3 Irimia Larisa OMG.ppt

7/24/2019 3 Irimia Larisa OMG.ppt

1/28

Universitatea Valahia Trgovi teFacultatea: Ingineria Mediului i tiin a

AlimentelorMaster: Controlul i Expertiza Alimentelor

Impactul organismelormodificate genetic asupra

mediului

Masterand : Irimia LarisaStefania


2/28

CUPRINS

IntroducereCapitolul I PRINCIPII SI SEMNIFICATIIPrincipii generale

Metodologia evaluarii riscurilor de mediu

Capitolul II A!ANTA"ELE #TILI$%RII &M'

Reducerea polu(rii apelor )i solului cau*at( de utili*area pesticidelorConservarea calit(+ii solurilorFavori*area ,ioremedieriiCapitolul III RISC#RI P&TEN-IALE ALE INTR&.#CERII IN ME.I# A &M'Migrarea transgenelor /n popula+iile nemodificate genetic

&'Murile )i ,iodiversitateaInvadareaApari+ia superpatogenilor )i superd(un(torilor

0I0LI&'RAFIE


3/28

Introducere

!rganismul modi"icat genetic este un organism al c#rui material genetic a"ost alterat "olosit tehnici de inginerie genetic#$ Tehnicile inginerieigenetice constau %n izolarea segmentelor A&' ( materialul genetic) de la o"iin*# vie (virusuri+ ,acterii+ plante+ animale -i inclusiv om) pentru a leintroduce %n materialul ereditar al alteia$


4/28

Teoretic+ !M./urile sunt utile+ mai ales %n cercetarea din medicin#sau pentru determinarea cantit#*ii de poluan*i din ap#$ 0n agricultur#+

prin ingineria genetic# se pot crea specii de plante rezistente lacondi*ii improprii pentru planta original#$ &e exemplu+ s/a realizat

ast"el soia care rezist# la ier,icide puternice+ orez ,ogat %n vitamina Asau ardei rezisten*i la un virus anume$ &easemenea+ se pot modi"icaplanetele tropicale pentru ca s# reziste %ntr/un climat mai rece$

!M./urile ar putea rezolva pro,lema "oametei din 1umea a Treia+recoltele nu ar mai "i amenin*ate de d#un#tori+ nu ar mai avea nevoiede pesticide+ iar agricultorii ar avea pro"ituri mari$ &e cealalt# parte+nu se -tie ce e"ect vor avea !M./urile asupra s#n#t#*ii oamenilor -i aecosistemelor$


5/28

Capitolul I

2rincipii generaleIn con"ormitate cu principiul precautiei+ E3 tre,uie sa se

,azeze pe urmatoarele principii generale: ++ evaluarea riscurilor tre,uie sa se realizeze pentru

"iecare caz+ ceea ce inseamna ca in"ormatiile solicitatepot varia+ in "unctie de tipul de organism modi"icate

genetic implicate+ de utilizarea preconizata si de mediulpotential receptor+ tinand cont+ printre altele+ deorganismele modi"icate genetic existente de4a inmediu$55


6/28

++ evaluarea riscurilor tre,uie sa se realizeze intr/omaniera transparent+ pe ,aza unei metode stiinti"ice"ia,ile si pe ,aza datelor stiinti"ice si tehnicedisponi,ile$55

++ caracteristicile identi"icate ale unui !M. si ale

utilizarii lui+ care pot avea e"ecte adverse+ tre,uie sa"ie comparate cu cele prezentate de organismulnemodi"icat din care provine si cu utilizarea acestuiain situatii similare$55


7/28

Metodologia evaluarii riscurilor

de mediuEvaluarea riscului tre,uie sa ia in considerare detaliile tehnice si stiinti"icerelevante privind caracteristicile urmatorilor "actori :

In"ormatiile prinvind receptorul+ donorul+ vectorul+ modi"icarea genetic si !M.+"urnizate in con"ormitate cu legislatia in vigoare+ sunt independente de mediul siconditiile in care !M. urmeaza sa "ie introduce experimental sau pe piata6

!rganismul7organismele+ receptor7e sau parental7e6 Aceste in"ormatii constitue ,aza de identi"icare a unor potentiale caracteristici

periculoase ale !M.6 Modi"icarea7modi"icarile+ genetic7e+ respectiv includerea de material genetic+

precum si in"ormatiile relevante privind vectorul si donorul6 Cunostintele si experienta acumulat in introducerea aceluiasi !M. sau a unui

!M. similar+ pot o"eri in"ormatii importante privind pericolele potentiale aleintroducerii respective6

Mediul receptor potential6


8/28

Riscuri asupra mediului natural

Modi"ic#rile genetice -i produsele acestoraau ap#rut numai %n ultimii 89 de ani$ &e aceea+este aproape imposi,il de evaluat impactulpoten*ial al speciilor trangenice asupramediului$


9/28

Totui, pornind de la observaiile efectuate nsituaii similare cu specii naturale, oamenii

de tiin au sugerat urmtoarele efecte:1. Crearea de noi duntori: la planta decultur care a fost modicat genetic pentrua tolerant fa de sruri ar putea scpa

(evada) din lanul de cultur, ar putea invadaestuarele, sufocnd vegetaia natural aacestui !abitat.


10/28

2. "mplicarea problemelor cu duntoriide#a e$isteni: plantele de cultur suntcapabile de a transfera gene la distane de

%ilometrii la specii nrudite, prin poleni&areamediat de vnt sau insecte, unele dintreaceste specii putnd buruieni cunoscute."stfel, genele strine de la plantele de

cultur cu caractere modicate, cum ar tolerana la erbicide sau uscciune, ar putea transferate la buruieni, fcndu'le i maigreu de controlat.


11/28

1$ A"ectarea speciilor nevizate+ non/*int#:

virusurile+ microorganismele sau plantelemodi"icate genetic pentru a omor% insecteled#un#toare ar putea a"ecta -i insectele utile$$

2$ 2ierderea ,iodiversit#*ii ar putea diminuasever a,ilitatea ecosistemelor sau speciilor dea r#spunde cu succes la stresuri nea-teptate+cum ar "i usc#ciunea sau ,olile$


12/28

Capitolul II

Reducerea polurii apelor i solului cauzat de

utilizarea pesticidelorn e$emplu relevant pentru avanta#ele pe care le

pre&int introducerea n cultur a plantelortransgenice cu re&isten la atacul duntorilor esteoferit de cartof, una dintre speciile cu foarte mareimportan economic. ste un fapt bine cunoscutc aceasta cultivare a cartofului nu este uoar,

aceast specie ind atacat de gndacul deColorado( *eptinotarsa decemlineata), infectat devirusurile rspndite de ade i de bacteriile careproduc bacterio&a cartofului.


13/28

2entru controlul patogenilor -i d#un#torilor

carto"ului+ cultivatorii "olosesc un sortimentde "ungicide (pentru controlul ,acteriozei)+insecticide (pentru controlul a"idelor -i al

larvelor gndacului de Colorado) -i "umigante

(pentru controlul nematozilor din sol)$


14/28

Conservarea calitii solurilor

Calitatea solului este %n mod indiscuta,il a"ectat#de tehnologiile de %ntre*inere a di"eritelor culturide interes agricol+ ,azate pe aplicarea mecanizat#

de tratamente cu"ungicide+ ,actericide+ pesticide$Tasarea solului determinat# de trecerile repetate+anuale -i multianuale ale di"eritelor ma-iniagricole are consecin*e pro"und negative+ ce deriv#din modi"icarea propriet#*ilor structurale+ respectivcele de textur#+ aerare+ permea,ilizare+ etc$


15/28

&e exemplu+ cultivarea soiuluiIngard; de ,um,ac modi"icatgenetic+ introdus %n culturacomercial# %n Australia %n anul +a determinat reducerea cu ?9/>9@ atratamentelor cu pesticide pentrucontrolul d#un#torilor$

Ci"rele pe care leo"er# statisticile arat#

c# cultivarea plantelormodi"icate geneticprin introducereagenelor pentrurezisten*# la d#un#toria determinat %n anul8998 reducereacantit#*ii de pesticide"olosite pentru

controlul lor cu 88/8 milioane deBilograme


16/28

Favorizarea bioremedieriiioremedierea reprezinta eliminarea+ atenuarea sautrans"ormarea su,stantelor poluante+ "olosind procese,iologice+ in scopul minimizarii e"ectelor poluantilor

asupra sanatatii umane sau a mediului incon4urator$2lantele sunt de maxim# utilitate %n ansam,lulprocesului+ respectiv a strategiilor de ,ioremediere+%ntruct ele previn eroziunea -i scurgerea+ care pot

conduce la r#spndirea su,stan*elor toxice %n zoneleadiacente$


17/28

Fitoremedierea aplicat# pentru cur#*area mediului demetale grele reprezint# un exemplu excelent pentru

procesul de ,ioremediere "acilitat de plante -i pentrurolul s#u %n %ndep#rtarea stresului de mediu$ In modtradi*ional+ cnd o zon# devine contaminat# cumetalegrele+ acea zon# tre,uie excavat#+ iar solul tre,uie%ndep#rtat (transportat %ntr/o loca*ie de umplere)$ Acest

proces este extrem de costisitor+ %n acest sens "iindrelevant un calcul care arat# c# pentru cur#*area unuihectar contaminat pe adncimea de < metru secheltuie-te echivalentul a D99$999 pn# la 8$D99$999euro+ depinznd de intensitatea polu#rii -i de toxicitatea

poluantului$


18/28

Capitolul III

Migrarea transgenelor !n populaiile nemodi"icate genetic

Migrarea transgenelor de la plantele cultivate la plantele s#l,atice+ar crea dezechili,re cu e"ecte greu de estimat %n ecosistemelenaturale+ dar care ar putea a"ecta chiar agro/ecosistemele$ &e

exemplu+ evadarea de la plantele de porum, sau rapi*# modi"icategenetic a unei transgene pentru rezisten*a la er,icide -i integrarea ei%n plante s#l,atice %nrudite (unele considerate ,uruieni)+ ar "aceextrem de di"icil controlula cestora$ Un exemplu de4a ,ine cunoscuteste cel al rapi*ei modi"icate genetic$ 3api*a pentru ulei rezistent# laer,icidul asta a "ost prima plant# modi"icat# genetic a c#reicultivare a"ost apro,at# %n *#ri ale Uniunii Europene$


19/28

"cceptarea introducerii n cultur a acesteiplante transgenice nu a fost unanim,datorit faptului c rapia pentru ulei se

poate ncrucia liber cu forme slbatice derapi, pre&ente adesea ca buruieni ncmpurile cultivate sau napropiereaacestora. n eventualitatea migrrii

transgenelor e$ist riscul ca forme nruditecurapia s devin buruieni persistente, greude combtut prin tratamentul cu erbicide.


20/28

"vanta#ul intenionat al introducerii n cultur arapiei transgenice este acela al controluluiburuienilor prin doar cteva tratamente cuerbicidul -asta, un agent de control relative

nepoluant. iscul introducerii n cultur al acestei plante

modicate genetic deriv din faptul c, dacre&istena s'ar rspndi la alte varieti de rapi,

s'ar a#unge la necesitatea unor tratamentesuplimentare cu ageni de control mai poluani,ceea ce ar n contradicie cu scopul iniial.


21/28

OMG-urile i biodiversitatea

$tinderea culturilor de plante transgenice a afectat i vaafecta biodiversitatea specic spontan (slbatic) prin:

' pulveri&rile cu erbicide totale a culturilor de /01'uri

re&istente la aceste erbicide, prin care vor disprea, mainti, toate buruienile anuale din aceste culturi. "poi,acest 2spra3 drift4 cu erbicide va afecta i &onelemarginale ale culturilor, acoperite de toceno&e ierboaseperene ori de tufriuri, din care, treptat, vor disprea i

speciile perene5' srcia ba&ei troce a tofagilor i a granivorelor dinaceste locuri, care, n nal, va determina dispariia lorprogresiv din bioceno&ele respective5


22/28

"gricultura modern are efecte intrinsecdistructive asupra mediului natural, nspecial asupra diversitii biologice. "ceste

efecte sunt n mod deosebit negative, atuncicnd practicile agricole sunt ineciente, saucnd te!nologiile agricole convenionaleaplicate (tratamente cu erbicide, fungicide,

insecticide, fertili&atori, sistemul de arturi,etc.)sunt inadecvate trsturilor mediului(de sol i clim, n special).


23/28

InvadareaUnele plante cultivate+ cum esterapi*a pentru ulei+ au numeroaserude s#l,atice cu care se pothi,rida %ncruci-at$ 'u exist# nici o%ndoial# c# ast"el de hi,rizi se vor"orma+ %ntre,area este doar cum sevor comporta ei %n ha,itatele

naturale$ ! consecin*# nedorit# arputea "i sc#parea unui ast"el dehi,rid de in"luen*a reglatoare adu-manilor s#i naturali+ ceeace ardetermina cre-terea a,unden*ei -idistri,u*iei lor$ Exemplele cel mai

des citate pentru o asemeneasitua*ie sunt cele ale plantelorrezistente sau tolerante la er,icide-i respectiv cele ale plantelorrezistente la virusuri$


24/28

Capacitatea de a deveni buruian se refer lasituaia n care o plant cultivat sau !ibri&iisi se instalea& ca o buruian n alte

cmpuri sau ca o specie invadatoare n alte!abitate. 6pecialitii sunt de acord c risculca plantele cultivate s devin ele nseleburuieni este e$trem de sc&ut deoarece

caracteristicile care le fac dorite ca plante deinterescomercial le fac de regul foarte puinapte s supravieuiasc i s se reproduc nslbticie.


25/28

Apariia superpatogenilor isuperduntorilor

6pecialitii sunt de acord c utili&area

e$tensiv i de lung durat a plantelor decultur posednd gena -t (pentru re&istenla duntori) sau genele pentru re&isten(toleran) la glifosat ,pot stimula

de&voltarea de noi mecanisme de re&istensau toleran i implicit apariia de insecteduntoare i buruieni re&istente.


26/28

7e plan mondial, peste 89 de specii de planteconsiderate buruieni au de&voltat re&isten sautoleran la erbicidele folosite pentru combaterealor. ;eoarece apariia de duntori sau buruieni cu

re&isten este foarte probabil nca&ul utili&riie$tensive n culturi a plantelor modicate geneticcu re&isten la acetia, specialitii au recomandatde#a adoptarea unor strategii de management.

0sura n care se va produce, i severitateaimpactului super' duntorilor, agenilor patogenii a buruienilor asupra mediului, sunt ns ncontinuare un subiect foarte controversat.


27/28

BIBLIOGRAFIE

"urelia C., ,, ndrumar de laborator < mpactul organismelor modicategenetic asupra mediului==, d. Transversal, anul 988

oan >., ,, /rganismele modicate genetic. ;isstrugerea toterapieiromanesti==, d. ?undatia @ustin 7arvu, "nul aparitiei 988

!ttp:AABBB.ecomaga&in.roAinfoAorganisme'modicate'geneticA

!ttp:AABBB.scientia.roA

!ttp:AABBB.!se.gov.u%Abiosafet3AgmoA

!ttp:AABBB.monitorul#uridic.roAactAindrumar'din'98'noiembrie'9'privind'evaluarea'riscurilor'asupra'mediului'si'sanatatii'umane'datorate'introducerii'deliberate'in'mediu'si'pe'piata'a'organismelor'modicate'genetic'emitent'DDEF.!tml

!ttp:AABBB.lege'online.roAlr'GCFGDH;0"'dinG9'9'(DDEF).!tml

!ttp:AABBB.revista'ferma.roAarticole'actualitateAomg'si'riscurile'lor'pentru'mediu'si'sanatate'un'subiect'controversat'si'prea'putin'investigat.!tml

!ttp:AABBB.e'uri.roAtagAorganisme'modicate'genetic A
http://www.hse.gov.uk/biosafety/gmo/http://www.e-uri.ro/tag/organisme-modificate-genetic/http://www.e-uri.ro/tag/organisme-modificate-genetic/http://www.e-uri.ro/tag/organisme-modificate-genetic/http://www.hse.gov.uk/biosafety/gmo/


28/28

!a multumesc pentru atentie3

3 Irimia Larisa OMG.ppt

Documents

Transcript of 3 Irimia Larisa OMG.ppt