3. Componenţa echipei de formare şi atribuţiile formatorilor

3.3.1 Lista formatorilor şi cursurile acestora

3.3.2. Atribuţiile formatorilor

3.3. Componenţa echipei logistice şi administrative

3.3.1. Echipa logistică şi administrativă

3.3.2. Atribuţiile personalului de sprijin logistic şi administrativ

CAPITOLUL IV

4. RESURSE MATERIALE

4.1. Prezentarea spaţiilor de cazare şi masă

4.1.1. Amplasamentul clădirilor (adresă, posibilităţi, contactare)

4.1.2. Amplasamentul spaţiilor de formare

4.1.3 Alte caracteristici ale spaţiilor de formare: condiţii ergonomice. luminozitate., acustică, coloratură, sisetm de iluminat, sistem de încălzire, număr de locuri, mobilier

4.2. Prezentarea echipamentelor destinate formării continue

4.2.1. Echipamente audio-vizulae, calculatoare, copiatoare. lista/ număr de bucăţi

4.2.2. Surse de informare

4.2.3. Facilităţi pentru afişaj

4.2.4. Facilităţi de multiplicare a informaţiei

CAPITOLUL V

5. MODALITĂŢI DE UTILIZARE A RESURSELOR DE TIMP

5.1. Corelarea timpului alocat programului de formare cu scopul

5.2. Corelarea timpului alocat programului de formare cu obiectivele

5.3.Corelarea timpului alocat programului de formare cu conţinuturile

5.4. Corelarea timpului alocat programului de formare cu strategiile

5.5. Descrierea modului de gestionare a timpului

5.6.Precizări cu privire la desfăşurarea programului

CAPITOLUL VI

6. METODOLOGIA DE REALIZARE A PROGRAMULUI

6.1. Orientarea metodologiei în raport cu competenţele vizate

6.2. Orientarea metodologiei în raport cu psihopedagogia adulţilor

6.3. Descrierea metodelor utilizate

6.3.1. Metode şi tehnici de colectare şi analiză a datelor

6.3.2. Metode şi tehnici de organizare grafică a informaţiilor

6.3.3. Metode şi tehnici de investigare şi de rezolvare a situaţiilor- problemă

6.3.4. Metode şi tehnici de evocare a cunoştinţelor şi experienţelor anterioare

6.4. Adaptarea metodelor la conţinuturile abordate

6. 5. Utilizarea metodelor interactive

6. 6. Introducerea activtăţilor aplicative

6.7. Utilizarea metodelor şi tehnicilor cu caracter reflexiv

6.8. Aplicarea metodelor de iniţiere în cercetarea mediului înconjurător

6.8.1. Excursia - metodă de studiu

6.9 . Elemente de curriculum nonformal/ informal

CAPITOLUL VII

7. CONŢINUTUL/DESCRIEREA CURSURILOR (exemplificări)

7.1. Denumirea cursului obligatoriu „NOŢIUNI GENERALE DE ECOLOGIE”

7.1.1. Prezentarea generală a cursului

7.1.2. Grupul ţintă

7.1.3. Timpul alocat

7.1.4. Formatori

7.1.5. Competenţe generale selectate din Standardele de formare continuă elaborate de CNFP

7.1.6. Finalităţi ale cursului raportate la competenţele generale prevăzute de standardele de formare continuă elaborate de CNFP

7.1.7. Sesiuni/unităţi tematice

Sesiunea 1- Ecologia ca ştiinţă

Sesiunea 2 - Principalele domenii de studiu ale ecologiei

Sesiunea 3 - Aplicaţii/evaluare

7.2. Denumirea cursului opţional, „EDUCAŢIA PENTRU MEDIU- TEMĂ ABORDATĂ ÎN CDŞ – PRIN DISCIPLINE OPŢIONALE”

7.2.1.Prezentarea generală a cursului

7.2.2.Grupul ţintă

7.2.3. Timpul alocat

7.2.4. Formatori

7.2.5. Competenţe generale selectate din Standardele de formare continuă elaborate de CNFP

7.2.6. Finalităţi ale cursului raportate la competenţele generale prevăzute de standardele de formare continuă elaborate de CNFP

7.2.7. Sesiuni/unităţi tematice

Sesiunea 1 - Modalităţi de abordare a CDŞ/disciplinele opţionale în cadrul Curriculum-ului şcolar

Sesiunea 2 - Educaţia pentru mediu-opţional integrat

Sesiunea 3 - Aplicaţii practice/evaluare

1.2.Concordanta obiectivelor cu standardele de formare continua

În ansamblu, programul Educaţia pentru mediu vizează următoarele competenţe:

· Pregătirea teoretică şi practică în domeniul Educaţiei ecologice;

· Conştientizarea importanţei acestei noi educaţii;

· Formarea şi dezvoltarea unor comportamente pozitive privind protejarea mediului înconjurător;

· Deprinderea unor acţiuni educative în vederea compatibilizării învăţământului românesc cu sistemele de invăţământ performante pe plan internaţional;

SCOPUL: Formarea competenţelor teoretice şi practice privind Educaţia pentru mediu a personalului didactic din învăţământul preuniversitar (educatoare, învăţători/ institutori, profesori).

COMPETENŢE ŞI OBIECTIVE AFERENTE URMĂRITE DE PROGRAM:

· Competenţe stiinţifice;

· Competenţe metodologice;

· Competenţe practic- comportamentale;

· Competenţe psiho-sociale;

· Competenţe de management educaţional;

· Competenţe de comunicare şi relaţionare.

Pornind de la competenţele enumerate, delimităm următoarele OBIECTIVE GENERALE:

a) obiective privind formarea capacităţilor de adaptare rapidă la nevoile unui mediu curat; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să-şi dezvolte capacităţile de adaptare rapidă la schimbările din natură;

· să studieze unele cazuri de inadaptare la mediu;

· să cunoască, analizeze şi să exerseze strategii de adaptare la mediu;

· să identifice soluţii practice de adaptare;

· să-şi dezvolte abilităţi sociale de interacţiune cu ceilalţi şi mediul înconjurător;

b) obiective privind valorificarea metodelor şi tehnicilor de antrenare/ activizare a elevilor în scopul protejării mediului; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să ofere un suport teoretic privind educaţia ecologică;

· să-şi adapteze stilul didactic, şi, implicit modul de comunicare cu elevii, analizând pertinent consecinţele comportamentului neimplicativ în legătură cu mediul înconjurător;

· să descopere modalităţi de potenţare a succesului în educaţia ecologică;

· să ghideze şi să susţină elevii în procesul de protecţie a mediului înconjurător;

· să stimuleze iniţiativele la nivel de microgrup privind menţinerea unui mediu curat;

c) obiective privind asumarea responsabilă a rolului social al cadrului didactic pentru o eficientă educaţie ecologică; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să se transpună în situaţii de conştientizare şi asumare a rolului social aferent profesiunii didactice,

· să cunoască aspectele sociale, practice ale profesiei didactice prin implicarea în activităţi suplimentare (extraşcolare, extracurriculare, colaborări, etc);

· să valorifice constructiv, în practica şcolară, propria experienţă de viaţă,

· să-şi dezvolte sensibilitatea pentru nevoile celorlalţi şi capacitatea de a le oferi susţinere în situaţii diverse;

d) obiective privind implicarea şi derularea, în şcoli a proiectelor vizând educaţia ecologică; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să dobândescă competenţe privind managementul proiectului;

· să identifice probleme apărute în mediul înconjurător şi posibilităţi de soluţionare prin elaborarea şi derularea de proiecte pe teme ecologice;

· să-şi dezvolte competenţele psiho- relaţionale în scopul elaborării şi derulării proiectelor în parteneriat local, naţional, internaţional;

e) obiective privind elaborarea de strategii eficiente în parteneriatul şcoală- comunitate; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să-şi amelioreze comportamentul în vederea stabilirii unei relaţii eficiente cu interlocutorii;

· să acorde sprijin celorlalţi factori ai comunităţii locale interesaţi de educaţia ecologică;

· să implementeze strategia de analiză SWOT în fundamentarea proiectelor, activităţilor şi acţiunilor ecologice;

· să atragă parteneri în proiectele şi acţiunile propuse spre a fi derulate;

f) obiective privind organizarea şi administrarea ambientului educaţional; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să dobândescă deprinderi de amenajare corespunzătoare a ambientului educaţional (sală de clasă, şcoală, curte) şi familial;

· să disemineze informaţia dobândită grupurilor de elevi;

· să educe asumarea responsabilităţii în scopul formării unei condiute ecologice;

· să se implice în realizarea unui ambient educaţional ecologic,

g) obiective privind colaborarea cu părinţii în scopul realizării unui autentic parteneriat educaţional; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să ofere un suport teoretic şi metodologic referitor la educaţia pentru mediu;

· să implice familiile elevilor în acţiunile concrete derulate;

· să dezvolte la părinţi şi la alţi colaboratori din comunitate aptitudini sociale;

h) obiective privind utilizarea tehnicilor de autocontrol în mediul familial şi cel înconjurător; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să stabilească reguli privind conduita ecologică;

· să aplice în mediul înconjurător regulile învăţate;

· să ofere un exemplu pozitiv de conduită ecologică pentru cei din jur;

· să-şi evalueze periodic comportamentul ecologic;

i) obiective privind adoptarea unei conduite eficiente pentru depăşirea „situaţiilor de criză”; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să aibă o atitudine adecvată în anumite situaţii de criză;

· să ofere consiliere elevilor, membrilor comunităţii în vederea depăşirii situaţiilor de criză;

j) obiective privind manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra activităţilor didactice/ pedagogice proprii; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să reflecteze asupra propriilor rezultate privind calitatea educaţiei ecologice desfăşurate cu elevii;

· să-şi autoevalueze rezultatele proprii în conformitate cu anumiţi indicatori de performanţă;

· să-şi canalizeze din timp energia în direcţiile favorabile formării şi dezvoltării identităţii profesionale;

· să-şi consolideze simţul responsabilităţii, stima de sine şi să-şi construiască un parcurs profesional coerent în raport cu educaţia pentru mediu;

k) obiective privind manifestarea deschiderii faţă de cerinţele novatoare necesare dezvoltării profesionale; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să cunoască şi să aprofundeze „ noile educaţii” precum şi nevoia implementării acestora în activitatea didactică;

· să adapteze strategiile didactice la noile contexte şi situaţii apărute;

· să planifice activităţi didactice prin raportare la situaţii concrete;

· să conceapă şi să realizeze proiecte de colaborare la niveluri variate;

l) obiective privind asigurarea cunoştinţelor cu aplicabilitate practică; prin parcurgerea activităţilor programului, participanţii la curs vor putea:

· să selecteze acele conţinuturi, din cursul teoretic, care au un caracter practic- aplicativ;

· să identifice soluţii practice pentru diverse situaţii apărute;

· să introducă în schemele orare, ca disciplină opţională Educaţia pentru mediu;

· să dobândească abilităţi de identificare a surselor de hrană din natură şi a „farmaciei verzi”;

· să implice elevii în amenajarea spaţiilor verzi;

· să dobândească abilităţi de confecţionare a obiectelor prin valorificarea materialelor din natură şi refolosibile;

CATEGORII DE ACTIVITĂŢI PROPUSE:

a) activităţi de comunicare:

- comunicarea profesor- elevi, elevi-profesor; profesor –profesor, profesori- părinţi/ comunitate; proiectarea, realizarea, conducerea şi facilitarea unor activităţi de însuşire a tehnicilor de comunicare;

b) activităţi de dezvoltare, consolidare şi perfecţionare a capacităţilor cognitive şi socio-emoţionale:

· dezvoltarea şi optimizarea proceselor cognitive superioare şi a strategiilor metacognitive de control şi monitorizarea acestora;

· însuşirea tehnicilor de învăţare eficientă, gândire critică,

· implementarea modelelor de acţiune practică;

c) activităţi de stimulare a creativităţii elevilor:

· dezvoltarea creativităţii prin confecţionarea de obiecte artizanale/ utile din materiale din natură/ reciclabile;

· proiectarea, organizarea şi realizarea acestor activităţi (expoziţii, concursuri, etc)

d) activităţi de proiectare, organizare şi desfăşurare a activităţilor extraşcolare şi extracurriculare:

· asimilarea turismului între mijloacele eficiente de educaţie ecologică (drumeţia, excursia, tabăra);

· abordarea educaţiei pentru mediu prin cercuri şcolare şi cluburi ale elevilor;

e) activităţi de consiliere în scopul protecţiei mediului înconjurător:

· însuşirea şi practicarea unui comportament ecologic adecvat;

· analiza comportamentelor pe baza modelului ABC;

f) activităţi de dezvoltare profesională:

· actualizarea şi completarea cunoştinţelor profesionale;

· asumarea principiilor deontologice;

· valorizarea calităţilor şi experienţei profesionale proprii/ a celorlalţi;

1.4.Oportunitatea programului raportat la grupul tintă

Exigenţele învăţământului românesc actual, care se doreşte integrat în sistemul de învăţământ european, impun configurarea unui nou model al profesiei didactice, în termenii trecerii de la „meserie la profesie”: meseria reprezintă rezultatul unei asimilări intuitive, imitative prin ucenicie, iar profesia presupune un set de cunoştinţe şi competenţe descrise şi structurate într-un model profesional articulat prin raportare continuă la standarde profesionale.

Programul pe care îl propunem răspunde nevoilor grupurilor ţintă prin:

· prezentarea unei informaţii corecte din punct de vedere ştiinţific şi metodic; corelarea acestor informaţii cu cele deja însuşite;

· conturarea unor principii care vizează schimbarea de mentalitate în privinţa nevoii de formare pe tema propusă;

· participarea directă, constructivă la propria formare;

· structurarea strategiilor de formare în funcţie de psihologia adulţilor;

· asimilarea unor modele de structurare a conţinuturilor, de dirijare a activităţilor şi de evaluare prin extinderea resurselor procedurale în raport cu cele factuale.

În acelaşi timp parcurgem o perioadă sever marcată de schimbări rapide şi radicale în toate domeniile, dar mai cu seamă în mediul ce ne înconjoară care pare să sufere mai mult decât omul evoluţia industriei/ tehnicii/ economiei.

Cu toţii suntem constrânşi să ne adaptăm mediului, uitând adesea să- l protejăm. Rămâne un vid între noi şi ce ne înconjoară, un vid al indiferenţei şi nepăsării.

Deşi există un interes sporit şi bine determinat din partea profesorilor pentru educaţia ecologică, sistemul actual de educaţie nu asigură în şcoli ocazii suficiente de iniţiere în activităţi în acest sens şi nici cadrele didactice nu deţin toate, suficiente informaţii asupra noilor metode de atragere a elevilor în activităţile de educaţie pentru mediu.Rezultă deci, că acest curs asigură lărgirea cunoştintelor despre mediul înconjurator, prin educare şi informare, prin antrenarea profesorilor, elevilor şi a altor categorii de persoane în acest domeniu.

Cursul de Educaţie pentru mediu oferã :

· posibilitatea lãrgirii cunoştintelor despre mediul înconjurãtor atât ale elevilor cât şi ale profesorilor;

· posibilitatea promovãrii educaţiei pentru mediu şi în alte instituţii decât şcoli şi grădiniţe;

· şansa formãrii unei conştiinţe civice-ecologice în rândul tinerilor şi adulţilor.

Răspunzând nevoilor enumerate mai sus, întregul program a fost proiectat şi elaborat, pornind de la rezultatele unei analize SWOT realizată pertinent.

Prezentăm mai jos rezultatele acestei analize:

Puncte tari:

· şcolile din judeţul Maramureş sunt încadrate în proporţie de 96- 97 % cu personal didactic califcat;

· cadrele didactice participă, în general, cu interes la cursurile de formare continuă;

· există disponibilitate pentru ameliorarea stilului didactic;

· existenţa sălilor de curs corespunzătoare pentru cursuri/ seminarii;

· dotarea cu echipamente adecvate formării continue moderne;

· tematica propusă este de interes major, răspunzând nevoilor de formare;

· competenţa formatorilor din punct de vedere cognitiv/ intelectual / comunicativ/ psiho-relaţional;

Puncte slabe:

· media de vârstă a cadrelor didactice -45-50 ani;

· percepţia deformată şi reticenţa unor cadre didactice în legătură cu schimbările şi elementele de noutate din sistemul de învăţământ preuniversitar;

· conservatorismul unor dascăli şi reticenţa acestora cu privire la centrarea actului didactic pe elev;

· autosuficienţa unor cadre didactice cu privire la propria activitae,

· absenţa unor cunoştinţe inter şi transdisciplinare;

· dezinteresul şi lipsa de informare a unor cadre didactice vizavi de educaţia pentru mediu;

· relaţii deficitare cu părinţii şi comunitatea;

Oportunităţi:

· reglementările MECT privind gestionarea formării continue şi existenţa unor proceduri instituţionale de acordare a creditelor în urma formării continue;

· existenţa în conţinutul fişei postului a unor indicatori de evaluare referitori la perfecţionare şi evoluţie în carieră;

· existenţa standardelor ocupaţionale pentru cadrele didactice;

· existenţa unei preocupări în domeniul educaţiei pentru mediu a promotorilor/ formatorilor prezentului curs;

· buna relaţionare cu Universitatea de Nord Baia Mare, Universitatea Vasile Goldiş- filiala Baia Mare şi alţi factori ai comunităţii locale, ONG-uri, preocupaţi de protejare a mediului;

· desfăşurarea cursurilor în condiţii optime;

Ameninţări:

· supraîncărcarea cadrelor didactice cu activităţi care nu sunt remunerate;

· instabilitatea cadrelor didactice pe posturi/ catedre, datorată plecărilor din ţară;

· lipsa de fonduri în vederea realizării activităţilor practice;

· nerespectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului.

1.5.Delimitarea şi descrierea grupului ţintă

Publicul–ţintă:

▪ persoane cu statut de cadre didactice care lucrează cu grupuri şi clase de elevi interesate de proceduri şi tehnici de formare a competenţelor cognitive şi atitudinale în raport cu mediul înconjurător: directori educativi, educatoare, învăţători, profesori diriginţi, profesori;

▪ persoane care sunt interesate de educaţia pentru mediu; voluntari.

Descrierea grupului ţintă:

Necesarul de formare continuă poate fi prefigurat în funcţie de numărul de cadre didactice interesate de perfecţionare prin înscrierea la grade didactice, precum şi la cursurile de formare derulate pe diverse module prin ISJ şi CCD Maramureş.

Educatoarele şi învăţătorii sunt interesaţi de tematica prezentului curs,având in vedere existenţa în trunchiul comun a disciplinelor cunoaşterea mediului/ ştiinţe, discipline care dezvoltă atitudini pozitive faţă de mediu. Pe de altă parte, întregul grup ţintă este conştient de problemele deteriorării mediului şi nevoia ocrotirii acestuia. În contextul accentuării laturii formative a învăţământului prin apariţia „noilor educaţii”, un rol deosebit îl ocupă „educaţia relativă la mediu”. Formarea iniţială a grupului ţintă nu cuprinde competenţe în acest domeniu, motiv pentru care cadrele didactice solicită formare pe acest modul.

1.6.Competenţe vizate prin program

Activităţile din program vizează formarea la participanţi a următoarelor Competenţe:

· Competenţe cognitive ;

· Competenţe metodologice şi procedurele;

· Competenţe de comunicare şi relaţionare/ psiho-sociale;

· Competenţe de proiectare , analiză şi evaluare ;

· Competenţe tehnice şi tehnologice;

· Competenţe de management educaţional;

1. Competenţe cognitive:

a) însuşirea noţiunilor generale de ecologie, ecosisteme, floră şi faună;

b) familiarizarea cu legislaţia în domeniu;

c) cunoaşterea poluanţilor şi a efectelor poluării asupra mediului;

d) dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi practice de protecţie a mediului;

2. Competenţe metodologice şi procedurale :

a) dezvoltarea competenţelor de analiză şi proiectare eficientă a activităţilor;

b) utilizarea adecvată a teoriilor şi conceptelor moderne privind formarea capacităţilor de cunoaştere şi de aplicare a acestora în practică;

c) proiectarea şi organizarea adecvată a activităţilor didactice în funcţie de obiectivele ce vizează educaţia pentru mediu;

d) utilizarea metodelor şi strategiilor de predare/ învăţare/ aplicare adecvate particularităţilor individuale şi de grup,

e) selectarea adecvată a materialelor, auxiliarelor şi mijloacelor didactice;

f) practicarea unui management transformaţional bazat pe metode moderne, pe intercunoaştere şi relaţionare în gestionarea resurselor umane;

g) adoptarea criteriilor eficienţei în utilizarea resurselor materiale şi financiare din unităţile de învăţământ şi comunitate;

h) proiectarea şi organizarea spaţiului şi timpului de lucru, ca resurse manageriale, după criteriile ergonomiei şi eficienţei;

i) asigurarea unui climat uman şi ambiental favorabil educaţiei pentru mediu;

j) manifestarea unei conduite, flexibile, transformaţionale în plan profesional şi educaţional;

k) monitorizarea, evaluarea şi reglarea activităţii;

3. Competenţe de comunicare şi relaţionare/ psiho-sociale:

a) cunoaşterea conceptelor moderne de comunicare pe orizontală, verticală, multiplă, diversificată şi specifică, exersarea şi practicarea acestora;

b) manifestarea comportamentului empatic şi a orientării de tip helping;

c) accesarea unor surse de informare în scopul documentării;

d) proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv educativ abordat din perspectiva comunicării şi a relaţionării complexe cu familiile elevilor şi alţi actori educaţionali;

e) realizarea unor proiecte de cooperare şcoală familie, şcoală – comunitate, şcoală alte instituţii, şi a unor proiecte de finanţare pentru protecţia mediului;

f) formarea la cursanţi a unor capacităţi de adaptare rapidă la schimbările intervenite în planul social;

g) valorificarea metodelor şi tehnicilor de intercunoaştere şi de inplicare eficientă a resurselor umane din organizaţiile şcolare, comunitate;

h) implicarea persoanelor–resursă în elaborarea şi implementarea în şcoli a unor proiecte de cooperare europeană şi a proiectelor pentru obţinerea de fonduri structurale, în parteneriat cu ONG-uri/ comunitatea locală;

4.Competenţe de proiectare , analiză, evaluare , autoevaluare şi coevaluare;

a) proiectarea activităţii prin stabilirea cu rigoare a obiectivelor, prin selecţia adecvată a conţinuturilor şi a strategiilor procedurale;

b) proiectarea standardelor şi a modalităţilor de atingere a acestora, monitorizarea/ evaluarea rezultatelor;

c) utilizarea metodelor specifice gândirii critice în analiza activităţii, autoevaluarea şi coevaluarea,

d) elaborarea unor instrumente de evaluare specifice obiectivelor propuse;

e) utilizarea unor întăriri adecvate în vederea motivării celor implicaţi în activitatea de educaţie pentru mediu;

5. Competenţe tehnice şi tehnologice:

a) valorificarea competenţelor de utilizare a calculatoarelor şi a sistemului informatizat, pentru culegerea informaţiei şi prelucrarea acesteia;

b) aplicarea strategiilor didactice adecvate de utilizare eficientă a resurselor materiale (spaţiu, echipamente, logistica);

6. Competenţe de management educaţional::

a) dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental şi relaţional;

b) adoptarea unei conduite eficiente, flexibile şi deschise pentru depăşirea situaţiilor de criză şi a blocajelor;

c) asumarea integrală a diferitor roluri în scopul ameliorării mediului;

d) adoptarea unei conduite reflexive asupra activităţilor, situaţiilor şi deciziilor proprii în diverse contexte;

e) asigurarea informaţiilor şi cunoştinţelor privind managementul proiectelor de mediu.

1.7.Corelarea timpului alocat cu scopul,obiectivele conţinuturile si strategiile de realizare

Programul pe care îl propunem este compus dintr-un ansamblu de cursuri, pe care le prezentăm mai jos, în raport cu timpul alocat:

- Modulul: EDUCAŢIA PENTRU MEDIU

Cursuri obligatorii

1. Noţiuni generale de ecologie

2.Studiul ecosistemelor prin activităţi de teren

3.Poluarea – factor determinant al degradării mediului

4.Protecţia mediului- imperativ al umanităţii . Legislaţie în domeniu.

5.Turismul- mijloc de educaţie ecologică prin activităţi extraşcolare (drumeţia, excursia, tabăra)

Timpul alocat- 57 ore, din care:

18- teorie

39- aplicaţii/evaluare

Cursuri opţionale – Pachetul A

Natura- sursă de hrană

Natura- farmacie verde

Cursuri opţionale- Pachetul B.

2.1. Educaţia pentru mediu- temă abordată prin CDŞ – prin disciplinele opţionale

2.2. Educaţia pentru mediu- temă abordată prin activităţi extracurriculare (cluburi şi cercuri de elevi)

Cursuri opţionale- Pachetul C

3.1. - Plantele şi spaţiile verzi.

- Valorificarea materialelor din natură şi refolosibile prin confecţionarea de obiecte (utile, artizanale)

3.2. Managementul proiectelor de mediu

Timpul alocat – câte 16 ore/ modul , din care 5 teorie+ 11 aplicaţii/ evaluare

Facem precizarea că în gestionarea resurselor temporale, s-a alocat 1/3, din cele 89 ore, pentru prezentarea teoretică şi, respectiv 2/3, pentru aplicaţii/ evaluare.

1.8. Necesitatea sau oportunitatea programului de formare continuă „Educaţia pentru mediu”, din punct de vedere tematic

Problema deteriorării tot mai accelerate şi tot mai cuprinzătoare a mediului, prin felurite activităţi umane, în principal industriale, dar nu numai şi, implicit, problema prevenirii şi combaterii acestui proces, sunt două din marile probleme ale omenirii în momentul de faţă.Formele de luptă imaginate şi puse în practică de către om, în decursul timpului, sunt multiple şi variate, unele mai blânde, de natură afectivă, cu apel la conştiinţă, la convingere, la dragoste faţă de acest miracol care este Natura, altele mai aspre, cu scopul de a determina nu doar precauţie, ci chiar teama de posibile sancţiuni. Acestea au, desigur, şi o eficienţă separată, diferenţiată dar, numai toate la un loc, aplicate consecvent, fără abatere şi într-o permanentă adaptare la noi situaţii, îşi vor dovedi utilitatea.

Ce este informatia de mediu? Orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială privind:a) starea elementelor de mediu, cum ar fi: aerul şi atmosfera, apa, solul, suprafaţa terestră, peisajul şi ariile naturale, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic şi interacţiunea dintre aceste elemente;b) factori, cum ar fi: substanţele, energia, zgomotul, radiaţia, deşeurile şi activităţile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislaţia, planurile şi programele care afectează sau pot afecta elementele de mediu prevăzute la lit. a), analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice folosite în luarea deciziei de mediu;c) starea sănătăţii şi siguranţei populaţiei, condiţiile de viaţă, zonele culturale şi construcţiile, modul în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu şi/sau de factorii, activităţile ori măsurile luate.

Ce este educaţia pentru mediu? De ce este importantă educaţia pentru mediu?

Educaţia pentru mediu vizează conştientizarea populaţiei faţă de starea mediului înconjurator, prin cunoasterea pe cât posibil, a ecosistemelor terestre şi acvatice prin prisma legităţilor de interdependenţă care le guvernează, dar şi a activităţilor antropice( umane ) care de multe ori duc la dezechilibre ireversibile în sistemele naturale ale Terrei. Rezultă deci, că educaţia privind mediul înconjurator se bazează pe înţelegerea globală a tuturor aspectelor caracteristice sistemului om-natura ( principii global-sistemice ).

Dincolo de responsabilităţile noastre zilnice, avem cu toţii o datorie uriaşă faţă de mediul în care trăim, faţă de aerul pe care-l respirăm, faţă de apa pe care o bem şi pământul pe care călcăm de când ne naştem. Să nu le luăm de bune, fără a ne întreba cum rezistă ele la presiunea a mii şi miliarde de oameni.În fiecare zi, fiecare din noi asistă la atâtea cazuri de maltratare a naturii fără să facă nimic. Este oare normal? Este constructiv? Ajută să nu faci nimic, să nu spui nimic?

Dacă ai o părere despre ceea ce se întâmplă în jurul tău, fă-o cunoscută!

Ca cetăţean, este dreptul tău să te exprimi, să vorbeşti despre ceea ce te preocupă, să critici, să contribui la luarea deciziilor, mai ales când toate acestea se referă la VIAŢA TA. Este datoria fiecăruia dintre noi - şi nu doar a celor aleşi prin vot sau numiţi în posturi publice - să acţioneze responsabil faţă de comunitatea în care trăieşte.

Întrucât viaţa omului nu poate fi separată de mediul ambiant, întreaga educaţie ar trebui făcută în direcţia protecţiei mediului înconjurator. Fiecare om trebuie să realizeze, să accepte şi să-şi asume responsabilitatea privind impactul pe care viata lui o are asupra vieţii planetei. Formarea mentalităţii conştiente şi responsabile faţă de mediu trebuie începută de la vârsta cea mai fragedă şi dezvoltată sistematic în cursul anilor de şcoală.

1.9.Caracterul novator al programului

Tematica programului oferă cursanţilor posibilitatea de-a-şi extinde şi dezvolta competenţe complexe personale şi profesionale, precum şi cunoştinţele şi competenţele de specialitate şi psiho- pedagogice. Acestea sunt necesare şi aplicabile atât în activitatea de predare a disciplinei de specialitate cât şi în gestionarea şi conducerea grupurilor umane la nivelul claselor de elevi, sau a resurselor materiale şi financiare.

Conceptul “noilor educaţii” – printre care educaţia relativă la mediu deţine un rol deosebit - s-a născut în contextul conştientizării crizei umane pe care omenirea o traversează astăzi şi a implicării UNESCO în vederea găsirii unor soluţii educaţionale adecvate. E vorba despre noi conţinuturi ale educaţiei ce reflectă problematica globală a lumii contemporane, şi care sunt gândite pentru a fi inserate în programele de studiu ale tinerilor de pretutindeni. Guvernele, sistemele de învăţământ, unităţile şcolare, comunităţile locale sunt încurajate de UNESCO să promoveze politici educaţionale centrate pe corelarea educaţiei cu marile realităţi sociale ale planetei.

Odată cu sporirea complexităţii societăţii contemporane, activităţile tradiţionale, implicit cele din educaţie îşi schimbă specificul şi natura primind un mult mai accentuat caracter practic, social, relaţional, tehnologic etc. Acest fapt constatat deja probează, odată în plus, nevoia de schimbare în politicile educaţionale, la nivel curricular, în cel al procedurilor şi modalităţilor de lucru cu elevii.

În limbajul cercetărilor de specialitate: - sociologia educaţiei, psihologie, pedagogie, management educaţional etc, întâlnim tot mai des noi termeni şi sintagme precum: inteligenţa practică, inteligenţă emoţonală inteligenţele multiple. Toate acestea se referă la abilităţi cognitive care sunt necesare educatorului în scopul eficientizării procesului educaţional.

Caracterul novator al programului constă în:

a. Oferta completă de cursuri care asigură o pregătire tematică complexă, acoperind componenta teoretică, metodologică şi practic - aplicativă;

b. Coerenţa modului de structurare: la nivelul fiecărei tematici sunt prevăzute activităţi de asimilare de cunoştinţe factuale şi procedurale, activităţi de structurare de conţinuturi, de proiectare metodologică şi de evaluare;

c. Dimensiunea interactivă a activităţilor alternează dialogul cu simularea şi modelarea;

d. Favorizarea comunicării autentice a formatorului şi cursanţilor, realizată prin ateliere de lucru, prin munca în echipe etc.

e. Caracterul practic aplicativ al activităţilor care vizează dezvoltarea de competenţe/abilităţi acţionale

În rezumat, programul îşi propune să vină în sprijinul sistemului de învăţământ şi al comunităţilor locale, prin iniţierea şi formarea cadrelor didactice, a voluntarilor, într-o problematică de importanţă majoră ce vizează educaţia pentru mediu.

1.10. Alte elemente relevante pentru evaluare

Pe termen scurt:

· prezenţa la cursuri;

· însuşirea conţinuturilor, a tehnicilor de predare- învăţare şi aplicare,

· formarea competenţelor vizate;

· diseminarea informaţiei în activităţile cu elevii, părinţii, reprezentanţi ai comuităţii locale;

· introducerea „Educaţiei pentru mediu”ca disciplină opţională în schemele orare;

· realizarea de portofolii de evaluare în urma activităţilor practice desfăşurate cu elevii.

Pe termen mediu:

· identificarea problemelor de mediu din zonă;

· conştientizarea comunităţii locale cu problemele identificate şi realizarea de parteneriate;

· iniţierea şi derularea acţiunilor concrete de ecologizare şi protecţie a mediului;

· elaborarea de proiecte în scopul ecologizării zonale;

· organizarea de sesiuni/ simpozioane la nivel local/ regional, expoziţii în scopul oferirii exemplelor de bună practică.

Pe termen lung :

-dezvoltarea capacităţii de a regândi conţinuturile din perspectiva cerinţelor educaţiei pentru mediu şi de a adapta tehnicile în funcţie de problemele identificate la nivel local/ regional;

· dezvoltarea capacităţii de adaptare a instituţiilor şcolare la pluralitatea

contextelor şi a etapelor de dezvoltare societală prin

redactarea de suporturi informaţionale, prin crearea de contexte

educaţionale noi, alternative şi adaptative, prin dezvoltarea parteneriatelor;

· dezvoltarea capacităţilor de-a valoriza experienţele pozitive în domeniu;

· crearea la nivel instituţional a contextelor pentru realizarea dezvoltării

profesionale şi personale.

OBSERVAŢIE PENTRU STUDENŢII DE LA MASTERAT!

ETAPA I

ÎNCERCAŢI SĂ SCHIŢAŢI UN PROIECT PARCURGÂND DOAR PUNCTELE DE MAI SUS, CARE FAC SUBIECTUL PRIMULUI CAPITOL!