7/26/2019 Vointa Tache Larisa

1/2

Nivele de integrare si evolutia formelor de reglaj

Vointa este functia psihica prin care omul isi mobilizeaza resursele fizice si psihice in vederea atingerii

scopurilor pe care si le-a propus si in vederea infrangerii obstacolelor care apar in calea realizarii acestor

scopuri.Puterea vointei nu inseamna o vointa nelimitata deoarece fiecare persoana are propriile sale

limite si exista o limitare de doua sau mai multe efecte posibile. Aceasta este strans legata de constiinta.

Pentru fiecare realitate determinata anumite lucruri sunt dezirabile, in timp nce altele nu. Cu toate ca

exista oameni cu abilitati asemanatoare, fiecare persoana este unica in felul ei iar unii pot face lucruri pe

care altii nu le pot face.

Cauzalitatea este relatia dintre o cauza si un effect. Cauzalitatea izvoraste din cele trei legi ale

rationamentului, de tipul daca-atunci: daca X, atunci X identitate!, daca X, atunci nu non X non

contradictie! si daca non X, atunci non X excludere!. "n acest sens vointa poate fi privita ca o cauzalitate

interdeterministica , adica genul de relatie cauzala intren un agent si orice actiune a acestuiapersoana si

dorinta acesteia!. "ntre cauzalitate si vointa exista o legatura puternica . "ncercarile de a identifica si

defini vointa au condus la nenumarate controverse intrucat intotdeauna au fost aduse variate critici

#olul necesitatii si al inertiei in cauzalitate. $a%oritatea fenomenelor care au loc in lume au la baza si

urmeaza inevitabil si invariabil un anumit curs, care nu poate fi deviat de nici un alt fenomen sau dupa

vointa vreunei finite. Pe de alta parte exista secvente de tip cauzal pe care subiectul le poate influenta si

modifica dupa vointa sa si care se pot caracteriza ca inerte.Conceptul de necesitate are legatura doar

cu cauzalitatea , cel de inertie se refera si la o interfata intre cauzalitate si vointa. Cand vointa intervine

in cursul naturii , spunem ca un eveniment artificial a luat locul celui inert, eveniment care are un

potential natural, dar care nu se va putea actualize decat cu o interventie volitionala .

Pentru a rezuma explicatia cauzalitatii, Avi &ion'(()! s-afolosit de secvente logice. A presupus ca

exista o anumita secventa X, precum si o anumita secventa *. "n momentul in care se observa ca dupa

secventa X, imediat sau la o anumita perioada de timp, apare intotdeauna secventa *, se poate incerca o

generalizare , se poate incerca o generalizare. Astfel, se a%unge la X este urmat de * , ceea ce inseamna

ca X il cauzeaza pe *. +ucrurile se schimba daca exista chiar si un singur caz in care secventa X nu

conduce la *.

Cauzalitatea implica necesitatea .Aceasta inseamna ca daca intalnim o relatie cauzala care pare necesara

, acest lucru se intampla datorita esecului nostru de a descoperi cauzele partiale care compun cauza

completa. "n acest context totul pare predictibil. Aceasta este o contingenta relativa . Pe de alta parte,

vointa sau cauzalitatea personalanedeterministica implica si ea contigenta , care are aici forma

absoluta . #elatiile cauzale din acest caz sunt punctuale , iar vointa are limite. Vointa opereaza intr-un

comntext informal care poate fi modificat prin mi%loace natural sau volitionale.

$odalitatea presupune ca intelegem atributele relatiilor , cum ar fi necessitate , posibilitate , actualitate,

imposibilitate etc. Cauzalitatea este strans legata de modalitate.iecarui tip de modalitate ii corespunde

unul de cauzalitate, astfel desprindem trei modalitati ma%ore : logica, extensionala si naturala , sub care

putem include si doua cazuri speciale , spatiala si temporala. Cea logica este legata de otive si de

explicarea acestora , sau argumente inductive si deductive . Cea extensionala presupune legatura dintre

datele experimentale si concepte sau dintre diferitele concepte ori relatiile dintre acestea.Cea naturala

are legatura cu cauzele abstracte ori fenomenele sau efectele evenimentelor fizice sau mentale, sau

7/26/2019 Vointa Tache Larisa

2/2

tipurilor de evenimente. "n modalitatea naturala , posibilitatea apare sub forma potentialitatii, in timp ce

in modalitatea personala a fiecaruia , sub forma abilitatii. iferenta intre potentialitate si abilitate

cuprinde diferenta dintre cauzalitate si vointa, potentialitatea este actualizata de cauzalitate si abilitatea

de vointa.

&pontaneitatea la prima vedere este o lipsa de legatura intre doua lucruri, fara a exclude ca aceste lucruri

nu pot fi legate cu altele . &pontaneitatea ar trebui privita ca opusul cauzalitatii naturale, referindu se la o

negare generala a relatiilor cauzale. /ste limitata , existand doar o mar%a de lucruri spontane posibile.

0rebuie sa admitem ca nu toate fortele naturii sunt cauzate de ceva, unele sunt guvernate de anumite legi

foarte probabilistice.Vointa, intr o anumita masura, libera si imprevizibila poate fii uneori un raspuns la

cauzalitate, alte ori la spontaneitate. 0otusi, la un nivel mai adanc, este greu sa cautam un infinit de

straturi ale cauzalitatii."ntre vointa directa si vointa indirecta trebuie sa se faca o distinctie. Vointa directa

are effect inevitabil. Ceva de doriit direct poate fi atribuit exclusive agentului deoarece nu intervine nici o

cauzalitate. /fectul vointei indirecte este un produs intarziat al vointei directe, dependent de

circumstantele in care a aparut. Vointa indirecta este de fapt o secventa formata din doua evenimente

cauzale: vointa directa-urmata de cauzalitatea conditionala. $.1olu a situate vointa in sistemul formelor

si mecanismelor de reglare autoreglare cu rol in optimizarea comportamentelor orientate spre atingereaunui anumit obiectiv cu valoare adaptativa.Acestea se structureaza si integreaza la doua niveluri

functionale calitativ diferite: involuntar2 si voluntar. 3ivelul involuntar se caracterizeaza priin absenta

intentionalitatii, a analizei prealabile, a conditiilor, a cumpararii alegerii si a deliberarii. Acest nivel

asigura declansarea automata a actiunii de raspuns si centrarea ei direct ape obiectiv. "n procesualitatea

psihica exista forme, verigi sau momente de natura involuntara. 3ivelul voluntar se subordoneaza

structural functiei reglatoare a constiintei si instrumental subsistemului motivational, favorizand si

optimizand finalizarea motivului in scop. Are ca elemente definitorii intentionalitatea , analiza prealabila

a conditiilor, a raportului dintre scop si mi%loc, deliberarea si decizia si efortul. esi reglarea voluntara

este dominant in structura si dinamica activitatii psihice a omului, ea nu elimina definitive reglarea

involuntara , in sensul ca in orice act sau proces psihic voluntar2 vor aparea si momente sau secvente

involuntare. istinctie intre acte intentionale si acte cu anumite consecinte intamplatoare. Cazuri exista

vointa dar in primul caz se tinde constient spre rezultat, in timp ce in al doilea exista o anumita directive

catre acest rezultat./venimentul invocat este echivalent cu modelul incercare-eroare , cu singura

mentiune ca prima variant este considerata intotdeauna corecta , si , prin urmare, nu aparea eroarea care

sa duca la incercarea unei alte cai. 0otusi, nu trebuie inteles ca actele instinctive sunt lipsite de

responsabilitate si liber arbitru. "nfluneta functiilor instinctive ramane totusi o influenta . Aceste porniri

pot fi controlate cu atat mai bine cu cat avem de a face cu un intellect mai dezvoltat.