Viziunea USL pentru educatie 2011

UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂPROMOVEAZĂ

COMPETIŢIA BAZATĂ PE COMPETENŢĂ!

SITUAŢIA REALĂA EDUCAŢIEI

Subfinanţarea

Educația nu reprezintă o prioritate a guvernului

4,34,0

3,7

3,02,7 3,6%

PIB 1996

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

2007 2008 2009 2010 2011 1996

Evoluţia finanţării învăţământului în perioada 2007-2011 comparativ cu 1996

(%PIB fără venituri proprii)

Subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ

Subfinanţarea

Buget iniţial Rectificare 1 Rectificare 2 Rectificare 3

Buget 4.554.523 4.197.210 4.157.210 4.089.370

3.800.000

3.900.000

4.000.000

4.100.000

4.200.000

4.300.000

4.400.000

4.500.000

4.600.000

Evoluţia bugetului 2010

Subfinanţarea Blocarea premeditată a investițiilor și a programelor

europene

Cheltuieli salariale

Bunuri şi servicii

Programe din Fondul

European de Dezvoltare Regională

(FEDR)

Asistenţă socială

Burse Construcţii

MII Lei -44777 -4458 -80000 -27993 -40049 -65042

-90000

-80000

-70000

-60000

-50000

-40000

-30000

-20000

-10000

0

MII

Le

i

Rectificări bugetare negative

România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce priveşte finanțarea publică a sistemului de învățământ

Subfinanţarea

5,14,2 4,6

5,46 6,1

8

2,7

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

Media în Europa

Bulgaria Cehia Ungaria Belgia Finlanda Danemarca România

Analiză comparativă România – Uniunea Europeană 2011

Restrângerea accesului la educaţie

Închiderea a peste 1000 de şcoli;

Peste 15.000 de cadre didactice disponibilizate;

Zeci de mii de copii nu mai au acces la educație;

Centralizarea a depășit perioada comunistă;

Stoparea programului național de campusuri şcolareprin care se asigură egalitatea de șanse şi acces laeducație.

Lipsa siguranţei în şcoli

Deficitul de personal de pază, îngrijire şi întreținere prinblocarea posturilor;

Creşterea gradului de violență datorat lipsei consilierilorşcolari, nerealizării unor programe educative pentrupărinţi;

Lipsa de pregătire a cadrelor didactice în managementulconflictelor;

Absența controlului social pentru rezolvarea cazurilor deviolență în școli.

Politizarea învăţământului

Înlocuirea profesioniştilor din inspectoratele școlare şișcoli cu diletanți ai puterii portocalii;

Alocarea discreționară şi interesată a fondurilor pentrureabilitatea şcolilor;

Subordonarea politică a universităților prin încălcareaautonomiei universitare.

Haos ”planificat” în educaţie

Ordine de ministru mai puternice decât o lege organică;

Panică în rândul părinților referitoare la evaluarea copiilor(clasa a II a, clasa a IV a şi clasa a VI a);

Comasarea şcolilor;

Schimbarea programării probelor de la Bacalaureat cucâteva zile înaintea examenului;

Supracentralizarea deciziilor, deși în lege și discurs se invocădescentralizarea.

Învăţământul superior

Anularea autonomiei universitare;

Posturile universitare blocate;

Blocarea cifrelor de şcolarizare;

Încălcarea de către MECTS a propriei legi.

Învăţământul superior

Pensionarea profesorilor în timpul anului universitar;

Blocarea accesului cadrelor didactice tinere în învățământulsuperior;

Umilirea conducătorilor de doctorat;

Clasificarea universităților după criterii care nu au fostpublicate, contrar legii.

Marginalizarea studenţilor

Diminuarea burselor și a celorlalte facilități de motivare astudenților performanți;

Lipsa investițiilor în cămine și cantine studențești;

Eliminarea reprezentării studenților în consiliile facultăților șisenatele universitare;

Lipsa finațării programelor și proiectelor studențești.

Umilirea cadrului didactic

Amputarea veniturilor cadrelor didactice (oct. – dec.2009, 2010, 2011);

Salariile cadrelor didactice sunt cele mai mici dinsistemul bugetar;

Eliminarea titularizării pune cadrul didactic la “dispoziția”directorului numit politic;

Anularea sporurilor obținute de cadrele didactice pelegislația PSD-PNL;

Abandonarea dialogului cu corpul profesoral.

Ruptura dintre piaţa educaţională şi piaţa muncii

Incapacitatea mediului educațional actual de a plasaabsolvenții pe piața muncii în acord cu nevoile reale alefiecărui sector economic;

Rata mică de absorbție a fondurilor europene pentruprogramele dedicate formării profesionale și mediuluieducațional;

Absența unui cadru instituționalizat care să facilitezeînvățarea pe tot parcursul vieții.

Starea actuală a educaţieiConcluzii

Subfinanţare

Politizare

Închideri și comasări de școli

Abandon școlar și analfabetism

Neadaptare la piaţa muncii

Instabilitate și haos

Nesiguranţă

Indisciplină

Profesori umiliţi

Marginalizarea studenţilor

Starea actuală a educaţieiConcluzii

VIZIUNEA PENTRU EDUCAŢIE

O şcoală inovativă

O şcoală pentru cariera

profesională și pentru viaţă

20

Guvernul Finlandei, în urma recesiunii din anii ’90, s-a hotărâtsă dedice fonduri importante educației, cercetării ştiințifice şitehnologiei. În mai puțin de zece ani, Finlanda a trecut peprimele locuri în lume ca bunăstare socială şi bogăţie.

România, ca ţară membră a Uniunii Europene, areobligaţia să-şi racordeze strategiile de ieşire din criză şi dedezvoltare a celor promovate de Comisia Europeană şi să-şi asume un rol proactiv în promovarea obiectivelor UE, câtşi a celor proprii.

O ŞCOALĂ INOVATIVĂ

21

COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020”defineşte trei obiective cheie:

I. O creştere economică inteligentă prin:1. Educaţie;2. Promovarea cunoaşterii;3. Inovare şi creativitate;4. Digitalizarea întregii societăţi.


22


II. O creştere economică durabilă prin:

1. Competitivitate;

1. Utilizarea mai eficientă a resurselor.


23


III. O creştere economică favorabilă incluziuniiprin:

1. O mai mare participare la piața forței demuncă;

2.Dobândirea de noi competențe;

3.Lupta împotriva sărăciei.


24

”Strategia Europa 2020” defineşte, în vedereamonitorizării, indicatorii de referinţă reprezentativi:

Abandonul şcolar să scadă sub 10%;

Cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studiiuniversitare;

3% din PIB să fie investit în cercetare şi dezvoltare (1% dinfonduri publice și 2% din fonduri private).


25

”Strategia Europa 2020” defineşte, în vedereamonitorizării, indicatori de referinţă reprezentativi:

Reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovarecătre provocările majore reducând durata dintre producereainvenţiei şi transformarea ei în produse (economisire anuală-289 milioane de euro);

Creşterea atractivităţii şi calităţii învăţământului superiorprin asigurarea mobilității studenților şi a cadrelor didactice.


26

Educaţia este asumată de USL ca factor strategic al dezvoltării durabile

Obiectivele prioritare şi urgente sunt:

1. Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului socialprin salariu, respectarea demnității şi autonomieiprofesionale;

2. Integrarea, de urgență, a cadrelor didactice în programede formare continuă, prin proiecte finanțate din fonduristructurale.

O ŞCOALĂ INOVATIVĂObiectivele prioritare şi urgente

27

3.Formarea continuă a cadrelor didactice este centrată pe:

Învățământ digitalizat; Curriculum adecvat formării inovative, creative, şi

formării de competențe; Pedagogie modernă, optimizarea relației cu părinții,

elevii și cu autoritățile locale; Actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.


28

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii:ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE

Asigurarea condițiilor pentru eliminarea abandonului şcolar;

Cuprinderea grupei pregătitoare în învăţământulobligatoriu;

Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5ani în educaţia timpurie;

Crearea sistemului public/privat pentru educaţia timpurie acopiilor de 0 – 3 ani;

Cel puţin 85% dintre tinerii între 18 - 22 de ani să fieabsolvenţi de studii liceale;

Generalizarea obligativităţii ciclului de învăţământ liceal.


29

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii:

Formarea profesională în meserii cerute de piața muncii; Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de

inovare; Promovarea, prin educație, a unui sistem de valori de

referinţă în societate; Cunoaşterea a cel puțin două limbi străine; Achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea

deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport,pentru mediu, în spiritul principiilor democratice.


30

5. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor dedezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din“Strategia Europa 2020” prin:

Creşterea contribuției şcolii şi familiei în personalizareaeducaţiei copilului;

Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;

Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentrucreşterea capacității de adaptare la noi locuri de muncă.


31

6. Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid întoate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin:

Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloaceinformatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şireţele de date;

Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme desocializare;

Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii; Introducerea manualelor electronice; Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ

situate în zone defavorizate.


32

7. Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate dinperspectiva dezvoltării durabile prin:

Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;

Răspuns la nevoile educaționale de formare ale elevilor şipărinților acestora pentru dezvoltarea creativităţii şiinovării;

Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.


33

8. Asigurarea educaţiei complementare pentru creştereacapacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziuniisociale prin:

Dezvoltarea de alternative educaţionale;

Formarea tinerilor prin activităţi sportive;

Refacerea taberelor pentru elevi și studenţi;

Intituționalizarea participării în proiecte şi programe cuteme care sunt complementare faţă de curriculum.


34

9. Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie” învederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţamuncii prin:

Garantarea egalităţii de şanse și eliminarea oricăror formede discriminare;

Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilorvulnerabile;

Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriuşcoala.


35

10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomieiprofesionale a cadrelor didactice prin:

Instituționalizarea autonomiei şcolilor cu asumarearesponsabilității publice față de performanțele şcolii;

Autonomia profesională a cadrelor didactice întranspunerea personalizată a programelor şcolare;

Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilorprofesionale;

Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cuautorităţile locale şi cu agenţii economici interesați;


36

10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomieiprofesionale a cadrelor didactice prin:

Participare şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şiproiecte care aduc beneficii procesului didactic;

Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practicicu unități şcolare din țară şi din străinătate;

Participare la programe de formare profesională pentrudezvoltarea personală şi creşterea performanței în carieradidactică;

Încurajarea inițiativei private în învățământul preuniversitar.


37

11. Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” înparteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţieconomici:

Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii înparteneriat cu părinții şi autoritățile locale contributoare;

Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul”Şcoala de dupa şcoală”;

Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în normadidactică a orelor efectuate în programul ”Şcoala de dupăşcoală”.


38

12. Garantarea autonomiei universitare prevăzută şi înConstituţia României prin:

Libertatea comunităţii academice de a gestionaprogramele de studii;

Libertatea comunităţii academice de a–şi stabili şi alegedemocratic structurile de conducere;

Autonomia universitară este asociată cu răspundereapublică pentru gestiunea programelor şi a patrimoniului;

Sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şigarantarea autonomiei funcţionale.


39

13. Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilorproactive ale cunoaşterii

Creşterea capacității de inovare a resurselor umane;

Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate;

Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare;

Alianțe strategice (capitalismul alianței) între universități,companii private, agenții de stat.


40

14. Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii

Participarea universităților la elaborarea setului de politici, înrealizarea unor rețele de colaborare pentru crearea decunoştințe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creştereabunăstării;

Baze de cercetare pentru economia cunoaşterii; Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de

cunoştințe şi de tehnologie; Dezvoltarea capacităților de cercetare în sectorul generării

de cunoştințe de interes comercial; Structuri universitare care au competențe în elaborarea

strategiilor şi politicilor publice.


41

15. Orientarea conţinutului procesului didactic în vedereacreşterii capacităţii de inovare a resurselor umane prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiințifice şitehnologice;

• Transferul inovației în produse şi pentru asigurarea unuiînvățământ superior problematizat;

• Dezvoltarea creativității individuale a studenților.


42

16. Sprijinirea universităţilor în a-şi asuma viziunea creativăprin optimizarea şi susţinerea potenţialului său creator,într-o relaţie de stimulare şi susţinere reciprocă cucompanii, agenţii, etc.

17. Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţinăparteneriatul dintre universităţi şi companii – economia„verde”, bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic.

18.Participarea întregii comunităţi academice laimplementarea obiectivelor strategice pentru creştereaperformanţelor învăţământului superior.


43

19. Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii” –profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapidun domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontiereleşi provocările cheie. Brokerii cunoaşterii au:

Competențe antreprenoriale;

Capacitatea de a identifica idei interesante;

Priceperea de a organiza echipe;

Abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.


44

20. Crearea cadrului normativ necesar pentru cauniversităţile, guvernele şi companiile să lucreze împreunăpentru creşterea bunăstării societăţii

Cadru general normativ;

Autonomie în structurarea relațiilor parteneriale;

Garantarea libertăților academice în exercitarea profesiunii;

Cadrul normativ astfel încât în formarea continuă să poată ficuprinsă populația activă în proporție de cel puțin 10%.


45

“3 % din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare”1% din bugetul de stat şi 2% din fonduri private

Cercetarea ştiințifică reprezintă principalul proces prin carese produce cunoaştere, creație şi inovare.

Cercetarea ştiințifică, în ceea ce priveşte resursele alocate,trebuie să fie pentru toți decidenții politici din România oprioritate privind reconsiderarea bugetării.

Învățământul superior şi cercetarea ştiințifică reprezintăpriorități pentru toate țările UE care consideră că succesulacestor domenii reprezintă calea de relansare economică ceamai sigură.

CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

46

Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

Articularea unor programe majore de cercetare înconcordanță cu obiectivele strategice de dezvoltare aleRomâniei, precum şi cu obiectivele din “Strategia Europa2020”;

Susținerea cercetării ştiințifice din domeniile cu potențial deperformanță;

Încurajarea prin mecanisme de finanțare a abordărilorinterdisciplinare cu potențial de aplicare în realizarea deproduse;

Susținerea excelenței ştiințifice prin finanțarea adecvată,inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şidezvoltarea economică.


47


Susținerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli; Transferarea capacității de cercetare şi spre sectorul generării

de cunoştințe de interes comercial; Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul

tehnologic; Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale

cunoaşterii care să dezvolte economia “verde” prin unificareatrielicoidală a eforturilor universităților, guvernului şicompaniilor;

Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sauextinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetaresau tehnologie.


48


Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltareainfrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie;

Canalele de finanțare care să sporească conectivitatea dintreuniversități, institute de cercetare, agenții şi companii pentrureducerea distanței de la ştiință la aplicație;

Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economiceinovatoare, susținerea unei dinamici a inovației în toatesectoarele şi investițiile cu apariția şi dezvoltarea unei clasecreatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstăriiîn societate.


Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susținut de către Consiliul Investitorilor Străini.

Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)

OBIECTIVE GENERALE

Reintroducerea normalității în învățământulromânesc

Recredibilizarea sistemului de învățământ

Creşterea performanței şcolare şi universitare

Depolitizarea sistemului de învățământ

Asigurarea stabilității și predictibilității sistemului deînvățământ

Asigurarea siguranței în școli și universități

Asigurarea unui management al clasei pentruasigurarea unui climat educațional normal

Asigurarea unor șanse egale în vederea accesuluitututor copiilor la educație

OBIECTIVE GENERALE

Asigurarea calificării tinerilor la finalizarea fiecăreiforme de învățământ astfel încât aceștia să poate fipreluați de piața muncii

Corelarea sistemului de învățământ cu piața muncii

Alocarea resurselor financiare, materiale și umanenecesare

OBIECTIVE GENERALE

ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

Finalizarea până la finalul anului 2016 a programuluide campusuri școlare adaptate nevoiloreducaționale specifice zonei(internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte,rechizite școlare).

USL va finaliza programul de investiții îninfrastructura școlară pană în anul 2016 .

În fiecare comună va exista cel puțin o școalăla standarde europene, dotată cu mijloacedidactice moderne și microbuze școlare.

Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe șicreșe până în anul 2016 .

ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

RELAŢIA CU PIAŢA MUNCIIASIGURAREA UNEI CARIERE

Stimularea parteneriatului public-privat dintresistemul educațional și mediul economic, avândca principal obiectiv atragerea fonduriloreuropene, cu scopul creșterii ratei de absorbție aabsolvenților pe piața muncii.

Dezideratul USL ”O profesie pentru fiecare tânăr”.

STATUTUL SOCIAL AL PROFESORULUI

Până în anul 2014, salariul minim al unui profesor vafi salariul mediu pe economie.

Respectarea hotărârilor judecătoreşti privinddrepturile salariale ale profesorilor.

STIMULAREA INSTITUŢIONALĂ A VOLUNTARIATULUI

Definirea portofoliului educațional dreptcriteriu fundamental de promovare în carieră.

Stimularea initiațivelor societății civile pentrupromovarea voluntariatului.

DIASPORA

Revigorarea şi extinderea cursului de limbă,cultură şi civilizație românească în Europa (înItalia, Spania, Franța, Portugalia şi Cipru, cuperspectivă în cât mai multe State Membre)pentru elevii de cetățenie română care învață înşcolile publice din statele menționate.

Atragerea tinerilor români, plecați în străinătate,în universitățile din România.

DIASPORA

Creşterea numărului de burse pentru copiiidin Moldova şi copiii etnici români din statelevecine.

Adoptarea de soluții programatice pentrureîntregirea familiilor în care părinții lucreazăîn străinătate.

Viziunea USL pentru educatie 2011

Documents

Transcript of Viziunea USL pentru educatie 2011