1. Inteligena vizual-spaialabilitatea de a percepe vizual ceea ce ne nconjoar, de a vedea cu precizie forme i structuri

- acest tip de inteligen este cel mai des folosit n activiti gen: citit, scris, pictat, interpretarea unor imagini, construcii, fotografie, desen, sculptur

- ocupaii potrivite: artiti, ingineri, arhiteci

2. Inteligena verbal-lingvisticabilitatea de a folosi cuvintele i de a dezvolta un vocabular bogat, de a nva cu uurin limbi strine

- activitati: ascultarea, vorbitul, scrisul, jocuri de cuvinte, explicarea unor concepte - ocupatii: profesori, scriitori, oratori

3. Inteligenta logico-matematic

abilitatea de a folosi raiunea, logica si numerele, de a rezolva cu uurin problemele; presupune capaciti analitice net superioare

activiti: rezolvarea problemelor, lucrul cu anumite concepte abstracte, calcule matematice, diverse analize

ocupaii: oameni de tiin, filosofi, matematicieni, ingineri

4. Inteligena kinesteziccapacitatea de a utiliza corpul cu precizie, coordonnd micrile foarte bine, nelegerea rapida a nuanelor unei micri, ndemnare n lucrul cu diferite obiecte

activitati: dans, sport, limbajul trupului, teatru, mima

ocupatii: atleti, actori, dansatori, patinatori, hocheiti

5. Inteligenta muzicalaabilitatea de a produce si de a interpreta muzica, de a identifica stilul unui anume compozitor, de a recunoate partituri muzicale

acest tip de inteligenta il recunoatem in activiti ca: fluieratul, cntatul, folosirea instrumentelor muzicale, compunerea de melodii

ocupaii: muzicieni, compozitori

6. Inteligenta inter-personalabilitatea de a-i nelege pe ceilali: sentimentele lor, ce anume ii motiveaz, cum muncesc si cum sa munceti coopernd cu ei

vizeaz competenta sociala, capacitatea de a nelege, analiza si mnui emoiile altora

cei care poseda acest tip de inteligenta au succes in folosirea empatiei, ascultare, lucru in echipa, observarea strilor sufleteti

ocupaii: consultani, terapeui, ageni de vnzri, politicieni, lideri religioi

7. Inteligenta intra-personal abilitatea de auto-reflecie si de contientizare a propriului eu formarea cu acuratee a unui model vertical despre sine si capacitatea de a opera efectiv in viata cu ajutorul lui

activiti: cunoaterea propriilor puteri si slbiciuni, auto-evaluare, descoperirea sinelui

Inteligenta se masoara cu ajutorul coeficientului IQ. Se porneste de la premiza ca intre oameni exista diferente in ceea ce priveste potentialul intelectual. Diferenta dintre ei este exprimata printr-un scor, care arata cat de inteligenta este o persoana, in raport cu media.

Coeficientul IQ se determina pe baza unor teste de aptitudini, care evalueaza abilitatile individului. Majoritatea testelor de inteligenta evalueaza abilitatile logice si matematice ale individului, insa, in scopul unei mai bune evaluari, se recomanda utilizarea unui complex de 5 teste, care evalueaza: abilitatile logico-matematice, vizuale si spatiale, verbale, memorie si un test de personalitate. Un test nu trebuie sa dureze mai mult de 40 de minute si nu se recomanda efectuarea a mai mult de un test pe zi.

0 19 Deficien mintal grav (idioie) 20 49 Deficien mintal medie (imbecilitate) 50 69 Deficien mintal uoar (debilitate) 70 79 Inteligen de limit 80 89 Inteligen sub medie 90 99 Inteligen de nivel mediu (slab)100 109 Inteligen de nivel mediu (bun)110 119 Inteligen deasupra nivelului mediu120 129 Inteligen ridicat 130 139 Inteligen foarte ridicat > 140 Inteligen excepional

Chart1

0.2IQ < 20IQ < 20

2IQ 21-50IQ 21-50

7IQ 51-70IQ 51-70

10IQ 71-80IQ 71-80

10IQ 81-90IQ 81-90

25IQ 91-100IQ 91-100

25IQ 101-110IQ 101-110

12IQ 111-120IQ 111-120

6IQ 121-130IQ 121-130

3IQ 131-140IQ 131-140

0.2IQ > 140IQ > 140

Series 1

Series 2

Series 3

Nivelul IQ

Procent din populatie

Sheet1

Series 1Series 2Series 3

IQ < 200.2

IQ 21-502

IQ 51-707

IQ 71-8010

IQ 81-9010

IQ 91-10025

IQ 101-11025

IQ 111-12012

IQ 121-1306

IQ 131-1403

IQ > 1400.2

To resize chart data range, drag lower right corner of range.

Dei relaia dintre ras i inteligen este un subiect foarte controversat, cercetrile arat c exist, ntr-adevr, diferene semnificative la nivelul inteligenei atribuite rasei. Astfel:

Evreii si est-asiaticii au cea mai mare medie IQ 105 Caucazienii au un IQ mediu de 100 Hispanicii - in jur de 90 Afro-americanii in jur de 85

Se considera ca ateii au un IQ mediu mai mare - cu 2 puncte decat agnosticii- cu 4 mai mare decat persoanele moderat religioase- cu 6 mai mare decat fundamentalistii religiosi

In ciuda faptului ca oamenii non-religiosi au o medie a inteligentei mai mare decat cei religiosi, o singura religie iese in evidenta cu o medie a IQ-ului foarte ridicata: iudaismul. n SUA, evreii reprezint doar 2% din populaie. Insa:

- 27% din ctigtorii premiului Nobel din SUA sunt evrei. - 15% din profesorii de la primele 10 universiti din SUA sunt evrei. - 15% din studenii de la primele 10 universiti din SUA sunt evrei. - 15% din medicii si avocatii din SUA sunt evrei.

Regim alimentar sntos-peste gras (macrou, sardina, somon)/ulei de nuci, seminte de rapita surse bogate de Omega 3 cu rol in dezvoltarea si intretinerea celulelor creierului si activitatea neuronilor-leguminoase (linte, naut)/cereale integrale contin glucoza - regularizarea cantitatii de glucide din sange-banane/fructe uscate sursa de vitamina B6 si de magneziu stimuleaza producerea de serotonina si acid gamma-aminobutiric dezvoltarea comportamentului prudent, reflexiv si calm-ficat si carne de vita sursa bogata de fier amelioreaza functiile cognitive-fructe rosii/fructe de padure (capsuni, coacaze, fragi, mure) contin vitamina C, antioxidanti lupta impotriva radicalilor liberi, amelioreaza circulatia si intaresc micile capilare sangvine-fructe de mare/paine integrala, alge, germeni de grau bogate in vitamina B12 si in proteine(liseina), Mn, Li, Zn, I combat stressul, oboseala intelectuala si dereglarile nervoase-oua/carne alba de peste contin lecitina si fosfolipide stimuleaza memoria si procesul de invatare-ciocolata/ceai sau cafea slaba contin teobromina, teofilina, amfetamina, flavonoide si Mg putere tonica si psihostimulativa-spanac si alte legume cu frunze verzi vitamina B9 stimuleaza vigilenta si memoria-avocado/fructe oleaginoase vitamina E protejeaza creierul impotriva imbatranirii

Obiceiuri sntoase:

- Mic dejun echilibreaza nivelul zaharului din sange, ceea ce sporeste numarul de nutrienti pentru creier Somn minim 2 x 2h/24 h (maximul perioadei: intervalele orare 22-24, respectiv 5-7) ideal 3-7. Privarea indelungata de somn poate accelera moartea celulelor- Renuntarea la alcool (consumul de alcool reduce dimensiunea creierului)- Renuntarea la fumat- Nu se mananca peste masura si nu se consuma prea multe dulciuri Evitarea, pe cat posibil, a zonelor poluate- Evitarea acoperirii excesive a capului (creierul este organul care consuma cel mai mult oxigen)- 2 x 20 min de sport/zi cele mai recomandate sporturi sunt jogging-ul si inotul

Stimulare intelectualCititul invers, scrisul in oglinda, nvare, jocuri de gndire

- Organizarea si vizualizarea activitilor zilnice

- Muzica clasica Mozart la nivel macro un impuls spre buna dispoziie si optimism, iar la nivel micro reprezint un catalizator al legturilor neuronice, al asocierilor mai vioaieale informaiilor stocate pe creier

- Conversaii dese

Toastmaster ORADEACodrua Feier