Volum 3

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Unitatea de Management a Proiectelor „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” - „Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii în România”

UMP MAKIS/CESAR

Manual de orientare

socio–economică

Volum 3

„Instrumente de lucru pentru orientarea socio-economică”

(ediția 2)

Business ConsultingRomAc tiv

RomActiv Business Consulting S.R.L. Str. Maria Rosetti, nr. 32, etaj 1, sector 2, Bucureşti Tel / Fax: 004 021 210 4349 Email: [email protected]

mailto:[email protected]

2 |

Acest document este elaborat în cadrul contractului de servicii consultanţă pentru elaborarea şi actualizarea “Manualului de Orientare

Socio-Economică”, în cadrul Proiectului CESAR

Nr. Contract: 2268 din 28 septembrie 2010

Beneficiar: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Unitatea de Management a Proiectelor “Modernizarea

Sistemului de Informare şi Cunoaştere din Agricultură” şi „Completarea Sprijinului Financiar acordat de

Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii în România” (UMP-MAKIS/CESAR-MADR)

Data elaborării: Iunie 2011. Ediția 2.

3 |

Conținut

Introducere _____________________________________________________________________ 5

1. Analiza mediului extern __________________________________________________________ 7

1.1 Ghid de elaborare a monografiei locale __________________________________________________ 9

1.2 Ghid de elaborare a hărții comunității _______________________________________________ 11

1.3 Ghid de documentare și analiză ____________________________________________________ 13

1.3.1. Fișă de înregistrare a datelor din interviu ______________________________________________________ 15

1.4 Ghidul oportunităților pentru populația din agricultură __________________________________ 19

2. Informarea populației din agricultură _______________________________________________ 22

2.1 Instrumente de comunicare _______________________________________________________ 24

2.2.1 Model pentru planificarea unui eveniment de informare ____________________________________________ 27

2.2.2 Fișă de eveniment_______________________________________________________________________ 30

2.2 Ghid de networking _____________________________________________________________ 31

2.2.1 Model pentru planificarea acțiunilor de networking ______________________________________________ 35

3. Consilierea socio-economică _____________________________________________________ 37

3.1 Evaluarea situației existente ______________________________________________________ 39

3.2.1. Fișa de evaluare a situației existente _________________________________________________________ 40

3.2 Analiza opțiunilor _______________________________________________________________ 44

3.2.1. Analiza opțiunilor _______________________________________________________________________ 46

3.3 Consilierea propriu-zisă __________________________________________________________ 47

3.2.1. Raport de întâlnire ______________________________________________________________________ 49

3.2.2. Planul de orientare socio-economică _________________________________________________________ 50

3.4 Finalizarea procesului de orientare socio – economică __________________________________ 52

4. Perfecţionare profesională continuă _______________________________________________ 53

4.1 Identificarea necesarului de instruire şi autoinstruire şi a surselor de informare _______________ 53

4.2 Modalități de instruire şi auto-instruire_______________________________________________ 53

5. Organizarea activităților la locul de muncă __________________________________________ 54

5.1 Ghid de definire a identității _______________________________________________________ 55

5.2 Ghid de arhivare și întreținere baze de date ___________________________________________ 58

5.2.1 Organizarea informațiilor, surselor și tipurilor de date ______________________________________________ 58

5.2.2. Date și informații gestionate de consultantul socio-economic ________________________________________ 60

5.3 Ghid de planificare eficientă_______________________________________________________ 63

6. Fișe de prezentare a programelor de sprijin __________________________________________ 67

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” ___________________________________________________ 70

Măsura 121 „ Modernizarea exploataţiilor agricole” ___________________________________________ 73

4 |

Măsura 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” ________________________ 79

Măsura 125 “Îmbunătațirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și

silviculturii” _________________________________________________________________________ 85

Măsura 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență” _________________________________ 92

Măsura 211 “Sprijin pentru fermierii din zonele montane defavorizate” ____________________________ 96

Măsura 212 “Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate, altele decât cele montane” _______________ 97

Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” _________________________________________ 98

Măsura 312 “Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi” _________________________ 103

Măsura 313 “Încurajarea activităților turistice” ______________________________________________ 106

Măsura 431 “Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”

Sub - măsura 431.1 -“ Construcţie parteneriate public private___________________________________ 113

DM 1.1, Operatiunea a), Schema A1 - Investiții mari: Sprijin financiar în valoare de până la 1.500.000 euro

acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii ______________________________________ 115

DM 1.1, Operatiunea a), Schema A2 - Investiții mici: Sprijin financiar în valoare de până la 250.000 euro

acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii ______________________________________ 118

Programul guvernamental pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către

întreprizătorii tineri __________________________________________________________________ 121

Program guvernamental de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și

serviciilor de piață ___________________________________________________________________ 123

Programul guvernamental pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului _______________________ 126

Programul guvernamental pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul

IMM ______________________________________________________________________________ 129

Programul “Casa Verde” 2011 __________________________________________________________ 131

Bibliografie ___________________________________________________________________ 133

5 |

Introducere

Manualul de Orientare Socio – Economică reprezintă un instrument pentru formarea specialiștilor care oferă servicii de orientare socio-economică în România. Acest manual va putea fi utilizat pe de o parte de viitorii consultanți socio-economici în scopul auto-instruirii, cât și de formatorii acestor specialiști, ca bază pentru dezvoltarea de programe de instruire.

Volumul 3 al Manualului de Orientare Socio - Economică are un caracter practic și prezintă principalele instrumente de care are nevoie consultantul socio – economic în activitatea sa.

Pentru a facilita accesul la informație, aceste instrumente sunt prezentate după felul în care se asociază activității în care umează a fi utilizate, conform funcțiilor majore și activităților principale prezentate în volumul I al acestui manual.

După forma și conținutul lor, instrumentele prezentate în cadrul acestui manual pot fi clasificate astfel:

Instrumente tip ghid – conțin descrierea, ordinea şi structura etapelor împreună cu recomandări şi instrucţiuni pentru punerea în practică în cel mai eficient mod a unor activităţi, proceduri sau acţiuni din cadrul activităţii de orientare socio-economică

Instrumente tip fișe de lucru – pot fi utilizate imediat sau adaptate pentru a fi utilizate în culegerea de informații sau furnizarea acestora

Instrumente de tip fișe de prezentare – pot fi utilizate imediat, aceste fișe conțin informații despre punerea în practică a unor activități, descrierea mai amplă a unor instrumente, cazuri, sau a unor modele de lucru, necesare în activitatea de orientare socio – economică, putând fi utilizate direct în relaţia cu beneficiarul, sau pentru formare.

Alte tipuri de instrumente: de comunicare, de evaluare, de planificare

Toate aceste instrumente pot fi accesate de consultanții socio – economici, pot fi dezvoltate, adaptate sau prelucrate pentru a răspunde necesităților activității de orientare socio – economică.

Lista activităților prezentate nu este una finală, ele pot fi mai multe, mai elaborate față de cele enumerate sau pot fi extinse pornind de la cele indicate în Manual.

Manualul de orientare socio – economică este adresat consultanților, iar aceștia își pot desfășura activitatea fie în mod individual, fie într-un cadrul instituțional organizat. Pe parcursul manualului vom numi centru de orientare atât complexul de activităţi dar şi spațiul fizic organizat, spațiu pe care consultantul îl stabilește ca fiind punctul de lucru pentru activitatea sa. Acesta poate fi un birou amenajat în locuința proprie, un spațiu în cadrul unei instituții locale sau un birou închiriat special pentru furnizarea acestui tip de servicii.

În activitatea de orientare socio-economică vor fi implicate mai multe părți interesate (stake-holderi, entități externe), interacțiunea dintre acestea și consultanții socio-economici conducând la implementarea în practică a activităților specifice. Figura următoare prezintă schematic aceste interacțiuni.

6 |

Fig. 1: Entități externe implicate în activitatea de orientare socio – economică (părți interesate)

Pe parcursul acestui manual, activitatea de orientare socio – economică va fi prezentată sub forma funcțiilor majore care compun activitatea, prezentate succint în figura următoare:

Fig. 2: Principalele activități ale orientării socio – economice și părțile externe interesate

Orientarea

socio-

economică

Finanțatorul activității de

orientare

Populația din

agricultură Furnizori de servicii de consultanță și instruire pentru sectorul agricol

Instituții publice

Agenți

economici

Finanțatori ai proiectelor inițiate de populația

agricolă

Consiliere

socio-

economică

Finanțatori

Populația

agricolă

Instituții publice

Agenți economici

Analiza mediului extern

Informare

Populația

agricolă

Instituții

publice

Agenți

economici

Consultanți

specializați

Finanțatori

Consultanți

specializați

Populația

agricolă

7 |

1. Analiza mediului extern

„Analiza mediului extern” reprezintă o funcție majoră în cadrul activității de orientare socio – economică, activitățile specifice asociate acesteia fiind prezentate mai jos, însoțite de obiectivele activităților și instrumentele de lucru propuse:

Activitate specifică și justificarea acesteia Instrumente de lucru

Analiza populației agricole de la nivelul județului

Este o activitate necesară pentru a identifica profilul comunității / populației agricole și principalele resurse ale județului (naturale, umane, sociale, financiare etc) care pot fi valorificate de populația agricolă.

Ghid de elaborare a monografiei locale

Analiza comunității

Este o activitate importantă în orientarea socio-economică deoarece oferă o cunoaștere detaliată a grupului țintă (populația din agricultură), care poate fi valorificată în orientarea socio-economică.

Ghid de elaborare a hărții comunității

Ghid de analiză și documentare

Identificarea obiectivelor de la nivelul zonei

Este o activitate necesară pentru a putea face recomandări populației din agricultură ancorate în contextul comunității sau a zonei în care își desfășoară activitatea.

Identificarea obiectivelor de dezvoltare locale / regionale va permite derularea acelor activități care vor contribui la atingerea acelor obiective, în condițiile în care au fost identificate și mecanisme de susținere a acestor activități.


Analiza oportunităților și a constrângerilor mediului extern

Planificarea unor activități pentru atingerea obiectivelor de la nivelul zonei sau numai a obiectivelor unei gospodării/ferme nu sunt posibile fără analiza oportunităților și a constrângerilor impuse de mediul extern.

Identificarea oportunităților din zonă permite implementarea cu mai multă ușurință a activităților prouse iar cunoașterea constrângerilor este necesară pentru a evita eșecul anumitor acțiuni.

Această activitate contribuie la realizarea analizei SWOT, prezentată ca instrument în cadrul cap. 3.2.2.

Ghidul oportunităților populației din agricultură

Fișe de prezentare a programelor de sprijin, măsuri, facilități, condiționări, liste de documente

Figura următoare indică principalele etape în care se va realiza activitatea de analiza a mediului extern, interacțiunea cu entitățile sau instituțiile externe, tipurile de documente și bazele de date rezultate și instrumentele care pot fi utilizate în această activitate și care sunt descrise în acest capitol.

Etape de realizare a activității:

Documentare și analiză pentru realizarea unei analize a populației agricole, a comunității, a oportunităților și constrângerilor de la nivelul mediului extern

Anchetă în teren pentru culegerea de informații despre nevoile populației agricole

Elaborare de sinteze pentru elaborarea analizei diagnostic

Entități sau instituții implicate:

Documentarea și analiza va viza identificarea entităților și a instituțiilor care vor putea fi implicate în activitatea de orientare socio – economică

Ancheta în teren va presupune interacțiunea directă cu populația agricolă

8 |

Tipuri de documente rezultate:

Analiza diagnostic

Rezultatele anchetei în teren

Baze de date:

Baza de date cu instituțiile și entitățile locale care vor fi implicate în rețeaua informațională

Instrumente:

Ghid de elaborare a monografiei locale

Ghid de elaborare a hărții comunității


Ghidul oportunităților pentru populația din agricultură

Fig. 3: Principalele sub-procese ale activității de analiza mediului extern

Consiliere

socio-

economică

Instituții publice

Agenți economici

Documentare

și analiză

Informare

Populația

agricolă

Elaborare

sinteze

Analiză

diagnostic

Anchetă în

teren Rezultate

anchetă

B.D.

networking

Ghid analiză și documentare

Ghid elaborare monografie locală

Ghid elaborare hartă comunitate

Ghidul oportunităților

9 |

1.1 Ghid de elaborare a monografiei locale

Elaborarea monografiilor locale a devenit o necesitate pragmatică, rezultatele obţinute în urma acestor investigaţii fiind chemate să fundamenteze elaborarea unor programe de dezvoltare viabile a comunităţilor studiate. Ele devin, totodată, puncte de sprijin pentru implementarea “dezvoltării durabile”.

În contextul activității de orientare socio-economică, este necesară direcţionarea şi specializarea monografiei în vederea stabilirii unei diagnoze sociale, ce va deveni ulterior reper pentru decizii în acţiunile de orientare socio-economică. Prin urmare, o monografie ca să fie actuală trebuie să se încadreze în paradigma dezvoltării, pentru a putea surprinde tendinţele reale demografice, agrare, economice etc. ale comunităţii analizate.

Concret, monografia cumulează o serie de date și informații dintr-o perioadă mai lungă de timp într-un singur document. Aceasta are rolul de a permite consultantului să facă permanent apel la o imagine generală pentru a găsi soluții, a observa sau a vedea dificultăți, sau pentru a înțelege anumite cutume sau modele de dezvoltare locală, făcând parte propriu zis din „cultura” consultantului.

Realizarea unei monografii presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Analiza tuturor documentelor pe baza cărora se poate realiza o evaluare preliminară a situației

2. Colectarea informațiilor

3. Elaborarea unei structuri a monografiei cu surprinderea aspectelor esențiale pentru orientarea socio-economică

4. Compilarea și analizarea datelor, organizarea și analizarea surselor acestora pentru o mai bună înțelegere

5. Elaborarea monografiei locală

Pentru realizarea analizei existente la nivelul unei comunități și în vederea realizării unei structuri a monografiei, trebuie avuți în vedere mai mulți indicatori, prezentați în cele ce urmează:

1. Prezentare generală a comunității

Cu privire la acest aspect, vor fi luate în considerare următoarele repere:

Scurt istoric al comunității (anul atestării localității, personalitățile marcante – dacă e cazul, principalele evenimente care au marcat istoria localității)

Delimitarea clară a localității (încadrarea geografică – județul, municipiul reședință de județ, cel mai apropiat oraș, etc.)

Unități administrativ teritoriale componente

2. Așezare geografică și cadrul natural

Cu privire la acest aspect, vor fi luate în considerare următoarele repere:

Rangul localității Echiparea teritorială:

- Suprafața totală - trepte de relief - teren agricol – teren arabil, pășuni, fânețe, pomi fructiferi, viță de vie - rețea hidrografică - păduri - drumuri - curți - construcții

Climă, vegetație, faună, resurse naturale

3. Populație Număr de locuitori – inclusiv împărțire pe grupe de vârstă, sex, religie, naționalitate

10 |

Date referitoare la forța de muncă: populație activă, nr. de șomeri, rata șomajului, locuri de muncă, meserii tradiționale, ramuri de activitate

Migrația forței de muncă Evoluția fenomenului demografic (rata natalității și a mortalității)

4. Infrastructura de transport

Aspecte generle privind infrastructura Număr de km de drumuri (în funcție de categorie) Rețea de transport feroviar Accesul în localitate și împrejurimi

5. Dotări tehnico-edilitare

Alimentarea cu apă (cantitate, calitate, nr. de locuitori deserviți) Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu gaze (lungime rețea, nr. de locuitori deserviți, nr. de case racordate) Alimentare cu energie termică Rețea telefonie

6. Economie

Agenți economici pe domenii de activitate Populație ocupată pe domenii de activitate Agricultură (ramuri agricole proponderente, efective de animale, fragmentarea terenului, exploatații

agricole) Industrie (nr. și structura firmelor, nivel tehnologic, etc.) Servicii Comerț Târguri/piețe Zone agrement/turism Tipuri de activități ce pot fi dezvoltate (în funcție de potențialul localității)

7. Mediul înconjurător (calitatea aerului/solului/apei potabile, gradul de poluare, deșeuri)

8. Sănătate

Număr unități sanitare (farmacii/ dispensare/ policlinic/ spitale/ cabinete stomotologice, etc.) Număr personal medical/farmaceutic, cadre medii, alte categorii

9. Învățământ

Număr unități de învățământ preșcolar/ primar/ gimnazial/ liceal/ superior (inclusiv defalcare pe profile, unde e cazul)

Număr cadre didactice Nivelul de educație și formare profesională Analfabetismul și abandonul școlar

10. Cultură și artă Număr biblioteci Instituții culturale Număr muzee/teatre Monumente istorice Publicații și reviste Sărbători și tradiții cu specific local Număr ONG-uri cu activitate relevantă în domeniu

11. Aspecte care asigură mediul adecvat pentru dezvoltare durabilă Cooperare intra-județeană, intra-regională, națională și internațională (orașe înfrățite, colaborări, schimburi

de experiență, parteneriate locale) Administrația publică locală Politica de taxe

11 |

Programe și proiecte cu finanțare externă Investiții locale (române și străine)

1.2 Ghid de elaborare a hărții comunității

Harta comunitară trebuie privită ca un instrument util în etapa de documentare asupra unei comunități. Este un instrument centralizator, care va cuprinde punctele esențiale pentru a stabili mai departe care sunt nevoile comunității. Harta comunitară are rolul de a oferi o imagine de ansamblu a comunității. De asemenea, realizarea unei hărţi a comunităţii în care urmează să se desfăşoare o activitate de orientare socio-economică este poate cea mai bună metodă de a începe lucrul cu o comunitate.

Nu este vorba numai de o reprezentare geografică a unei localități, ci de o reprezentare mai complexă, în care, folosind anumite coordonate geografice, se punctează caracteristicile fiecărei zone. Această reprezentare își are raționamentul în faptul că imaginea este limbajul universal înțeles de toți. Astfel, o reprezentare grafică a unei zone, punctând caracteristicile principale va fi mai ușor reținută decât mai multe documente, unul care descrie nevoile locale, altul care descrie relațiile existente în comunitate (relații de prieteni, de rudenie, de vecinatate, profesionale, etc) s.a.m.d.

Harta comunității reprezintă perspectiva și percepția celor care au realizat-o, respectiv a membrilor comunității, asupra resurselor locale, modul în care acestea sunt folosite, caracteristici ale gospodăriilor etc.

Pentru grupul de lucru, harta comunității va fi folosită ca :

Instrument pentru conștientizarea propriei realități

Instrument pentru a percepe mai ușor soluții la problemele existente

Instrument de orientare în localitate a unor posibili investitori sau facilitatori comunitari

Tehnici de lucru

In realizarea hărții comunitare se începe cu documentarea..

Categorii de informații:

Înstituții locale: instituțiile prefectului, consiliile județene, primării, direcțiile județene de statistică, oficiile de cadastru și organizare teritorial administrativă, camerele județene de muncă, oficiile de pensii, direcțiile sanitare, societăți furnizoare de energie electrică/telecomunicații, inspectoratele școlare, poliția, agențiile de protecția mediului, inspectoratele județene drumuri și poduri, apele române, muzee, spitale, etc.

Proiecte în desfășurare; Potențiali beneficiari avuți în vedere Zone specializate (ferme animale, ferme vegetale etc) Zone mai bogate, zone mai sărace orice alte categorii de informaţii utile la un moment dat, care privite alături de cele deja însemnate pot genera

noi perspective de abordare

Pentru toate acestea se folosesc simboluri grafice (culori, marcaje, zone hașurate).

Fig. 4: Exemplu de hartă a comunității

La realizarea hărţii pot fi implicați membrii comunitãţii, liderii şi oficialităţile locale sau membrii cunoscători de carte, nu doar adulţii bărbaţi, nu doar grupurile etnice şi religioase majoritare - ci reprezentanți ai întregii comunităţi.

Instituții de învățământ

Unități de procesare produse alimentare

Centrul comunei

Ferme vegetale

12 |

Când sunt încurajaţi membrii comunităţii să participe, harta va reflecta gradul de contribuţie şi implicare a membrilor comunităţii. Atenția trebuie axată asupra activelor comunităţii (cum ar fi unitățile de procesare produse alimentare, unități de învățământ cu profil agricol, pieţe în care sunt păstrate normele de igienă şi orice alte atu-uri care pot fi identificate), dar și asupra componentelor infrastructurii care sunt stricate, care necesită reparaţii, extindere sau înlocuire.

Harta va fi completă şi precisă atunci când va include toate elementele infrastructurii, cu aspectele lor pozitive şi negative.

Pentru a realiza o imagine de ansamblu a unei comunități, pot fi avute în vedere următoarele elemente: oamenii (oameni cu nevoi specifice, oameni care doresc să schimbe comunitatea, lideri, etc.), evenimente (sărbători locale, sărbători naționale / internaționale cu impact local, alte evenimente care antrenează întreaga societate), istoria (pe un orizont de 10 ani), elemente geografice, etc.

Harta va fi o reprezentare grafică schematică. Reprezentarea grafică a acestor elemente se poate aplica și dincolo de cadrul fizic, prin referire la structura relațiilor sociale din comunitate. Este importantă în reprezentarea grafică să se evidențieze zonele afectate de o problemă comună, etc. Practic, pe harta geografică se însemnează pe rând categorii diferite de informații.

13 |

1.3 Ghid de documentare și analiză

Documentarea și analiza reprezintă activități suport pentru multe etape din orientarea socio-economică. Activitatea este necesară în analiza mediul extern, în dezvoltarea rețelei informaționale (în vederea identificării tuturor membrilor potențiali ai rețelei), în elaborarea planurilor de orientare socio – economică, în monitorizarea permanentă a oportunităților pentru populația din agricultură.

Etapele care compun activitatea de analiză și documentare sunt:

1. Activităţi de culegere a informaţiilor

Principalele activități folosite pentru a culege informaţii sunt următoarele:

Documentarea şi observarea. În activitatea de analiză, studierea documentaţiei disponibile despre domeniul sau sistemul analizat este punctul de plecare. Aceasta permite persoanelor implicate în analiză să obţină primele cunoştinţe și informații. Documentarea implică și analiza legislației sau analiza comparată a diferitelor surse de specialitate.

În cazul în care documentația disponibilă este incompletă sau nu este actualizată, după revederea documentaţiei disponibile, următorul pas este observarea funcţionării sistemului. Observarea oferă o imagine mai reală asupra a ceea ce este descris în documentaţie. De asemenea, aduce la lumină aspecte ale documentaţiei ce sunt incomplete sau depăşite.

Intervievarea şi chestionarea. După studierea documentaţiei disponibile, cei implicaţi în analiză pot folosi interviurile sau chestionarele pentru a culege informaţii suplimentare. Tehnicile de intervievare şi de proiectare a chestionarelor sunt subiecte ample de discuție, dar aspecte cheie sunt următoarele:

Pentru culegerea informaţiilor, interviurile sunt, în general, preferabile chestionarelor deoarece ele permit o interacţiune directă, o interogare detaliată şi discuţii nelimitate. Problemele principale pot fi identificate imediat (uneori prin “limbajul trupului”) prin mai multe întrebări. Într-un interviu, nu toate întrebările trebuie să fie determinate în avans (aşa cum se face într-un chestionar). Atunci când trebuie adunate şi prelucrate informaţii de la un mare număr de oameni, chestionarele sunt, de obicei, preferabile din motive de eficienţă.

Formatul de bază pentru fiecare este lista de întrebări stabilite. Diferenţa dintre cele două tipuri de interogare constă în amplitudinea răspunsului primit, întrebările închise fiind întrebările cu răspuns de tip DA/NU, iar întrebările cu răspuns deschis permit o oarecare libertate persoanei ce răspunde.

Activitatea Explicaţie

Studiul documentaţiei

Analizarea documentației existente despre domeniul analizat: poate fi vorba de strategii de dezvoltare locală, monografii, studii tematice, etc

Observarea Constă în urmărirea sistemului obiect şi/sau a sistemului informaţional în proces pentru a observa şi a înregistra fapte şi evenimente despre funcţionarea lor

Intervievarea Reprezintă întâlnirea cu persoane sau grupuri de persoane pentru a le pune întrebări despre rolurile lor într-un sistem informaţional şi utilizarea unui astfel de sistem.

Chestionarea Chestionarele cuprind întrebări într-o formă tipizată adresate indivizilor pentru a aduna informaţii despre rolul lor în sistemul informaţional şi despre modul de funcţionare a sistemului informaţional

Tab. 1: Principalele activități de culegere a datelor

Interviurile structurate cu întrebări cu răspuns închis sunt mai restrictive în ce priveşte libertatea permisă celui care răspunde. Intervievatul trebuie să aleagă un răspuns din posibilităţile disponibile. Avantajul principal al întrebărilor cu răspuns închis este că răspunsurile lor pot fi uşor prelucrate, ceea ce eficientizează mult analizele. De obicei, răspunsurile la întrebările închise sunt evaluate prin tehnici de tip scară. Răspunsurile sunt plasate pe scară între două extreme.

14 |

Tehnicile de culegere a datelor sau de informare sunt:

Discuții „din ușă în ușă”

Este un tip de interviu care durează maxim 15 minute și care se desfășoară la locuințele celor din comunitate. Ca orice interviu, este început cu prezentarea personală a intervievatorului și cu explicarea scopului discuției.

La sfârșitul interviului, intervievatorul ar trebui să aibe structurată părerea interlocutorului legată de nevoile pe care persoana respectivă le resimte în comunitatea în care trăiește (în ordinea priorității), legat de activitatea pe care o desfășoară.

Este important ca părerile expuse la o astfel de discuție să nu fie transmise următoarelor persoane intervievate, cel puțin nu de la începutul interviului, pentru a nu influența opinia persoanei respective. Totuși, la sfârșitul interviului, pot fi luate în discuție anumite probleme identificate anterior, pentru a verifica dacă sunt considerate probleme și de persoana cu care se discută.

Interviu cu liderii

Este un interviu în adevăratul sens al cuvântului, anunțat, programat, care durează în general 30 – 40 de minute.

Interviul se desfășoară cu liderii locali pentru a afla nevoia pe care o consideră prioritară pentru comunitate, gradul în care ei apreciază că s-ar putea implica în continuare în procesul de rezolvare a problemelor locale.

Este obligatoriu ca înaintea interviului propriu-zis, intervievatorul să realizeze o structură a acestuia și să pregătească o fișă personală a intervievatului.

2. Analiza și prelucrarea datelor prin analiză secundară

Această activitate constă în procese de sinteză, inducţie şi deducţie, analogie şi analiză comparativă. Acolo unde natura analizei permite, se recomandă utilizarea metodelor statistice de interpretare a datelor precum şi reprezentări grafice ale evenimentelor şi proceselor investigate.

3. Documentarea

Îndată ce informaţiile sunt definite, cunoscute și interpretate, pasul următor îl constituie documentarea detaliată a domeniului sau sistemului existent. Consultantul poate aduna date care să susţină să argumenteze diagnoza sau prognoza făcută, utilizând date din domenii apropiate sau conexe. Forma de documentare poate fi narativă sau grafică.

15 |

1.3.1. Fișă de înregistrare a datelor din interviu

Structura discuției ‘din ușă în ușă’

Prezentarea intervievatorului :

Numele meu este …. și vin din partea Centrului de Orientare Socio-Economică, județul …/ sunt consultant de orientare socio-economică. Obiectivul nostru este să identificăm problemele majore ale populației din agricultură, pentru a stabili câteva căi de acțiune în vederea rezolvării acestora. Am câteva întrebări pe care aș vrea să le parcurgem împreună. Nu vă rețin mai mult de 15 minute.

Structură întrebări :

Dacă ați putea schimba ceva în activitatea agricolă pe care o desfășurați, care ar fi acel lucru?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Ce vă deranjează cel mai mult la felul în care vă desfășurați în prezent activitatea ?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Cum vedeți dumneavoastră dezvoltarea agriculturii în comunitate pentru următorii ani?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Ce perspective de dezvoltare a activității aveți dumneavoastră pentru următorii ani?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Ce piedici ați întâmpinat în relația cu instituțiile publice ?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Ce credeți că lipsește în această comună pentru ca agricultura să se poată dezvolta mai mult?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………

De ce ar trebui să se ocupe autoritățile locale pentru modernizarea agriculturii în comună ?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

16 |

Fișa personală a intervievatului

Nume : Prenume :

Vârsta : Stare civilă :

Vechime în comunitate :

Ocupatie :

Actuală :

Anterioară :

Nivel de școlarizare :

Copii

Câți ?

Ce vârste au ?

Unde locuiesc ?

Soț / soție

Ocupație :

Vă mulțumesc !

Obs. :

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Ghid de interviu cu liderii

În ultimii 7 ani, ce s-a întâmplat mai deosebit în comună din punctul de vedere al agriculturii?

Când a fost cel mai bine pentru agricultura din comună în trecut ?

Când a fost cel mai rau pentru agricultura din comună in trecut ?

Cine sunt cei mai înstăriți ? În ce domeniu își desfășoară activitatea ?

Ce a facut / face comunitatea locală pentru a-i ajuta pe cei care la un moment dat sunt în nevoie ?

Care sunt cele mai mari probleme ale comunei?

Când au apărut problemele în agricultură?

Cum credeți ca ar trebui rezolvate ?

Au existat încercări de rezolvare a problemelor ?

În ce fel ? / Ce s-a făcut concret ?

Cine poate să le rezolve?

V-ați implica în rezolvarea uneia din problemele comunei / în care?

Cum ați dori să arate comuna în viitor?

Daca nu se poate realiza în forma pe care o doriți obiectivul în cauză, în ce condiții ați accepta să se realizeze și în ce condiții nu doriți să vă implicați?

Daca ar demara un proiect în comunitatea dumneavoastră, cum credeți că ar trebui să contribuie diferiți locuitori ai comunității ?

18 |

Prezentarea Consultantului sau a Furnizorului de Orientare Socio – Economică

Numele Consultant de orientare socio – economică Furnizor de orientare socio – economică Se spune numele complet și clar

Cine este acest consultant / furnizor ?

Persoană angajată cu scopul de a sprijini dezvoltarea activităţii în fermele/ gospodăriile locale. Un grup de oameni care dorește schimbarea în bine a situației populației din agricultură.

Cum vrea să facă asta ?

Căutând problemele mai importante ale populației din agricultură și împreună cu ei și cu specialiști în domeniu să găsim soluții pentru care apoi vom lupta să fie puse în practică

Cine sunt persoanele din acest grup ?

Sunt mai mulți consultanți cu pregătire în domeniul economic, agricol și social care pun în practică o inițiativă a Băncii Mondiale și a Ministerului Agriculturii, de a determina creșterea veniturilor populației din agricultură. De dat câteva nume, dintre care și câțiva cu implicare necunoscută

Recomandări de atitudine și comportament

Ținuta vestimentară trebuie să fie: lejeră și să nu epateze.

Vocea folosită: este recomandată folosirea unei tonalități care să insufle calm și siguranță fără a „adormi” interlocutorul, și care să indice participarea ta la înțelegerea sensului celor exprimate

Privirea directă „în ochi” a intervievatului

Notarea: este important să notezi aproape tot dar fără sa dai senzația că „îl înregistrezi”, este foarte important să notezi în momentele importante considerate de cel care vorbește, va aprecia interesul tău și va considera că îl înțelegi

Recomandari

Nu da exemple personalizate (personale)

Nu polemiza pe marginea vreunei opinii a intervievatului, cu atât mai puțin să convingi

Nu cataloga sau aprecia afirmațiile auzite, treaba ta este să consemnezi

Încearcă să asculți, să taci chiar până primești un răspuns

Niciodată să nu începi cu nu, sau fraze negative

Ai grijă, dacă faci multe notări personale, să nu ți le citească subiectul

Dacă totuși intervin mai mulți interlocutori, încearcă să consemnezi opinia unuia dintre ei, dar dacă ți se pare interesant, scrie separat și altă opinie. Ai grijă dacă interlocutorul spune ceva „în glumă” inițial, după care poate reveni cu altă opinie. De multe ori „gluma” este un test să vadă ce așteaptă ceilalți de la el, dar de multe ori gluma este răspunsul care trebuie consemnat.

Notarea observațiilor suplimentare

Întotdeauna pe spatele sau la sfârșitul ultimei pagini notează când ieși afară, sau termini interviul, toate părerile care îți trec prin cap despre subiectul discuției; persoana, alte lucruri mai mult sau mai puțin apropiate de scopul propriu-zis. Dacă poți, notează și pe parcursul discuției, însă este preferabil să o faci printre rânduri.

Finalizarea interviului

Întotdeauna mulțumește la sfârșit și amintește-i că ceea ce ți-a spus este confidențial

Chei in exprimare

Stimulează spunând: Este foarte important ce spui / Dă-mi voie să subliniez/ notez asta, mi se pare foarte interesant

Dă aprobator din cap la afirmațiile subiectului pentru a-l încuraja.

Aprecieri care salvează, umplu pauzele: Este foarte frumos aici la dumneavoastră

Se vede că ați muncit mult pentru tot ceea ce este aici

! Acesta este un model, care poate fi modificat prin schimbarea conţinutului întrebărilor în raport de interesul

pentru un anumit tip de date.

19 |

1.4 Ghidul oportunităților pentru populația din agricultură

Oportunitățile pentru populația din agricultură se referă, în principal, la oportunitățile financiare, care ar trebui privite în context zonal: oportunitățile oferite de mediul în care funcționează o gospodărie / fermă pot fi valorificate de cele mai multe ori în condițiile existenței unor surse de finanțare care pot fi atrase de populația din agricultură.

Această secțiune prezintă o sinteză a oportunităților de finanțare disponibile populației din agricultură, în special celor care doresc să-și dezvolte sau să inițieze noi activități prin implementarea unor proiecte cu finanțare europeană sau cu fonduri de la bugetul de stat.

Informațiile sunt prezentate structurat, astfel încât utilizatorul acestui manual să poată identifica cele mai potrivite surse de finanțare, atât în funcție de domeniul de activitate (agricol sau non-agricol), cât și în funcție de tipul solicitantului finanțării: persoană fizică sau o altă formă de organizare.

Pentru fiecare oportunitate de finanțare identificată, informațiile sunt organizate sub forma unor fișe de prezentare a programelor de sprijin, însoțite de lista documentelor solicitate de fiecare finanțator și sunt prezentate astfel încât să poată fi utilizate imediat, în discuțiile dintre consultantul de orientare socio – economică și potențialul beneficiar.

Informațiile prezentate sunt destinate unei categorii foarte largi de beneficiari potențiali (persoane fizice autorizate sau neautorizate, societăți comerciale, societăți agricole, etc.) care întreprind acțiuni în nume propriu și care doresc să realizeze investiții utilizând fonduri nerambursabile. Sunt prezentate programe de finanțare ale Comunității Europene, precum și programe naționale.

Domeniile de finanțare avute în vedere sunt foarte diverse, acoperind cea mai mare parte a activităților economice, din domeniul agricol sau non-agricol.

Scopul acestor informații este de a înlesni identificarea în timp util a tuturor programelor de finanțare nerambursabilă care sunt disponibile și cu potențial de implementare pentru populația din agricultură.

Aceste fişe sunt prezentări succinte, pe înţelesul publicului larg, fără amănuntele tehnice de specialitate, care pe baza unei structuri comune de conţinut subliniază cele mai importante informaţii pentru posibilul beneficiar.

Aceste documente pot fi utilizate:

ca instrumente de informare (distribuite imediat unui potențial beneficiar), ca fișe de lucru (listă de verificare în evaluarea primară), pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate

ale solicitantului și propunerii de proiect, cât și pentru verificarea criteriilor de selecție. Pentru utilizarea ca fișe de lucru, se marchează cu X îndeplinirea criteriului.

! Pentru facilitarea accesului la informații, fișele sunt prezentate la finalul manualului, iar în continuarea acestui

capitol este prezentată structura propusă pentru cele două tipuri de instrumente:

fișe de prezentare și liste de documente.

Acronime utilizate:

o PFA: Persoană Fizică Autorizată

o ÎI: Întreprindere Individuală

o ÎF: Întreprindere Familială

o SRL: Societate cu Răspundere Limitată

o SRL-D: Societate cu Răspundere Limitată – Debutant

o ONG: Organizație non-guvernamentală

http://www.adrnordest.ro/programs_list.php?organisation=5

http://www.adrnordest.ro/programs_list.php?organisation=3

20 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin

Finanțator Sursa de informare

Cine poate beneficia de sprijin? (Beneficiari eligibili)

Solicitantul poate fi:

Pentru ce poate fi solicitat sprijinul? (Activități / investiții eligibile)

Câți bani poate primi un solicitant? (Valoarea maximă a ajutorului financiar)

Ce condiții trebuie să îndeplinească un solicitant? (Criterii de eligibilitate)

Ce condiții suplimentare mai trebuie îndeplinite? (Criterii de selecție)

Când pot solicita finanțarea? (Calendarul depunerilor)

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin

Document Observații

Este o fișă de prezentare succintă, adaptată pentru fiecare program de finanțare Denumirea finanțatorului și

adresa on-line de unde pot fi accesate mai multe informații

Categoriile de beneficiari care pot primi finanțare. Într-o discuție preliminară, Consultantul poate bifa direct în fișă categoria în care se încadrează solicitantul.

Categoriile de investiții pentru care se poate acorda finanțarea. Consultantul poate bifa direct în fișă tipul de investiție dorit de solicitant.

Valoarea finanțării are un prag maxim, specific fiecărui program în parte.

Obținerea finanțării este restricționată de o serie de condiții. Consultantul poate bifa direct în fișă dacă solicitantul le îndeplinesțe sau le va îndeplini.

Fiecare program de finanțare are un calendar propriu al perioadelor în care pot fi depuse solicitări de finanțare a proiectelor.

Îndeplinirea anumitor condiții suplimentare poate crește șansele de obținere a finanțării. Consultantul poate bifa direct în fișă dacă solicitantul îndeplinește sau va putea îndeplini aceste condiții.

Solicitarea unei finanțări este condiționată de prezentarea unor documente justificative.

Documentele sunt prezentate sub formă de listă; Consultantul poate indica obligativitatea anumitor documente sau existența acestora utilizând coloana de Observații

21 |

Etapele accesării fondurilor nerambursabile

Etapa 1: INFORMARE ŞI CONSILIERE

definirea ideea de proiect (scop, obiectiv, cost etc.); analiza ghidul solicitantului corespunzător programului de finanţare; identificarea surselor de cofinanţare ale proiectului; abordarea unui consultant specializat pentru scrierea proiectului.

Etapa 2: REALIZAREA PROIECTULUI

completarea Cererea de finanţare şi anexele solicitate de Finanțator individual sau împreună cu un consultant specializat;

identificarea surselor pentru cofinanţarea proiectului; transmiterea proiectului Autorităţii de Management (AM) sau Organismului Intermediar (OI) responsabil.

Etapa 3: APROBAREA PROIECTULUI

obținerea confirmării de conformitate, de la AM/OI; obținerea confirmării de eligibilitate, de la AM/OI; obținerea confirmării de evaluare tehnică şi financiară, de la AM/OI; obținerea confirmării de selecţie proiect, de la AM/OI.

Etapa 4: IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

semnarea contractului de finanţare pentru proiectul aprobat; solicitarea prefinanţării (avansul din ajutorul nerambursabil); derularea procedurilor de achiziţii pentru lucrările/ bunurile/serviciile care fac

obiectul proiectului; realizarea lucrărilor de construcţii şi/sau achiziționarea echipamentelor prevăzute în proiect; depunerea Cererii de plată pentru decontarea cheltuielilor eligibile; respectarea conţinutului proiectului pentru care fost obținută finanţarea.

Etapa 5: MONITORIZAREA PROIECTULUI

respectarea condiţiilor din Contractul de finanţare în perioada de monitorizare a proiectului care poate fi între 2 şi 5 ani.

22 |

2. Informarea populației din agricultură

„Orientarea socio - economică” reprezintă nucleul activității de orientare socio – economică, activitățile specifice asociate acesteia fiind prezentate mai jos, însoțite de instrumentele de lucru propuse și descrise:


Informarea populației din agricultură asupra oportunităților de dezvoltare

Oportunitățile de dezvoltare cuprind oportunități ale pieței de valorificare a produselor obținute în cadrul fermei, oportunități de diversificare a activității, de dezvoltare a competențelor personale și oportunităţile de accesare a finanțărilor necesare dezvoltării activității.

O bună informare a grupului țintă crește șansele dezvoltării activității desfășurate de populația din agricultură.

Informarea se referă inclusiv la evenimentele și întâlnirile care vor fi derulate în contextul oferirii serviciilor de orientare socio – economică

Instrumente de comunicare:

Comunicarea directă (faţă în faţă; din gură în gură)

Comunicare prin mesaje scrise (afișe, scrisori, comunicate)

Relaționarea cu instituțiile publice

Este o activitate necesară în contextul serviciilor de orientare, având în vedere că rolul principal al consultantului socio-economic este acela de facilitator, de a crea o legătură între populația din agricultură și persoanele cele mai în măsură să soluționeze problemele acestui grup țintă.

Ghid de networking

Figura următoare indică principalele etape în care se va realiza activitatea de informare a populației din agricultură, interacțiunea cu entitățile sau instituțiile externe, tipurile de documente și bazele de date rezultate și instrumentele care pot fi utilizate în această activitate și care sunt descrise în acest capitol.


Pregătirea materialelor de informare, materiale care vor fi distribuite în cadrul evenimentelor de informare, a întâlnirilor publice sau cu alte ocazii care pot contribui la promovarea activității de orientare socio-economică

Organizarea și desfășurarea evenimentelor de informare, prin intermediul cărora vor fi prezentate teme de interes pentru populația agricolă, implcând invitați din rețeaua informațională

Organizarea și desfășurarea întâlnirilor publice, organizate pe anumite tematici, sub forma unei consilieri de grup

Networking, activitate constantă de antrenare și menținere a rețelei informaționale


Entitățile și instituțiile identificate în etapa de analiză a mediului extern vor avea posibilitatea de a participa ca invitați la evenimentele de informare sau întâlnirile publice


Fișă de eveniment, elaborat în urma organizării întâlnirilor publice sau a evenimentelor de informare

Baze de date:

Baza de date cu instituțiile și entitățile locale care vor fi implicate în rețeaua informațională (actualizare și întreținere)

Instrumente:

Ghid de planificare eficientă

Ghid de networking

23 |

Instrumente de comunicare

Fig. 5: Principalele sub-procese ale activității de informare

Consiliere

socio-

economică

Analiza mediului extern

Evenimente

de Informare

Networking

Instituții

publice

Agenți

economici

Consultanți

specializați

Finanțatori

Întâlniri

publice

Pregătire materiale de

informare

Instrumente de

comunicare

Ghid de

planificare

eficientă

Fișă de

eveniment

Ghid de

networking

B.D.

networking

24 |

2.1 Instrumente de comunicare

În cazul activității de orientare socio-economică, procesul de comunicare este principalul mijloc de formare a identității furnizorului de orientare. Comunicarea cu grupul țintă este esențială pentru atingerea obiectivelor pe care furnizorii de orientare și le-au propus.

Instrumentele de comunicare cel mai des utilizate în orientarea socio-economică sunt:

Comunicarea directă (fața – în – fața, din ușă în ușă/door-to-door), urmată de retransmiterea mesajului “din gură în gură”

Descrierea instrumentului:

Presupune interacțiunea directă cu interlocutorul, fiind cea mai simplă formă de comunicare

Necesită foarte bune abilități de comunicare și în aceeași măsură o pregătire serioasă a mesajului, care trebuie să răspundă tuturor exigențelor

Recomandări:

Instrumentul este util atunci când se vizează un număr mic de gospodării sau pentru acțiuni în care prezența la fermă este obligatorie (ex. evaluarea mijloacelor de trai)

Oferirea de feedback la intervențiile interlocutorilor

Cunoașterea și înțelegerea barierelor de comunicare pentru evitarea acestora

Bariere de comunicare

Fizice: deficienţe verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata întâlnirii, etc.

Semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotaţii emoţionale ale unor cuvinte.

Factori interni:

o Implicarea pozitivă: Îmi place consultantul acesta, deci ascult ceea ce are de spus.

o Implicarea negativă: Consultantul acesta mă privește de sus, deci interpretez tot ce spune ca fiind împotriva mea.

o Frica: Sunt aşa de preocupat de ceea ce voi spune după aceea încât nici nu pot să aud ceea ce îmi spune consultantul.

o Presupuneri subiective: Se comportă exact ca celalălalt consultant pe care nu l-am putut suferi, aşa că ori de câte ori vorbeşte îl aud pe el.

o Agenda ascunsă: Îndată ce se termină întâlnirea asta mă voi putea duce să mai lucrez în gradină. Aș vrea să se termine mai repede.

Lumi imaginare: Toţi aveam "lumi imaginare"......... interpretarea noastră personală a lucrurilor şi ideilor......... pe care le protejăm cu grijă.

Comunicarea din ușă în ușă va trebui să ţină seama de următoarele recomandări:

Alegerea orelor în care prezenţa în gospodărie este cea mai mare;

Prezentarea consultanților;

Prezentarea scopului vizitei;

Prezentarea pe scurt a activității de orientare socio-economică;

Evaluarea rapidă a situației actuale;

Identificarea de acțiuni ulterioare sau stabilirea unor întâlniri individuale;

Folosirea de materiale publicitare auxiliare

25 |

Informare prin mesaje scrise (scrisori, fluturași, afișe și alte forme de suport pentru mesaj)


Mesajul este pre-elaborat și transmis grupului țintă sub o formă scrisă

Utilitatea sa derivă din faptul că rămâne în posesia destinatarului și acesta poate reveni la el de câte ori are nevoie

Scrisorile:

o Pot fi utilizate pentru un impact la nivelul întregului grup țintă, pentru a putea disemina activitatea furnizorului de orientare socio-economică.

o Vor avea maxim două pagini și vor prezenta succint obiectivele activității, date și persoane de contact, precum și adresa sediului.

o Recomandări pentru redactarea scrisorilor:

Scrisorile personalizate trebuie să fie uşor de citit (nu se recomandă să fie scrise de mână !). Paragrafele lungi trebuie evitate.

Din punct de vedere al dimensiunii, se recomandă elaborarea unei scrisori de maxim două pagini (preferabil o scrisoare faţă-verso), căreia i se pot atașa câteva anexe. De reținut faptul că un destinatar grăbit va citi doar începutul şi post-scriptum-ul.

Aspectele esențiale ale scrisorii trebuie plasate la început sau în post-scriptum. Pentru a atrage atenţia asupra punctelor importante, puteţi sublinia cuvintele cheie.

Orice scrisoare personalizată este examinată cu curiozitate, dar atenţia nu durează mult. În câteva secunde, destinatarul va decide dacă mesajul dvs. îl interesează sau nu, dacă îl va citi în întregime sau nu. Din acest motiv, primele fraze sunt foarte importante. Trebuie să atragă atenţia.

Câteva tactici pot fi aplicate pentru a menține interesul destinatarului începând cu primul paragraf:

Nu începeţi scrisoarea vorbind de dvs., ci de destinatar, de problemele sale.

Începeţi cu ceva insolit, stârniţi curiozitatea.

Folosiţi în primul paragraf argumentul principal în favoarea dvs.

Este necesară o bună concepere a mesajului pe care vreţi să-l comunicaţi, prevăzând reacţia destinatarului. Mesajul trebuie să fie perfect adaptat subiectului ţintă, răspunzând aşteptărilor şi aspiraţilor acestuia.

O dată definit mesajul trebuie identificate argumentele cele mai viabile. Puneţi-vă în locul destinatarului, încercaţi să vă imaginaţi care sunt pentru el argumentele cele mai importante, aceasta fiind o regulă esenţială pentru realizarea unui bun mesaj. Un argument care este bun din punctul dvs. de vedere nu este la fel de bun din punctul de vedere al destinatarului.

Afișul

o Reprezintă o modalitate de comunicare permanentă cu publicul, odată ce a fost realizată activitatea de afișaj.

o Recomandări pentru elaborarea afișelor:

Mesajul trebuie să fie concis și util destinatarului și să fie mai puțin orientat către „reclamă”

Afișul trebuie să fie conceput ca având o unitate indisolubilă între conținut și text

Eficacitatea afişului depinde de elementele spaţiu/timp, adică de numărul de panouri acoperite şi de durata de menţinere a acestora. Înmulţind locurile în care apare un afiş creşte numărul persoanelor care ar putea să-l vadă, iar mărind durata expunerii creşte numărul de vizualizări.

Pentru expunerea afişelor trebuie urmărite locuri strategice (centrul localităţii, pieţe, vaduri comerciale, intersecţii), în care oamenii reduc viteza de deplasare şi aşteaptă.

Extrem de eficient şi deci recomandabil este afişul mobil, al cărui vector este reprezentat de vehicule. Acest tip de expunere are şi avantajul de a exclude riscul pierderii sau deteriorării afişului.

26 |

Anunțul public (Comunicat)


Țintește un grup mai mare și poate fi transmis prin administrația publică sau prin presă

Avantajul comunicatului, pentru instituția de presă, este că poate fi preluat de aceasta fără ca angajații instituției să părăsească sediul acesteia, iar pentru emitent, avantajul este că prin intermediul comunicatului pot fi transmise date exacte și reprezintă un instrument simplu de promovare a activității

Recomandări:

La redactarea comunicatelor se folosește tot tehnica “piramidei răsturnate” și se răspunde la aceleași întrebări: cine?, ce?, unde?, când?, cum?, de ce?;

Nu trebuie să lipsească coordonatele organizației, persoana de contact, semnătura și ștampila organizației. Comunicatul nu trebuie să depășească o pagină A4.

Când se primește un comunicat, primul element citit de jurnaliști este titlul. Titlul atrage atenția jurnalistului și-l convinge să citească mai departe. De aceea, titlul trebuie să fie simplu, scurt, explicit și incitant, să focalizeze atenția pe o acțiune nouă și să ofere o perspectivă clară asupra conținutului comunicatului.

Tonul comunicatului de presă trebuie să fie neutru, evitându-se judecățile de valoare, comparațiile, superlativele sau calificativele.

Întâlniri publice / Evenimente de informare


Presupune o informare anterioară a potențialilor participanți la întâlniri cu privire la scopul întâlnirii și coordonatele logistice (când, unde)

Vizează un grup de persoane deja informate și cu interese comune, care corespund tematicii propuse pentru întâlnire

Presupun susținerea unor prezentări pe temele alese anterior, urmate de intervenții ale invitaților (dacă este cazul) și de discuții de grup cu participanții la întâlnire

Recomandări:

Întâlnirile publice / evenimentele de informare pot fi urmate de întâlniri individuale în care se va discuta situația punctuală a unui potențial beneficiar de servicii de orientare socio – economică, sau de planificarea unor întâlniri individuale.

27 |

2.2.1 Model pentru planificarea unui eveniment de informare

Ce? Eveniment de informare

Evenimentul va avea ca tema identificarea și prezentarea oportunităților de valorificare a produselor agricole locale.

La eveniment vor participa aproximativ 30 de persoane, din care 5 invitați care vor lua cuvântul pe parcursul evenimentului.

Invitații din partea fabricilor de procesare a produselor agricole vor prezenta cerințele pe care le impun furnizorilor de produse alimentare.

Invitații din partea instituțiilor care organizează târguri de produse agricole vor prezenta procedura de înscriere și participare ca vânzător la astfel de târguri.

Invitații specialiști în marketing vor prezenta diverse modalități de promovare a produselor accesibile populației din agricultură.

La eveniment se va încuraja participarea micilor producători agricoli din comună.

Când? Zi, luna, an: 6 mai 2011

Data evenimentului va fi planificată cu suficient timp înainte de desfășurarea efectivă a evenimentului, după ce se va identifica locația și se va stabili disponibilitatea sălii care va găzdui evenimentul.

Unde? sediul Căminului Cultural, Comuna ...

Sala în care va fi organizat evenimentul va trebui să fie suficient de încăpătoare pentru un număr de cel puțin 35 persoane.

Cine? 1 coordonator logistic, 1 asistent, 1 consultant, 1 moderator

Se va stabili echipa de proiect și se vor stabili sarcinile fiecărui membru:

Coordonator logistic:

Identifică locația și stabilește data Elaborează scrisorile de prezentare a evenimentului Păstrează relația cu furnizorii, aprobă și/sau efectuează plăți (închiriere sală, catering, editare materiale)

Consultant de orientare socio-economică

Stabilește tematică și conținutul evenimentului Identifică potențialii invitați la eveniment și promovează evenimentul în rândul rețelei informaționale

Asistent

Asigură secretariatul evenimentului (înregistrare participanți, distribuire materiale informative) Ține evidența acțiunilor desfășuate pentru pregătirea evenimentului și a listei de invitați Transmite invitațiile de participare la eveniment, confirmă participarea invitaților

Moderator

Ține discursul de începere a evenimentului, prezintă invitații și dă cuvântul acestora Antrenează participanții la eveniment să adreseze întrebări și moderează întrebările și răspunsurile

Cum? Etapele în care vor fi realizate activitățile, metodele

1. Stabilirea locației și data evenimentului 2. Pregătirea materiale eveniment (scrisori de prezentare, materiale informative, prezentări PPT) 3. Promovarea evenimentului 4. Asigurarea condițiilor de desfășuare (aranjarea sălii, asigurarea cateringului) 5. Derularea propriu-zisă a evenimentului 6. Follow-up eveniment

Cât? Bugetul activității

Chiria sălii .... lei Materiale de promovare .... lei Catering .... lei Comunicații și consumabile .... lei Transport .... lei

28 |

Programare eveniment Dezbatere publică „Valorificarea produselor agricole locale”

Activitate Durata Perioada Condiționare Resurse

A1. Campanie de informare 2 zile 4 – 5 mai 30 afișe 4 oameni x 2 deplasări x 2 zile

A2. Stabilire loc (inclusiv rezervare sala) a dezbaterii

2 zile 21-22 aprilie Inchirierea unei salii de 40 locuri 1 persoana Echipa de organizare

A3. Pregatire invitații specialiști, reprezentanti companii și instituții locale

2 zile 25 – 26 aprilie Formularele invitațiilor Lista invitaților

2,3 persoane Echipa de comunicare

A4. Contactare invitati (cu confirmari) 3 zile 27 – 29 aprilie Trimiterea invitațiilor, invitarea personală a reprezentanților firmelor, confirmări

2,3 persoane Echipa de comunicare (mașini transport invitați)

A5. Pregatire logistică a evenimentului: mape de prezentare, ordine de zi, ecusoane)

5 zile 2 – 6 mai

Pregatirea mapelor Referatele vorbitorilor Ordinea intervențiilor Moderatorul, regia

Echipa de organizare și moderatorul dezbaterii

A6. Pregatire sală 2 zile 5 și 6 mai Se verifică sala, nr. de locuri, așezarea la prezidiu, altele

Echipa de organizare și moderatorul dezbaterii

A7. Primire invitați 1 zi 6 mai Se primesc invitații și sunt condusi in sala

2,3 persoane dispuse de la ușa clădirii (parcare), până în sală

A8. Desfășurare eveniment 1 zi 6 mai Dezbaterea conform programului Moderator și invitați

A9. Evaluare eveniment 1 zi 6 mai Se trag concluzii (organizare și rezultate)

Participă echipele de organizare

Nota :

Se contactează profesioniști care pot susține o prezentare a unui punct de vedere (specialiști marketing, reprezentanți ai procesatorilor de produse agricole din zonă, organizatori ai târgurilor de valorificare a produselor agricole)

2.2.2 Fișă de eveniment

INVITAŢI

Nr. crt. Nume, prenume Date de contact Instituţia reprezentată

1.

2.

3.

4.

5.

INSTRUMENTE DE MEDIATIZARE A EVENIMENTULUI Cantitate (buc)

Anunţ în presă

Afişe A2

Afişe A3

Fluturaşi

Altele (precizaţi care)

MATERIALE DISTRIBUITE Cantitate (buc)

Mape cu materiale de prezentare

Broșuri

Pliante

PARTICIPANȚI Nr. persoane: din care:

Femei Barbaţi

Angajat într-o unitate agricolă

Lucrător familial neremunerat

PFA / AF / II

SRL / Societate agricolă

TOTAL

CONCLUZII, IMPRESII ÎN URMA EVENIMENTULUI

Întocmit de:______________________ Semnătura: ______________________

DATE DE IDENTIFICARE EVENIMENT

Data Tematica

Comuna, Județ

31 |

2.2 Ghid de networking

Networking-ul este activitatea strategică de construire a unei reţele de relaţii, de obicei în plan profesional.

Ea se bazează în principal pe participarea la activităţi profesionale de tip social (conferinţe, seminarii, întâlniri), cunoaşterea de oameni noi, construirea şi întreţinerea relaţiilor cu aceştia. Networking-ul este cea mai rapidă și ușoară modalitate de a obține informații.

Stabilirea grupului țintă. De ce și cum se construiește o rețea

Consultantul socio – economic va avea de înfruntat o varietate foarte mare de probleme la care va trebui să ofere soluții viabile. Din acest punct de vedere o reţea înseamnă relaţii, atât cantitativ cât şi calitativ. Folosindu-se de relaţiile stabilite, consultantul socio-economic poate obţine informaţii cheie, se poate face cunoscut, poate să convingă oamenii din jurul său în legătură cu anumite soluții propuse sau poate să–i îndrepte mai ușor pe beneficiarii finali către alte servicii de consiliere publică sau privată pentru sectorul agricol.

Reţelele se construiesc pe anumite criterii şi în baza unor similitudini sau interese comune. Consultantul socio – economic n-ar trebui să încerce să facă lucruri care nu sunt permise de uzanțele rețelei, pentru că altfel riscă să fie exclus. Excluderea implică în fapt lipsa succesului în acțiunile propuse, deoarece nu va obține suportul celorlați membrii ai rețelei. În cadrul acesteia, consultantul socio-economic trebuie să identifice și să înțeleagă care este interesul comun sau particular al membrilor și să contribuie la binele comun. La fel de importante sunt elementele comportamentale adoptate de o anumită comunitate: ce înseamnă să fii „apreciat, plăcut sau simpatic”, adică ce calităţi, ce limbaj, ce haine, ce mesaje pot fi afişate acolo.

Construirea rețelei trebuie să se bazeze pe particularitățile comunitaților rurale din România și a populației din agricultură căreia i se adresează. În cadrul rețelei vor fi atrase următoarele grupuri țintă:

o Consultanți specializați Consultanță tehnică în domeniul agricol Consultanță pentru obținerea de finanțări nerambursabile Consultanță fiscală (contabilitate) Furnizori de programe de instruire profesională Notari Birouri de avocatură

o Instituții finanțatoare Instituții bancare cu sucursale sau agenții în comună sau în zonele cele mai apropiate Oficii Județene de Plăți pentru Dezvooltare Rurală și Pescuit Alte structuri teritoriale ale instituțiilor finanțatoare

o Instituții publice (instituții cu care populația din agricultură ar putea intra în legătură pentru obținerea de informații, avize, autorizații) Oficiul Registrului Comerțului Direcția de Sănătate Publică Direcția Sanitar – Veterinară Agenția pentru Protecția Mediului

o Organizații neguvernamentale Asociații de fermieri și producători Asociații de procesatori Asociații care au ca grup țintă populația din mediul rural

o Firme furnizoare de „inputuri” agricole Firme furnizoare de materii prime și materiale pentru agricultură

33 |

Relaționarea propriu-zisă

1. Organizarea propriilor evenimente de dezvoltare a rețelei

Formarea unei rețele de relaționare poate incepe cu un simplu eveniment la care vor fi invitați membri potențiali ai rețelei. În cadrul unui astfel de eveniment este important să fie prezentate obiectivele furnizorului de orientare și să fie stabilite interese comune cu ceilalți membri ai rețelei.

2. Participarea la târguri, evenimente, adunări locale

Având în vedere diversitatea participanților la târguri și adunări locale, este foarte importantă prezența consultantului socio – economic la acest gen de acțiuni. Consultantul socio – economic trebuie să stea de vorba cu potențialele persoane de interes și să ceară orice informație care ar putea fi folositoare în contactarea ulterioară.

Prin networking se înţeleg relaţiile dintre oameni cu scopul de a exploata oportunităţi reciproc benefice. Toate relaţiile ce nu respectă regula reciprocităţii, deşi nu neapărat simultan, sunt sortite să dispară. Reţelele sociale online LinkedIn sau Facebook au reciprocitatea şi egalitatea incluse: eu sunt în reţeaua ta, tu eşti în reţeaua mea.

3. Agenda localității

Cunoașterea agendei localității are o mare importanță în facilitarea accesului Consultantul socio – economic la diferite întâlniri locale, unde poate mai ușor să identifice și să cunoască liderii formali sau informali de opinie, dar și nevoile comunitaților locale.

4. Întâlniri cu liderii de opinie

Liderii formali sau informali din comunitate reprezintă adeseori surse credibile de informare pentru mediul rural. Primarul, preotul, directorul de şcoală sau gospodarul satului, dar și alți lideri de opinie identificați, trebuie să facă parte din sfera de relaționare a Consultantul socio – economic.

5. Întâlniri la sediul unor instituții publice/ companii din mediul privat/ ONG

Consultantul socio - economic va stabili scurte întâlniri la sediul principalelor instituții publice/ companii din mediul privat/ ONG identificate a fi de interes.

Consolidarea și menținerea rețelei

O reţea socială sau o întâlnire la o petrecere sau conferinţă sunt doar un început. Consultantul socio – economic trebuie să ducă relaţiile la nivelul următor: să își apropie cunoştinţele şi să le facă, eventual să îi devină prieteni înainte de a avea nevoie de ei. Cea mai mică rezistenţă este întâlnită la reuniuni, dar şi cea mai mică durată de viaţă: supravieţuiesc doar 1% din relaţii şi le trebuie luni de zile ca să se dezvolte.

Cândva triburile se construiau pe legături de rudenie, localizare şi interese comune de securitate, acum networkingul reuneşte oamenii pe criterii de profesie, dezvoltare personală, hobby-uri, afaceri.

O cale foarte bună de a întreţine o reţea este solicitarea şi oferirea de informaţii valoroase în reţea. Acest proces oferă avantajului relaționării mai rapide şi menţine o oarecare legătură între membrii rețelei. Acesta este unul dintre motivele pentru care a trimite felicitări de sărbători sau o informaţie despre un curs interesant, despre o dezbatere publică de care ați aflat, sunt idei bune.

Pentru construirea unei relaţii mai strânse însă cu o persoană din reţea, un schimb periodic de emailuri nu mai este suficient. Sunt necesare întâlnirile periodice cu persoana respectivă. De pildă, lansați o invitație din când în când la o cafea sau un prânz împreună, conversaţi şi faceţi schimb de experienţe.

Reţelele active şi longevive, respectiv comunităţile, se construiesc în jurul unei infrastructuri, organizaţii şi/sau lider care oferă oportunităţi frecvente de interacţiune de calitate şi de sudare a relaţiilor. E mai greu să îi ţintiți pe toţi deodată, dar să dezvoltaţi relaţii cu fiecare în parte, e la îndemâna tuturor.

34 |

6 reguli de bază pentru o rețea eficientă

1. Să fiți permanent pregătiți cu atitudinea, îmbrăcămintea, manierele potrivite de a întâlni oameni noi.

Este important e să ştiți să îi recunoaşteți pe cei care doriti să facă parte din reţeaua dvs. şi să vă concentrați asupra lor.

2. Să nu vă faceți intrarea într-o relaţie în mod brutal, nepoliticos sau anonim, dar nici să nu vă fie teamă de respingere sau

că veți fi considerat prea insistent.

În general, toată lumea acceptă să vă cunoască dacă le cereți permisiunea şi dacă le dați un motiv bun să discute cu

dvs.

3. Să învăţați tehnica follow-up-ului şi să pregătiți din timp următorul pas, e-mail, telefon, vizită.

4. Să construiți relaţii, nu cunoştinţe în care să adăugați la momentul potrivit o notă personală unică.

5. Să îi ajutaţi pe cei din reţea să îşi lărgească reţeaua proprie şi să îşi îndeplinească obiectivele.

6. Să acordați prioritate mai mare oportunităţilor tangibile. Astfel veți fi mai motivat să investiți timp în dezvoltarea reţelei.

O modalitate de valorificare a networkingului este și inițierea unei rețele profesionale a consultanților socio-

economici, care poate să interfere cu activitatea profesională și să aducă informații noi și utile procesului de

orientare socio - economică.

35 |

2.2.1 Model pentru planificarea acțiunilor de networking

Această activitate are drept scop stabilirea de reţele informaţionale între furnizorii de servicii de orientare socio-economică şi alţi furnizori de servicii de consultanţă pentru sectorul agricol (asociaţii de fermieri şi producători, consultanţi tehnici din domeniul agricol, firme furnizoare de „aporturi" agricole, bănci etc).

Etapa 1: Identificarea posibililor membri ai rețelei informaționale

Vor fi identificate instituțiile și entitățile de pe plan local (la nivel de comuna și județ) care pot fi implicate în activi tatea de orientare socio – economică:

Furnizori de servicii de consultanță de specialitate:

Populația din agricultură reprezintă potențiali beneficiari ai serviciilor de consultanță de specialitate oferite de furnizorii locali. Aceste servicii pot fi: de consultanță pentru obținerea de finanțări nerambursabile, consultanță tehnologică, consultanță financiară (inclusiv servicii contabile).

Acești furnizori pot fi interesați de promovarea serviciilor în vederea identificării de noi clienți. Consultanții socio-economici vor direcționa solicitările de consultanță tehnică de specialitate către furnizorii din baza lor de date.

Furnizori de servicii de instruire:

Furnizorii pot fi atât furnizori consacrați, care furnizează programe de instruire certificate de CNFPA1, instituții de învățământ de lungă sau scurtă durată, cât și furnizori ocazionali, care derulează proiecte care au o componentă de instruire, de exemplu proiecte finanțate din POS DRU.

Populația din agricultură reprezintă potențiali beneficiari ai serviciilor de instruire oferite de furnizorii locali, aceștia putând fi interesați de promovarea programelor de instruire în vederea identificării persoanelor interesate.

Instituții de creditare sau de garantare:

Aceste instituții pot acorda credite pentru co-finanțarea proiectelor de investiții inițiate de populația din agricultură sau pentru garantarea creditelor acordate de bănci.

Populația din agricultură reprezintă potențiali beneficiari ai serviciilor de creditare sau de garantare oferite de instituțiile financiare, acestea putând fi interesate de promovarea serviciilor proprii în vederea identificării potențialilor clienți.

Instituții publice:

Acest tip de instituții pot fi cele direct interesate de activitatea populației agricole, cum ar fi Direcțiile Agricole sau Camerele Agricole din structura Consiliilor Județene, sau instituții la care populația din agricultură va apela în diferite momente ale desfășurării activității: ex: Oficiul Registrului Comerțului pentru înființarea structurilor cu personalitate juridică, Primăria de comună sau Consiliul Județean pentru eliberarea certificatelor de urbanism, alte instituții pentru eliberarea de avize și autorizații necesare desfășurării activității etc.

Reprezentanți ai acestor instituții vor putea fi invitați la evenimentele de informare sau la întâlniri publice, sau datele de contact vor fi identificate și furnizate persoanelor interesate.

Agenți economici:

Agenții economici pot fi interesați de achizionarea produselor agricole sau furnizarea de materii prime necesare în agricultură, ambele activități fiind de interes pentru populația agricolă.

Activitatea prespune realizarea unei baze de date cu contactele acestor instituții și entități, care vor fi utilizate în etapa 2.

1 Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, www.cnfpa.ro

36 |

Etapa 2: Elaborarea mesajului pentru dezvoltarea rețelei informaționale

Pentru dezvoltarea rețelei informaționale, în primul rând va trebui formulat un mesaj de prezentare a serviciilor de orientare socio – economică care va fi transmis potențialilor membri ai rețelei informaționale. Este impirtant ca acest mesaj să conțină și informații despre avantajele pe care implicarea în activitatea de orientare socio – economică le poate aduce instituțiilor sau entităților vizate.

Acest mesaj va fi elaborat sub forma unei scrisori de informare și va fi transmis personal, în cadrul unor întâlniri de prezentare sau prin intermediul poștei clasice sau electronice.

După transmiterea mesajului de prezentare, se va verifica telefonic sau prin intermediul unor întâlniri ulterioare, interesul manifestat de instituția sau entitatea vizată.

Etapa 3: Organizarea unor evenimente de networking

Evenimentele de networking au drept scop antrenarea rețelei informaționale și identificarea unor puncte comune de interes între consultanții socio – economici și entitățile sau instituțiile care interacționează cu activitatea de orientare socio – economică, prin specificul activităților lor.

Aceste evenimente pot fi organizate sub forma unor întâlniri mai mult sau mai puțin formale, în cadrul cărora vor fi prezentate serviciile de orientare socio – economică, nevoile pe care le manifestă populația agricolă și vor fi identificate interese comune care pot fi atinse prin intermediul rețelei informaționale astfel create.

Etapa 4: Antrenarea și menținerea rețelei informaționale

Antrenarea și menținerea rețelei informaționale este o activitate care se desfășoară constant, pe toată perioada furnizării serviciilor de orientare socio – economică.

Această activitate presupune implicarea membrilor rețelei informaționale în activitățile de orientare prin:

transmiterea de invitații pentru participarea la evenimentele de informare sau la întâlnirile publice

implicarea ca invitați la evenimentele de informare

transmiterea de solicitări primite de la populația din agricultură și intermedierea sau facilitatea relațiilor dintre populația din agricultură și membrii rețelei informaționale.

37 |

3. Consilierea socio-economică

Consilierea socio - economică este o activitate desfășurată de consultantul socio-economic în timpul întâlnirilor individuale sau cu ocazia vizitelor în teren, la gospodăriile sau fermele gestionate de persoanele din grupul țintă. Este o activitate organizată în trei etape, care pornește de la analiza situației actuale, evaluarea obiectivă a acesteia în vederea stabilirii perspectivelor de dezvoltare și elaborarea planurilor de orientare socio – economică.

„Consilierea socio - economică” reprezintă nucleul activității de orientare socio – economică, activitățile specifice asociate acesteia fiind prezentate mai jos, însoțite de instrumentele de lucru propuse și descrise:


Evaluarea situației actuale

Cunoașterea aprofundată a problemelor cu care se confruntă populația din agricultură permite adaptarea serviciilor de orientare socio-economică la nevoia concretă a beneficiarului, dar şi abordarea comună pentru rezolvarea probleme similare reclamate de un număr mai mare de solicitanți.

Dacă se identifică mai multe tipuri de probleme comune pentru mai mulți fermieri pentru care este necesară consilierea, acestea pot fi tratate mai întâi în cadrul unor întâlniri publice.

Această activitate constă de fapt în analiza situației curente, respectiv evaluarea mijloacelor de trai de care dispune populația din agricultură, activitate realizată în cadrul unor întâlniri individuale sau vizite la gospodărie / fermă.

Fișa de evaluare a mijloacelor de trai

Analiza opțiunilor Analiza SWOT

Analiză de scenarii

Consilierea propriu-zisă

Consilierea propriu-zisă cuprinde identificarea problemei, căutarea soluției, formularea de propuneri, asistență în soluționare, urmărirea rezultatelor în cadrul unor întâlniri individuale.

În urma analizei situației curente a beneficiarului de servicii de orientare, se realizează o analiză de perspectivă a gospodăriei / fermei, se propun mai multe scenarii de orientare și, pentru scenariile cu șanse semnificative de implementare, vor fi elaborate planuri de orientare socio-economică care pot fi sau nu asistate.

Plan de orientare socio – economică

Fig. 6: Etape de orientare socio - economică

Evaluarea situației curente

Analiza opțiunilor

Elaborare plan de orientare

Fișa de evaluare

mijloace de trai

Analiza SWOT

Analiza de scenarii

Plan de orientare

socio - economică

38 |

Figura următoare indică principalele etape în care se va realiza activitatea de consiliere socio-economică, interacțiunea cu entitățile sau instituțiile externe, tipurile de documente și bazele de date rezultate și instrumentele care pot fi utilizate în această activitate și care sunt descrise în acest capitol.

Activitatea de consiliere socio – economică va presupune organizarea și derularea întâlnirilor individuale și activitate individuală a consultantului socio-economic.


Evaluarea situației existente

Analiza opțiunilor

Elaborarea planului de orientare socio – economică


În această etapă vor fi implicate entitățile sau instituțiile care pot completa serviciile de orientare socio – economică prin oferirea de servicii de consultanță specializată sau surse de finanțare


Fișă de evaluare a situației existente

Plan de orientare socio – economică

Baze de date:

Baza de date cu beneficiarii activității de orientare socio – economică

Instrumente:

Analiza opțiunilor

Analiza S.W.O.T.

Fig. 7: Principalele sub-procese ale activității de consiliere socio - economică

Evaluare

situației

existente

Finanțatori

Populația

agricolă Analiza mediului

extern

Informare

Consultanți

specializați

Analiza opțiunilor

Elaborare plan

de orientare

socio -

economică

Fișă de evaluare a

situației existente

Analiza opțiunilor

Analiza SWOT

Plan de orientare socio

- economică

B.D.

beneficiari

39 |

3.1 Evaluarea situației existente

În cadrul acestei activități, consultantul socio – economic intervievează persoanele din grupul țintă urmărind identificarea mijloacelor de trai care pot fi valorificate pentru a conduce la creșterea veniturilor personale.

Activitatea se desfășoară în cadrul întâlnirilor individuale sau cu ocazia unor vizite la fermă sau la gospodărie, sub formă de întâlniri în cadrul cărora pot fi solicitate și analizate și o serie de documente ale beneficiarului, care reflectă situația mijloacelor de trai, ca de exemplu extrasul din registrul agricol cu datele de identificare ale gospodăriei / fermei.

Instrumentul utilizat în această etapă este un chestionar (fișa de evaluare a situației existente), prin care vor fi solicitate informații despre persoana intervievată (date de contact, pregătire, experiență), activele deținute și care sunt sau pot fi valorificate (teren, mașini și utilaje), despre gospodăria/ exploatația agricolă (existență, dimensiuni) și activitatea desfășurată în prezent.

Tot în cadrul acestei etape se înregistrează dacă persoana intervievată are o solicitare de soluționare a unei probleme concrete (necesitatea unor informații, necesitatea unei finanțări, nevoia de instruire într-un anumit domeniu).

Instrument: Fișa de evaluare a situației existente

40 |

3.2.1. Fișa de evaluare a situației existente

1. Informații despre persoana intervievată

Nume și prenume

Adresa:

CNP Sat:

Comuna:

Oraș:

Județ:

Activitatea curentă

Deține o exploatație agricolă mai mare de 1 ha (Fermier)

Este membru al unei familii de fermieri

Lucrează într-o fermă (muncitor angajat)

Este membru al unei gospodării agricole mai mici de 1 ha

Persoană individuală (nu desfășoară lucrări agricole)

2. Tip de beneficiar

(marcați cu "X" in casuta corespunzatoare) Salariat (beneficiar individual); Lucrător familial neremunerat (beneficiar individual); Proprietar de teren agricol (beneficiar individual, fără personalitate juridică); Persoană fizică autorizată (PFA); Întreprindere individuală (I.I.); Întreprindere familială (I.F.); Societate/ asociaţie agricolă (Legea 36/ 1991); Societate comercială cu capital privat (Legea 31/ 1990); Altă formă de organizare: precizați care: ______________________________________________________

3. Date de identificare ale gospodăriei / exploatației agricole

(Se solicită o copie după cartea de identitate și, dacă este cazul, după certificatul de înmatriculare)

Date de contact

Exploatație agricolă Date de contact

Conducator exploatație

Denumire Nume

Adresa Adresa

Tel / Fax / Email

Tel / Fax / Email

CUI CNP

Specializarea exploatației

Vegetală

Studii

Gimnaziale

Animală Medii

Mixtă Superioare

Nr. salariați Permanenți

Pregătire în domeniu agricol:

Temporari Cunoștințe PC:

Destinația producției agricole (%)

Consum propriu (%)

Nr. membri ai familiei care lucrează în fermă

Comercializare (%)

Nr. inregistrare formular

41 |

Suprafața agricolă utilizată a gospodăriei / exploatației agricole în anul agricol: _____________________

Mod de deținere Suprafață agricolă

utilizată (Ha)

din care,

Teren arabil (Ha)

Pășune (Ha)

Fâneață (Ha)

Livezi (Ha)

Vii (Ha)

altă destinație agricola (Ha)

a) în proprietate

b) în concesiune

c) în arendă

d) în parte

e) utilizat cu titlu gratuit

f) alte moduri de deținere (schimb temporar, asociere, …)

TOTAL

4. Informații despre ferma vegetală

(completati cu suprafața în hectare)

Tip teren Categorie Subcategorie Suprafața

(ha) Irigat /

Neirigat

5.1 Teren arabil

5.1.1. Cereale pentru boabe

a) Grâu comun şi grâu spelt

b) Grâu dur

c) Secară

d) Orz şi orzoaică

e) Ovăz

f) Porumb

g) Sorg

h) Orez

i) Alte cereale pentru boabe

5.1.2. Plante leguminoase pentru boabe

a) Mazare boabe

b) Fasole boabe

c) Lupin dulce

d) Alte leguminoase pentru boabe

5.1.3. Plante industriale

a) In pentru fibră

b) Cânepă pentru fibră

c) Hamei

d) Tutun

e) Plante oleaginoase

Floarea soarelui

Rapiţă

Soia boabe

In pentru ulei

Alte culturi oleaginoase

f) Plante medicinale, aromatice şi condimente

g) Alte plante industriale

5.1.4. Cartofi

5.1.5. Sfeclă de zahăr

5.1.6. Rădăcinoase şi vărzoase pentru nutreţ

5.1.7. Legume, pepeni şi căpşuni, în câmp

a) Legume (de menționat care..)

b) Pepeni verzi şi galbeni

c) Căpşuni

5.1.8. Legume, pepeni şi căpşuni, în grădini, pentru

a) Legume


42 |

Tip teren Categorie Subcategorie Suprafața

(ha) Irigat /

Neirigat

comercializare c) Căpşuni

5.1.9. Legume, pepeni şi căpşuni, în sere și solarii

a) Legume


c) Căpşuni

5.1.10. Flori şi plante ornamentale (fără pepiniere)

a) În câmp

b) În sere şi solarii

5.1.11. Plante de nutreţ recoltate verzi

a) Anuale pentru fân şi masă verde

b) Porumb verde

c) Leguminoase pentru nutreţ

d) Alte plante pentru nutreţ

5.1.12. Plante pentru producerea de seminţe şi seminceri

pentru comercializare

5.1.13. Alte culturi în teren arabil

5.1.14. Teren arabil în repaus a) fără subvenţii

b) cu subvenţii

5.2 Grădini familiale

5.3. Pășuni și fânețe

5.4. Culturi permanente

5.4.1. Pomi fructiferi

a) Meri

b) Peri

c) Pruni

d) Caişi şi zarzări

e) Piersici şi nectarini

f) Cireşi şi vişini

g) Gutui

h) Alţi pomi fructiferi

5.4.2. Castani, nuci, aluni şi alte specii înrudite

a) Castani

b) Nuci şi aluni

c) Alte specii de nucifere

5.4.3. Alți pomi a) Plantaţii de duzi pentru sericicultură

b) Alte specii

5.4.4. Arbusti fructiferi (zmeur, coacăz ...)

5.4.5. Plantatii viticole

5.4.6. Pepiniere

a) Pepiniere viticole şi plantaţii port - altoi

b) Pepiniere pomicole (pomi fructiferi)

c) Pepiniere forestiere

d) Alte pepiniere

5.5. Heleștee, iazuri, bălți

5.6. Alte suprafețe

5.6.1. Suprafaţă agricolă neutilizată

5.6.2. Suprafaţă împădurită

5.6.3. Suprafeţe ocupate cu clădiri, curţi, drumuri, cariere

5.7. Ciupercării (mp)

5.8. Culturi energetice

5. Informații despre ferma animală

43 |

(completati cu nr. de capete de animale)

Tip Categorie Subcategorie Nr capete

6.1. Bovine (taurine si bubaline)

6.1.1. Bovine sub 1 an a) Masculi

b) Femele

6.1.2. Bovine intre 1 si 2 ani a) Masculi

b) Femele

6.1.3. Bovine de 2 ani și peste

a) Masculi

b) Femele

Vaci pentru lapte

Juninci

Altele

6.2 Ovine 6.2.1. Oi fătptoare și mioare montate

6.2.2 Alte ovine

6.3 Caprine 6.3.1. Caprine și tineret femel montat

6.3.2. Alte caprine

6.4 Porcine

Purcei până la 20 de kg

Scroafe pentru reproducere

Alte porcine

6.5 Păsări

6.5.1. Pui, găini şi cocoşi pentru carne

6.5.2. Găini pentru ouă

6.5.3. Curci

6.5.4. Raţe

6.5.5. Gâşte

6.5.6. Struţi

6.5.7. Alte păsări (prepeliţe, bibilici,...)

6.6. Cabaline

6.7. Măgari și catâri

6.8. Familii de albine

6. Mașini și echipamente agricole

Nr. crt. Mașină / echipament Nr. bucăți Stadiu / Observații

Tractoare

Remorci

Motocultoare

Pluguri pentru tractoare

Cultivatoare mecanice

Combinatoare

Grape mecanice

Semănători cu tracţiune mecanică

Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte

Maşini pentru erbicidat şi executat tratamente

Combine autopropulsate pentru recoltat cereale, culturi oleaginoase, seminceri

Combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi

Motocositoare

Alte maşini şi echipamente agricole

Echipamente folosite pentru producţia de energie regenerabilă, în funcţie de tipul de sursă de energie

Energie eoliană

Biomasă

Energie solară

Hidroenergie

Alte tipuri de surse de energie regenerabilă

7. Alte activități aducătoare de venituri

44 |

Nr. crt.

Activitate DA / NU Stadiu / Observații

Procesarea cărnii

Procesarea laptelui

Prelucrarea fructelor şi legumelor

Prelucrarea strugurilor

Amestecarea furajelor

Tocarea furajelor

Morărit (pentru făină şi mălai

Prelucrarea lemnului (tăiere etc.)

Alte prelucrări

Agro-turism

Prestări servicii (cu mijloacele de producţie ale exploataţiei agricole)

a) Servicii agricole (pentru alte exploataţii agricole)

b) Servicii neagricole

Producerea de energie regenerabilă

Meşteşugărie (împletituri, artizanat etc.)

Acvacultură

Silvicultură

Alte activităţi (mentionati care ………)

Importanţa activităţilor aducătoare de venituri, direct legate de exploataţia agricolă, menţionate mai sus% (procentajul lor în venitul total al exploataţiei agricole)

8. Intenții, perspective de viitor

(se notează intențiile sau perspectivele de viitor ale persoanei intervievate)

3.2 Analiza opțiunilor

45 |

Etapa anterioară de evaluare a situației curente se finalizează cu o analiză obiectivă a acesteia și o evaluare de perspectivă a ceea ce poate realiza persoana intervievată în vederea obținerii, în viitor, a unor venituri mai mari. Evaluarea situației existente permite o analiză de tipul puncte tari / puncte slabe, sau o analiză tip S.W.O.T. care stă la baza fundamentării strategiilor viitoare.

Acolo unde este posibil, se recomandă realizarea unei analize de scenarii, astfel încât beneficiarul să aibe la dispoziție mai multe variante de alegere și să înțeleagă avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre acestea.

Instrumente: Analiza SWOT, Analiza scenariilor

Analiza SWOT constituie o importantă tehnică managerială utilizată pentru înțelegerea poziției strategice a unei gospodării/ ferme. Consultantul socio-economic va utiliza analiza SWOT ca instrument pentru evaluarea actuală și de perspectivă a unei gospodării sau a unei ferme. Analiza trebuie privită ca un instrument de raționalizare, deoarece constituie baza pentru identificarea celei mai bune strategii de dezvoltare a entității analizate.

Analiza SWOT începe cu scrierea unei liste cu puncte curente: puncte de forță dar și puncte de slăbiciune, privind starea unei gospodării/ ferme, privite din interior dar și analizând contextul dat de comunitate sau zonă.

Denumirea SWOT însăși este un acronim provenind de la inițialele unui număr de patru cuvinte în limba engleză:

Strengths. Punctele forte ale gospodăriei/ fermei:

Capacitățile, resursele și avantajele pe care le deține, experiența, pregătirea și competențele personalului, precum și alți factori de succes ai gospodăriei/ fermei. Aceștia pot fi factori „tangibili”, fizici, precum mijloacele fixe deținute: teren, echipamente și utilaje (starea acestora și atributele de performanță), precum și elemente „intangibile” cum ar fi competențele fermierului sau rețete de succes dobândite în urma unor ani de experiență.

„Punctele forte” ale gospodăriei/fermei definesc valorile pozitive și condiționările interne care pot constitui surse pentru succesul acesteia în atingerea obiectivelor. În analiza SWOT, punctele forte sunt definite atât ca valori, cât și drept factori interni care creează valorile.

Weaknesses. Punctele de slăbiciune ale gospodăriei/fermei: ariile sale de vulnerabilitate, zonele de

resurse sărăce sau lipsă, oricare alte „valori negative” sau „condiționări negative”. „Punctele de slăbiciune” ale gospodării/ fermei reprezintă elemente interne care sunt contrariul punctelor forte. Un „punct de slăbiciune” reprezintă un element identificat în gospodărie/fermă, care impiedică desfășurarea normală a activității, împiedică atingerea obiectivelor de dezvoltare a acesteia. Punctele de slăbiciune pot fi factor i interni care distrug valorile sau condiții interne insuficient de bine utilizate pentru a putea să creeze valori competitive.

Opportunities. Oportunitățile: sunt căile pe care pot fi avansate interesele gospodăriei/fermei respective, căi

pe care pot fi exploatate punctele sale forte și eliminate efectele punctelor vulnerabile, reprezintă valori pozitive și condiționări externe gospodăriei/fermei. Deci „oportunitățile” sunt tendințe generale prezente în mediul extern, inclusiv oportunități de finanțare, șanse care există și pot fi valorificate în afara cadrului care poate fi influențat de gospodărie/fermă și pot influența pozitiv procesul dezvoltării.

Threats. Amenințări: sunt amenințări la adresa intereselor creșterii gospodăriei/fermei respective, aspec te

negative ce apar din supraexploatarea resurselor sale, ori limitările care se impun acesteia din partea unui mediu extern aflat în schimbare; cu alte cuvinte, riscuri. „Amenințările” pot fi atât riscuri tranzitorii, cât și permanente.

Toate aceste patru elemente vor fi analizate, sintetizate și specificate în cadrul unui tabel:

SWOT Puncte slabe Puncte tari

46 |

Amenințări

Oportunități

Puncte slabe

Puncte tari

Mediul

extern Gospodăria /

Ferma

Oportunități ... ... ...

Amenințări ...

Analiza SWOT reprezintă astfel o cale practică pentru asimilarea informației privind mediul intern și mediul extern al unei gospodării/ ferme. Analiza SWOT reprezintă un fel de scanare a mediului intern și extern al acesteia, orientată spre a surprinde cele patru aspecte ale activității gospodăriei/ fermei. Această “scanare” sesizează o serie de aspecte (probleme, cauze, condiționări) care pot servi ca mijloace de propulsie ori, dimpotrivă, care vor acționa ca frâne, pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Punctele forte și oportunitățile reprezintă condiționări pozitive pentru creșterea gospodăriei/ fermei, după cum punctele de slăbiciune și amenințările reprezintă impedimente sau condiționări negative pentru gospodărie/ fermă.

Analiza SWOT trebuie privită ca un instrument de gândire, de raționalizare a informațiilor disponibile despre gospodărie/ fermă și cadrul în care aceasta acționează.

Aceste informații, odată identificate, sunt analizate împreună, iar combinația dintre factorii interni (puncte tari, puncte slabe) și cei externi (oportunități, amenințări) conduc la identificarea celei mai potrivite strategii de orientare socio-economică ce poate fi recomandată unei gospodării/ ferme.

Astfel, numeroase puncte de slăbiciune combinate cu amenințări identificate în mediul extern conduc la dificultatea luării adoptării unei strategii de dezvoltare, ci recomandă mai degrabă o strategie de retragere din activitatea curentă (agricultură) și reorientare către un nou tip de activitate pentru care sunt identificate oportunități în mediul extern.

Punctele de slăbiciune combinate cu oportunități ale mediului recomandă adoptarea unei strategii de redresare internă, care poate însemna fie îmbunătățirea pregătirii profesionale, fie achiziții de active fixe.

Punctele forte combinate cu amenințări ale mediului extern recomandă o strategie de reorientare către o activitate în care punctele forte pot fi valorificate: diversificarea activității, dezvoltarea în sensul creșterii capacității de producție etc.

Punctele forte combinate cu oportunitățile din mediul extern recomandă o strategie de dezvoltare în care să poată fi valorificate la maxim atât punctele forte ale gospodăriei/ fermei, cât și oportunitățile identificate.

! Este important de reținut că obiectivul analizei SWOT este acela de a recomanda strategiile care asigură

cea mai bună aliniere între mediul extern și mediul intern. Prin alegerea strategiei corecte a unei gospodăr ii/ ferme, se poate influența impactul acestor forțe în avantajul organizației.

3.2.1. Analiza opțiunilor

Pentru gospodăria / ferma analizată, se completează următoarele informații:

Strategii recomandate

Oportunități Srategie de redresare internă Strategie de dezvoltare

Amenințări Strategie de retragere Strategie de reorientare

Puncte slabe Puncte tari

47 |

1. Analiza S.W.O.T.

Oportunități

Amenințări

Puncte tari

Puncte slabe

2. Situația în perspectivă (se menționează oportunitățile mediului care pot fi valorificate de beneficiar și sunt anticipate minim 2 scenarii propuse)

3. Scenarii propuse (Se completează informații cu privire la descrierea scenariului propus, indicarea acțiunilor de urmat. Se explică

beneficiile și costurile estimate pentru fiecare scenariu în parte)

Scenariu 1

Beneficii:

Costuri:

Scenariu 2

Beneficii:

Costuri:

3.3 Consilierea propriu-zisă

48 |

În urma analizei opțiunilor, se identifică acțiunea de urmat pentru care se elaborează un plan de orientare socio-economică. Consultantul socio-economic poate utiliza structura propusă pentru planul de orientare socio-economică sau poate propune o structura adaptată la situația dată.

Elaborarea planului de orientare socio – economică pornește de la strategia recomandată ca urmare a analizei opțiunilor, analiză desfășurată în etapa anterioară și are în vedere realizarea unei imagini de ansamblu asupra a ceea ce generează în prezent venituri și care sunt elementele (activele) care pot fi valorificate pentru obținerea unor venituri mai mari.

Tabelul următor indică o serie de recomandări care pot fi făcute pornind de la situația existentă a beneficiarului

Active Recomandări

Teren Valorificarea prin cultivarea cu produse agricole de o valoare adăugată mare (pentru care există cerere în zonă)

Arendarea (în lipsa dotării cu mașini și echipamente agricole)

Gajarea pentru obținerea unui împrumut necesar implementării unui proiect de investiții

Vânzarea și valorificarea sumei obținute în alte activități

Echipamente și mașini agricole

Optimizarea utilizării acestora pentru obținerea unei producții mai mari

Prestarea de activități auxiliare agriculturii pentru terți

Activitatea de orientare socio-economică poate să includă şi consultanţa specializată pentru atingerea obiectivelor propuse, consultantul socio-economic putând monitoriza şi asista parcurgerea etapelor stabilite în vederea asigurării succesului demersului.

Instrumente: Raport de întâlnire, Plan de orientare socio-economică

49 |

3.2.1. Raport de întâlnire

Date de identificare întâlnire

Data Locație Participanți

Descriere întâlnire

Documente date

Documente primite

Acțiuni ulterioare

Beneficiar / Nr. întâlnire

50 |

3.2.2. Planul de orientare socio-economică

a. Prezentarea solicitantului

Nume și prenume:

Comuna, judet

Date de contact (adresa, telefon, email)

Forma juridică

(tip, denumire, CUI)

b. Evaluarea situației actuale

Pentru evaluarea situației actuale, consultantul socio – economic va sintetiza informațiile conform structurii de mai jos:

Se analizează mijloacele de trai aflate la dispoziția gopodăriei / fermei și cu ajutorul cărora se obțin venituri

Se estimează veniturile și cheltuielile generate în prezent de gospodărie / fermă

Scopul final este acela de a estima profitul sau pierderea înregistrat(ă) în prezent de gospodărie / fermă, informație care va fi utilizată pentru a încuraja implementarea planului de orientare socio-economică

Mijloace de trai disponibile (descrierea acestora)

Activitatea curentă (scurtă descriere și estimarea veniturilor și a cheltuielilor)

Ce generează venituri? (Active) Echipamente.... Teren agricol....

Ce generează cheltuieli?

(Pasive)

Împrumuturi de la asociați Împrumuturi de la bănci

Venituri din vânzări produse din prestări servicii din închirieri de mașini și echipamente

Cheltuieli

generate de activitatea curentă salarii și obligații sociale

Profit / Pierdere =

Venituri - Cheltuieli

Beneficiar

51 |

Rezultatele financiare ale activității curente

c. Obiectivele socio-economice recomandate de consultant

(Se descriu obiectivele recomandate: de investiții, de dezvoltare personală, cu indicarea avantajelor adoptării acestora)

d. Planificarea activităților pentru atingerea obiectivelor recomandate

(Se elaborează un plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor, cu indicarea resurselor necesare. Acolo unde este cazul, consultantul va face recomandări, de exemplu: date de contact pentru consultant de specialitate, date de contact de la instituții finanțatoare etc)

Activitate Luna 1 Luna ... Luna n Resurse /

Recomandări

e. Recomandări, comentarii, observații din partea consultantului socio – economic

52 |

3.4 Finalizarea procesului de orientare socio – economică

Marcarea momentului în care se finalizează procesul de orientare socio – economică este un aspect important atât pentru consultantul socio-economic, cât mai ales pentru beneficiarul acestei activități, care trebuie să conștientizeze în ce a constat acest proces și care au fost beneficiile obținute.

Sunt mai multe modalități de punctare a momentului de final:

Activitatea memorabilă – finalizarea procesului de orientare socio – economică să se realizeză cu o activitate de grup, în care toți beneficiarii serviciilor de orientare dintr-o anumită perioadă să fie invitați să își prezinte stadiul atins în ceea ce privește implementarea activităților propuse în planurile de orientare socio – economică și efectele asupra activității lor

Trofeul – momentul de final al procesului de orientare socio – economică, fiecare beneficiar primește o diplomă sau un obiect simbolic care marchează faptul că a beneficiat de asistență din partea unui consultant socio-economic.

Lista cu „bunătăți” – pentru a marca finalizarea procesului de orientare socio-economică, un beneficiar poate primi un set de materiale utile (cărți, CD-uri, liste, documente informative) care vor acționa ulterior ca declanșatori de reamintire ai experienței de orientare socio-economică.

Beneficiarul serviciilor de orientare socio – economică trebuie să rețină:

că a beneficiat de un serviciu care a avut drept scop creșterea veniturilor sale sau îmbunătățirea situației gospodăriei / fermei

Consultantul socio – economic trebuie să:

Urmărească finalitatea procesului de orientare socio-economică

Monitorizeze beneficiarii cărora li se adresează prin servicii de orientare socio – economică

53 |

4. Perfecţionare profesională continuă

„Perfecționarea profesională continuă” reprezintă o funcție complementară în cadrul activității de orientare socio – economică, de dezvoltarea acesteia depinzând adesea succesul consultantului. Activitățile specifice asociate acesteia fiind prezentate mai jos, însoțite de instrumentele de lucru propuse:

Activitate specifică Instrumente de lucru

Identificarea necesarului de instruire și autoinstruire și a surselor de informare

Structuri de instruire:

Formale

Non-formale

Profesionale

4.1 Identificarea necesarului de instruire şi autoinstruire şi a surselor de informare

Instruirea este un concept corelat în principal cu învățarea şi utilizat frecvent cu cel puţin trei nuanţări:

instruire generală: activitate de înzestrare cu competenţe şi cunoştinţe din domeniile culturii, ştiinţei, tehnicii şi de aplicare a lor în practică;

instruire profesională: activitate al cărei scop este însuşirea unei specialităţi, a unei profesii concrete; ea se bazează pe însuşirea cunoştinţelor profesionale, pe formarea abilităţilor profesionale şi pe dezvoltarea interesului şi preocupărilor legate de profesia respectivă;

autoinstruire: instruire realizată prin efort propriu, în afara unei instituţii şi în absenţa îndrumării unei persoane din afară.

Dincolo de a fi o persoană care le știe pe toate, consultantul socio – economic are nevoie să dețină un set de cunoștințe de bază pentru activitatea pe care o desfășoară și să fie permanent orientat către dobândirea unora noi, astfel încât să poată face față provocărilor activității de orientare socio – economică. Necesarul de instruire este determinat de:

specificul solicitărilor primite din partea populației din agricultură

cerințele instituțiilor cu care interacționează populația din agricultură, inclusiv instituții finanțatoare

rezultatele evaluărilor sau auto-evaluărilor

Consultantul identifică necesarul de instruire și auto-instruire pe baza specificului cererilor de consiliere si orientare socio-economică și în baza auto-evaluării.

4.2 Modalități de instruire şi auto-instruire

Consultantul își planifică timpul astfel încât să aloce o perioadă de timp necesară instruirii sau auto-instruiri (stabilirea priorităților, modificarea planificării stabilite inițial, reorganizarea activităților, etc)

Autoinstruirea/ autodidaxia (autoînvăţare, din gr. autos, însuşi şi didaskein, a învăţa) implică, pe de o parte, analiza şi evaluarea practicilor, tehnicilor şi metodelor autoeducaţiei şi ale autoinstrucţiei ca preocupări intenţionale, organizate, ale celor care se cultivă în afara şcolii, tineri şi mai ales adulţi, iar, pe de altă parte, îndrumarea acestor activităţi. Importanţa autoinstruirii creşte în paralel cu studiul procesului de învăţare (psihologia, sociologia învăţării), cu dezvoltarea instruirii programate şi a manualelor pentru învăţarea diferitelor discipline “fără profesor”.

Instruirea poate fi realizată prin apelarea la anumite structuri specializate:

Structuri formale: instituții de învățământ, formatori specializați (www.cnfpa.ro – pentru acces la baza de date cu furnizorii de formare profesională acreditați)

Structuri non-formale care practică activități extradidactice orientate către educația non-formală

Structuri profesionale, de tipul rețelelor profesionale prin intermediul cărora pot fi vehiculate

Auto-instruirea se realizează prin informare periodică, cele mai practice instrumente fiind motoarele de căutare și site-urile specializate:

Site-uri ale finanțatorilor: www.madr.ro, www.apdrp.ro , www.animmc.ro ,site-uri dedicate: www.finantare.ro

http://www.cnfpa.ro/

http://www.madr.ro/

http://www.animmc.ro/

http://www.finantare.ro/

54 |

Portaluri dedicate: portal dedicat activității consultanților de orientare socio-economică

Alte surse: reviste de specialitate, modele de bune practici, biblioteci digitale, legislație

5. Organizarea activităților la locul de muncă

„Organizarea activităților la locul de muncă” reprezintă o funcție majoră în cadrul activității de orientare socio – economică, activitățile specifice asociate acesteia fiind prezentate mai jos, însoțite de instrumentele de lucru propuse și detaliate în cadrul capitolului:


Identitatea consultanului:

Promovarea imaginii consultantului socio – economic și promovarea activității de orientare socio-economică sunt elemente esențiale pentru atingerea cu succes a obiectivelor activităţii acestuia / programului CESAR.

Pentru ca locuitorii să cunoască ce presupune orientarea socio-economică aşa încât să-şi poată defini interesul permanent faţă de aceasta

Pentru a face cunoscute modalitatile primare de lucru: cine?, ce?, unde?, când?

În secundar asigură prestigiul şi recunoaşterea comunităţii. Această identitate trebuie creată pentru activitatea pe care o desfășoară consultantul socio-economic la nivelul comunității (comuna, județul) și promovată pentru a putea fi cunoscută și recunoscută de beneficiarii orientării socio-economice.

Ghid de definire a identității

Organizarea informațiilor în cadrul biroului

Activitatea de orientare socio-economică presupune interacțiunea cu un public numeros, fiecare interacțiune generează un schimb de informații și/sau documente, iar accesul la acestea reprezintă un element esențial în organizarea activităţii pentru atingerea unui obiectiv concret.

Ghid de arhivare și întreținere baze de date

Planificarea și organizarea vizitelor în teren, a întâlnirilor individuale, publice și a evenimentelor de informare

Activitatea de orientare socio-economică presupune planificarea şi programarea unor evenimente de tipul evenimentelor de informare, întâlnirilor publice, întâlnirilor individuale, vizitelor la gospodărie/fermă

Ghid de planificare eficientă

55 |

5.1 Ghid de definire a identității

Pentru a atinge obiectivele propuse pentru centrele de orientare socio-economică, fiecare furnizor trebuie să își definească o identitate care să contribuie la asigurarea recunoașterii vizuale facile și memorabilitatea la nivelul publicului țintã, promovarea activităților în rândul grupului țintă, să diferențieze activitatea pe care o desfășoară centrele de activități complementare domeniului.

Într-o accepțiune simplă, identitatea unei organizații reprezintă totalitatea modalităților prin care aceasta poate să se identifice în fața grupului țintă cu care interacționează. Identitatea transmisă prin intermediul comunicării are ca rezultat imaginea, adică modul în care grupul țintă percepe organizația.

Pentru a obține o imagine bună, furnizor de orientare socio-economică trebuie să pregătească un program de creare a propriei identități. Identitatea presupune patru aspecte:

Cine ești;

Ce faci ;

Cum faci ;

Unde vrei să ajungi.

De asemenea, identitatea se manifestă în patru zone vizibile:

Servicii (ce activități desfășori) ;

Ambientul (unde îți desfășori activitatea) ;

Comunicarea (cum explici ceea ce faci) ;

Comportamentul (cum te porți)

A. SERVICIILE:

În cazul furnizorilor de orientare socio-economică, serviciile oferite populației din agricultură constituie, de departe, cei mai semnificativi factori care influențează modul în care este percepută întreaga activitate de orientare socio - economică. Modul în care vor lucra consultanții de orientare reprezintă un aspect care va influența în mare măsură modul cum va fi percepută acestei activități.

Serviciile de orientare socio-economică au ca scop final creșterea veniturilor populației din agricultură și se referă la:

Evaluări ale situației actuale și de perspectivă ale populației din agricultură

Oferirea de informații și recomandări utile populației din agricultură

Elaborarea de planuri de orientare socio-economică

B. AMBIENTUL:

Crearea unui ambient pornește de la stabilirea elementelor de identitate vizuală:

Simbolul consultantului, care prezintă concret, concis, ideea centrală a activității de orientare socio-economică;

Semnătura vizuală (siglă, logo, slogan), elementul grafic care identifică o persoană sau un centru (poate fi un simbol grafic, o literă sau o asociere de mai multe litere) și ca are ca unic scop acela de a mări recunoașterea vizuală a furnizorului de servicii de orientare socio – economică.

Elementele vizuale pot fi valorificate și extinse pentru a crea un ambient unitar, inclusiv la nivelul spațiului fizic în care se vor derula întâlnirile individuale. Fiecare furnizor de orientare își va desfășura activitatea într-un birou / punct de informare publică sau alte spații în care vor fi organizate întâlniri publice sau individuale. Aceste spații exercită o puternică influență asupra modului în care grupul țintă va percepe furnizorul de orientare și activitatea desfășurată de acesta. Clădirile, birourile, materialele, culorile și mobila transmit publicului un anumit mesaj despre activitatea de orientare.

56 |

Spațiul în care furnizorul se servicii de orientare își va desfășura activitatea trebuie să fie în primul rând accesibil și bine semnalizat în comună, prin indicatoare, afișe sau bannere amplasate la vedere, în spații circulate de un număr cât mai mare de persoane.

Programul de lucru al biroului trebuie afișat la loc vizibil, astfel încât să poată fi vizualizat oricând. Se recomandă indicarea unor date de contact (telefon, email) pentru cazul în care programul de lucru nu este unul permanent.

În interiorul biroului, materialele de prezentate trebuie așezate în locuri ușor accesibile pentru a facilita derularea intâlnirilor individuale. În mod similar, documentele primite de la beneficiarii serviciilor de orientare trebuie să fie arhivate într-o manieră care să permită accesul rapid la documente în cazul continuării discuțiilor inițiale.

C. COMUNICAREA:

În cazul activității de orientare socio-economică, procesul de comunicare este principalul mijloc de formare a identității. Consultantul de orientare comunică atât cu personalul propriu cât și cu grupul țintă și alți furnizori de servicii similare sau complementare.

Pe lângă adresarea verbală și scrisă, procesul de comunicare cuprinde toate materialele tipărite pe care le utilizează furnizorul de orientare, materiale care pot fi:

Cărți de vizită:

Foi personalizate

Cărțile de vizită reprezintă un instrument fundamental de promovare a activității furnizorului de orientare prin distribuirea datelor de contact și totodată un accesoriu indispensabil pentru o întâlnire de afaceri.

Cărțile de vizită trebuie să respecte liniile definitorii ale identității furnizorului, trebuie să exprime profesionalism, reprezintă un prim pas în crearea unei impresii de durată. Cărțile de vizită tradiționale au dimensiunea standard de 50 mm x 90 mm și sunt printate pe hârtie de 80 g până la 300 g.

În realizarea cărții de vizită se urmărește o tehnică de design care presupune simetria în care se combină grafica cu textul astfel încât să se creeze un echilibru în designul final. Se recomandă evitarea aglomerării cărții de vizită cu mai

mult de două imagini, deoarece acest lucru poate atrage atenția de la scopul ei final de carte de vizită.

Informațiile esențiale sunt: numele, telefonul, adresa biroului, adresa de email, eventual, pe verso, pot fi notate informații despre serviciile oferite și programul de lucru al centrului. Scopul principal al cărții de vizită este să comunice grupului țintă informațiile de contact.

Instrumentul de lucru Microsoft Word permite realizarea simplă a cărților de vizită cu ajutorul unei machete de o pagină prin care pot fi editate și tipărite 10 cărți de vizită (vezi modelul atașat).

Înainte de tipărirea cărții de vizită, se recomandă parcurgerea unei liste de control pentru verificarea conținutului final al cărții de vizită:

Include informații de contact corecte și actuale ? Adresa, număr de telefon, adresa de email, adresa web site-ului

Este plăcută la vedere? Este lizibilă? Sunt clare informațiile?

Cum se va citi? Este suficient spațiu pentru a scrie, este vreo informație importantă pe verso? (ex. program de lucru)

Cartea de vizită spune ce face un furnizor de orientare? Cu cât e mai clar cu atât mai bine, cu siguranță grupul țintă nu cunoaște serviciile de orientare socio-economică.

Este cartea de vizită memorabilă? Sloganul, designul original și activitatea în sine sunt un tot unitar și impreună trebuie să rămână în memoria cititorului.

Va fi printată pe un carton/ o hârtie de calitate?

57 |

Foile personalizate reprezintă un alt instrument de promovare a activității furnizorului de orientare deoarece permit crearea și păstrarea identității vizuale a furnizorului de orientare socio-economică, în special prin utilizarea antetului.

Antetul reprezintă o indicație tipărită în partea de sus a unei foi de hârtie sau a unui plic, cuprinzând numele, adresa și alte informații esențiale ale unei instituții sau ale unei persoane.

Pe lângă faptul că este o soluție pentru cazul în care o persoană rătăcește cartea de vizită a consultantului de orientare, utilizarea antetului accentuează și mai mult seriozitatea furnizorului de orientare socio-economică, nu numai în fața grupului țintă, dar și a finanțatorilor, a partenerilor și a presei, aspecte care pe termen lung nu pot decât să ajute la atingerea indicatorilor urmăriți.

Odată creat un concept care să reprezinte imaginea furnizorului (alcătuit din simboluri, elemente grafice, prescurtări, culori).

Pot fi personalizate următoarele tipuri de instrumente de comunicare: mape de prezentare, documente de lucru (fișe de prezentare, chestionare, planuri de orientare socio-economică, evaluări), scrisori de prezentare, plicuri de corespondență, pagini web, corespondența prin e-mail, CD-uri, pixuri, tricouri sau alte obiecte promoționale etc.

Pentru a contribui la crearea unei identități vizuale, se recomandă ca documentele realizate în cadrul centrului de orientare socio-economică să fie personalizate cu elementele esențiale pe care furnizorul de orientare dorește să le promoveze constant grupului țintă. Natura și conținutul procesului de comunicare influențează felul în care diverse grupuri țintă percep organizația.

D. COMPORTAMENTUL:

În cazul centrelor de orientare profesională (ca de altfel în cazul tuturor furnizorilor de servicii), personalitatea consultantului reiese din comportamentul acesteia.

Acest lucru se întâmplă deoarece consutantul este acela care are cele mai multe contacte cu lumea exterioara și, de aceea, este într-o mare măsură responsabil pentru impunerea modului în care este percepută activitatea de orientare ca întreg.

În majoritatea situațiilor, combinația în diferite proporții a factorilor A,B,C și D este aceea care formează identitatea.

58 |

5.2 Ghid de arhivare și întreținere baze de date

5.2.1 Organizarea informațiilor, surselor și tipurilor de date

Activitatea de orientare socio-economică presupune interacțiunea cu un număr semnificativ de persoane, cu o varietate largă de probleme și, de cele mai multe ori, multiple posibilități de soluționare. Consultantul socio-economic, departe de a fi persoana care le știe pe toate, trebuie să fie capabil să gestioneze un număr mare de informații, iar acest lucru este posibil numai printr-o organizare eficientă a datelor. Mai mult, fiecare interacțiune (întâlnire) cu persoanele din grupul țintă generează un schimb de informații și/sau documente, iar accesul la acestea reprezintă un element esențial al atingerii obiectivelor activității de orientare socio - economică.

Tipurile de informații care sunt gestionate de centrele de orientare socio-economică pot fi sintetizate astfel:

Fig. 8. Relațiile consultantului de orientare socio-economică cu entitățile externe

În figura de mai sus sunt prezentate relațiile consultantului de orientare socio-economică cu următoarele entități externe:

Finanțatorul (Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, UMP MAKIS/CESAR, Autoritatea publică locală, alții)

o De la care primește solicitări de informații / raportări

o Către care transmite rapoarte de activitate

Populația din agricultură (beneficiarii finali)

o De la care primește solicitări de informații sau de soluționări la problemele actuale

o Către care transmite informații, soluții și pentru care realizează evaluări și planuri de orientare socio-economică

Furnizorii de servicii de consultanță pentru sectorul agricol (furnizori de consultanță specializată, inclusiv consultanță agricolă, asociații de fermieri și producători, firme furnizoare de aporturi agricole, bănci etc)

o Către care transmit solicitări de informații sau de solicitări de soluționare a unor probleme ridicate de populația din agricultură

o De la care primesc informații sau feebback cu privire la modalitatea de soluționare a problemei ridicate de populația din agricultură

Instituții publice

o Către care transmit solicitări de informații

o De la care primesc informații, date de contact etc

Consultant de

orientare socio-

economică

Finanțator

Populația din agricultură

Furnizori de servicii de consultanță pentru sectorul agricol

Instituții publice

Agenți economici

solicitări

informații, date de contact

date, informații, solicitări

soluționări, evaluări, planuri

solicitări de rapoarte

raportări

oportunități

solicitări

soluționări, feedback solicitări

59 |

Agenți economici

o Către care transmit solicitări de informații

o De la care primesc informații, date de contact etc

Având în vedere aceaste relaționări cu mediul extern, tipurile de date și informații pe care trebuie să le gestioneze consultantul de orientare sunt reprezentate în figura următoare:

Fig. 9 Tipuri de date și informații gestionate de consultantul de orientare socio-economică

Tipurile de date și informații conținute de bazele de date (B.D.) pe care trebuie să le gestioneze consultantul de orientare se referă la:

Date și informații despre organizațiile și instituțiile din mediul extern

Date și informații despre beneficiarii aparținând populației din agricultură

Date și informații despre activitatea desfășurată de consultant

Centralizare informații și raportare

Prelucrare informații despre mediul extern

Prelucrare informații beneficiari

B.D. activitate

Agenți economici

și instituții publice

B.D. beneficiari

Finanțator

B.D. mediu extern

Furnizori Populația din agricultură

60 |

5.2.2. Date și informații gestionate de consultantul socio-economic

Managementul datelor și informațiilor despre oranizațiile și instituțiile din mediul extern

Conținut

Cuprind date de contact și informații succinte despre activitatea desfășurată de fiecare instituție/ organizație

Datele de contact se referă la: o Denumire instituție / organizație o Adresă o Telefon, fax, adresă de e-mail o Persoane de contact o Adresa paginii web o Programul de funcționare o Protocol de colaborare (dacă este cazul) o Activități desfășurate

Datele de contact provin de la: o Consultanți specializați Consultanță tehnică în domeniul agricol Consultanță pentru obținerea de finanțări nerambursabile Consultanță fiscală (contabilitate) Furnizori de programe de instruire profesională Notari Birouri de avocatură

o Instituții finanțatoare Instituții bancare cu sucursale sau agenții în comună sau în zonele cele mai apropiate Oficii Județene de Plăți pentru Dezvooltare Rurală și Pescuit Alte structuri teritoriale ale instituțiilor finanțatoare

o Instituții publice (instituții cu care populația din agricultură ar putea intra în legătură pentru obținerea de informații, avize, autorizații) Oficiul Registrului Comerțului Direcția de Sănătate Publică Direcția Sanitar – Veterinară Agenția pentru Protecția Mediului

o Organizații neguvernamentale Asociații de fermieri și producători Asociații de procesatori Asociații care au ca grup țintă populația din mediul rural

o Firme furnizoare de „inputuri” agricole Firme furnizoare de materii prime și materiale pentru agricultură

Organizare

Pentru organizarea acestor informații se recomandă utilizarea tabelelor din procesorul de texte Microsoft Word sau a calculului tabelar utilizand Microsoft Excel;

Accesul rapid la informații poate fi susținut de organizarea acestora pe tematici.

Ex. În Microsfot Excel va fi organizat câte un spreadsheet pe tipuri de informații (consultanță/ instruire, finanțatori, instituții publice, ONG-uri, furnizori)

Informațiile mai pot fi salvate în același spreadsheet, cu posibilitatea aplicării de filtre pentru ordonarea acestora după caracteristicile dorite

Aplicarea filtrelor permite organizarea

informațiilor dupa tipul acestora

61 |

Actualizare

Baza de date de contact se construiește pe parcursul activității de consultanță, în funcție de probleme ridicate de populația din agricultură;

Informațiile trebuie actualizate permanent, de fiecare dată când apare o modificare a datelor.

Utilizare

Aceste informații vor fi puse la dispoziția populației din agricultură atunci când soluționarea unei probleme cu care se confruntă presupune interacțiunea cu o instituție sau organizație.

Managementul datelor și informațiilor despre beneficiarii aparținând populației din agricultură

Conținut

Această categorie de informații se referă la datele de contact și informațiile despre persoanele care beneficiază de activitatea de orientare socio-economică, precum și la stadiul discuțiilor și inițiativelor demarate

Organizare

Evidența datelor se va ține după numele beneficiarilor (persoane fizice). Pentru a facilita raportarea datelor către Finanțator, se va întocmi o bază de date a beneficiarilor în care se va ține evidența persoanelor avute în vedere în activitatea de orientare și pentru care și pentru care au fost inițiate evaluări ale situației existente sau planuri de orientare socio – economică

Pentru fiecare beneficiar se va deschide un dosar de orientare socio-economică în care se vor regăsi documentele/ informațiile primite de la beneficiari și documentele/ recomadările/ planurile elaborate pentru aceștia.

Actualizare

Actualizarea informațiilor se face continuu și presupune:

o Completarea, după fiecare întâlnire individuală, a datelor de contact ale beneficiarii serviciilor de orientare socio-economică

o Deschiderea unui dosar / caz în care se va menționa solicitarea benefiiarului

o Completarea dosarului astfel inițiat cu documente, informații sau modalitatea de soluționare a solicitării primite de la beneficiar

Utilizare

Datele și informațiile vor fi utilizate atât pentru raportare, cât și pentru urmărirea periodică a stadiului în care se află solicitările primite de la beneficiari

62 |

Managementul datelor și informațiilor despre activitatea desfășurată de furnizorul de orientare

Conținut

Această categorie de informații se referă la evidența activităților desfășurate de consultant, activități care pot fi:

o Evenimente de antrenare a rețelei informaționale

o Evenimente de informare

o Întâlniri publice

o Întâlniri individuale

o Elaborare evaluări și/sau planuri de orientare socio – economică

Organizare

Evidența datelor se va ține informatic, în dosare (foldere) organizate după tipul de eveniment:

Pentru fiecare tip de eveniment, datele care vor fi salvate și arhivate în format electronic se referă la:

o Planificarea evenimentelor (materiale propuse, corespondența cu invitații, programul evenimentului, logistică)

o Desfășurarea propriu-zisă a evenimentelor (lista participanților, poze de la eveniment)

Actualizare

Informațiile sunt create pe măsura pregătirii și derulării evenimentelor

Utilizare

Datele și informațiile vor fi utilizate atât pentru raportare, cât și pentru urmărirea periodică a stadiului în care se află activitatea de orientare socio – economică

Arhivarea datelor trebuie să permită oricând accesarea situațiilor anterioare (cazuri, soluționări) pentru a permite utilizarea experiențelor trecute în situațiile nou apărute.

63 |

5.3 Ghid de planificare eficientă

Planificarea este esențială în toate activitățile de orientare socio-economică. A planifica înseamnă a pregăti acum ceea ce veți face mai târziu.

Planificarea este o activitate prin care consultanții socio-economici determină care sunt obiectivele (ce vor) și cum și când pot fi realizate. Ea constă în analizarea situației actuale, stabilirea obiectivelor și planificarea acțiunii.

Stabilirea obiectivelor vă asigură de faptul că știți unde doriți să ajungeți și vă puteți verifică în orice moment dacă sunteți pe drumul cel bun. De aceea se recomandă stabilirea unor obiective care să indeplinească criteriul SMART:

S: Să fie specifice activității de orientare socio – economică

M: Să fie măsurabile (un obiectiv măsurabil permite verificarea dacă a fost atins)

A: Să fie posibil de atins (tangibile)

R: să fie realiste

T: să fie încadrate în timp

Exemple: Organizarea unui eveniment de informare în comuna X.

Planificarea răspunde la câteva întrebări de bază:

Ce? – scopul

Când? – intervalul de timp

Unde? – locul în care scopul / planurile vor fi indeplinite

Cine? – persoanele care răspund de realizarea activităților sau le vor realiza efectiv

Cum? – etapele în care vor fi realizate activitățile, metodele

Cât? – resursele necesare pentru atingerea scopului

Majoritatea persoanelor nu își pot permite luxul încercării, adică al acțiunii fără un plan elaborat, din cauza costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite. Planificarea ajută la evitarea erorilor, pierderilor și întârzierilor ș i face ca eforturile să devină eficace și eficiente.

Scopul planificării este de a:

Stabili dependențele între activități și succesiunea optimă a acestora

Estima durata fiecărei activități și lista resurselor necesare

Stabili drumul critic – excluderea întârzierelor inutile

Tabel centralizator al activităților dintr-un plan de acțiune:

Obiectiv Activitate Activitate Durata Resurse

Obiectiv 1 Activitate 1

Sub-Activitate 1 ……….. ………..

Sub-Activitate 2 ……….. ………..

Activitate 2 Sub-Activitate 1 ……….. ………..

64 |

Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra programării etapelor și activităților este utilă folosirea un grafic în care să fie reprezentate activitățile și derularea acestora în timp. Instrumentul cel mai des utilizat în acest sens este diagrama GANTT, care:

ajută la clarificarea activităților care trebuie îndeplinite

oferă o bază pentru planificarea perioadelor în care vor fi realizate aceste activități

permite planificarea și alocarea resurselor necesare pentru realizarea proiectului

reprezintă un instrument util pentru administrarea drumurilor critice în cazul proiectelor cu un dead-line fix

Diagrama Gantt este frecvent utilizată în managementul de proiect și ca instrument de planificare. Diagrama Gantt ofera o ilustrare grafică a unui program de activități, care ajută la planificarea, coordonarea și monitorizarea unor sarcini specifice. Diagramele Gantt se pot realiza în versiuni simple, cu ajutorul unui grafic făcut pe o hârtie, sau în versiuni mai complexe, cu ajutorul unor aplicații software de management al proiectului.

Forma grafica a unui astfel de instrument de planificare constă într-o matrice în care:

axa orizontală este reprezentată perioada de timp pe care se întinde proiectul, împărțită în unități de măsura (spre exemplu zile, săptamâni sau luni), și

pe axa verticală sunt reprezentate sarcinile din proiect.

Activități Luna 1 / Ziua Luna 2 / Ziua Luna 3 / Ziua Luna 4 / Ziua

Activitate 1

Activitate 2

Activitate 3

Activitate 4

În cadrul unei diagrame Gantt, fiecărei sarcini îi este alocat un rând. Timpul în care este estimat să se finalizeze o sarcină este reprezentat printr-o bară orizontală. Marginea din stânga marcheaza începutul preconizat pentru acea sarcină, iar marginea din dreapta marchează sfârșitul preconizat. Sarcinile pot evolua relativ la alte sarcini în mod secvențial, paralel sau prin suprapunere temporară.

Pe măsură ce proiectul avansează, diagrama este adusă la zi, prin umplerea barelor pe o lungime corespunzătoare procentului din sarcină care a fost îndeplinit. În modul acesta, va puteți da seama imediat despre stadiul în care se afla proiectul, tragând o linie verticală în dreptul datei curente. Sarcinile finalizate vor rămâne cu totul în partea stângă a liniei. Sarcinile în desfășurare vor fi întretăiate de linie și dacă partea plină este la stânga liniei, înseamnă ca sunteți în întarziere față de planificare, pe când, dacă partea plină merge până în dreapta liniei, înseamnă că sunt înaintea planificării. Sarcinile viitoare rămân cu totul în dreapta liniei.

Atunci când realizați o diagramă Gantt, nu introduceți decât un număr rezonabil de sarcini (nu mai mult de 15 sau 20), în așa fel încat diagrama sa incapa pe o singura pagina. In cazul in care este vorba de un proiect mai complex, puteti realiza diagrame subordonate care sa detalieze incadrarea in timp a tuturor sub-sarcinilor care formeaza o sarcina principala.

De asemenea, pentru o echipa este foarte util ca in dreptul unei sarcini sa fie trecuti și responsabilii, pentru respectiva sarcina.

De multe ori intr-un proiect exista evenimente, care nu reprezinta o sarcina, insa pe care ati vrea sa le evidentiati in cadrul unei diagrame Gantt. Aceste momente reprezinta niste “borne” (eng. “milestones”) si de obicei sunt marcate pe diagrama sub forma unor triunghiuri cu varful in sus.

6. Fișe de prezentare a programelor de sprijin Programele selectate se adresează următoarelor categorii de beneficiari, din domeniul agricol sau non-agricol:

Program finantare/ Masura/ Operatiune/Schema de finantare

Domeniu de activitate TIP BENEFICIAR POTENTIAL

Agricol Non-agricol Individual

(persoana fizica) PFA ÎI ÎF SRL Alte forme de organizare

PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala)

„Instalarea tinerilor fermieri” (MĂSURA 112)

X da da da nu da nu

„Modernizarea exploataţiilor agricole” (MĂSURA 121)

X da da da da da

Societate în nume colectiv – SNC Societate în comandită simplă – SCS Societate pe acţiuni – SA Societate în comandită pe acţiuni – SCA Societate comercială cu capital privat Societate agricolă Societate cooperativă agricolă Grup de producători Cooperativă agricolă

„Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” (MĂSURA 123)

X nu da da da da Cooperative agricole Societăţi cooperative de valorificare Grupuri de producători

“Îmbunătațirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii” (MĂSURA 125 b)

X da da da da da Asociaţii de proprietari/ deţinători privaţi de pădure

“Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență” (MĂSURA 141)

X da da da da nu nu

“Sprijin pentru fermierii din zonele montane defavorizate” (MĂSURA 211)

X da da da da da Forme de organizare specifice

“Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate, altele decât cele montane” (MĂSURA 212)

X da da da da da Forme de organizare specifice

„Prima împădurire a terenurilor agricole” (MĂSURA 221)

X da da da da da Grupurile sau asociaţiile de persoane fizice sau juridice

“Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi” (MĂSURA 312)

X da da da da da nu

“Încurajarea activităților turistice” (MĂSURA 313)

X da da da da da ONG

“Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului” (MĂSURA 431)

X da da da da da

Organizaţii de întreprinzători Grupuri de persoane neînregistrate oficial Asociatii Fundatii ONG

68 |

Program finantare/ Masura/ Operatiune/Schema de finantare

Domeniu de activitate TIP BENEFICIAR POTENTIAL

Agricol Non-agricol Individual

(persoana fizica) PFA ÎI ÎF SRL Alte forme de organizare

POS CCE (Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice)

Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile

A1 – Sprijin financiar cu valoare cuprinsă între 1.065.000 - 6.375.000 lei acordat pentru investiţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii

X nu nu nu nu da Societăți pe acţiuni – SA Societăți cooperative

A2 – Sprijin financiar de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii

PROGRAME GUVERNAMENTALE

Programul guvernamental pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri

X nu nu nu nu SRL-D nu

Programul guvernamental de dezvoltare si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata

X nu da da da da Societăți pe acţiuni – SA Societăți cooperative

Programul guvernamental pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului

X nu da da da da

Societăți pe acţiuni – SA Societăți cooperative Asociații profesionale sau fundații (care activează în domeniul meșteșugurilor și artizanatului)

Programul guvernamental pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor manager in sectorul IMM

X da nu nu nu nu nu

Programul “Casa Verde” 2011 X da nu nu nu nu nu


Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”


PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală/ FEADR – Fondul European pentru Dezvoltare Rurală www.apdrp.ro


Solicitantul poate fi:

Persoană fizică

Persoană fizică autorizată

Întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale

Asociat şi administrator unic al unei Societăţi cu răspundere limitată

Solicitanții sunt fermieri în vârstă de până la 40 de ani, persoane fizice sau persoane juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă:

- are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE2; - este situată pe teritoriul ţării; - este înregistrată în Registrul fermelor şi Registrul agricol.


Construirea și/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de fermă, incluzându-le și pe cele pentru protecția mediului

Achiziționarea sau achiziționarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, mașini, utilaje, instalații, echipamente și accesorii, echipamente și software specializate

Achiziționarea de animale și după caz a cotei de producție

Plantarea și replantarea plantelor perene

Achiziționarea de teren pentru activități agricole


10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE peste această dimensiune (6 UDE), sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000

Euro/1UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie


Solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

are vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător (şef) al acesteia

deţine sau se angajează să dobândească3 competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare.

prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole

este membru al unei familii de fermier şi a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu.

se angajează să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.

sunt eligibili solicitanţii (cu vârsta minimă de 18 ani) care au terminat 10 clase, cu profil agricol.

2 Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 Euro. 3 Conform art.13 (1) din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, tânărului fermier care beneficiază de sprijin pentru instalare, i se poate acorda o perioadă de graţie care nu poate să depăşească 36 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului, pentru a putea permite tânărului fermier să se conformeze cerinţelor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. b din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 refer itoare la dobândirea pregătirii şi/sau competenţei profesionale în cazul în care aceştia au nevoie de o perioadă de adaptare sau de restructurare, specificată în Planul de afaceri.

71 |




Solicitantul deţine o fermă de semi-subzistenţă 20 puncte

Solicitantul deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată

15 puncte

Solicitantul are în proprietate exploataţia agricolă 30 puncte

Solicitantul face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în vigoare

20 puncte

Solicitantul accesează măsura de agro-mediu 15 puncte

Pe această măsură nu există punctaj minim.


Sesiuni de depunere 2011 Sesiuni de depunere:

o 1 – 29 iulie 2011 o 1 – 30 noiembrie 2011

Fondurile nerambursabile pot fi accesate până în 2013

72 |


Măsura 112


Documente proprietate/ folosinţă pentru exploataţia agricolă: a) Documente solicitate pentru terenul agricol b) Documente solicitate pentru imobile (clădirile şi terenurile) pe care sunt/ vor fi realizate

investiţiile c) Documente solicitate pentru animale, păsări şi familii de albine

Angajamentul PF de a se autoriza în PFA sau Întreprindere individuală în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea Notificării privind selectarea Cererii de Finanţare, cu specificarea codului CAEN pentru care se autorizează

Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii şi ale contului aferent proiectului FEADR Pentru solicitanţii autorizaţi conform OG 44/2008 sau SRL cu asociat şi administrator unic

Certificate care sa ateste lipsa datoriilor restante fiscale şi sociale emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi de primăriile pe raza cărora îşi au sediul social şi puncte de lucru

Cazierul judiciar

Copia actului de identitate pentru solicitant şi al soţiei/ soţului

Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului care specifică faptul ca solicitantul este asociat şi administrator unic Pentru solicitanţii autorizaţi conform OG 44/2008 sau SRL cu asociat şi administrator unic

Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului Pentru solicitanţii autorizaţi conform OG 44/2008 sau SRL cu asociat şi administrator unic

Copie după diploma de studii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol/ diploma de absolvire zece clase cu profil agricol, zootehnic şi veterinar însoţită de „Certificat de calificare profesională (competente)” Copie diploma absolvire liceu (altul decât cel cu profil agricol) însoţit de Certificat de calificare în domeniul agricol sau însoţit de certificatul de absolvire a unui curs de formare, de minim 150 ore, în domeniul agricol Adeverinţa că urmează cursuri de calificare în domeniul agricol (în domeniul ce urmează a fi finanţat prin proiect), de minim 150 ore, însoţită de declaraţia pe propria răspundere că vor aduce certificatele până la semnarea Contractului de finanţare cu Agenţia.

Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se obligă să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională

Document care atestă faptul că solicitantul a desfăşurat activităţi în domeniul agricol mai mult de 50% din timpul de lucru în ultimele 12 luni, înaintea instalării sale pe cont propriu. sau Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului că este membru al unei familii de fermier şi ca a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta declară că se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă ca şi conducător

Plan de afaceri pentru dezvoltarea exploataţiei

Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se angajează ca toate activităţile prevăzute în Planul de afaceri să fie realizate cu respectarea legislaţiei naţionale în vigoare

Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului privind exploataţia agricola că nu a mai accesat Măsurile 112 şi 141 pentru aceeaşi exploataţie şi că nu deţine în proprietate/ folosinţă alte terenuri, animale, păsări şi familii de albine, în afara celor declarate în Planul de afaceri.

Document care atestă că solicitantul este înregistrat într-o formă asociativă în domeniul proiectului emis de către grupul de producători/ societatea cooperativă/ cooperativă agricolă/ organizaţie de îmbunătăţiri funciare însoţit de documentul de înfiinţare al acestora

Angajament de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani.

73 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 121 „ Modernizarea exploataţiilor agricole”




Categoriile de beneficiari eligibili sunt:

Persoană fizică (dacă se angajează să se autorizeze ca persoană fizică autorizată în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de Finanţare)

Persoană fizică autorizată (înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008);

Întreprinderi individuale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008);

Întreprinderi familiale (înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008);

Societate în nume colectiv - SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare);

Societate în comandită simplă - SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);

Societate pe acţiuni - SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);

Societate în comandită pe acţiuni - SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);

Societate cu răspundere limitată - SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);

Societate comercială cu capital privat (înfiinţată în baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificările şi completările ulterioare);

Societate agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 36/ 1991);

Societate cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 1/ 2005);

Grup de producători (recunoscut în baza Legii nr. 338/ 2005), doar cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri;

Cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 566/ 2004), doar cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri

Solicitantul trebuie să respecte următoarele: - să fie persoană fizică sau juridică română cu capital privat - capitalul/ acţionariatul solicitantului eligibil poate fi atât integral din România cât şi mixt sau integral străin; - să acţioneze în nume propriu; - să asigure surse financiare stabile şi suficiente pe tot parcursul implementării proiectului.


Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiţii corporale şi/ sau necorporale:

1. Construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor;

2. Construirea şi/ sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri;

3. Construirea şi/ sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel

74 |



de fermă etc.;

4. Construirea şi/ sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;

5. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate;

6. Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie;

7. Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/ reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă;

8. Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;

9. Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori;

10. Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei;

11. Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

12. Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;

13. Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.;

14. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

15. Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;

16. Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare


Prin Măsura 121 se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de 50% - 75% (pentru perioada 2007 - 2009), respectiv în proporţie de 40% - 75% (pentru perioada 2010 - 2013) din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând cofinantarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată.

Intensitatea sprijinului este diferenţiată în funcţie de anii de finanţare după cum urmează: Pentru perioada 2010 - 2013: Valoarea maximă a cofinantării publice este de 800.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 40%. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 Euro. Procentul sprijinului nerambursabil de 40% se va putea majora cu:

10% - pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finanţare

10% - pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural si în arii naturale protejate încadrate în reteaua Natura 2000

75 |



10% - pentru investiţiile având drept scop implementarea noilor provocări prin următoarele tipuri de operaţiuni: „imbunatatirea eficienţei utilizrii şi depozitării îngrăşămintelor cu azotat”, „instalatii pentru tratamentul apelor reziduale în exploataţii agricole şi în cadrul proceselor de prelucrare şi comercializare”. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinată investiţiilor în aceste două tipuri de operaţiuni

25% - pentru investiţiile având drept scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (conform Directivei Consiliului 91/676/CEE, numai pentru tinerii fermieri ai Masurii112.



Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al Masurii si cu cel putin unul dintre obiectivele specifice

Proiectul sa fie în acord cu potentialul agricol al zonei si sa demonstreze îmbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii în exploatare a investitiei

Beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire profesionala, în raport cu proiectul

Beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei Solicitantul va prezenta la depunerea Cererii de finantare sursa cofinantarii

Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile


Întrucât în cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor, începând cu anul 2010, alocarea financiară se va face distinct pentru sectorul vegetal şi pentru sectorul de creştere a animalelor şi punctarea se va face distinct.

SECTORUL VEGETAL

Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse.

2 puncte

Criteriul de selecţie nr. 2 cumulat pentru toate cele trei componente (sectoare prioritare, sisteme de irigaţii şi energie regenerabilă) poate primi:

Maxim 48 puncte

Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentată mai jos: (i) legume;

Maxim 33 puncte 33

(ii) pepiniere şi plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, căpşunarii;

31

(iii) culturi de câmp; 32

(iv) pepiniere şi plantaţii de viţă de vie pentru vin (cu excepţia restructurării/ reconversiei plantaţiilor de viţă de vie) şi struguri de masă;

25

(v) culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă.

25

Proiectele din sectorul vegetal de la priorităţile i, ii şi iv care au investiţii în sisteme de irigaţii de minim 20% din valoarea eligibilă a proiectului şi proiectele de la prioritatea iii care au investiţii în sisteme de irigaţii de minim 50% din valoarea eligibilă a proiectului vor putea primi punctaj suplimentar pentru acest criteriu de selecţie.

10 puncte

Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investiţii în producerea şi utilizarea energiei regenerabile

5 puncte

Exploataţii agricole de semi-subzistenţă 5 puncte

76 |



Beneficiarul este, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, membru al unei forme asociative, sau formă asociativă, recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare

10 puncte

Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelaşi tip de activitate

12 puncte

Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic

5 puncte

Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole

5 puncte

Exploatatii agricole detinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului

8 puncte

Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate 5 puncte

Total : 100 Punctaj minim: 15 puncte

SECTORUL DE CREŞTERE A ANIMALELOR

Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse

5 puncte

Criteriul de selecţie nr. 2 cumulat pentru toate cele două componente (sectoare prioritare şi energie regenerabilă) poate primi:

Maxim 45 puncte

Exploatatii din sectoarele prioritare, în ordinea de prioritati prezentata mai jos:

Maxim 40 puncte

(i) bovine pentru lapte; 40

(ii) porcine, din care: pentru reproductie; 40

la îngrasat; 35

(iii) ovine si caprine; 35

(iv) pasari. 40

Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investitii în producerea si utilizarea energiei regenerabile

5

Exploataţii agricole de semi-subzistenţă 5 puncte

Beneficiarul este, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, membru al unei forme asociative, sau formă asociativă, recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare

13 puncte

Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelaşi tip de activitate

12 puncte

Exploataţii vegetale şi de creştere a animalelor în sistem ecologic

2 puncte

Proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole

5 puncte

Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului

8 puncte

Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate 5 puncte

Total : 100 Punctaj minim: 15 puncte



77 |

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin Măsura 121


1.a) Studiul de Fezabilitate pentru proiecte cu lucrări de construcţii şi / sau montaj sau b) Memoriul Justificativ pentru proiecte fără lucrări de construcţii şi/ sau montaj

2. Situațiile financiare (bilanţ - formularul 10, contul de profit şi pierderi - formularul 20, formularele 30 şi 40), însoţite de confirmarea de depunere cu sumele de control precedente anului depunerii proiectului înregistrate la Administraţia Financiară sau depuse la Registrul Comerţului în care rezultatul operational (rezultatul de exploatare din bilant) sa fie pozitiv (inclusiv 0) Sau Bilantul – formularul 10, anului anterior depunerii proiectului însotit de contul de profit si pierdere - formularul 20, inclusiv formularele 30 si 40, înregistrat la Administratia Financiara sau depus la Registrul Comertului, prin care dovedeste ca nu a inregistrat venituri din exploatare sau Declaratie speciala privind veniturile realizate în anul precedent depunerii proiectului înregistrata la Administratia Financiara în care rezultatul brut obtinut anual sa fie pozitiv sau Declaratie speciala privind venitul estimat (220) în anul precedent depunerii proiectului, înregistrata la Administratia Financiara sau Declaratia de inactivitate înregistrata la Administratia Financiara

2.1. Document însuşit de un expert contabil din care să rezulte că veniturile din activităţi agricole reprezintă cel puţin 50% din veniturile de exploatare ale solicitantului, sau - în cazul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale: Declaraţie specială privind venitul estimat (220) în anul precedent depunerii proiectului

3. a) Documente solicitate pentru terenul agricol: 1. Copie dupa actul de proprietate al terenului și/ sau tabel centralizator emis de Primărie 2. Copie din Registrul Agricol emis de Primării care să certifice dreptul de proprietate și/ sau de folosinţă (arendă/ concesionare) al terenului pentru baza de producţie b) Documente solicitate pentru imobilul (clădirile şi/ sau terenurile) pe care sunt/vor fi realizate investiţiile: 1. Actul de proprietate asupra clădirii; 2. Documentul care atestă dreptul de proprietate asupra terenului c) Document pentru efectivul de animale deţinut

4. Certificat de urbanism sau autorizație de construire pentru proiecte care prevăd construcții

5. Clasarea Notificării/Adresa de negație; sau, Decizia etapei de încadrare sau, Acord de Mediu/ Aviz Natura 2000 Sau, Decizia etapei de evaluare inițială

6.1. Documente de la solicitant care să dovedească capacitatea şi sursele de cofinanţare ale proiectului: a) extras de cont bancar vizat, în cazul autofinanţării b) extras de cont bancar vizat, în cazul unor granturi, sponsorizări, donaţii c) extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat d) extrasul liniei de credit e) Scrisoare de confort 6.2 Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii și ale contului aferent proiectului FEADR

7. Certificate care sa ateste lipsa datoriilor restante fiscale și sociale

8. a) Notificare care sa ateste conformitatea proiectului cu legislatia în vigoare pentru domeniul

78 |


sanitar veterinar b) Aviz sanitar privind conformitatea proiectului cu condițiile de igiena și sănatate publică sau Notificare privind conformitatea proiectului cu condițiile de igienă și sanatate publică sau Notificare că investiția nu face obiectul evaluării condițiilor de igienă.

9. Pentru unitățile care se modernizează și se autorizează/ avizează conform legislației în vigoare: 9.1 Autorizație sanitară/ Notificare de constatare a conformității cu legislația sanitară emise cu cel mult un an înaintea depunerii Cererii de finanțare. 9.2 Autorizație sanitară veterinară / Dovada înregistrării unităţii sanitare-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor / Notificare de constatare a conformităţii cu legislaţia sanitară veterinară şi siguranţa alimentelor emise cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare. 9.3 Nota de constatare privind condiţiile de mediu pentru unităţile în funcţiune, emisă cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare.

10. Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului care specifică codul CAEN conform activităţii pentru care solicită finanţare existenţa punctului de lucru (dacă este cazul) şi că nu se află în proces de lichidare, fuziune, reorganizare judiciară sau faliment

11. a) Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului b) Aviz de recunoaștere pentru grupurile de producători emis de MADR (daca este cazul)

12. Pentru soiuri nobile de vița de vie pentru vin: a) Declaratia de sortiment viticol eliberată de Direcția Agricolă; b) Declaratie de defrișare a viţei de vie şi cerere pentru eliminarea parcelei defrişate din Registrul plantaţiilor viticole vizată de Inspecţia de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol ; c) Cerere de autorizare a replantării viţei de vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole vizată de Inspecţia de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol.

13. Autorizația de plantare pentru proiectele care vizează înfiinţarea sau reabilitarea plantaţiilor pomicole, de arbuşti fructiferi şi viţă de vie pentru struguri de masă, eliberată de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

14. Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă întocmit de solicitant

15.1. Fișa de înregistrare a producătorilor in agricultura ecologică aprobată de Direcția Agricolă 15.2. Document emis de către grupul de producători / societatea cooperativă / cooperativă agricolă/ organizaţie de îmbunătăţiri funciare din care să reiasă că solicitantul este membru al acesteia

16.1 Copie după Diploma de studii/ Certificat care să dovedească pregătirea profesională în domeniul pentru care solicită finanţarea pentru responsabilul legal/ beneficiar 16.2 Declaraţie pe propria răspundere în care să se mentioneze că responsabilul legal de proiect/ beneficiarul va urma un curs de pregătire profesională

17.1 Raport de evaluare a clădirii care se renovează întocmit de un evaluator autorizat. 17.2 Document care să certifice vechimea clădirilor care se demolează (autorizație de construire sau alt document oficial)

18. Alte documente justificative (se vor specifica după caz): 1. Angajamentul persoanelor fizice de a se autoriza în PFA în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea Notificării privind selectarea Cererii de finanțare. 2. Declarația pe propria raspundere a solicitantului că va prezenta la ultima plata Licența de fabricație pentru produsele obtinuțe pentru care a primit punctaj la selecție. In caz contrar, contractul se va rezilia. 3. Aviz de gospodarirea apelor în cazul investițiilor privind irigațiile. sau/ Contract multianual de furnizare apă pentru irigații – ANIF sau alt furnizor 4.Document emis de Organizația Interprofesională pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) avizat de consiliul director, din care să reiasă că solicitantul este membru al acesteia însoțit de statutul organizației.

79 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”


PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală FEADR – Fondul European pentru Dezvoltare Rurală www.apdrp.ro


Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 123 sunt persoane fizice autorizate şi persoane juridice înregistrate în baza legislaţiei din România ca microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003) şi alte întreprinderi, astfel: Pentru investiţiile vizând creşterea valorii adăugate a produselor agricole:

Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii – definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003, respectiv în conformitate cu Legea nr. 346/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, care au mai puţin de 750 angajaţi sau cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane Euro – definite în conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Cooperative agricole de procesare a produselor agricole – constituite conform Legii nr. 566/ 2004;

Societăţi cooperative de valorificare – constituite conform Legii nr. 1/ 2005;

Intreprinderi familiale/ Intreprinderi indivinduale – înfiinţate în baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008;

Grupuri de producători constituite conform Ordonanţei nr. 37/ 2005 cu modificările şi completările ulterioare, care au ca scop comercializarea în comun a produselor agricole şi silvice şi aparţin următoarelor forme juridice :

societăţi comerciale - constituite conform Legii nr. 31/ 1990

cooperative agricole de procesare a produselor agricole, constituite conform Legii nr. 566/ 2004.


Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investiţii în active corporale şi/ sau necorporale din domeniul agricol astfel:

Investiţii în active corporale, eligibile pentru produsele agricole

a) Construcţii noi şi/ sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor;

b) Construcţii noi şi/ sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;

c) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare;

d) Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing;

e) Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

f) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie

Investiţii în active necorporale:

a) Organizarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale

80 |



ale proiectului;

b) Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;

c) Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1974/ 2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, pentru pregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

d) Achiziţionarea de software


Prin Măsura 123 se pot acorda beneficiarilor eligibili şi selectaţi fonduri nerambursabile în procent de până la 50%, fondurile acordate reprezentând cofinanţarea publică (raportată la valoarea totală eligibilă a proiectului) la care trebuie să se adauge cofinanţarea privată.

Cuantumul sprijinului şi plafoanele maxime ale cofinanţării publice pentru un proiect sunt următoarele:

Pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii – cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investiţiei, cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.000.000 de Euro/ proiect. Pentru investiţiile care aparţin unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia – cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investiţiei, cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 3.000.000 de Euro/ proiect.

Intensitatea sprijinului pentru Regiunea de Dezvoltare 8 Bucureşti – Ilfov se limitează la 40% din valoarea eligibilă

Pentru alte întreprinderi – cuantumul sprijinului este de 25% din valoarea eligibilă a proiectului, cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 2.000.000 de Euro/ proiect.

Intensitatea sprijinului pentru regiunea Regiunea de Dezvoltare 8 Bucureşti-Ilfov se limitează la 20% din valoarea eligibilă a proiectului

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 123 este de 5.000 de Euro – această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.


Proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al Măsurii şi cu cel puţin unul dintre obiectivele specifice

Beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul

Beneficiarul trebuie să prezinte Memoriul Justificativ sau Studiul de Fezabilitate

Beneficiarul nu trebuie să fie în dificultate, în înţelesul prevederilor din Îndrumările Comunităţii cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor

Beneficiarul trebuie să declare că asigură co-finanţarea investiţiei

Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că va obţine toate avizele şi acordurile conform legislaţiei în vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar şi de mediu necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului

În cazul produselor agricole cu cotă de procesare, beneficiarul, la depunerea Cererii de Finanţare, trebuie să facă dovada că deţine cotă la nivelul investiţiei pe care urmează să o realizeze.

81 |




Unităţi care au programe de restructurare până în 2011, cuprinse în anexa avizată de DG Sanco, pentru îndeplinirea conformităţii cu standardele comunitare.

3 puncte

Micro-întreprinderi care se adaptează la standardele comunitare nou introduse Se punctează numai pentru standardele a căror perioadă de graţie pentru implementare excede data de 01.01.2010.

3 puncte

Unităţi din sectoarele prioritare în ordinea de priorităţi prezentată mai jos: (i) lapte şi produse lactate; carne, produse din carne şi ouă; (ii) cereale; (iii) legume, fructe şi cartofi; (iv) seminţe oleaginoase; (v) miere de albine; (vi) vin Pentru proiectele care prevăd investiţii în energie regenerabilă se acordă punctaj suplimentar.

Maxim 46

36 36 34 25 25 32

10

puncte

IMM-uri din zone unde există materie primă disponibilă şi nu există capacităţi de procesare

5 puncte

- Forme asociative constituite cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, conform legislaţiei în vigoare; - Membri ai unei Organizaţii Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) recunoscută, cu o vechime de minimum 6 luni în cadrul OIPA*

17 puncte

Să nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelaşi tip de activitate

10 puncte

IMM-uri care sunt atât producătoare de materie primă cât şi procesatoare

8 puncte

IMM-uri care procesează produse tradiţionale 3 puncte

Să colecteze şi/ sau să proceseze produse ecologice 5 puncte

TOTAL : 100

Punctaj minim : 20 puncte.



82 |


Măsura 123


1. Studiul de fezabilitate sau Memoriul justificativ

2. Situaţiile financiare precedente anului depunerii proiectului înregistrate la Administraţia Financiară/Registrul Comerţului (în conformitate cu prevederile Normelor de închidere a exerciţiului financiar 2009) în care rezultatul operaţional (rezultatul de exploatare din bilanţ) să nu fie negativ. Excepţie fac solicitanţii care nu au înregistrat venituri din exploatare. sau Pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale: Declaraţie specială privind veniturile realizate în anul precedent depunerii proiectului înregistrată la Administraţia Financiară/ Registrul Comerţului în care rezultatul brut obţinut anual să nu fie negativ; sau Declaraţia de inactivitate înregistrată la Administraţia Financiară/Registrul Comerţului, în cazul solicitanţilor care nu au desfăşurat activitate anterior depunerii proiectului. sau Situaţiile financiare (bilanţ, cont de profit şi pierderi şi formularele 30 şi 40) prin care dovedesc că nu au înregistrat venituri din exploatare.

3. Documente pentru clădiri şi terenurile pe care sunt/vor fi realizate investiţiile: - actul de proprietate asupra clădirii şi - document care atestă dreptul de proprietate asupra terenului, contract de concesiune Pentru construcţii cu caracter provizoriu: - document încheiat la notariat, care să certifice dreptul de folosinţă al terenului: contract de închiriere, de comodat pentru terenul pe care este amplasată clădirea, valabil inclusiv în perioada de monitorizare a proiectului.

4. Certificat de urbanism/ autorizaţie de construire pentru proiecte care prevăd construcţii

5. Notificare privind intenţia de realizare a proiectului, însoţită de Clasarea notificării pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului însoţită, de asemenea, pentru activităţi existente care fac obiectul extinderii sau modernizării de Nota de constatare ACPM+GNM Sau Notificare privind intenţia de realizare a proiectului, pentru investiţiile care se supun procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului însoţită, pentru activităţi existente care fac obiectul extinderii sau modernizării de Nota de constatare pentru activităţile existente şi însoţită, de asemenea, obligatoriu, de documentele specifice eliberate de ACPM, pentru fiecare etapă de încadrare Sau Acord de mediu, eliberat de Autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

83 |


6. 6.1 Documente de la solicitant care să dovedească capacitatea şi sursele de cofinanţare ale proiectului (unul sau mai multe dintre ele emise de banca si/sau alte instituții financiare autorizate) : a) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii cererii de finanţare şi prin certificate de depozit nominative şi dematerializate, cu o scadenţă mai mică sau egală cu trei luni faţă de data închiderii licitaţiei de proiecte: b) extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult 5 zile lucrătoare înainte de data depunerii cererii de finanţare, în cazul existentei unor surse de cofinanţare de tipul: granturi, sponsorizări, donaţii, însoţit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizaţia care a acordat-o; c) extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat, emise şi vizate de bancă, în cazul cofinanţării prin titluri de stat cu o scadenţă mai mică sau egală de trei luni faţă de data închiderii licitaţiei de proiecte; d) extrasul liniei de credit datat cu cel mult cinci zile lucrătoare faţă de data depunerii cererii de finanţare şi Contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanţării prin linie de credit cu o valabilitate de un an faţă de data lansării licitaţiei de proiecte, deschis la o bancă; e) Scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile, eliberată numai de instituții financiar bancare 6.2 Document de la bancă/ trezorerie cu datele de identificare ale băncii/ trezoreriei şi ale contului aferent proiect FEADR (denumirea, adresa băncii/ trezoreriei, codul IBAN al contului).

7. Certificate care să ateste lipsa datoriilor restante fiscale şi sociale, emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi de primăriile pe raza cărora îşi au sediul social si puncte de lucru (numai in cazul in care solicitantul este proprietar asupra imobilelor) şi graficul de reeşalonare a datoriilor către bugetul consolidat, dacă este cazul.

8.1 Pentru unităţile supuse avizării sanitare veterinare, conform legislaţiei în vigoare: Notificare care să ateste conformitatea proiectului cu legislaţia în vigoare pentru domeniul sanitar veterinar şi siguranţa alimentelor şi că prin realizarea investiţiei în conformitate cu proiectul unitatea va fi în concordanţă cu legislaţia în vigoare pentru domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. sau Adresă de la ANSVSA/ DSVSA care să mentioneze „in urma verificării documentaţiei prezentate se certifică faptul că proiectul nu face obiectul notificării/ notificării pentru siguranţa alimentelor autorizării/ inregistrarii”. 8.2 Pentru unităţile supuse avizării sanitare, conform legislaţiei în vigoare: Avizul sanitar privind constatarea conformităţii proiectului cu condiţiile de igiena sau Notificare privind conformitatea proiectului cu condiţiile de igienă şi sănătate publică sau Notificare că investiţia nu face obiectul evaluării condiţiilor de igienă.

9. Pentru unităţile care se modernizează 9.1 Autorizaţie sanitară valabilă la momentul depunerii cererii de finanţare/ Notificarea de constatare a conformităţii unităţii cu legislaţia sanitară emisă cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare 9.2 Autorizaţie sanitară veterinară/ Dovada Înregistrării pentru siguranţa alimentelor valabile la momentul depunerii cererii de finanţare/ Notificare de constatare a conformităţii unităţii cu legislaţia sanitar veterinară şi siguranţa alimentelor emisă cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare. 9.3 Notă de constatare privind condiţiile de mediu emisă cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare.

10.1 Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului care specifică faptul că solicitantul are codul CAEN conform activităţii pentru care solicită finanţare, existenţa punctului de lucru (dacă este cazul) şi că nu se află în proces de lichidare, fuziune, divizare (Legea nr. 31/1990, republicată), reorganizare judiciară sau faliment, conform Legii nr. 85/2006, republicată, emis cu cel mult o lună înaintea depunerii proiectului şi 10.2. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii se va prezenta Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii (Anexa 1 din Legea nr. 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi, dacă este cazul, Anexa nr. 2), semnată de persoana autorizată să reprezinte întreprinderea. sau Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului că îndeplineşte condiţiile de întreprindere cu mai

84 |


puţin de 750 de angajaţi sau cu o cifră de afaceri de mai puţin de 200 de milioane de Euro.

11. Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului conform legislației în vigoare sau Hotărâre judecătorească definitivă pronunţată pe baza actului de constituire ca şi a statutului propriu pentru societăţi cooperative de valorificare, cooperative agricole de procesare a produselor agricole; şi Aviz de recunoaştere pentru Grupuri de Producători emis de MADR.

12. Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă întocmit de solicitant (va cuprinde obiective, tip de investiţie, lista cheltuielilor eligibile, costuri şi stadiul proiectului, perioada derulării proiectului), pentru solicitanţii care au mai beneficiat de finanţare nerambursabilă începând cu anul 2002 pentru aceleaşi tipuri de investiţii.

13. Adeverinţă eliberată de Direcțiile Agricole ale judeţelor aferente zonei (judeţul în care este amplasată investiţia sau judeţele limitrofe) la care face referire proiectul, prin care să se certifice disponibilitatea cantitativă de materie primă, precum şi situaţia capacităţilor de procesare/ depozitare pentru acest tip de materie primă, atât numeric cât şi din punct de vedere al capacităţilor de procesare/ depozitare (capacităţi existente sau în curs de realizare).

14. Declaraţie că firma nu este în dificultate. Declaraţia referitoare la firma în dificultate va fi dată de toţi solicitanţii, cu excepţia PFA-urilor, intreprinderilor familiale şi societăţilor cu mai puţin de 2 ani fiscali și va fi semnată de persoana autorizată să reprezinte întreprinderea

15. Copia deciziei cu privire la alocarea cotei de zahăr, emisă de MADR (Departamentele de specialitate) pentru întreprinderea prelucrătoare.

16.1 Copie după diploma de studii /Certificat care să dovedească pregătirea profesională în domeniul pentru care solicită finanţarea pentru responsabilul legal/ beneficiar (poate fi şi o persoană din cadrul societăţii pentru care va prezenta document care să certifice poziţia în societate - carte de muncă, acţionar) 16.2 Declaraţie pe propria răspundere în care să se mentioneze că responsabilul legal de proiect/ beneficiarul (poate fi şi o persoană din cadrul societăţii pentru care va prezenta document care să certifice poziţia în societate - carte de muncă, acţionar) va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

17.1 Pentru modernizări Certificat de conformitate a produselor agroalimentare ecologice (materii prime şi produse finite) emis de un organism de inspecţie şi certificare, conform Ord. 688/2007 17.2 Pentru investiții noi a) Fişa de înregistrare ca procesator în agricultura ecologică b) Contractul procesatorului cu un organism certificat de inspecţie şi certificare c) Certificat de conformitate a produselor agroalimentare ecologice (materii prime şi produse finite) emis de un organism de inspecţie şi certificare, conform Ord. nr.688/2007 (la ultima plată)

18.1 Document emis de MADR care să ateste faptul că produsele sunt tradiţionale conform Ord. MADR 690/2004 (pentru modernizări) 18.2 Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, pentru investiţii noi, prin care se angajează că la ultima plată să prezinte documentul 19.1 pentru produsele tradiţionale sau doc 16 pentru vinuri pentru care a primit punctaj la selecţie.În caz contrar, proiectul se va rezilia.

19. Adeverinţă eliberată de Direcția Agricolă a judeţelor aferente zonei (judeţul în care este amplasată investiţia sau judeţele limitrofe) în care solicitantul este producator de materie primă în care se va preciza cantitatea obţinută în anul anterior depunerii cererii de finanţare sau face dovada că va obține producția până la finalizarea investiției.

20.1 Document emis de Organizaţia Interprofesională pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) avizat de consiliul director, din care să reiasă că solicitantul este membru al acesteia, însoţit de statutul organizaţiei.

85 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 125 “Îmbunătațirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii

și silviculturii”




Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 125 sunt:

Submăsura 125 a1:

Organizaţii/ federaţii de utilitate publică4 ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Submăsura 125 a2:

unităţile administrativ-teritoriale deţinătoare de terenuri agricole sau de infrastructură de acces la exploataţiile agricole, prin reprezentanţii lor legali;

Asociaţii de Dezvoltare (ADI) ale unităţilor administrativ teritoriale deţinătoare de terenuri agricole de acces la exploataţiile agricole.

Submăsura 125 b:

proprietari/ deţinători (cu drept de administrare) privaţi de pădure, persoane fizice şi juridice;

asociaţii de proprietari/ deţinători privaţi de pădure;

unităţi administrativ-teritoriale deţinătoare de pădure;

Asociaţii de Dezvoltare (ADI) ale unităţilor administrativ teritoriale deţinătoare de pădure;

Administratorul fondului forestier de stat - Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA, prin unităţile și filialele din structura sa.


Fondurile nerambursabile, pe Măsura 125, vor fi acordate solicitanţilor eligibili conform următoarei liste indicative a investiţiilor eligibile:

Submăsura 125 a1:

A. Sisteme de irigații – modernizare şi/ sau retehnologizare5, inclusiv lucrări pentru staţiile de pompare, de contorizare;

B. Alte lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea a sistemelor de irigaţii - “ modernizare și /sau retehnologizare;

Submăsura 125 a2:

Infrastructura rutieră agricolă – construirea şi/ sau modernizarea drumurilor de acces, poduri şi podeţe, drumurilor agricole de exploataţie;

Submăsura 125 b:

A. Infrastructura rutieră forestieră - construirea sau modernizarea drumurilor forestiere, inclusiv poduri şi podeţe, lucrări de apărare - consolidare, lucrări de siguranţa circulaţiei (parapeţi), semnalizare şi avertizare.

B. Infrastructura feroviară forestieră - construirea sau modernizarea terasamentelor şi calea de rulare, inclusiv poduri şi podeţe, lucrări de apărare - consolidare, tunele, lucrări de semnalizare şi avertizare.

C. Instalaţii de transport pe cablu (funiculare) Atenţie! În cadrul acestei măsuri sunt eligibile numai instalaţiile permanente de transport pe cablu.

4 Aceste organizatii si federatii de organizatii de îmbunatatiri funciare sunt persoane juridice de utilitate publica, fara scop patrimonial ce se

constituie si functioneaza în conformitate cu Legea nr.138/ 2004 a îmbunatatirilor funciare si care administreaza, intretin si repara infrastructura de îmbunatatiri funciare în interesul membrilor acestora 5 Modernizare – ansamblul operatiunilor efectuate pentru îmbunatatirea parametrilor de functionare a infrastructurii de

îmbunatatiri funciare prin utilizarea unor echipamente, subansambluri, piese de schimb, materiale noi si moderne; Retehnologizare - ansamblul operatiunilor de înlocuire a unor tehnologii existente uzate moral si/sau fizic cu tehnologii moderne bazate pe conceptii tehnice de data recenta, de vârf, în scopul cresterii performantelor de exploatare a infrastructurii de îmbunatatiri funciare, reducerea consumului de enerie, reducerea poluarii etc.

86 |




Sprijinul public (comunitar si național) acordat în cadrul Măsurii 125 va fi:

100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care deservesc întreaga comunitate. Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu va putea depăşi 1.000.000 euro/ proiect, pentru submăsură 125 a şi 1.500.000 euro/proiect pentru submăsură 125 b.

75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică, care deservesc o parte din comunitate. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro/proiect.

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 125 este de 5.000 de Euro - această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.


Submăsura 125 a1:

1. Organizaţiile/ Federaţiile pentru infrastructura agricolă de îmbunătăţiri funciare trebuie să deţină infrastructura care face obiectul modernizării/ retehnologizării prin proiect;

2. Organizaţiile/Federaţiile pentru infrastructura agricolă de îmbunătăţiri funciare trebuie să fie înregistrate în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare;

3. Solicitanţii trebuie să prezinte acceptul scris al tuturor deţinătorilor de teren (persoane fizice şi juridice) care sunt implicaţi în proiect;

4. Solicitantul va prezenta Studiul de Fezabilitate/ Documentaţia de avizare pentru lucrări de intervenţii întocmit/a, care va cuprinde şi elemente de calcul ale eficienţei economice;

5. Proiectul se încadrează în priorităţile propuse prin Planul de Urbanism General (PUG), conform prevederilor din Certificatul de Urbanism;

6. Solicitanţii trebuie să dovedească că au un contract multianual în vigoare încheiat cu prestatorul de servicii de îmbunătăţiri funciare/ energie pentru furnizarea de apa/ energie. Atenţie: criteriul se referă la punctul/ punctele de livrare a apei care alimentează infrastructura de irigaţii pentru care se solicită finanţare în scopul modernizării/ retehnologizării;

7. Solicitanţii vor prezenta aprobarea Adunării generale a organizaţiei/ Consiliului de administraţie al federaţiei pentru realizarea investiţiei solicitate;

8. Investiţiile vor fi realizate în amenajări viabile din punct de vedere economic sau care pot deveni viabile prin reabilitare sau modernizare;

9. Solicitanţii vor face dovada că au iniţiat procedurile pentru obţinerea avizelor şi acordurilor conform legislaţiei în vigoare, necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investiţii, potenţialii beneficiarii trebuie să obţină acordul de mediu în conformitate cu legislaţia naţională. În anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu este însoţit obligatoriu de studiul de impact de mediu;

10. Solicitanţii pentru infrastructura pentru irigaţii trebuie să facă dovada că deţin sau au în curs de achiziţionare echipamente de udare pentru minim 50% din suprafaţa deservită de investiţie; fac excepţie federaţiile organizatorilor de apa pentru irigaţii. Solicitantul trebuie să prezinte Registrul inventar sau Fişa mijlocului fix pentru certificarea faptului că deţine echipamente de udare. OUAI poate dovedi deţinerea acestor echipamente şi prin documente ale membrilor organizaţiei, pe care le deţin în nume propriu (facturi sau alte documente de proprietate asupra echipamentelor de udare);

11. Solicitanţii trebuie să prezinte angajamentul că vor întreţine şi/ sau repara infrastructura care beneficiază de sprijin pe toată durata de funcţionare a acesteia.

Submăsura 125 a2:

1. Solicitantul va face dovada că deţine:

87 |



- drumurile de exploatare agricolă care fac obiectul proiectului de modernizare; sau - terenul agricol pe care se va amplasa investiţia în drumuri de exploatare agricolă noi pentru care se solicită finanţare.

2. Solicitantul va prezenta Studiul de Fezabilitate/ Documentaţia de avizare pentru lucrări de intervenţii întocmit/a conform prevederilor HG 28/ 2008 cu modificările şi completările ulterioare, însoțit/ă de avizul tehnic ISC;

3. Proiectul se încadrează în priorităţile propuse prin Planul de Urbanism General (PUG), conform prevederilor Certificatului de Urbanism;

4. Solicitanţii vor prezenta Hotărârea Consiliului/ilor Local/e pentru realizarea investiţiei solicitate;

5. Solicitanţii vor face dovada că au iniţiat procedurile pentru obţinerea avizelor şi acordurilor conform legislaţiei în vigoare, necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investiţii, potenţialii beneficiari trebuie să obţină acordul de mediu în conformitate cu legislaţia naţională. În anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu este însoţit obligatoriu de studiul de impact de mediu;

6. Solicitanţii trebuie să prezinte angajamentul că vor întreţine şi/ sau repara infrastructura care beneficiază de sprijin pe toată durata de funcţionare a acesteia.

Submăsura 125 b:

1. Solicitantul trebuie să facă dovada că este proprietar de pădure (în cazul solicitanţilor administratori de pădure - ocoale silvice private şi RNP, dovada se va face prin actul de reglementare în baza căruia administrează păduri);

2. Solicitantul deţine infrastructura forestieră care face obiectul modernizării prin implementarea proiectului;

3. Solicitantul are Studiul de Fezabilitate/ Documentaţie de Avizare pentru Lucrări de Intervenţii întocmit/a şi a iniţiat procedurile pentru obţinerea avizelor şi acordurilor conform legislaţiei în vigoare, necesare realizării investiţiei propuse prin proiect. În anumite situaţii menţionate în legislaţie, este obligatoriu studiul de impact de mediu;

4. Solicitantul s-a angajat că va întreţine obiectivele de investiţii prevăzute în proiect pe toată durata de funcţionare a acestora;

5. Proiectele pentru investiţii situate în siturile Natura 2000, sunt însoţite de studii de impact. Aceste proiecte trebuie să corespundă obiectivelor generale ale planului de management a sitului.


Submăsura 125 a

Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare - a1:

Punctaj maxim: 50 puncte

Proiectele de irigații : • la care infrastructura primară de irigații a fost deja modernizată sau are un proiect la care sistemul de irigaţii din aval a fost modernizat; • la care infrastructura primară de irigaţii are un proiect de modernizare, sau un proiect la care sistemul de irigaţii din aval are un proiect de modernizare.

Maxim 15 puncte 15

12

Proiecte de irigații în zonele cu incidență crescută a secetei Indicele de ariditate:

0 - 23,000 23,001- 24,000 24,001 – 25,000 25,001 – 26,000

Maxim 15 puncte

15 14 13 12

88 |



26,001 – 27,000 27,001 – 28,000

peste 28,000

11 10 9

Proiecte cu grad de utilizare a suprafeţei de udare cât mai ridicat (% din suprafaţa udată prin proiect din suprafaţa totală care poate fi udată prin punctul/le de livrare respectiv/respective)

peste 85,01% 80,01 – 85,00% 75,01 – 80,00% 70,01 – 75,00% 65,01 – 70,00% 60,01 – 65,00% 55,01 – 60,00% 50,01 - 55,00%

sub 50,00%

Maxim 20 puncte

20 18 16 14 12 10 8 6 4

Infrastructura de acces - a2: Punctaj maxim: 50 puncte

Proiecte pentru căi de acces cu rol multiplu a) acces la alți agenti economici b) acces la alte căi de comunicație (drumuri

comunale, județene, naționale și europene)

Maxim 15 puncte 10 15

Proiecte pentru căi de acces ce deservesc o suprafață agricolă cât mai mare

> 500,01 ha 500,00 ha - 450,01ha 450,00 – 400,01 ha 400,00 – 350,01 ha 350,00 – 300,01 ha 300,00 – 250,01 ha 250,00 – 200,01 ha 200,00 – 150,01 ha 150,00 – 100,01 ha

<100 ha

Maxim 25 puncte

25 23 21 19 17 15 13 11 9 7

Căi de acces proiectate în urma unui plan de comasare și reparcelare

Nu se aplică

0 puncte

Proiecte de rute alternative pentru preluarea traficului agricol de pe drumurile europene, naționale și județene

Maxim 10 puncte

Submăsura 125 b

Tipuri de lucrări: - drumuri forestiere - funiculare - căi ferate forestiere

Maxim 15 puncte 15 10 3

Amplasamentul investiției (altitudinea): - zona de munte - zona de deal - zona de câmpie

Maxim 15 puncte 15 10 5

Proprietatea majoritară a terenurilor forestiere servite de infrastructură: - Proprietari privaţi şi asociaţii ale acestora

Maxim 15 puncte

15

89 |



- Consilii locale - Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA

10 5

În cazul drumurilor forestiere, prioritate vor avea drumurile care deservesc suprafața de pădure cea mai mare <=500 ha 500,01 - 600 ha 600,01 - 700 ha 700,01 – 800 ha 800,01 – 900 ha 900,01 – 1000 ha 1000,01 – 1100 ha 1100,01 – 1200 ha 1200,01 – 1300 ha 1300,01 – 1400 ha 1400,01 – 1500 ha 1500,01 – 1600 ha 1600,01 – 1700 ha 1700,01 – 1800 ha 1800,01 – 1900 ha 1900,01 – 2000 ha 2000,01 – 2100 ha 2100,01 – 2200 ha 2200,01 – 2300 ha 2300,01 – 2400 ha 2400,01 – 2500 ha 2500,01 – 2600 ha 2600,01 – 2700 ha 2700,01 – 2800 ha 2800,01 – 2900 ha

>2900, 01 ha

Maxim 30 puncte 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30


Sesiune de depunere 2011: Pentru componenta c : 1 – 29 iulie 2011


90 |



Submăsura 125 a – „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii” Componenta a1: Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare:

1. Studiu de Fezabilitate/ Documentaţie de Avizare pentru Lucrări de Intervenţii

2. Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire, valabil/ă la data depunerii Cererii de Finanţare, eliberat/a în condiţiile legii

3. Protocol/ proces verbal de transmitere a dreptului de proprietate/ folosinţă gratuită (pe o durată de minim 10 ani de la semnarea Contractului de Finanţare) asupra infrastructurii de îmbunătăţiri funciare pe care o administrează organizaţia/federaţia pentru agricultorii de pe teritoriul acesteia (OUAI/ FOUAI) şi, dacă este cazul, 3.1. Document ce atestă dreptul de proprietate/folosinţă, însoţit de acordul deţinătorului de teren implicat în proiect.

4.1 Document care să ateste că solicitantul a depus documentaţia la ANPM (Decizia etapei de evaluare iniţială) sau 4.2. Acord de mediu, însoţit de studiu de impact (dacă este cazul).

5. Aprobarea Adunării generale a organizaţiei/ Consiliului de Administraţie al federaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii pentru investiţia solicitată

6. Certificatul de înregistrare fiscală

7. Document privind înregistrarea în Registrul Naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare

8. Document de la bancă/ trezorerie cu datele de identificare ale băncii/ trezoreriei şi ale contului

9.1. Contract multianual încheiat cu un furnizor de apă pentru irigaţii, pentru punctul/ punctele de livrare a apei care alimentează infrastructura de irigaţii pentru care se solicită investiţia, în vigoare la data depunerii Cererii de Finanţare; şi 9.2 Document de la furnizorul de apă din care să reiasă suprafaţa maximă posibil de udat din punctul de livrare pentru care solicitantul are încheiat contract de furnizare; şi 9.3 Contract încheiat cu un furnizor de energie electrică, valabil la depunerea Cererii de Finanţare.

10.1. Registrul inventar/ fişa mijloacelor fixe, pentru certificarea faptului că solicitantul (OUAI/ FOUAI sau membrii acestora) deţine echipamente de udare şi/ sau 10.2. Contract de achiziţionare a echipamentelor de udare care, împreună, să certifice faptul că solicitantul deţine şi/sau are echipamente de udare pentru minim 50% din suprafaţa care face obiectul proiectului; 10.3. Adeverinţă ANIF/ alt deţinător de infrastructură primară

11. Certificat de atestare fiscală şi graficul de reeşalonare (dacă este cazul) a datoriilor către bugetul consolidat al statului.


Componenta a2: Infrastructura agricolă:



3. Inventarul primăriei/ilor întocmit conform legislaţiei în vigoare privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia/acestora, atestat prin Hotărâre a Guvernului şi publicat în Monitorul Oficial al României (copie după Monitorul Oficial). 3.1. Hotărârea Consiliului Local privind aprobarea modificărilor şi/sau completărilor la inventar în sensul includerii în domeniul public sau detalierii poziţiei globale existente sau clasificării unor drumuri neclasificate

4.1. Document care să ateste că solicitantul a depus documentaţia la ANPM (Decizia etapei de evaluare iniţială) sau 4.2. Acord de mediu, însoţit de studiu de impact (dacă este cazul).

5. Hotarârea Consiliului Local/ Consiliilor Locale pentru instrumentarea proiectului

6. Certificatul de înregistrare fiscală

7.1 Încheiere privind înscrierea în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, rămasă definitivă/ Certificat de

91 |


înregistrare în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi 7. 2 Actul de înfiinţare şi statutul ADI

8. Document de la bancă/ trezorerie cu datele de identificare ale băncii/ trezoreriei şi ale contului aferent proiectului FEADR

9. Pentru solicitanţii la care procentul de finanţare publică este mai mic de 100%: Documente de la solicitant care să dovedească capacitatea şi sursele de cofinanţare ale proiectului. Se ataşează obligatoriu dacă procentul de finanţare publică este mai mic de 100%.



Submăsura 125 b „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii”



3. Documente care atestă dreptul de proprietate/ administrare asupra: 3.1. Pădurilor, inclusiv acelea în care se amplasează un drum forestier nou, din proprietatea solicitantului, incluse în amenajamentul silvic: titlu de proprietate/contract de vânzare-cumpărare/proces verbal de punere în posesie; pentru RNP este suficient amenajamentul silvic în vigoare; 3.2 Bunurilor care fac obiectul modernizării (în cazul modernizărilor drumurilor forestiere existente): 3.2.1. Inventarul domeniului public, în cazul RNP sau 3.2.2. Protocolul de predare-primire a drumului - în cazul proprietarilor publici (UAT) şi privaţi care au primit în proprietate drumul urmare a aplicării legilor de reconstituire a dreptului de proprietate sau 3.2.3. Hotărâre a Guvernului de trecere din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale, în cazul drumurilor preluate în baza OG 96/1998 completată prin Legea 120/2004 sau în baza Legii 192/2010.

4.1 . Document care să ateste că solicitantul a depus documentaţia la ANPM (Decizia etapei de evaluare iniţială) sau 4.2. Acord de mediu, însoţit de studiu de impact (dacă este cazul).

5.1 Hotarârea Consiliului Local/ Consiliilor Locale pentru instrumentarea proiectului sau 5.2. Act/ hotărâre a organului de decizie al persoanei juridice proprietare/ deţinătoare de păduri privind instrumentarea proiectului, cu desemnarea reprezentantului legal 5.3. Declaraţie pe proprie răspundere, pentru persoanele fizice

6. 1. Certificatul de înregistrare fiscală; sau 6.2. Certificat constator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului; 6.3. Hotărâre judecătorească privind înregistrarea persoanei juridice pentru forme asociative sau 6.4 Încheiere privind înscrierea în Registrul Asociaţiilor/ Certificat de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor; şi 6.5 Actul de înfiinţare şi statutul ADI (dacă este cazul); 6.6 Hotărârea Consiliului de Administraţie al RNP privind delegarea de competenţe către unităţile şi filialele din teritoriu privind contractarea finanţării cu APDRP (dacă este cazul)

7.1 Pentru solicitanţii la care procentul de finanţare publică este mai mic de 100%: Documente de la solicitant care să dovedească capacitatea şi sursele de cofinanţare ale proiectului. Se ataşează obligatoriu dacă procentul de finanţare publică este mai mic de 100%. 7.2 Document de la bancă/ trezorerie cu datele de identificare ale băncii/trezoreriei şi ale contului aferent proiectului FEADR



92 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”



Cine poate beneficia de

sprijin?

(Beneficiari eligibili)

Beneficiarii eligibili sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neîmpliniți la data depunerii Cererii de finanțare), care desfăsoară activități economice, în principal activități agricole si a căror exploatație agricolă:

- are o dimensiune economică cuprinsă între 2 si 8 UDE;

- este situată pe teritoriul țării;

- este înregistrată în Registrul unic de identificare /Registrul agricol;

- comercializează o parte din producția agricolă obținută.

Persoanele fizice pot desfăsura activități economice si se pot înregistra si autoriza în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările si completările ulterioare:

- individual si independent, ca persoane fizice autorizate;

- ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;

- ca membri ai unei întreprinderi familiale.

Pentru ce poate fi

solicitat sprijinul?

(Activități / investiții

eligibile)

Prin accesarea fondurilor acestei Măsuri, se dorește: - Cresterea volumului produciei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistență să devină viabile economic; - Diversificarea producției în funcție de cerințele pieței si introducerea de noi produse; - Stimularea spiritului antreprenorial; - Diversificarea activităților și veniturilor.

Câți bani poate primi un

solicitant?

(Valoarea maximă a

ajutorului financiar)

1.500 de Euro/an/fermă de semi – subzistență; sprijinul se acordă pentru o perioadă de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceeasi exploatație agricolă

Pentru solicitanții măsurii 141 care îsi propun si realizarea de investiții finanțate prin măsura 121 Valoarea maximă eligibilă a unui proiect va fi de 50.000 EURO din care:

40% - sprijin nerambursabil (sprijinul maxim nerambursabil va fi de 20.000Euro);

60% - contribuție privată;

Procentul sprijinului nerambursabil de 40% se va putea majora cu:

10% - pentru investițiile realizate de tinerii agricultori cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii cererii de finanțare;

10% - pentru investițiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural si în arii naturale protejate încadrate în Rețeaua Natura 2000 (conform Regulamentului CE nr.1698/2005, art. 36, litera a, Punctele i, ii si iii);

10% - pentru investitiile avand drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de operațiuni: „îmbunătățirea eficienței utilizării si Depozitării îngrăsămintelor cu azotat”, „instalații pentru tratamentul apelor Reziduale în exploatatii agricole si în cadrul proceselor de prelucrare si Comercializare”. Această majorare se aplică exclusiv la partea din proiect destinata investiților în aceste doua tipuri de operatiuni;

93 |



25%– pentru investițiile noi având drept scop protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (conform Directivei Consiliului 91/676/CEE, umai pentru tinerii fermieri ai masurii 112).

Ce condiții trebuie să

îndeplinească un

solicitant?

(Criterii de eligibilitate)

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 141, solicitantul va trebui să întocmească un Plan de afaceri pentru o perioadă de cinci ani.

După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului se verifică respectarea cerințelor minime din Planul de afaceri depus inițial la solicitarea sprijinului. La această dată, solicitantul trebuie să demonstreze că față de situația inițială a activității precizată în Planul de afaceri: - producția agricolă obținută destinată comercializării înregistrează o crestere de 20%; - dimensiunea economică a exploatației agricole creste cu minim 3 UDE.

O dată cu verificarea îndeplinirii condițiilor minime de acordare a sprijinului din Planul de afaceri la anul 3, beneficiarul trebuie să prezinte documente care atestă faptul că a urmat un curs de pregătire profesională prin Măsura 111 “Formare profesională, informare si difuzare de cunostințe”, în raport cu proiectul.

Ce condiții suplimentare

mai trebuie îndeplinite?

(Criterii de selecție)

1. Solicitantul este membru, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, al unei forme asociative recunoscute conform legislației naționale în vigoare

20 puncte

2. Solicitantul accesează Măsura 214 „Plăți de Agro - mediu” din cadrul PNDR

15 puncte

3. Ferma de semi – subzistență se află în zonă defavorizată

20 puncte

4. Ferma de semi – subzistență este deținută de fermier cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului

20 puncte

5. Solicitantul realizează o investiție, în special o investiție pentru îndeplinirea conformității cu standardele comunitare: a. investitie pentru îndeplinirea conformității cu standardele comunitare b. alt tip de investitie

Maxim 25 puncte

25 puncte 15 puncte

Pentru această măsură, nu există punctaj minim.

Când pot solicita

finanțarea?

(Calendarul depunerilor)

Sesiune de depunere 2011: 01 - 30 iunie 2011

Fondurile nerambursabile pot fi accesate până în 2013.

94 |



1. Declarație pe propria răspundere a solicitantului prin care acesta se angajează să se autorizeze până la data semnării deciziei de finanțare, urmând ca până la acea dată să prezinte următoarele documente: • Certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Registrului Comerțului în conformitate cu legislația națională în vigoare; • Cazierul judiciar fără înscrieri care privesc sancȚiuni economico-financiare ale solicitantului; • Cazierul fiscal eliberat de Direcția Generală A Finanțelor Publice în conformitate cu legislația națională în vigoare; • Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii si ale contului aferent proiectului FEADR (denumirea, adresa băncii, codul IBAN al contului în care se derulează operațiunile cu APDRP).

2. Planul de afaceri

3. Documente de proprietate/folosință teren si /sau clădiri: a) Documente solicitate pentru terenul agricol: • Extras din Registrul Agricol emis de Primării, paginile care să dovedească dreptul de proprietate si/sau de folosință pentru întreaga bază de producție a gospodăriei, inclusiv membrii exploatației Extrasul din Registrul Agricol va fi însoțit după caz, de următoarele documente: Documente de intrare: - Copie după actul de proprietate al terenului/Extras de Carte Funciară/Adeverință de la Comisia de Fond Funciar eliberată în conformitate cu Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările si completările ulterioare/Certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale si alte venituri ale bugetului local conform Anexei nr. 9 la Ordinul nr. 2052 bis din 30 noiembrie 2006 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea si urmărirea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale bugetelor locale, din care să rezulte suprafața, pe categorii de folosință, pentru care s-a plătit impozit - emise în numele solicitantului si/sau al unui membru al familiei pentru aceeasi exploatație agricolă; - Contract de concesiune,; - Contract de închiriere, autentificat la notariat; (în cazul în care una din părți este consiliul local acesta nu va fi autentificat la notariat); - Contract de comodat, autentificat la notariat. - Contract de arendare/tabel centralizator - emis de Primărie, semnat de persoanele autorizate conform legii, conținând sumarul contractelor de arendare cu suprafețele luate în arendă pe categorii de folosință, (unde exista un sigur contract se depune contractul); Documente de cedare: - Contract de închiriere, autentificat la notariat; - Contract de comodat, autentificat la notariat. - Contract de arendare/tabel centralizator - emis de Primărie, semnat de persoanele autorizate conform legii, conținând sumarul contractelor de arendare cu suprafețele date în arendă pe categorii de folosință, (unde exista un sigur contract se depune contractul); • Extras din Registrul unic de identificare (print-screen), care trebuie să conțină date privind exploatația agricolă: codul unic de înregistrare al solicitantului, suprafața utilizată cu structura culturilor, etc. b)Documente solicitate pentru animale, păsări si familii de albine: - Extras din Registrul Exploatației emis de DSVSA sau adeverință eliberată de medicul veterinar de circumscripție din care să reiasă înregistrarea animalelor (bovine, ovine, caprine, suine); - Document eliberat de la Primăria comunei pe raza căreia este înregistrată si îsi desfăsoară activitatea ferma agricolă de semi-subzistență din care să reiasă numărul de păsări, numărul de familii de albine si vatra stupinei. - Documente prin care să se facă dovada suprafeței de teren pe care este amplasat adăpostul

95 |


pentru animale/vatra stupinei:

Copie după actul de proprietate al terenului /Extras de Carte Funciară/Adeverință de la Comisia de Fond Funciar eliberată în conformitate cu Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările si completările ulterioare/ Certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale si alte venituri ale bugetului local conform Anexei nr. 9 la Ordinul nr. 2052 bis din 30 noiembrie 2006 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea si urmărirea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale bugetelor locale, din care să rezulte suprafața, pe categorii de folosință, pentru care s-a plătit impozit- emise în numele solicitantului si/sau al unui membru al familiei pentru aceeasi exploatație agricolă;

Contract de concesiune;

Contract de închiriere, autentificat la notariat (în cazul în care una din părți este consiliul local acesta nu va fi autentificat la notariat);

Contract de comodat, autentificat la notariat.

Contract de arendare.

4. Certificat de producător însoțit de declarație pe propria răspundere de comercializare a unei părți din producție sau alte documente din care să reiasă valorificarea unei părți din producție, eliberate conform legislației naționale în vigoare

5. Document care atestă că solicitantul este înregistrat într-o formă asociativă ca membru, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, în domeniul proiectului

6. Adeverință emisă de APIA, din care rezultă faptul că solicitantul măsurii 141 beneficiază de Pachetul de agro-mediu, finanțat în cadrul măsurii 214 „Plăți de agromediu”

7. Copia actului de identitate al solicitantului si/sau al altui membru al familiei pe numele căruia sunt emise documente atasate Cererii de finantare.

8. Declarație pe propria răspundere a solicitantului prin care se angajează ca se va înregistra si autoriza în conformitate cu prevederile ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, până la data semnării Deciziei de finanțare

9. Declarație pe propria răspundere a solicitantului privind formarea profesională, prin care acesta se obligă să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare si difuzare de cunostințe” în cel puțin unul din domeniile: managementul exploatației agricole, contabilitatea fermei, protecția mediului, agricultură Ecologică, etc.

10. Declarație pe propria răspundere a solicitantului că nu deține în proprietate/ folosință alte terenuri, animale, familii de albine, etc, în afară celor declarate în Planul de afaceri, si nu a mai depus altă solicitare pentru obținerea sprijinului în cadrul măsurii 141.

11. Calculul numărului de UDE pentru anul trei.

96 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 211 “Sprijin pentru fermierii din zonele montane defavorizate”



Cine poate beneficia de sprijin?


Solicitanții pot fi:

Fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole aflate în zona montană defavorizată, unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ, din cauza unor condiţii naturale induse de altitudine şi pantă. ♦ Definirea zonelor montane defavorizate:

Unităţile administrativ teritoriale situate la altitudini medii, mai mari sau egale cu 600 m, limitele fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste unităţile administrativ - teritoriale (UAT-uri).

Unităţile administrativ teritoriale, situate la altitudini medii între 400-600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste UAT-uri.

Pentru ce poate fi solicitat sprijinul?

(Activități / investiții eligibile)

Susținerea de activități agricole durabile.

Câți bani poate primi un solicitant?

(Valoarea maximă a ajutorului financiar)

Există plăţi anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat, situat în cadrul zonei montane defavorizate. Valoarea plăţii este de 50 euro/ha funcţie de suprafaţă. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare, astfel:

Suprafaţa (Ha) Valoare plăţi (Euro/Ha)

1-50 100% din valoarea plăţii pentru fiecare Ha

50.01-100 75% din plată

100.01-300 50% din plată

Peste 300 35% din plată

Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%.

Ce condiții trebuie să îndeplinească un solicitant?


- sunt eligibile numai parcelele cu suprafaţă minimă de cel puţin 0,3 ha, iar suprafaţa agricolă aparţinând unei ferme, compusă din parcele de cel puţin 0,3 ha trebuie să fie de minim 1 ha.

- în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.

- beneficiarul îşi asumă un angajament voluntar pentru o perioadă de 5 ani de la data acordării primei plăţi;

- beneficiarul trebuie să respecte Bunele condiţii agricole şi de mediu pe toată suprafaţa agricolă a fermei, pe toată perioada angajamentului

- terenul agricol trebuie sa fie înscris în registrul fermelor

- terenul pentru care se aplică trebuie să fie utilizat din punct de vedere agricol (terenul lăsat necultivat în mod deliberat, este eligibil dacă este menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu - inclusiv terenurile de sub sere şi solarii).

Ce condiții suplimentare mai trebuie îndeplinite?


Procedura de selecţie nu se aplică pentru măsura 211 „Sprijin pentru fermierii din zonele montane defavorizate”.

Când pot solicita finanțarea?



97 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 212 “Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate, altele decât cele montane”

Finanțator

Sursa de informare

PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală

FEADR – Fondul European pentru Dezvoltare Rurală

www.apdrp.ro




Fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în zona semnificativ defavorizată, respectiv în zonele defavorizate de condiţii naturale specifice:

ZSD (Zone Semnificativ Defavorizate): unităţi administrativ teritoriale, care se suprapun în totalitate sau parţial cu Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării” (cu productivitate agricolă limitată, valoarea medie ponderală a notei de bonitate = 16 puncte).

ZDS (Zone Defavorizate de condiţii natural specifice): areale continue, formate din cel puţin 3 UAT-uri, unde nota de bonitare nu depăşeşte 28 puncte şi nici un UAT nu are notă de bonitare mai mare de 30 de puncte.


Susținerea de activități agricole durabile.



Se acordă sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole situate în zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ, din cauza condiţiilor naturale şi unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condiţiile naturale. Valoarea plăţii este de 90 Euro/ha pentru ZSD şi 60 Euro/ha pentru ZDS. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare, conform tabelului de mai jos:

Suprafaţa (Ha) Valoare plăţi (Euro/Ha)

1-50 100% din valoarea plăţii pentru fiecare Ha

50.01-100 75% din plată

100. 1-300 50% din plată

Peste 300 35% din plată

Finanţarea se face din cheltuială publică în proporţie de 100%.



- sunt eligibile numai parcelele cu suprafaţă minimă de cel puţin 0,3 ha, iar suprafaţa agricolă aparţinând unei ferme, compusă din parcele de cel puţin 0,3 ha trebuie să fie de minim 1 ha.

- în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.

- beneficiarul îşi asumă un angajament voluntar pentru o perioadă de 5 ani de la data acordării primei plăţi;

- beneficiarul trebuie să respecte Bunele condiţii agricole şi de mediu pe toată suprafaţa agricolă a fermei, pe toată perioada angajamentului



Procedura de selecţie nu se aplică pentru măsura 212 „Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate, altele decât cele montane”.





98 |

Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”

Finanțator

Sursa de informare



www.apdrp.ro



Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt deţinători legali de teren agricol. Categoriile de beneficiari eligibili pentru sprijin prin această măsură sunt:

Deţinătorii privaţi de teren agricol

Autorităţi publice locale deţinătoare de teren agricol

Exemple de solicitanţi eligibili care primesc sprijin prin această măsură: 1. După statutul juridic: • Persoanele fizice (inclusiv persoane fizice autorizate); • Persoanele juridice; • Grupurile sau asociaţiile de persoane fizice sau juridice; • Autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol, numai pentru compensarea costurilor legate de înfiinţarea plantaţiilor forestiere şi pentru cheltuielile aferente întocmirii proiectului de împădurire. 2. După activitatea desfășurată: • Fermieri • Alți deținători de teren agricol



Solicitantul trebuie să facă dovada deţinerii de teren agricol eligibil pentru împădurire. Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani, iar pentru acest teren să fi fost respectate în această perioadă, Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC).

Tipuri de plantaţii forestiere eligibile:

Zone geografice

Foioase Rășinoase

Câmpie - Stejar pedunculat (Quercus robur) - Stejar pufos (Quercus pubescens) - Cer (Quercus cerris), - Gârnița (Quercus frainetto) - Frasin comun (Fraxinus excelsior) - Păr salbatic (Pirus pyraster) - Cireș sălbatic (Prunus avium) - Ulm de câmp (Ulmus minor), - Tei argintiu (Tilia tomentosa) - Anin negru (Alnus glutinosa) - Jugastru (Acer campestre) - Mojdrean (Fraxinus ornus) - Salcâm (Robinia pseudoacacia) - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Plop alb (Populus alba) - Plop negru (Populus nigra)

- Pin negru (Pinus nigra)

Deal - Cer (Quercus cerris) - Gârnița (Quercus frainetto), - Gorun (Quercus petraea) - Fag (Fagus sylvatica) - Paltin de munte(Acer pseudoplatanus) - Frasin comun (Fraxinus excelsior) - Ulm de munte (Ulmus glabra) - Tei de deal (Tilia cordata)

- Molid (Picea abies) - Brad(Abies alba) - Pin silvestru (Pinus sylvestris) - Pin negru (Pinus nigra)

99 |

Finanțator

Sursa de informare



www.apdrp.ro

- Carpen (Carpinus betulus) - Salcâm (Robinia pseudoacacia) - Glădița (Gleditsia triacanthos) - Mojdrean (Fraxinus ornus) - Jugastru (Acer campestre) - Cireș sălbatic (Prunus avium) - Par salbatic (Pirus pyraster) - Carpinita (Carpinus orientalis)

Munte - Fag (Fagus sylvatica) - Gorun (Quercus petraea), -Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) - Scorus (Sorbus aucuparia) - Ulm de munte (Ulmus glabra)

- Molid (Picea abies) -Brad alb (Abies alba) - Larice (Larix decidua) -Pin silvestru (Pinus sylvestris) - Zâmbru (Pinus cembra) - Pin negru (Pinus nigra)

*Arbuști ce pot fi folosiți

Păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus sanguinea), măceș (Rosa canina), calin (Viburnum opulus), liliac (Syringa vulgaris), cătină albă (Hippophae rhamnoides), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), scumpie (Cotinus coggyria), sălcioară (Eleagnus angustifolia)

* Alegerea arbuștilor se va face conform formulei de împădurire prevazute de normele tehnice.



Sprijinul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiei. În zonele defavorizate (LFA) şi în siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 80% din costurile standard pentru înfiinţarea plantaţiilor. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani şi cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol pe o perioadă de 15 ani vor fi acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice. Nivelul costurilor standard pentru înfiinţarea plantaţiei forestiere:

Zona geografică Cost standard la hectar (euro)

Câmpie 1900

Deal 1660

Munte 1560



Criteriile de eligibilitate pentru sprijin financiar vizează: solicitantul, terenul şi tipul de pădure înfiinţată prin proiect.

Eligibilitatea solicitantului : Secțiunea “Beneficiari eligibili”

Eligibilitatea terenurilor agricole: Terenul agricol eligibil destinat împăduririi trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în urmă cu cel puţin 2 ani, iar pentru acest teren să fi fost respectate în această perioadă, Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC). Terenurile agricole propuse pentru împădurire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

100 |

Finanțator

Sursa de informare



www.apdrp.ro

• să fie în proprietatea/să fi fost concesionate/arendate solicitantului. Dacă nu se află în proprietate şi se află în arendă sau concesionare, solicitantul trebuie să facă dovada acordului proprietarului terenului pentru împădurire şi pentru menţinerea arboretului creat pe o perioadă cel puţin egală cu vârsta exploatabilităţii prevăzută în normele tehnice printr-o declaraţie - Anexa 3.3 (model declaraţie); • suprafaţa agricolă propusă pentru împădurire trebuie să fie de minim 0,5 hă, iar raportul dintre distanţa cea mai mare şi cea mai mică a extremelor perimetrului acesteia trebuie să fie sub 5. Aceste condiţii sunt necesare pentru evitarea creării de păduri pe parcele agricole disproporţionate cu privire la raportul dintre laturi, provenite din procesul de restituire, al căror impact asupra factorilor de mediu ar fi extrem de limitat. Excepţie de la această regulă fac perdelele forestiere.

Eligibilitatea lucrărilor de împadurire : Secțiunea “Activități / Investiții eligibile”



Poziţia terenului în funcţie de zona geografică (altitudine): • câmpie • deal • munte

Maxim 25 25 20 15

Mărimea plantaţiei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţa mai mare: • > 50 ha • <= 50 ha

Maxim 25 25 15

Distanţă faţă de pădurile deja existente: • terenuri din vecinătatea pădurilor existente • terenuri izolate

Maxim 15 15 5

Gradul de degradare a terenului: • terenuri afectate de eroziune sau deșertificare • terenuri afectate de alte fenomene de degradare (ex. salinizare, alcalinizare, compactare, etc.)

Maxim 15 15 10

Ciclul de producție / vârsta de exploatare a pădurii: • vârsta de exploatare a pădurii > 40 ani • vârsta de exploatare a pădurii <= 40 ani

Maxim 10 10 5

Numarul de specii utilizate în lucrările de împădurire: • cel putin 2 specii în compoziție. • 1 specie

Maxim 10 10 5

TOTAL: 100



Sesiuni de depunere 2011: o 1 – 30 septembrie 2011 o 2-30 decembrie 2011


101 |



1.1 Proiect de împădurire avizat de ITRSV întocmit cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniu, şi cu prevederile fişei tehnice a măsurii M221

2. Documente care atestă dreptul de proprietate şi/sau de arendă/concesiune (dacă e cazul) asupra terenului agricol care face obiectul împăduririi: titlu de proprietate/ contract de vânzare-cumpărare/inventarul domeniului public (aprobat în condiţiile legii) că şi contractul de concesionare/arendare (dacă este cazul) Pentru terenurile din domeniul public 2.1. Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public. În situaţia în care în Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public, atestat prin hotărâre a Guvernului şi publicat în Monitorul Oficial al României, au survenit modificări, solicitantul trebuie să depună: 2.1.1. Hotărârea consiliului local privind aprobarea modificărilor şi/sau completărilor la Inventar 2.1.2 În cazul în care terenul este proprietatea primăriei/lor, dar nu este trecut în Inventarul primăriei/ilor, solicitantul va depune Hotărârea consiliului local de includere a terenului/ aflat în proprietate în domeniul public Pentru terenurile care fac parte din domeniul privat al autorităţii publice locale 2.1.3 Actul de proprietate 2.2. Pentru PERSOANE JURIDICE de drept privat Titlul de proprietate/contractul de vânzare-cumpărare/etc. având menţionat ca proprietar numele societăţii/ asociaţiei care solicită sprijinul. 2.3 Pentru PERSOANE FIZICE/PFA Titlul de proprietate/contractul de vânzare-cumpărare/etc. 2.4 În cazul în care terenul propus pentru împădurire face obiectul unui contract de concesionare / arendare se va prezenta contractul de concesionare / arendare sau tabelul centralizator emis de Primărie semnat de persoanele autorizate conform legii

3. Declaraţie notarială a proprietarului terenului (persoană fizică, PFA sau, în cazul persoanelor juridice de drept privat, a asociaţilor/acţionarilor) sau, în cazul persoanelor juridice de drept public, declaraţia conducătorului instituţiei, prin care acesta (aceştia) confirmă că terenul respectiv este liber de sarcini, nu se află sub gaj cu deposedare şi nu face obiectul unui proces/litigiu

4. Documente privitoare la acordul proprietarilor terenului/alţi deţinători pentru împădurire şi asumarea obligaţiilor ce decurg din aceasta Pentru solicitanţii care sunt proprietarii terenurilor pentru care se solicită sprijin Pentru autorităţi publice locale 4.1 Hotărârea Consiliului Local/ Consiliilor Locale pentru instrumentarea proiectului Pentru persoane juridice de drept privat 4.2 Act /hotărâre a organului de decizie al PERSOANEI JURIDICE de drept privat proprietare de teren privind instrumentarea proiectului, cu desemnarea reprezentantului legal Pentru persoane fizice şi PFA 4.3 Declaraţie pe proprie răspundere Pentru solicitanţii care au calitatea de concesionar/arendaş (persoane juridice de drept privat, persoane fizice, PFA) 4.4 În cazul terenurilor concesionate sau în arendă, Actul de decizie/Hotărârea organului de decizie al concesionarului/arendaşului (în cazul persoanelor juridice de drept privat) / Declaraţie pe proprie răspundere (în cazul persoanelor fizice şi PFA), privind instrumentarea proiectului

5. În cazul în care deţinătorii de teren agricol au calitatea de FERMIERI (persoane fizice sau persoane juridice de drept privat) se solicită următoarele documente: 5.1 PERSOANE JURIDICE de drept privat Prezentarea situaţiilor financiare anuale (bilanţ inclusiv cont de profit şi pierdere) pentru ultimul an încheiat, a fişei contului 701 şi a altor documente financiar contabile (dacă e cazul) ca şi a

102 |


unei declaraţii semnate de reprezentantul legal şi directorul economic/contabilul şef al societăţii care să certifice că minim 25% din timpul de lucru este destinat muncii în agricultură şi că minim 25% din veniturile totale sunt venituri din agricultură. 5.2 PERSOANE FIZICE Declaraţie pe proprie răspundere autentificată de notarul public privind media veniturilor din activităţile neagricole pentru ultimii doi ani încheiaţi şi timpul alocat muncii în agricultură, care să certifice că minim 25% din timpul de lucru este destinat muncii în agricultură.

6.1. Pentru terenuri situate în afara siturilor Natura 2000 Document de la autorităţile de mediu privind efectuarea lucrărilor de împădurire sau 6.2 Pentru terenuri situate în situri Natura 2000, Acord de mediu eliberat de APM/Aviz Natura 2000/Decizia etapei de încadrare-document final, după caz, conform protocolului încheiat între APDRP şi ANPM. Acordul de mediu/Avizul Natura 2000 trebuie însoţit de studiu de impact/studiu de evaluare adecvată. Acordul de mediu va menţiona dacă terenul respectiv face parte din situri Natura 2000. Aceste proiecte trebuie să corespundă obiectivelor generale ale planului de management a sitului. În cazul în care există document de mediu final se solicită şi 6.3 Acordul pentru împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră. În cazul depunerii deciziei etapei de evaluare iniţială ca dovadă a iniţierii procedurii pentru obţinerea acordului de mediu, doc. 6.3 va fi prezentat obligatoriu până la contractare, împreună cu documentul final de mediu.

7. Document de la Consiliul Judeţean pentru confirmarea faptului că terenurile respective nu sunt menţionate în programe sau planuri naţionale sau locale de amenajare a teritoriului ca deservind un interes public major, la data depunerii cererii de finanţare.

8. Pentru solicitanţii PERSOANE JURIDICE de drept privat se solicită: Pentru societăţi comerciale/PFA 8.1. Certificat constator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului eliberat cu maxim 30 de zile înainte de data depunerii cererii de finanţare; sau Pentru asociaţii/fundaţii 8.2. Hotărâre judecătorească privind înregistrarea persoanei juridice pentru forme asociative; sau 8.3 Încheiere privind înscrierea în Registrul Asociaţiilor/Certificat de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor; şi 8.4 Actul de înfiinţare şi statutul asociaţiei

9. Declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului (persoană fizică/reprezentant legal), conform căreia acesta se angajează ca în cazul în care cererea de sprijin în cadrul Măsurii 221 este acceptată pentru finanţare să renunţe la orice altă formă de sprijin din FEGA, FEADR sau bugetul naţional

10. Document de la bancă/trezorerie cu datele de identificare ale băncii/trezoreriei şi ale contului aferent proiectului FEADR (denumirea, adresa băncii/ trezoreriei, codul IBAN al contului în care se derulează operaţiunile cu APDRP).

11. Certificate de atestare fiscală care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale şi graficul de reeşalonare (dacă este cazul) a datoriilor către bugetul consolidat şi certificatul fiscal privind lipsa datoriilor la bugetele locale.

12. Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă întocmit de solicitant, pentru solicitanţii care au mai beneficiat de finanţare nerambursabilă începând cu anul 2002 pentru aceleaşi tipuri de investiţii şi suprafaţă de teren.

103 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 312 “Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”

Finanțator

Sursa de informare



www.apdrp.ro




Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/ 2003 şi în legislaţia naţională în vigoare

(având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro echivalent în lei)

Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja că până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprinderi, iar în situaţia în care, în urma autorizării, se modifică reprezentantul legal al proiectului, vor depune toate documentele ce demonstrează transferul dreptului de reprezentare pentru noua formă de organizare juridică, această modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie ale Cererii de Finanţare.



Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor pentru investiţii în active corporale şi/ sau necorporale din domeniul non-agricol, astfel :

a) Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv6 – pentru efectuarea activităţii vizate de proiect- precum şi construcţia de clădiri pentru marketingul produselor proprii; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora);

b) Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora.

În cadrul Măsurii 312 se pot realiza următoarele tipuri de investiţii:

i. Investiţii în activităţi non-agricole productive

ii. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local

iii. Servicii pentru populaţia rurală

iv. Investiţii în producerea de energie regenerabilă



Prin Măsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: • 50.000 Euro/ proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate; • 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier; • 200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi Valoarea maximă a sprijinului va fi de: • 50.000 Euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar individual, persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere familială; • 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier; • 200.000 Euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative mesteşugăreşti de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi comerciale cu capital privat care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca întreprindere individuală.

Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect în spaţiul rural (atât sediul social, cât şi punctul de lucru trebuie să fie amplasate în mediul rural);

104 |

Finanțator

Sursa de informare



www.apdrp.ro



Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;

Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate

Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite – cel puţin la nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi.

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective

Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizaţiile de mediu necesare investiției

Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere că va asigura co-finanţarea proiectului

Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activităţile din sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali



Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani.

15 puncte

Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/ 25.000 Euro investiţi (valoarea de 25.000 Euro investiţi în funcţie de tipul şi data înfiinţării solicitantului):

10 puncte

Proiecte care promovează activităţi mesteşugăreşti, de artizanat.

Maxim 10 puncte

Proiecte derulate de femei/ tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectelor.

20 puncte

Micro-întreprinderi nou înfiinţate • Micro-întreprinderi nou înfiinţate (start-up), cu excepţia celor ce îşi propun servicii de mecanizare (cod CAEN 0161, 7731) • Micro-întreprinderi nou înfiinţate (start-up), ce îşi propun investiţii în servicii de mecanizare (cod CAEN 0161, 7731)

Maxim 25 puncte

25

5

Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare

10 puncte

Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producerea energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii

Maxim 10

TOTAL : 100

Pentru această măsură, nu există punctaj minim.





105 |


1. Studiul de Fezabilitate pentru proiecte care prevăd lucrări de construcţii şi/ sau montaj Expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente şi Raportul privind stadiul fizic al lucrărilor. sau Memoriul justificativ pentru proiecte care nu prevăd lucrări de construcţii şi/ sau montaj

2. Situaţiile financiare precedente anului depunerii proiectului înregistrate la cu sumele de control) emisă de Oficiul Registrului Comertului. sau Pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale: Declaraţie specială privind veniturile realizate în anul precedent depunerii proiectului înregistrată la Administraţia Financiară / însoţită de confirmarea depunerii emisă de Oficiul Registrului Comerţului sau Declaraţia de inactivitate înregistrată la Administraţia Financiară / însoţită de confirmare depunere emisă de Oficiul Registrului Comerţului sau Situaţiile financiare prin care dovedesc că nu au înregistrat venituri din exploatare

3.Documente pentru terenurile şi cladirile pe/in care sunt/vor fi realizate investiţiile : actul de proprietate asupra terenului Sau alt document încheiat la notariat, care să certifice dreptul de folosinţă al terenului Pentru clădiri: Document care să ateste dreptul de proprietate asupra clădrii sau alt document încheiat la notariat care să certifice dreptul de folosinţă asupra clădirii

4.Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire pentru proiecte care prevăd construcţii

5.Clasarea notificării sau Adresa de negaţie sau Decizia etapei de încadrare care să precizeze că „proiectul propus nu necesita parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvata şi nu se supune evaluării impactului asupra mediului” sau Acord de mediu - eliberat de Autoritatea competentă pentru protecţia mediului

6. Documente de la solicitant care să dovedească capacitatea şi sursele de cofinanţare ale proiectului Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii şi ale contului aferent proiectului FEADR

7. 7.1 Certificate de atestare fiscală, emise în conformitate cu art. 112 şi 113 din OG 92/2003, privind Codul de Procedură Fiscală 7.2 Graficul de eşalonare a datoriilor, în cazul în care aceasta eşalonare a fost acordată.

8. 8.1 Notificare, care să certifice conformitatea proiectului cu legislaţia în vigoare pentru domeniul sanitar veterinar şi că prin realizarea investiţiei în conformitate cu proiectul verificat de DSVSA judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, unitatea va fi în concordanţă cu legislaţia în vigoare pentru domeniul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. 8.2 Avizul sanitar privind constatarea conformităţii proiectului cu condiţiile de igienă şi sanatate publică sau Notificare privind constatarea conformităţii proiectului cu condiţiile de igienă şi sănătate publică sau Notificare că investiţia nu face obiectul evaluării condiţiilor de igienă.

9. Pentru unităţile care se modernizează şi se supun autorizării/ avizării conform legislaţiei în vigoare: 9.1 Autorizaţia Sanitară/Notificarea de constatare a conformităţii unităţii cu legislaţia sanitară, emisă cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare si/sau

106 |


9.2 Autorizaţia Sanitar-veterinară/ Dovada înregistrării pentru siguranţa alimentelor/ Notificare de constatare a conformităţii unităţii cu legislaţia sanitar veterinară şi siguranţa alimentelor, emise cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare şi 9.3 Nota de constatare privind condiţiile de mediu, emisă cu cel mult un an înaintea depunerii Cererii de Finantare

10.Actul constitutiv al societăţii cooperative meşteşugăreşti / de consum

11.11.1 Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului care specifică faptul că solicitantul are codul CAEN conform activităţii pentru care solicită finanţare, existenţa punctului de lucru în spaţiul rural (dacă este cazul) şi că nu se află în proces de lichidare, fuziune, divizare Si 11.2 Declaraţia pe propria răspundere că îşi va deschide punct de lucru în spatiul rural, cu codul CAEN al activităţii pentru care solicită finanţare, când va îndeplini condiţiile, conform legislaţiei în vigoare (pentru investitii noi) dacă este cazul). Si 11.3 Declaraţia privind încadrarea în categoria micro-întreprinderilor (Anexa 4.1 din Ghidul solicitantului) Aceasta tebuie sa fie semnată de persoana autorizată să reprezinte întreprinderea

12. 12.1 Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului conform legislaţiei în vigoare. sau 12.2 Certificat de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale umane / veterinare

13.Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă

14.Angajamentul Persoanelor fizice prin care se obligă să se autorizeze (cu un statut minim de persoane fizice autorizate) în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii Notificării privind selectarea cererii de finanţare şi semnarea contractului de finanţare

15.15.1 Copie după diploma de studii/ dovada deţinerii de aptitudini manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect Sau 15.2 Declaraţie pe propria răspundere în care să se menţioneze că beneficiarul proiectului sau reprezentantul legal de proiect / o persoană din cadrul societăţii pentru care va prezenta document care să certifice poziţia în societate vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

16. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului cu privire la neîncadrarea în categoria <<firmă în dificultate >>după caz Declaraţia, semnată de persoana autorizată să reprezinte întreprinderea va fi dată de toţi solicitanţii cu excepţia PFA-urilor, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale şi a societăţilor cu mai puţin de 2 ani fiscali.

17. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului privind respectarea regulii de cumul a ajutoarelor de stat şi a ajutoarelor de minimis.

18.Pentru proiectele aferente codurilor CAEN 11 – Fabricarea băuturilor sau 1107 : Licenţa de fabricaţie (pentru modernizări) sau Declaraţie pe propria răspundere că va obţine licenţa de fabricaţie la punerea în funcţiune a investiţiei / activităţii

19.Pentru proiectele aferente codurilor CAEN 0161 şi 7731, Precontract care să ateste prestarea serviciilor de mecanizare

Fișa de prezentare a programului de sprijin Măsura 313 “Încurajarea activităților turistice”

107 |






Micro-întreprinderile

Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) care se vor angaja că până la data semnării Contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere

Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare

ONG-uri, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;



a) Investiţii în infrastructura de primire turistică

• Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o microîntreprindere) având până la 15 camere;

• Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agroturism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate7 de minimum 3 margarete/ stele;

• Pentru investiţiile în agroturism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum o margaretă.

b) Investiţii în activităţi recreaţionale

i. Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie, inclusiv prima achiziţie de cai în scop turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting, etc.

c) Investiţii în infrastructură la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.

i. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării şi vizitării turistice;

ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale;

iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice8 de utilitate publică, etc.;

iv. Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;

v. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul vinului”, al „olăritului”, al „cioplitorilor în lemn” etc.).



i. Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/ proiect; ii. Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la:

70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 70.000 Euro/ proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism;

50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural.

108 |





• Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect în spaţiul rural (atât sediul social, cât şi punctul de lucru trebuie să fie amplasate în mediul rural). Toti beneficiarii acestei măsuri trebuie să fie înregistraţi şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect în spaţiul rural.

• În cazul investiţiilor în agroturism, beneficiarul/ membrul gospodăriei agricole trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;

• Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;

• Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate

• Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislaţia naţională în vigoare

• Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazul structurilor de primire turistice rurale, altele decât cele agroturistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 3 margarete/ stele;

• Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiţia agroturismului dată în cadrul acestei fişe, iar nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim o margaretă;

• În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice

• Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG;

• Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/ păstreze arhitectura specifică locală

• Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agroturistice) trebuie să fie de cel puţin 1.000 mp4; în vederea evitării supraaglomerării şi a fragmentării excesive a peisajului natural;

• Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în circuitul turistic;

• Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect

• Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective;

• Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizaţiile de mediu5 necesare investiţiei, să respecte după caz cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate;

• Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;

• Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;

• Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali

109 |





Pentru componentele a) şi b)

Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani.

15 puncte

Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere.

Maxim 20 puncte

Proiectele care prin activitatea propusă crează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţi (valoarea de 25.000 Euro investiţi în funcţie de tipul şi data înfiinţării solicitantului)

10 puncte

Proiecte derulate de femei/ tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului.

15 puncte

Proiecte integrate care combină minim 2 acţiuni din componentele a), b), c) sau d).

10 puncte

Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice.

10 puncte

Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţional

10 puncte

Proiecte de investiţii în agroturism ai căror aplicanţi nu au beneficiat de sprijin pentru investiţii prin măsurile Axei 1.

10 puncte

TOTAL : 100

Pentru componentele a) şi b), punctajul minim realizat va fi de 20 puncte

Pentru componentele c) şi d)

Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/ regional/ judeţean sau local (de tip LEADER);

25 puncte

Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există minim 15 acţiuni/ investiţii de turism.

30 puncte

Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale 20 puncte

Proiecte integrate, care combină acţiuni din componentele: a), b), c) sau d)

25 puncte

TOTAL : 100

Pentru componentele c) şi d) punctajul minim realizat va fi de 20 puncte



Sesiune de depunere 2011: 1 – 30 septembrie 2011


110 |


Măsura 313


1. a. Studiu de fezabilitate/ Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii b. Memoriu justificativ pentru proiecte care nu prevăd lucrări de construcţii şi/sau monta

2. . Situaţiile financiare precedente anului depunerii proiectului înregistrate la cu sumele de control) emisă de Oficiul Registrului Comertului. sau Pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale: Declaraţie specială privind veniturile realizate în anul precedent depunerii proiectului înregistrată la Administraţia Financiară / însoţită de confirmarea depunerii emisă de Oficiul Registrului Comerţului sau Declaraţia de inactivitate înregistrată la Administraţia Financiară / însoţită de confirmare depunere emisă de Oficiul Registrului Comerţului sau Situaţiile financiare prin care dovedesc că nu au înregistrat venituri din exploatare

3. 3.1 Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire pentru proiecte care prevăd construcţii 3.2. Avizul faza SF privind respectarea criteriului de încadrare în specificul arhitectural local eliberat de filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România

4. 4.1 Pentru comune şi ADI-uri Inventarul domeniului public/ privat întocmit conform legislaţiei în vigoare privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi/sau Inventarul domeniului public/ privat întocmit conform legislaţiei în vigoare privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia pentru terenul pe care se realizează investiţia şi /sau Avizul/ acordul administratorului/ proprietarului terenului aparţinând domeniului public/privat, altul decât cel administrat de primărie, dacă este cazul. şi /sau Document ce atestă proprietatea asupra terenului pentru domeniul privat al comunei şi /sau alt document încheiat la notariat, care să certifice dreptul de folosinţă al terenului 4.2 Pentru ONG/ Micro-întreprinderi /Persoane fizice Document care atestă dreptul de proprietate asupra clădirii Document care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau Contract de concesiune pentru terenul pe care va fi amplasată construcţia, pe o durată de minim 10 ani de la depunerea cererii de finanţare Pentru construcţiile definitive solicitantul trebuie să prezinte documente care să certifice dreptul real principal

5. Notificare privind intentia de realizare a proiectului, insotita de clasarea notificarii sau Acord de mediu/ Aviz Natura 2000 pentru ariile naturale protejate, eliberate de Autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

6. 6.1. Avizul sanitar privind constatarea conformităţii proiectului cu condiţiile de igienă şi sanatate publică sau Notificare privind constatarea conformităţii proiectului cu condiţiile de igienă şi sănătate publică sau Notificare că investiţia nu face obiectul evaluării condiţiilor de igienă. 6.2 Notificare, care să certifice conformitatea proiectului cu legislaţia în vigoare pentru domeniul sanitar veterinar

111 |


7. Pentru unităţile care se modernizează şi se supun autorizării/ avizării conform legislaţiei în vigoare: 7.1 Autorizaţia Sanitară/Notificarea de constatare a conformităţii unităţii cu legislaţia sanitară, emisă cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare si/sau 7.2 Autorizaţia Sanitar-veterinară/ Dovada înregistrării pentru siguranţa alimentelor/ Notificare de constatare a conformităţii unităţii cu legislaţia sanitar veterinară şi siguranţa alimentelor, emise cu cel mult un an înaintea depunerii cererii de finanţare şi 7.3 Nota de constatare privind condiţiile de mediu, emisă cu cel mult un an înaintea depunerii Cererii de Finantare

8. 8.1 Pentru comune şi ADI Hotărârea Consiliului/ilor Local/e pentru instrumentarea proiectului 8.2 Pentru ONG-uri: Declaraţie pe propria răspundere referitoare la instrumentarea proiectului

9. 9.1 Certificat de înregistrare fiscală 9.2 Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului conform legislaţiei în vigoare 9.3 Angajamentul Persoanelor fizice prin care se obligă să se autorizeze (cu un statut minim de persoane fizice autorizate) în termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de Finanţare şi semnarea Contractului de Finanţare, însoţit de Declaraţie pe propria răspundere că îşi va deschide un punct de lucru în spaţiul rural, cu codul CAEN al activităţii pentru care solicită Finanţare, conform legislaţiei în vigoare, pentru investiţiile noi. 9.4 Pentru ONG: a) Încheierea privind înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor Actul constitutiv Sentinţa judecatorească de înfiinţare şi, dacă e cazul, Hotărârile/ Sentinţele prin care au fost aduse modificări actelor constitutive. c) Statutul asociaţiei şi fundaţiei 9.5. Pentru ADI-uri: a) Încheierea privind înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi b) Act de înfiinţare şi statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (durata de funcţionare a asociaţiei trebuie să fie pe termen nedeterminat sau pe minim 8 ani de la data depunerii Cererii de Finanţare)

10. 10.1 Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului care specifică faptul că solicitantul are codul CAEN conform activităţii pentru care solicită finanţare, existenţa punctului de lucru în mediul rural (dacă este cazul) şi că nu se află în proces de lichidare, fuziune, divizare, reorganizare judiciară sau faliment Şi pentru investiţiile noi Declaraţie pe propria răspundere că îşi va deschide un punct de lucru în spaţiul rural, cu codul CAEN al activităţii pentru care solicită finanţare, conform legislaţiei în vigoare, înaintea ultimei plăţi a ajutorului, dacă este cazul. 10.2 Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria microîntreprinderilor semnată de persoana autorizată să reprezinte întreprinderea, anexa la Ghidul Solicitantului.

11. Raportul asupra utilizării altor programelor de finanţare nerambursabilă întocmit de solicitant pentru solicitanţii care au mai beneficiat de programe de finanţare nerambursabile în ultimii 3 ani, pentru aceleaşi tipuri de investiţii.

12. 12.1. Documente de la solicitant care să dovedească capacitatea şi sursele de cofinanţare ale proiectului : a). extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii cererii de finanţare, în cazul cofinanţării prin surse proprii (autofinanţare) şi prin certificate de depozit nominative şi dematerializate, cu o scadenţă mai mică sau egală cu trei luni faţă de data închiderii licitaţiei de proiecte: b). extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult cinci zile lucrătoare înainte de data depunerii cererii de finanţare, în cazul existentei unor surse de cofinanţare de tipul: granturi, sponsorizări, donaţii, însoţit de un document care să ateste sursa respectivă, emis de organizaţia

112 |


care a acordat-o; c). extras de cont bancar şi Formularul de achiziţie titluri de stat, emise şi vizate de bancă, în cazul cofinanţării prin titluri de stat cu o scadenţă mai mică sau egală de trei luni faţă de data închiderii licitaţiei de proiecte; d). extrasul liniei de credit datat cu cel mult cinci zile lucrătoare faţă de data depunerii cererii de finanţare şi Contractul de credit vizat de bancă, în cazul cofinanţării prin linie de credit cu o valabilitate de un an faţă de data lansării licitaţiei de proiecte, deschis la o bancă; e) Scrisoare de confort cu o valabilitate de 120 zile, eliberată numai de instituţii financiar bancare. 12.2. Document de la bancă/ trezorerie cu datele de identificare ale băncii/ trezoreriei şi ale contului aferent proiect FEADR

13. 13.1 Certificate de atestare fiscală, emise în conformitate cu art. 112 şi 113 din OG 92/2003, privind Codul de Procedură Fiscală 13.2 Graficul de eşalonare a datoriilor, în cazul în care aceasta eşalonare a fost acordată.

14. Declaraţie pe proprie răspundere cu privire la neîncadrarea în categoria „firme în dificultate” semnată de persoana autorizată să reprezinte întreprinderea.

15. Aviz specific privind amplasamentul şi funcţionarea obiectivului eliberat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) pentru construcţia/ modernizarea, sau extinderea structurilor de primire turistice, după caz, şi pentru modernizări Declaraţie pe propria răspundere că modernizarea structurii de primire turistică va presupune în mod obligatoriu creşterea nivelului de confort cu cel puţin o floare/ stea.

16. Certificat de clasificare eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului (MDRT) pentru structura de primire turistică respectivă (în cazul modernizării/ extinderii).

17. 17.1 Copie dupa diploma de studii/ dovada deţinerii de aptitudini manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect Sau 17.2 Declaraţie pe propria răspundere în care să se menţioneze că beneficiarul proiectului sau reprezentantul legal de proiect / o persoană din cadrul societăţii pentru care va prezenta document care să certifice poziţia în societate vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

18. Pentru investiţiile în agroturism: – Document eliberat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură din care să reiasă înscrierea în registrul fermelor, pentru exploataţii egale sau mai mari de 1 hectar / – Extras din Registrul Agricol emis de Primăriile locale, pentru exploataţii mai mici de 1 hectar.

19. Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului privind respectarea regulii de cumul a ajutoarelor de stat şi a ajutoarelor de minimis

20. Pentru investiţiile din cadrul componentei c) şi d) adeverinţe eliberate de primăriile din zona omogena respectivă, privind activităţile/ investiţiile în turism realizate.

21. Adresă emisă de Consiliul judeţean/ ADR care să confirme că investiţia se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană, dacă este cazul.

22. Alte documente justificative, avize (se vor specifica după caz)

113 |


Măsura 431 “Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului” Sub - măsura 431.1 -� Construcţie parteneriate public private

Faza 3 -“ Sprijin financiar pentru pregătirea dosarelor pentru selecţia GAL

Finanțator

Sursa de informare





Potenţialele Grupuri de Acţiune Locală (GAL) pot fi:

1 – Nu sunt constituite parteneriatele public – private

2 - Sunt deja constituite parteneriatele public – private Organismele care pot constitui parteneriatele pot fi:

- Din sectorul public (adminstratie publică, locală sau judeţeană, servicii publice);

- Din sectorul privat (comercial, financiar, agricol, organizaţii de întreprinzători, societăţi de furnizare a serviciilor comunale ); - Din rândul societăţii civile (organizaţii non-profit, asociaţii, fundaţii, persoane fizice, grupuri de persoane neînregistrate oficial);

Parteneriatele vor reprezenta un teritoriu rural omogen şi vor îndeplini o serie de cerinţe privind componenţa acestora şi caracteristicile teritoriului acoperit.



- Acţiuni de promovare, informare, comunicare în teritoriul reprezentat de parteneriatul respectiv (elaborarea broşuri, pliante1, organizare întâlniri, seminarii, etc.);

- Expertiză externă / internă pentru elaborarea studiilor, analizelor, strategiilor de dezvoltare locală

- Activităţi de cooperare (întâlniri cu potenţialii parteneri, participarea la evenimente internaţionale şi naţionale pentru a stabili legături şi contacte în vederea colaborărilor viitoare etc.).



Contribuţia publică pentru Sub-măsura 431.1, Faza 3, este de maxim 80% din cheltuielile eligibile, la care se adaugă contribuţia privată de 20%. Finanţare nerambursabilă per proiect: maxim 49.000 euro (la care se adaugă contribuţia privată).




Solicitantul se identifică într-una din categoriile de solicitanţi eligibili, definite în Cap. 2.1. (Beneficiari eligibili)

Grupul pe care îl reprezintă trebuie să fie alcătuit din parteneri care să fie din sectoarele socio-economice din teritoriul eligibil, în care partenerii publici să reprezinte mai puţin de 50%.

Grupul pe care îl reprezintă trebuie să aibă definit un teritoriu geografic omogen care să respecte spaţiul eligibil pentru implementarea LEADER şi să cuprindă o populaţie între 10.000 şi 150.000 locuitori; (Pentru zona Delta Dunării se admite ca limită de locuitori să fie de cel puţin 5.000).

Grupul pe care îl reprezintă să aibă cel puţin un reprezentant care să fi urmat cursuri de instruire privind LEADER, prin intermediul acestei sub-măsuri (faza 1 şi/sau 2) ori prin alte mijloace.

Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi, din alte fonduri comunitare sau naţionale.


Teritoriu

Teritoriu cu o populaţie peste 20.000 locuitori (câte 1 punct pentru fiecare 6.500 de locuitori în plus); Pentru zona Delta Dunării peste 10.000 locuitori (câte 1 punct pentru fiecare

0-20 puncte

114 |

Finanțator

Sursa de informare



(Criterii de selecție) 1000 de locuitori în plus)

Parteneriat

Grupuri cu mai mult de 9 organizaţii / instituţii partenere (câte 5 puncte pentru fiecare organizaţie / instituţie în plus)

0-40 puncte

Grupurile care reprezintă un teritoriu neacoperit de alt aplicant 20 puncte

Grupul dispune de resurse umane suficiente şi expertiză pentru realizarea planurilor de dezvoltare locală (câte 5 puncte pentru fiecare angajat care dovedeşte că dispune de cunoştinţele necesare pentru realizarea planurilor de dezvoltare locală, prin Diploma/Certificatul de Participare/ Absolvire a unei forme de pregătire specifice)

0-20 puncte




115 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin DM 1.1, Operatiunea a), Schema A1 - Investiții mari: Sprijin financiar în valoare de până la 1.500.000

euro acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii


POS CCE – Programul Operational Structural Cresterea Competitivitatii Economice FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională www.minind.ro/ www.oiimm.mimmcma.ro


Pot beneficia de alocare financiară nerambursabilă persoanele juridice care sunt întreprinderi mici sau mijlocii (aşa cum sunt definite în Legea 346/2004):

♦ Societăți comerciale

♦ Societăți cooperative


Crearea unei noi unităţi de producţie (fabrică/secţie/instalaţie);

Extinderea unei unităţi existente pentru creşterea capacităţii de producţie;

Diversificarea producţiei unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse sau servicii;

Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbări în procesul de producţie al unui amplasament existent;

Achiziţionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licenţe, know-how sau soluţii tehnice nebrevetate;

Achiziţia de servicii de Consultanţă şi instruire specializată strict legate de activităţile de investiţii specificate Anterior


A) Valoarea maximă a finanţării acordate din totalul costurilor eligibile pentru investiţii este de:

a) pentru întreprinderile mici:

60% pentru proiectele care se implementează în Regiunea Bucureşti-Ilfov

70% pentru proiectele care se implementează în restul regiunilor

b) pentru întreprinderile mijlocii:

50% pentru proiectele care se implementează în Regiunea Bucureşti-Ilfov;

60% pentru proiectele care se implementează în restul regiunilor.

B) Valoarea maximă a finanţării nerambursabile pentru consultanţă şi instruire specializată acordată IMM prin schema de minimis, este de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru servicii de consultanţă specifică şi instruire specializată, dar nu mai mult de 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului


Pot beneficia de alocare financiară nerambursabilă persoanele juridice care îndeplinnesc următoarele condiții:

1. sunt întreprinderi mici, cu un număr cuprins între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2010 sau

2. sunt întreprinderi mijlocii, cu un număr cuprins între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2010 și

3. sunt înfiinţate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau al Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei

4. Solicitantul îşi desfăşoară activitatea în România şi are codul/codurile CAEN aferente proiectului pentru care solicită finanţare nerambursabilă înscrise în certificatul constatator (codul/codurile CAEN pentru care solicită finanţare pot fi atât coduri CAEN principal cât şi alte coduri CAEN secundare înscrise în certificatul constatator

Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie să dovedească faptul că are capacitatea operaţională şi financiară de implementare a proiectului.

a) Capacitatea operaţională (administrativă) se referă la:

http://www.minind.ro/

http://www.oiimm.mimmcma.ro/

116 |


POS CCE – Programul Operational Structural Cresterea Competitivitatii Economice FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională www.minind.ro/ www.oiimm.mimmcma.ro

- experienţa proprie în gestionarea de proiecte de investiţii;

- asigurarea resurselor manageriale necesare implementării proiectului;

b) Capacitatea financiară are în vedere capacitatea solicitantului de a asigura contribuţia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile, capacitatea de a asigura finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului (inclusiv a cheltuielilor conexe proiectului) şi cea de asigurare a resurselor financiare necesare implementării corespunzătoare a proiectului până la rambursarea/decontarea cheltuielilor eligibile


Valoarea echipamentelor achiziționate prin proiect reprezintă peste 50% din valoarea proiectului;

Indicatorii financiari se încadrează în limitele recomandate in Ghidul Solicitantului;

Bugetul proiectului este realist;

Soluția tehnică propusă prin proiect este fezabilă;

Solicitantul deține certificate de calitate ISO 9001;

Cifra de afaceri a întreprinderii va crește după finalizarea investiției;

Investiția conduce la crearea de locuri de muncă și menținerea acestora după finalizarea proiectului.


Sesiune de depunere 2011: 23 mai – 23 august 2011




117 |


DM 1.1, Operatiunea a), Schema A1 - Investiții mari


1. Certificate de atestare fiscală în original/copie legalizată privind îndeplinirea obligaţiilor de plată la bugetul general consolidat, eliberate de Administraţia Finanţelor Publice pentru sediul social şi pentru punctele de lucru care au CIF şi sunt menţionate în certificatul constatator.

2. Certificate de atestare fiscală în original/copie legalizată privind îndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitelor taxelor locale şi altor venituri la bugetele locale eliberate de Direcţia impozite şi taxe locale în a cărei rază îşi are sediul solicitantul, pentru sediul social şi pentru toate punctele de lucru menţionate în certificatul constatator.

3. Certificatul de Cazier judiciar al reprezentantului legal al solicitantului, prezentat în original

4. Cazierul fiscal al întreprinderii, prezentat în original.

5. Fotocopia Certificatulul de înregistrare al solicitantului

6. Fotocopia documentului de identitate al reprezentantului legal al solicitantului

7. Răspunsul eliberat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în fotocopie certificată de solicitant din care rezultă dacă proiectul necesită sau nu acord de mediu,

8. Documentele care atestă capacitatea financiară de implementare a proiectului (extras de cont depozit bancar/contract de credit/scrisoare de confort angajantă emisă de bancă/instituţii financiare) şi care să acopere valoarea însumată a cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a cheltuielilor neeligibile ale proiectului

9. Notificare din partea băncii / trezorerie privind deschiderea conturilor dedicate derulării operaţiunilor proiectului

10. Actele de proprietate, concesiune, asociaţie în participaţiune, închiriere, comodat, exploatare etc. asupra locaţiei de implementare a proiectului, în fotocopie certificată de solicitant, numai în cazul în care proiectul nu conţine lucrări de construcţie, modernizare sau extindere.

Numai în cazul proiectelor care au ca obiect activitatea de construcţie sau modernizare

11. Certificatul de urbanism sau autorizaţia de construcţie pentru proiectele care prevăd lucrări de construcţii, cu avizele şi acordurile stipulate în acestea

12. Actele de proprietate, concesiune, asociaţie în participaţiune asupra infrastructurii şi terenului, în fotocopie certificată de solicitant cu excepţia cazurilor în care clădirea şi/sau terenul urmează a fi achiziţionate în cadrul proiectului depus.

13. Extras de carte funciară emis cu cel mult 30 de zile înainte de data semnării contractului din care să rezulte că infrastructura (teren/clădire) necesară implementării proiectului trebuie să fie liberă de orice sarcini

118 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin DM 1.1, Operatiunea a), Schema A2 - Investiții mici: Sprijin financiar în valoare de până la 250.000 euro

acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii

Finanțator

Sursa de informare

POS CCE – Programul Operational Structural Cresterea Competitivitatii Economice

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

www.minind.ro/ www.oiimm.mimmcma.ro



Pot beneficia de alocare financiară nerambursabilă persoanele juridice care sunt întreprinderi mici sau mijlocii (aşa cum sunt definite în Legea 346/2004):

♦ Societăți comerciale

♦ Societăți cooperative



Crearea unei noi unităţi de producţie (fabrică/secţie/instalaţie);

Extinderea unei unităţi existente pentru creşterea capacităţii de producţie;

Diversificarea producţiei unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse sau servicii;

Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbări în procesul de producţie al unui amplasament existent;

Achiziţionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licenţe, know-how sau soluţii tehnice nebrevetate;

Achiziţia de servicii de Consultanţă şi instruire specializată strict legate de activităţile de investiţii specificate Anterior



Valoarea maximă a finanţării acordate din totalul costurilor eligibile pentru investiţii este de:

♦ pentru întreprinderile mici:



♦ pentru întreprinderile mijlocii:



Valoarea maximă a finanţării nerambursabile pentru consultanţă şi instruire specializată acordată IMM, este de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru servicii de consultanţă specifică şi instruire specializată;

Suma nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanțarea unui proiect este până la 250.000 euro pentru întreprinderi mici şi mijlocii.



Societățile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii specifice:

sunt întreprinderi mici, cu un număr cuprins între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2010 sau



119 |

Finanțator

Sursa de informare

POS CCE – Programul Operational Structural Cresterea Competitivitatii Economice

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

www.minind.ro/ www.oiimm.mimmcma.ro

sunt întreprinderi mijlocii, cu un număr cuprins între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2010.

Solicitantul îşi desfăşoară activitatea în România şi are codul/codurile CAEN aferente proiectului pentru care solicită finanţare nerambursabilă înscrise în certificatul constatator;

Solicitantul a desfăşurat în mod legal activitate economică pe perioada exerciţiului financiar precedent;

Solicitantul a obţinut profit sau profit din exploatare în ultimul exerciţiu financiar;

Solicită finanţare pentru o singură activitate economică identificată printr-un singur cod CAEN;

Activitatea economică pentru care se cere finanțare nu trebuie să se regăseasca in Anexa 1 – Coduri caen neeligibile;

Solicitantul nu se încadrează într-una din situaţiile de mai jos:

este în stare de insolvenţă;

este în stare de faliment ori lichidare,

certificatul constatator.;

este declarat într-o situaţie gravă de încălcare contractuală pentru neîndeplinirea obligaţiilor provenind dintr-o procedură de achiziţii sau dintr-o altă finanţare din fondurile Comisiei Europene;

a fost subiectul unui ordin de recuperare a unui ajutor de stat ca urmare a unei decizii a Consiliului Concurenţei sau a Comisiei Europene şi acest ordin nu a fost executat;

este în dificultate;

Solicitantul trebuie să prezinte dovada capacităţii de cofinanţare a proiectului.



Valoarea echipamentelor achiziționate prin proiect reprezintă peste 50% din valoarea proiectului;

Indicatorii financiari se încadrează în limitele recomandate in Ghidul Solicitantului;

Bugetul proiectului este realist;

Soluția tehnică propusă prin proiect este fezabilă;

Solicitantul deține certificate de calitate ISO 9001;

Cifra de afaceri a întreprinderii va crește după finalizarea investiției;

Investiția conduce la crearea de locuri de muncă și menținerea acestora după finalizarea proiectului.

Punctaj minim pentru aprobarea proiectului: 50 de puncte



Sesiune de depunere 2011: Septembrie 2011




120 |

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin DM 1.1, Operatiunea a), Schema A2 - Investiții mici

Nr.

crt. Denumire document Observații

1. Cererea de finanțare

2. Declaraţia de eligibilitate – formular standard

3. Declaraţia de angajament – formular standard

4. Declaraţia pe propria răspundere – formular standard

5. Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM – formular

standard

6. Planul de afaceri

7. Hotărârea AGA/ CA de aprobare a proiectului

8. Bilanţul contabil depus şi înregistrat - inclusiv Contul de profit şi pierdere şi

Datele informative pentru exerciţiul financiar precedent

9. Certificatul constatator

10. Dovada depunerii cererii pentru eliberarea acordului/avizului de mediu

11. Dovada capacităţii de cofinanţare a proiectului

12. CV-urile echipei care asigură managementul proiectului – document

standard

13. Documentele care să ateste certificarea ISO 9001, ISO 14001 sau stadiul

implementării acestora – dacă este cazul

121 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Programul guvernamental pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către

întreprizătorii tineri


Guvernul Romaniei www.aippimm.ro


Pot beneficia de prevederile programului persoanele fizice – tineri debutanți în afaceri, cu vârsta până în 35 de ani.


a) Terenuri pentru realizarea de construcţii şi/sau amenajare efectuate în cadrul proiectului, destinate activităţii pentru care s-a solicitat finanţarea

b) Construcţii pentru desfasurarea activităţii pentru care s-a solicitat finanţarea

c) Achiziţionarea de spaţii destinate realizării activităţii pentru care s-a solicitat finanţare

d) Achiziţionarea de mobilier pentru dotarea spaţiilor amenajate destinate activităţii pentru care s-a solicitat finanţarea

e) Echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare, tehnica de calcul, etc

f) Mijloace de transport, cu excepţia achiziţiei de vehicule de transport rutier de mărfuri, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri

g) Investiţiile în active necorporale referitoare la: brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi active similare (francize, etichetare ecologică, etc.)

Tipuri de facilități financiare

a) acordarea a unei alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro echivalentul în lei, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare.

b) garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.) pentru creditele contractate de „SRL-D” în vederea realizării planurilor de afaceri, cu respectarea condiţiilor prevăzute în normele şi procedurile interne ale instituţiilor de credit şi ale F.N.G.C.I.M.M., până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei;

c) scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată.

d) scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerţului, pentru înregistrarea microîntreprinderii;

e) consiliere, instruire şi sprijin din partea O.T.I.M.M.C., în a cărui rază de competenţă îşi are sediul social.


Solicitanții trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții:

a) au capacitate juridică deplină de exerciţiu, au vârsta de până la 35 de ani, împliniţi cel mai târziu în ziua înregistrării cererii de înmatriculare a societăţii cu răspundere limitată în Registrul Comerţului;

b) anterior datei înmatriculării societăţii în Registrul Comerţului nu au mai deţinut şi nu deţin calitatea de acţionar, asociat sau membru al organelor de conducere din cadrul unei întreprinderi constituite în spaţiul economic european;

c) înfiinţează pentru prima dată o societate comercială cu răspundere limitată în condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale OUG nr. 6 din 09.02.2011;

d) declară pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. b, pe care o depune la O.R.C. odată cu cererea de înmatriculare a societăţii.


La data intocmirii Fisei de prezentare nu existau informatii disponibile.

122 |

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin Stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprizătorii tineri


Documente justificative pentru realizarea de investiţii în active corporale

1. contract de prestări servicii;

2. contract de achiziţie a activelor corporale ;

3. factură fiscală ;

4. documente din care să rezulte achiziţionarea în condiţii de piaţă cu excepţia activelor corporale de la pct. 4.2. sbpct. 1, lit. a) şi lit. c) din ghid pentru care se va prezenta un raport de evaluare a unui expert evaluator ANEVAR.

5. declaraţie pe propria răspundere a beneficiarului că activul/activele achiziţionat/achiziţionat este/sunt nou/noi/ şi că nu aplică, pentru acesta/acestea, amortizarea accelerată prevăzută în Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

6. copie certificată de pe fişa de amortizare a activului achiziţionat, cu codul de clasificare al acestuia;

7. contract de asigurare în favoarea OTIMMC/institutia de credit partenera pentru bunurile achiziţionate prin program;

8. dovada proprietăţii/dreptului de folosinţă asupra terenului sau alte forme asimilate, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani;

9. certificat de urbanism, după caz;

10. autorizaţia de construcţie, după caz;

11. extrasul de carte funciară, după caz;

12. proces-verbal de recepţie a activelor, după caz;

13. proces-verbal de punere în funcţiune - după caz;

Documente justificative pentru realizarea de investiţii în active necorporale

14. contract de vânzare-cumparare;

15. contract prin care se dobândesc drepturile de proprietate intelectuală, după caz;

16. factură fiscală;

17. documente din care să rezulte achiziţionarea în condiţii de piaţă;

18. declaraţie pe propria răspundere a beneficiarului că activul/activele achiziţionat/achiziţionat este/sunt nou/noi/ şi că nu aplică, pentru acesta/acestea, amortizarea accelerată prevăzută în Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

19. copie certificată de pe fişa de amortizare a activului achiziţionat, cu codul de clasificare al acestuia;

20. contract de asigurare în favoarea OTIMMC/institutia de credit partenera pentru bunurile achiziţionate prin program;

123 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Program guvernamental de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și

serviciilor de piață

Finanțator

Sursa de informare

Guvernul României

www.aippimm.ro


sprijin?


Solicitanții pot fi IMM-uri care:

- au până la 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală de până la 50 milioane euro sau dețin active totale de maxim 43 milioane de euro

- au cel puțin 1 an fiscal de activitate

- au obținut profit din exploatare, în exercițiul financiar precedent depunerii cererii de finanțare

Pentru ce poate fi



eligibile)

a) achizitionarea de tehnica de calcul (tip PC, format din: unitate centrala, monitor, imprimanta/multifunctionala, licente necesare desfasurarii activitatii, inclusiv sisteme portabile);

b) achizitionarea de cititoare pentru cod de bare;

c) achizitionarea de cântare electronice cu/fara printer pentru etichetare;

d) achizitionarea de aparate de marcat electronice fiscale;

e) achizitionarea de masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare necesare desfasurarii activitatilor în cadrul codului CAEN Revizuit 2 pentru care a solicitat finantare;

f) achizitionarea de electro si motostivuitoare;

g) achizitionarea de brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si active similare (francize) ;

h) achizitionarea de mobilier, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale pentru activitatile specifice activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata;

i) achizitionarea de mijloace de transport marfa pentru activitatile specifice activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata;

j) certificarea unui sistem de management al calitatii/ mediului/sanatatii si securitatii muncii/sigurantei produselor alimentare, în conformitate cu unul din standardele: SR-EN-ISO 9001:2008(sisteme de management al calitatii);SR-EN-ISO 14001:2000 (sisteme de management de mediu); SR-EN-ISO 22000:2005 (managementul sigurantei produselor alimentare); OHSAS 18001:2008 (managementul sanatatii si securitatii ocupationale);

k) certificarea unui sistem integrat de management al calitatii ( ex: calitate / mediu; calitate / siguranta produselor alimentare;calitate/sanatatea si securitatea muncii; calitate/mediu/siguranta produselor alimentare; calitate/mediu/sanatatea si securitatea muncii).


solicitant?

(Valoarea maximă a


Valoarea ajutorului nerambursabil care poate fi acordat (cofinanțare publică) este de 80.000 lei/proiect. Intensitatea ajutorului nerambursabil este de maxim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile.


îndeplinească un

solicitant?


Pot beneficia de alocaţii financiare nerambursabile în cadrul Programului, agenţii

economici, care îndeplinesc cumulativ la data solicitării, următoarele criterii de

eligibilitate:

a) sunt persoane juridice (societăţi comerciale/societăţi cooperative) şi persoane fizice/asociaţii familiale autorizate, care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;

124 |

Finanțator

Sursa de informare

Guvernul României

www.aippimm.ro

b) au capital social integral privat;

c) au cel puţin 1 an de la data înfiinţării;

d) nu au datorii la bugetul general consolidat şi bugetele locale atât pentru

sediul social cât şi pentru toate punctele de lucru;

e) au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro, la finele anului fiscal anterior;

f) au un număr mediu anual de salariaţi cuprins între 1 şi 249 inclusiv, în

anul fiscal anterior;

g) au sediul social, sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului şi îşi

desfăşoară activitatea pe teritoriul României;

h) nu sunt în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă,

faliment sau suspendare temporară a activităţii;

i) nu sunt în dificultate, în conformitate cu prevederile “Instrucţiunilor privind

ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate”,

publicate în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene OJC 244/2004.

Când pot solicita

finanțarea?



125 |

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin Dezvoltarea și modernizarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață


SECŢIUNEA A – Documente care însoţesc Cererea - tip de acord de principiu pentru finanţare

1. Certificatul constatator, în original, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunal din raza teritorială a sediului întreprinderii (termen de valabilitate 30 de zile calendaristice de la data eliberării)

2. Declaraţie pe propria răspundere privind încadrarea societăţii pentru anul fiscal 2006 cuprinzând: numărul mediu anual de salariaţi, cifra de afaceri anuală netă şi activele totale, Anexa nr.4 şi Anexa nr.5 la procedură

3. . Certificatul fiscal privind îndeplinirea obligaţiilor de plată către buget general consolidat , în original sau în copie legalizată, eliberat de către Direcţiile Generale Teritoriale ale Finanţelor Publice pentru sediul social şi toate punctele de lucru cu personalitate juridică, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului.

4. Certificatul de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor de plată către bugetele locale, în original sau în copie legalizată, eliberat de către Direcţiile de Impozite şi Taxe Locale din cadrul primăriilor din raza/razele teritoriale unde societatea îşi desfăşoară activitatea, pentru sediu social şi toate punctele de lucru, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului.

5. Împuternicirea reprezentantului legal societăţii solicitante, care semnează documentele din cadrul programului

6. Copia certificată a buletinului de identitate/cărţii de identitate a împuternicitului

SECŢIUNEA B – Documente care însoţesc Cerere-tip de eliberarea alocaţiei financiare nerambursabile

a) formularul de decont prevăzut în Anexa nr. 8, însoţit de documentele justificative în original şi în copie certificată prevăzute în Anexa nr.2 la procedură

b) declaraţie pe propria răspundere că activul ( activele) achiziţionate sunt noi şi că nu aplică, pentru acestea, amortizarea accelerată prevăzută în Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal - cu modificările şi completările ulterioare;

c) copie certificată de pe fişa de amortizare a activului achiziţionat cu codul de clasificare al acestuia

d) angajamentul persoanei juridice/persoanei fizice autorizate/ asociaţiei familiale solicitante de a raporta efectele participării în program pe o perioadă de trei ani către Unitatea de Implementare a Programului din cadrul ANIMMC, conform Anexei nr. 10 la procedură

126 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Programul guvernamental pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului

Finanțator

Sursa de informare

Guvernul României

www.aippimm.ro


sprijin?



- IMM-uri

- persoane fizice autorizate

- întreprinderi individuale

- întreprinderi familiale

- asociații profesionale sau fundații (care activează în domeniul meșteșugurilor și artizanatului).

Pentru ce poate fi



eligibile)

- participări la târguri și expoziții;

- participări la misiuni economice în străinătate;

- elaborarea și producția de materiale tipărite de promovare a produselor de artă populară, artizanat și a meșteșugurilor pe suport hârtie și pe suport electronic;

- realizarea unui site pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate;

- promovarea on-line a produselor cu specific meşteşugăresc şi artizanal;

- achiziționarea de calculatoare;

- achiziţionarea de diverse scule, dispozitive, echipamente, utilaje, maşini necesare pentru desfăşurarea activităţii;

- participări la cursuri de pregătire în ţară şi/sau străinătate;

- consultanţa primită în scopul elaborării documentaţiei şi implementării sistemelor de management al calităţii/ mediului/ sănătăţii şi securităţii muncii/ siguranţei produselor alimentare şi a sistemelor integrate;

- certificarea unui sistem de management al calitatii/ mediului/ sanatatii si securitatii muncii/ sigurantei produselor alimentare;

- certificarea unui sistem integrat de management al calitatii.


solicitant?

(Valoarea maximă a


Valoarea finanțării acordate este de maximum 90% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 50.000 lei


îndeplinească un

solicitant?


Pot beneficia de prevederile Programului operatorii economici, care îndeplinesc cumulativ la data solicitării următoarele criterii :

a) au capital social integral privat;

b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale, care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate;

c) au cel puţin un an de activitate la data solicitării acordului de principiu pentru finanţare şi codul CAEN pe care accesează Programul să fie autorizat/avizat ;

127 |

Finanțator

Sursa de informare

Guvernul României

www.aippimm.ro

d) au ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor, care păstrează specificul execuţiei manuale şi artizanat, prestarea serviciilor, care presupun un număr mare de operaţii executate manual sau au ca scop promovarea meşteşugurilor, a meseriilor, a produselor şi a serviciilor cu specific tradiţional;

e) şi-au îndeplinit obligaţiile exigibile de plată a taxelor şi impozitelor către bugetul general consolidat şi bugetele locale;

f) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250 în anul fiscal anterior;

g) au sediul, sunt înregistraţi şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;

h) au înregistrat profit din exploatare în ultimul exerciţiu financiar, cu excepţia asociaţiilor profesionale şi fundaţiilor;

i) au obţinut cel puţin 5 puncte în urma evaluării formularului de preselecţie, conform modelului şi criteriilor prevăzute în Anexa nr. 2 la prezenta procedură;

j) nu sunt în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii;

k) nu sunt în dificultate, în conformitate cu prevederile "Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate", publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244/2004.

l) nu a fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată.

Când pot solicita

finanțarea?


Sesiune inscriere on-line: 14-18 iunie 2011

128 |

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin Susținerea meșteșugurilor și artizanatului


1. Certificatul constatator, în original, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul din raza teritorială a sediului întreprinderii, care va cuprinde:

- datele de identificare ale societăţii;

- codul unic de înregistrare;

- acţionarii/asociaţii;

- reprezentanţii legali ai societăţii;

- domeniul de activitate principal şi domeniile de activitate secundare;

- punctele de lucru sau alte sedii secundare ale societăţii (lipsa acestora se va menţiona în mod expres);

- sedii şi/sau activităţi autorizate conform art.15 din legea 359/2004 pentru codul CAEN pe care accesează programul;

- data ultimei menţiuni înscrise în registru şi obiectul acesteia;

2. Copie certificată (ştampilată şi semnată de reprezentantul legal) a certificatului de înregistrare.

3. Copie certificată (ştampilată şi semnată de reprezentantul legal/împuternicit cu menţiunea „conform cu originalul”) a certificatului de înscriere a asociaţiei/fundaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, unde este cazul

4. Declaraţia pe propria răspundere privind încadrarea în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii

5. Certificate de atestare fiscală, în termen de valabilitate la data depunerii Cererii-tip de acord de principiu pentru finanţare, în original sau copie legalizată, privind îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor, taxelor şi datoriilor la bugetul general consolidat

6. Certificate de atestare fiscală, în termen de valabilitate la data depunerii Cererii-tip de acord de principiu pentru finanţare, în original sau copie legalizată, privind îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor, taxelor şi datoriilor la bugetele locale

7. Situaţiile financiare ale solicitantului, înregistrate la Oficiile Judeţene ale Registrului comerţului respectiv Oficiul Registrului Comerţului al Municipiului Bucureşti (bilanţ contabil, contul de profit şi pierdere, date informative, anexe) pentru anul fiscal anterior, în copie certificată;

8. Copie certificată a buletinului de identitate/cărţii de identitate al/a reprezentantului legal al solicitantului sau a persoanei împuternicite să semneze Cererea-tip de acord de principiu pentru finanţare;

9. Formularul de preselecţie completat la înscrierea on- line;

10. Împuternicirea persoanei care semnează Cererea-tip de acord de principiu pentru finanţare, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al solicitantului, dacă este cazul;

11. Opisul cu documentele depuse în vederea obţinerii acordului de principiu pentru finanţare, conform secţiunii A din Anexa nr. 10 la prezenta procedură.

129 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Programul guvernamental pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din

sectorul IMM

Finanțator

Sursa de informare

Guvernul României

www.aippimm.ro


sprijin?


Solicitanții pot fi femeile care au cetățenie română și care:

- au varsta peste 18 ani

- au cel puțin studii medii definitivate

- nu dețin firme de consultanța

- se înscriu la activitățile prevăzute în Program

Pentru ce poate fi



eligibile)

Activitățile din cadrul Programului sunt:

♦ organizarea și desfășurarea de cursuri de pregătire antreprenorială pe durata a 4 zile

♦ organizarea campaniei de informare „Zilele Femeilor Întreprinzător” având ca tematică asistența oferită de Uniunea Europeană IMM-urilor, competitivitatea acestora și cultura antreprenorială


solicitant?

(Valoarea maximă a


Finanţarea acordată în cadrul acestei scheme de finanţare persoanelor juridice, reprezintă o schemă transparentă de ajutor de minimis şi se încadrează în prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr. 1.998/2006. Pentru realizarea programului s-au alocat de la bugetul de stat pe anul 2010 suma de 600.000 lei, defalcata astfel: a) Etapa I - 40.000 lei pentru elaborarea si publicarea de brosuri; b) Etapa a II a - 60.000 lei pentru organizarea campaniilor de informare din cadrul caravanei "Zilele femeilor intreprinzator" in 13 orase; c) Etapa a III a - 420.000 lei pentru organizarea si desfasurarea cursurilor de educatie antreprenoriala pe durata a patru zile in opt locatii; d) Etapa a IV a - 80.000 lei pentru organizarea "Forumului antreprenoriatului feminin".


îndeplinească un

solicitant?


Femeile care doresc să obțină finanțare prin acest Program, trebuie să:

- aibă vârsta peste 18 ani

- aiba cel puțin studii medii definitivate

- nu dețină firme de consultanța

- se înscrie la activitățile prevăzute în Program

Când pot solicita

finanțarea?



130 |

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin Dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM


Persoane fizice

a) fotocopie a buletinului/cărţii de identitate a solicitantei;

b) fotocopie a diplomei de bacalaureat sau a ultimei diplome de studii, sau după caz, adeverinţa de liceu sau facultate care să ateste absolvirea.

c) Angajament (Anexa nr. 6).

Persoane juridice

a) fotocopie a buletinului/cărţii de identitate a solicitantei;

b) fotocopie a diplomei de bacalaureat şi a ultimei diplome de studii, sau după caz, adeverinţa de liceu sau facultate care să ateste absolvirea;

c) certificat constatator, în original, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul societatea solicitantă, în care să se menţioneze următoarele informaţii: datele de identificare, codul unic de înregistrare, asociaţii şi reprezentanţii legali ai societăţii, domeniul de activitate principal şi toate domeniile de activitate secundare, punctele de lucru, filialele, sucursalele, subunităţile societăţii şi data ultimei menţiuni din registru, precum şi obiectul acesteia (după caz, în situaţia în care înscrierea se face ca persoană juridică);

d) declaraţia pe propria răspundere privind încadrarea în categoria IMM sau microîntreprindere pentru anul fiscal 2009, cuprinzând cifra de afaceri anuală netă, valoarea activelor totale şi numărul mediu anual de salariaţi stabilit între 1 şi 249 de salariaţi, conform prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare (Anexa nr. 4, după caz, în situaţia în care înscrierea se face ca persoană juridică).

e) Angajament (Anexa nr. 6).

131 |

Fișa de prezentare a programului de sprijin Programul “Casa Verde” 2011

Finanțator

Sursa de informare

Administratia Fondului pentru Mediu

www.afm.ro


sprijin?


Programul “Casa Verde” se adresează persoanelor fizice care dețin în proprietate/coproprietate imobile, și care doresc să instaleze sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv să înlocuiască sau să completeze sistemele clasice de încălzire.

Pentru ce poate fi



eligibile)

Prin program se finanțează următoarele instalații pentru încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv instalații pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire:

a) instalarea de panouri solare

b) instalarea de pompe de căldură, exclusiv aparate de aer condiționat

c) centrale termice pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, precum și orice fel de resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere și silvice


solicitant?

(Valoarea maximă a


1) Finanțarea se acordă după cum urmează: a) până la 6 000 lei, pentru instalarea panourilor solare b) până la 8 000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv aparate de aer condiționat c) până la 6 000 lei, pentru instalație de producere a energiei termice pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, precum și orice fel de resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere și silvice

2) În cazul cumulării in cadrul aceleași cereri de finanțare a două tipuri de instalații, cuantumul finanțării solicitate nu poate depăși valoarea cea mai mare acordată unui tip de proiect din cele două cumulate în cadrul programului.


îndeplinească un

solicitant?


În cadrul acestui Program, poate aplica solicitantul care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este persoană fizică și își are domiciliul pe teritoriul României

b) este proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se implementează proiectul; imobilul trebuie sa nu facă obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică

c) nu are obligații restante la bugetul de stat, bugete locale, conform legislației naționale in vigoare

d) în activitatea desfășurată anterior începerii proiectului nu a încălcat dispozițiile legale privind protecția mediului și nu sponsorizează activități cu efect negativ asupra mediului

Când pot solicita

finanțarea?


Sesiune de depunere 2011: Începând cu 1 iunie 2011

132 |

Lista documentelor necesare accesării programului de sprijin “Casa Verde” 2011


1. Cerere de finanțare nerambursabilă, conform anexei nr.2 la ghidul de finanțare al Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv să înlocuiască sau să completeze sistemele clasice de încălzire, completată prin tehnoredactare computerizată și semnata de solicitant, în original

2. Declarația pe propria răspundere a solicitantului, conform anexei nr.3 la ghidul de finanțare al Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv să înlocuiască sau să completeze sistemele clasice de încălzire, completată și semnata de solicitant, în original

3. Act de identitate al solicitantului, în copie

4. Extras de carte funciară pentru informare, nu mai vechi de 30 de zile, sau extras de carte funciară pentru autentificare valabil la data depunerii cererii de finanțare, care să ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra imobilului pe/în care se va realiza proiectul, în original, pentru solicitanții care dețin individual un imobil

5. Copia cărții funciare și extras de carte funciară individuală, pentru proprietăți comune; pot fi maximum două unități individuale trecute pe aceeași carte funciară, care adunate trebuie sa fie egale cu 1 (un) întreg

6. Autorizație de construire emisă solicitantului, în copie legalizată pentru imobilele aflate în construcție, valabilă la data depunerii, inclusiv ordinul de începere a lucrărilor emis în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările ,și completările ulterioare

7. Certificat de atestare fiscală privind plata obligațiilor la bugetul local, în original, valabil la data depunerii dosarului de finanțare

8. Adeverință privind existența contului bancar al solicitantului finanțării, emis de o bancă comercială, sau extras de cont

9. Plic

133 |

Bibliografie

1. *** Anual Statistic al României, Institutul Național de Statistică, 2010

2. *** Raport final. Identificarea ofertei și a nevoii de servicii de consultanță agricolă, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie IRES, 2010

3. *** Analiza serviciilor publice și private de consultanță destinate mediului de afaceri din România. Studiu calitativ și cantitativ, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, 2010

4. Davidova Sophia s.a., Agricultura de semisubzistență în Europa: Concepte principale si provocari (Document de informare elaborat pentru seminarul „Agricultura de Semisubzistenta în UE: situația actuala și perspective”, Sibiu, România), 2010

5. Tașnadi Alexandru, Ungureanu Roxana, Note de curs – Relații publice, Bilioteca Digitală a Academiei de Studii Economice, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=185&idb=

Legislație aplicată:

1. Decizia Comisiei Europene nr. 85/377/CEE

2. Hotărâre nr. 1068 din 23 septembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare şi pentru aprobarea criteriilor de reprezentare, a procedurii de acordare şi retragere a recunoaşterii, de control şi monitorizare a acestora, precum şi delegarea de atribuţii

3. Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății şi justiției, precum şi unele măsuri adiacente

4. Legii 98/2009 privind Registrul Agricol

5. Ordonanţă nr. 1 din 13 martie 1992 privind Registrul agricol

6. Ordonanţă nr. 28 din 27 august 2008 privind Registrul agricol

7. O.U.G. 108/2001 privind exploatațiile agricole

8. O.U.G. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare

9. O.U.G. 103 din 3 septembrie 2008 privind înființarea organizațiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare

10. Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat prin FEADR (CE nr. 1698/2005)

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=185&idb=

Volum 3

Documents

Transcript of Volum 3