Viziunea USL privind Agricultura

52
1 Agricultura şi dezvoltarea satului românesc prioritatea Uniunii Social-Liberale Programul USL privind agricultura și dezvoltarea satului

description

Viziunea USL privind Agricultura Romaniei

Transcript of Viziunea USL privind Agricultura

Page 1: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultura şi dezvoltarea satului românesc prioritatea Uniunii Social-Liberale

Programul USL privind agricultura și dezvoltarea satului

Page 2: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultura  Provocare Mondială 

CRIZA ALIMENTARĂ REPREZINTĂ O  AMENINȚARE GLOBALĂ 

   Determinată de: • Creşterea demografică (populația 7 mld. 2011 – 9,3 mld. în 2050); • Producția de alimente este insuficientă; • Schimbările climatice – deșertificarea.  

Consecințe  

• La nivel mondial un locuitor din 6 suferă de foame.  

Page 3: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultura  Prioritate Europeană 

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC)  

• Bugetul PAC anual este de 55 mld. euro (40% din totalul bugetului UE) 

• Politica Agricolă Comună este într‐o perioadă de schimbare 

• România nu are definită încă foarte clar o poziție cu privire la viitorul PAC 

• PAC are ca prioritatea asigurarea hranei pentru oameni • PAC pune în centrul preocupărilor sale categoriile 

profesionale producătoare de alimente, adică fermierii, pescarii, lucrătorii agricoli și cei forestieri 

Page 4: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultura  Prioritate Europeană

VIITORUL PAC 2014 ‐ 2020 (pentru ce trebuie să opteze UE și România în prezent) 

 • Optăm pentru păstrarea plăților la hectar sau acordarea de sprijin pe bază de proiecte?  

• Suntem pentru măsuri de piață sau pentru stoparea acestora?  

• Noul PNDR se va axa pe protecţia mediului sau pe sprijinul pentru fermieri?    4 

Page 5: Viziunea USL privind Agricultura

România în UE 

• Suprafața agricolă a României este de 14,8 mil ha, adică 8.2% din total UE  

• România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia din acest punct de vedere  

• Suprafața arabilă/cap de locuitor: – România 0,41 ha – Media Uniunii Europene 0,21 ha  

• În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha, media europeană fiind de 750 euro/ha  

 5 

Page 6: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultura României 

Unde ne aflăm în 2011?  

• Agricultura – Productivitate scăzută; – Terenuri fărâmițate excesiv; – Alimente tot mai scumpe; – Lipsa sprijinului pentru energie și apă; – Evaziune fiscală ridicată. 

 • Dezvoltare rurală 

– Populaţie agricolă îmbătrânită; – Absorbție scăzută și neprioritizată a fondurilor europene; – Situație precară a infrastructurii rurale; – 44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media  de peste 50% din UE. 

   

Page 7: Viziunea USL privind Agricultura

Fărâmițarea excesivă a terenurilor 

• România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din totalul fermelor din UE  

• Exploataţiile de subzistență și semi‐subzistență reprezintă 93,7% din numărul total de ferme  

• USL consideră prioritară transformarea exploatațiilor mici și de subzistență în ferme medii familiale   

Page 8: Viziunea USL privind Agricultura

Fărâmițarea excesivă a terenurilor 

2093356

906930

477404

600950501539708788

4272290

TERENURILE AGRICOLE CARE PRIMESC SPRIJIN DE SUPRAFAŢĂ ÎN FUNCŢIE DE 

MĂRIME

1‐5 Ha = 2.09 mil

5‐10 Ha = 0.9 mil

10‐ 20 Ha = 0.4 mil

20 ‐ 50 Ha = 0.6 mil

50 ‐ 100 Ha = 0.5 mil

100‐200 Ha 0.7 mil

> 200 ha = 4.2 mil

Sursa: APIA

‐ 1 % din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață  

‐ Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă 25.5% (2,4 mil. ha)  

‐ 22.4% din suprafețele ce primesc subvenții au sub 5 ha  

‐ 9,39 milioane ha primesc subvenții în România   ÎN ROMÂNIA SE FACE AGRICULTURĂ  

PE SUPRAFEȚE MICI 

Page 9: Viziunea USL privind Agricultura

Alimente tot mai scumpe 

CREŞTEREA PREŢURILOR ESTE CAUZATĂ DE:  

• Creșterea TVA la 24 %; • Creşterea costurilor de producţie, în special datorită sporirii prețurilor la motorină, gaze și energie electrică; • Importuri masive în detrimentul producătorilor români; • Lipsa accesului producătorilor autohtoni la desfacerea produselor într‐un cadru organizat; • Costuri nejustificate pe lanţul de producţie de la producător la consumatorul final.  

Page 10: Viziunea USL privind Agricultura

Alimente tot mai scumpe 

10 

România are cel mai crescut ritm de creştere a prețurilor dintre țările vecine Evoluția preţului pâinii 2007 - 2010 (%)

Sursa: INS

Page 11: Viziunea USL privind Agricultura

Populația agricolă îmbătrânită 

• România are 1,7 mil. fermieri cu vârstă de peste 65 de ani, cei mai mulţi din UE. 

• Programele „Renta viageră” și „Retragerea timpurie a fermierilor” nu au fost funcţionale. 

 

10929 

71115 

143105 

220336 

283651 

340992 

Număr de fermieri beneficiari de sprijin APIA pe suprafaţă (pe categorii de vârstă) 

30 < ani

30 ‐ 40 ani

40 ‐ 50 ani

50 ‐  60 ani

60 ‐ 70 ani

> 70 ani

Sursa: APIA

Page 12: Viziunea USL privind Agricultura

Lipsa amenajărilor și irigării terenurilor agricole 

• În 1990 existau peste 3 milioane ha amenajate pentru irigații 

• Doar pentru 22% din suprafaţa agricolă a ţării există astăzi infrastructură pentru irigații 

 • 2009 s‐a irigat 9,6 %  • 2010 s‐a irigat 2,5 %   

• PRINCIPALA CAUZĂ ESTE INEXISTENȚA SPRIJINULUI DIN PARTEA STATULUI PENTRU ENERGIE ȘI APĂ 

320

225

296

79

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009 2010

Surpafața irigată(mii Ha)Surpafata …

Sursa: INS

Page 13: Viziunea USL privind Agricultura

Evaziune fiscală foarte ridicată 

• România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile în 2009. 

 • Se pierd anual peste 3 miliarde euro în piața neagră din 

agricultură.  

• Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia neagră.  

• Combaterea evaziunii din agricultură poate fi una din sursele pentru finanțarea programelor naționale din agricultură și poate duce la realizarea unui mediu concurențial adecvat.     

Page 14: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultură Subfinanțată 

• Ajutoarele de stat nu au fost notificate și nu s‐au mai acordat începând cu 1 ianuarie 2010. 

• Exemple de ajutoare de stat care nu se mai primesc: apă și energie pentru irigații, sectorul bovine, calitatea laptelui. 

• Din 32 de linii directoare se aplică doar 5 măsuri. Acest lucru duce la lipsa sprijinului în sectoare importante: 

Zootehnie Horticultură Agricultura ecologică 

  

  14 

Page 15: Viziunea USL privind Agricultura

Agenții de plăți nefuncționale 

• Personal insuficient și nemotivat financiar;  

• Un funcţionar APIA gestionează 600‐800 de cereri de plată (UE recomandă ca un angajat să nu gestioneze mai mult de 250 de cereri);  

• Capacitatea de evaluare și procesare de către APDRP a proiectelor este cu mult sub cea necesară;  

• Programul Operațional de Pescuit neacreditat. 

Page 16: Viziunea USL privind Agricultura

Rata scazută de absorbție a fondurilor europene 

• PNDR are o alocare finaciară de 10,09 miliarde de euro. Până în prezent s‐au semnat contracte în valoare de 3,6 miliarde de euro. S‐au efectuat plăţi efective în valoare de 1,9 miliarde de euro.  

• România riscă: Să piardă 5 miliarde de euro dacă se continuă acest ritm de absorbție.  Să primească un buget mult mai mic pentru PNDR 2, care va funcţiona în perioada 2014 – 2020. 

 • Nu au fost demarate studiile de impact pentru PNDR 2. 

 • POP are un buget de 307 mil Euro 2007 – 2013, absorbția este 

de numai 10.68%. 

16 

Page 17: Viziunea USL privind Agricultura

Concluzii privind agricultura sub Guvernul Boc 

• În România se produce tot mai greu și la costuri tot mai ridicate; 

• Irigațiile sunt ca și inexistente; • Avem terenuri nelucrate de peste 3 milioane de ha; • Românii se hrănesc nesănătos şi mai mult din import; • Prețurile alimentelor sunt tot mai mari; • Populația rurală este îmbătrânită, iar tinerii nu sunt motivați 

să lucreze în agricultură; • Statul român pierde 3 miliarde de euro anual din economia 

neagră, dar ne împrumutăm de la FMI; • Nu reușim să cheltuim banii primiți de la Uniunea Europeană; • Structurile de stat sunt politizate total; 

 17 

Page 18: Viziunea USL privind Agricultura

   

Agricultura și Dezvoltarea Satului Românesc în Perspectiva USL 

18 

Page 19: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultura în perspectiva USL 

PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL  

• Agricultura este prioritate națională   

• Agricultura este motorul de creștere economică 

 • Agricultura este generatoare de 

venituri bugetare prin: stimularea activității economice; creșterea numărului de locuri de muncă; reducerea evaziuni fiscale. 

  

PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE  USL  

• Să folosim corect și eficient resursele naturale 

 • Agricultura să producă ceea ce se 

cere pe piață  • Statul să fie responsabil față de 

agricultori și consumatori  

Page 20: Viziunea USL privind Agricultura

Agricultura și Dezvoltarea Satului Românesc în Perspectiva USL 

Direcții de acțiune  

• Dezvoltarea  unei  agriculturi  moderne  din  punctul  de vedere  al  exploatațiilor  agricole  și  al  gradului  de tehnologizare,  care  să  producă  pentru  piață,  să  asigure hrana  necesară  populației  și  un  nivel  de  trai  ridicat pentru fermieri;  

• Dezvoltarea durabilă a satului românesc, astfel încât să se elimine disparitățile  între mediul  rural  și  urban  și  să  se promoveze conservarea patrimoniului cultural; 

20 

Page 21: Viziunea USL privind Agricultura

Obiectivele USL pentru Agricultură și Sat OBIECTIVE PENTRU AGRICULTURĂ  

• Fiind prioritate națională, anumite sectoare trebuie să beneficieze de acces la producția internă de gaze si energie electrică la costuri reduse; 

• Asigurarea hranei pentru populație în cantităţi suficiente și la standarde europene; • Retehnologizarea agriculturii; • Acordarea la timp a unor subvenții sporite pentru culturile de câmp; • Susținerea sectorului creșterii animalelor în vederea sporirii efectivului și îmbunătățirii 

genetice; • Acordarea de sprijin pentru calitatea laptelui; • Dezvoltarea sistemului de irigații; • Devoltarea producției de plante oleaginoase și cereale; • Dezvoltarea pisciculturii; • Dezvoltarea horticulturii; • Dezvoltarea lanțului de producție până la produsul finit și asigurarea unei piețe de desfacere 

a acestuia; • Susținerea agriculturii de nişă (ex. agricultura ecologică și produse tradiționale); • Creșterea exporturilor, în special de produse finite; • Alinierea politicilor agricole la conceptul european de APA‐AER‐SOL; • Obținerea dezideratului de siguranță alimentară pentru a genera produse româneşti 

competitive pe piața UE. 

21 

Page 22: Viziunea USL privind Agricultura

Obiectivele USL pentru Agricultură și Sat 

OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC  Elaborarea și negocierea unui PNDR 2 (2014 – 2020) cât mai 

avantajos care să ducă la : • Dezvoltarea infrastructurii rurale într‐un concept integrat 

(școală, IMM, drumuri, dispensar); • Realizarea unui Cod al Pământului și a unui Cod al Apei; • Reducerea decalajelor dintre mediul rural și urban; • Protejarea și utilizarea rațională a pădurilor; • Revigorarea și dezvoltarea zonei montane; • Utilizarea eficientă a resurselor agricole, silvice, de apă și 

de mediu. 

22 

Page 23: Viziunea USL privind Agricultura

 

MĂSURILE USL  

1. Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc 

 2. Măsuri de reformă administrativă 

 23 

Page 24: Viziunea USL privind Agricultura

Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc 

 • COMASAREA TERENURILOR; • PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME‐

FRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE; 

• CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ; • REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI 

FUNCIARE; • NOTIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT; • REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE. 

  

Page 25: Viziunea USL privind Agricultura

Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc 

• SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE; • PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ; • SILVICULTURĂ; • POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI 

MAREA NEAGRĂ; • RENEGOCIEREA PNDR; • PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II 2014 – 2020; • SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII; • CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE 

PRINCIPII COMERCIALE; • SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ – ANSVSA. 

   25 

Page 26: Viziunea USL privind Agricultura

Reforma administrativă   

 Ministerul Agriculturii 

 Agențiile de Plăți 

 Camerele Agricole 

  

26 

Page 27: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

COMASAREA TERENURILOR  

• Realizarea gratuită a cadastrului pentru toate terenurile agricole în vederea constituirii unei pieţe a terenurilor agricole; 

• Măsuri de retragere timpurie a agricultorilor (PNDR, Ajutoare de Stat); 

• Măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri; • Stimularea comasării prin redefinirea sprijinului pe suprafață. 

Page 28: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME FRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE 

 • Program național pentru înfiinţarea de sere pentru legume și 

fructe;  

• Program național pentru înfiinţarea de centre de colectare, sortare, calibrare și depozitare  în cadrul zonelor specializate în producerea anumitor legume și fructe;  

• Program național pentru înființarea de micro fabrici locale de procesare care să deservească producătorii de legume și fructe din zona respectivă.  

Page 29: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINȚAREA DE SERE PENTRU LEGUME ȘI FRUCTE 

• Acces la resursa de gaze din producția internă la costuri reduse; • Sere medii familiale; • Finanțare din fonduri UE, buget național, bugete locale; • Sporirea competitivității producătorilor autohtoni; • Fructe și legume româneşti pe o perioadă mai lungă a anului. 

29 

Page 30: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINȚAREA DE CENTRE DE COLECTARE 

 • Finanțare: PNDR, ajutoare de stat; • Realizarea acestora prin parteneriate public – private; • Program național de promovare a produselor româneşti; • Program național pentru reconversie în sectorul horticol; • Realizarea acestora în bazinele de producție  legume și fructe. 

Page 31: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE MICROFABRICI LOCALE 

• Crearea de locuri de muncă la nivel local “O localitate, 1 IMM”; • Promovarea produselor tradiționale și ecologice româneşti; • Facilități pentru constituirea și dezvoltarea formelor asociative (grupuri de producători, asociații, cooperative) 

Page 32: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ  

• Produse bancare speciale pentru fermieri prin CEC  

• Stabilirea unui model de compensare a dobânzilor  

• Dezvoltarea unui program guvernamental prin FGCR “START ÎN AGRICULTURĂ” 

Page 33: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ Program „START ÎN AGRICULTURĂ” 

 • Linii de credit speciale pentru investiții realizate de fermieri  • 60% înființare microfermă și 40 % capital de lucru în primul an • Garanția: FGCR (max.50%) și garanția FNGCIMM (max.50%)  

Page 34: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE  

• Program Național privind modernizarea întregului sistem de îmbunătățiri funciare;  

• Program Național pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații – apa ca factor de securitate alimentară și stabilitate socială;  

• Program Național de amenajări complexe pe bazinele hidrografice pentru a reduce riscul de inundații, alunecări de teren, eroziunea solului și colmatarea lacurilor ‐ managementul integrat al apei. 

 

Page 35: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

AJUTOARE DE STAT  

Notificarea tuturor celor 32 de linii directoare și acordarea ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul European nr. 1698/2005  ‐ ajutor pentru investiții în ferme; ‐ ajutor pentru investiţii în domeniul prelucrării şi 

comercializării produselor agricole; ‐ compensarea daunelor naturale; ‐ instalarea tinerilor fermieri. 

Page 36: Viziunea USL privind Agricultura

Politici Agricole Moderne 

REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE 

Principalele resurse ale României, PĂMÂNTUL și APA, vor fi gestionate corect pe termen scurt, mediu și lung prin:  

• Elaborarea  de  reglementări  clare  cuprinse  în  două coduri “CODUL PAMÂNTULUI ȘI CODUL APEI”. 

• Promovarea  agriculturii  durabile,  multifuncționale, dezvoltarea biodiversității și protecția mediului. 

36 

Page 37: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE  

• Consolidarea  organizațiilor  profesionale  ale  producătorilor  agricoli (grupuri de producători, asociații și cooperative). 

• Crearea de noi grupuri și organizații de producători, formarea de  uniuni  de  ramură,  precum  și  racordarea  acestora  la structurile  europene  (Reţeaua  Europeană  de  Dezvoltare Rurală). 

• Stimularea  realizării de noi organizații profesionale  în  scopul reducerii  inputurilor  și  creșterii  veniturilor  prin  vânzarea  în comun a producției agricole. Finanțare din FADR și ajutoare de stat. 

• PNDR 2 va avea alocare substanțială pentru aceste măsuri. 

37 

Page 38: Viziunea USL privind Agricultura

Politici Agricole Moderne 

PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ  

• Realizarea unei proiecții bugetare a MADR pentru o perioadă de minim trei ani și cu perspectivă aferentă perioadei 2014‐2020.  

• Programul  pentru  agricultură  va  reflecta  nevoile  de finanţare ale sectorului astfel încât să se poată realiza o planificare multianuală a bugetului. 

38 

Page 39: Viziunea USL privind Agricultura

Politici Agricole Moderne 

SILVICULTURĂ  

• Coordonarea surselor de sprijin financiar FEADR, Life, Natura 2000, REGIO, FP 7, pentru proiecte prioritare din silvicultură;  

• Elaborarea  Strategiei  Naţionale  pentru  Păduri  şi  a  Planului  de Acţiune pentru sectorul forestier din România;  

• Creşterea  suprafeţei  de  pădure  prin:  readucerea  în  circuitul productiv,  împădurirea  terenurilor agricole degradate  și  înfiinţarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie;  

• Urgentarea inventarierii fondului forestier naţional.  

39 

Page 40: Viziunea USL privind Agricultura

Politici Agricole Moderne 

POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI MAREA NEAGRĂ 

 • Redefinirea politicilor de pescuit  în Delta Dunării, Lunca 

Dunării  și  Marea  Neagră  în  vederea  protecției  și exploatării durabile; 

• Stimularea înființării și dezvoltării asociațiilor de pescari; • Îmbunătățirea absorbției  fondurilor europene din cadrul 

Programului Operaţional pentru Pescuit (POP); • Susţinerea înființării bursei de pește; • Promovarea  serviciilor  specifice  zonei  și  păstrarea 

biodiversității.  

40 

Page 41: Viziunea USL privind Agricultura

Politici Agricole Moderne 

RENEGOCIEREA PNDR  

• Renegocierea  sumelor  alocate  pe  măsuri  din  cadrul PNDR; 

• Simplificarea documentației pentru proiectele  întocmite din fonduri europene; 

• Renunţarea, acolo unde este cazul,  la sistemul sesiunilor de  proiecte  și  reintroducerea  sistemului  de  depunere continuă; 

• Urgentarea  operaționalizării  anumitor măsuri  din  PNDR (ex. împădurire în teren agricol și non – agricol).  

41 

Page 42: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II (2014 – 2020)  

• Un  nou  program  național  de  dezvoltare  rurală  pentru perioada  2014  –  2020  care  să  finanțeze măsurile  prioritare pentru viitorul agriculturii româneşti. 

• O alocare financiară sporită și o absorbție integrală. • Conținutul  acestui  program,  bugetul  total  al  acestuia  și 

măsurile de finanțare vor fi supuse unui proces de negociere cu Comisia Europeană. 

• Va  ține  cont de nevoile  reale ale agriculturii  româneşti  și de viitorul PAC. 

• Definirea de urgență a poziției României privind viitorul PAC și demararea studiilor pentru noul PNDR.  

Page 43: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII  

• Cotă redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspată,  lapte  și  legume‐fructe  proaspete  (TVA  24%, din care 9% către buget și 15% dedus producătorului); 

• Implicarea  organizațiilor  de  producători,  procesatori  și comercianți în proiectele legislative; 

• Asigurarea    unui  cadrul  legislativ  pentru  acreditarea/ licenţierea  operatorilor  economici  care  activează  în comerţul cu produse agricole.  

Page 44: Viziunea USL privind Agricultura

Politici agricole moderne 

CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE PRINCIPII COMERCIALE  

• Elaborarea unui program național de cercetare – dezvoltare agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în concordanță cu prevederile viitorului PAC; 

• Promovarea cercetării pe principii comerciale; • Relansarea activităţii de cercetare din agricultură prin 

modernizarea infrastructurii specifice; • Dezvoltarea cercetării aplicate și a extensiei; • Crearea de genofond animal și vegetal performant; • Parteneriat public – privat. 

Page 45: Viziunea USL privind Agricultura

SIGURANȚA ALIMENTARĂ ‐ ANSVSA 

Transpunerea noului concept european

Sănătatea animalelor + Sănătatea oamenilor = O singură sănătate Implementarea trasabilităţii pe întreg lanțul alimentar în baza principiului “de la furcă la furculiță”. Abordarea în sistem integrat a lanțului alimentar folosind cele 4 instrumente: 1. Identificarea riscului; 2. Comunicarea riscului (prin sistemul rapid de alertă); 3. Managementul riscului; 4. Educarea și informarea consumatorului. Elaborarea programului național strategic pentru prevenirea, controlul și eradicarea bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om pe o perioadă de minim 5 ani. Acest program va trebui să raspundă noilor provocări: ‐ în sfera sănătății animalelor: boala vacii nebune, gripa aviară, gripa porcină, febra aftoasă, implementarea și monitorizarea bunăstării animalelor; ‐ în sfera siguranței alimentare: criza Dioxinei, criza Escherichia coli, lipsa controlului asupra folosiri excesive  a antimicrobienelor.  

45 

Page 46: Viziunea USL privind Agricultura

SIGURANȚA ALIMENTARĂ ‐ ANSVSA 

Toate aceste deziderate se vor realiza prin:  •  întărirea capacității instituționale,  •  formarea și educația profesională continuă,  •  modernizarea unităților de asistență veterinară din zona rurală,  •  întărirea capacității de diagnostic, •  dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu,  •  emiterea de avize științifice consultative (în situații precum OMG‐urile, aditivii alimentari),  •  realizarea unor sisteme performante de distrugere a deșeurilor de origine animală, •  realizarea băncilor de vaccinuri, •  facilitarea  accesării  de  către  medicii  veterinari  din  mediul  privat  a  fondurilor  europene dedicate, •  încheierea parteneriatelor strategice cu asociațile de crescători și producători, cu asociațiile din industria  alimentară,  cu  asociațiile  din  retail,  cu  ONG‐urile  implicate  în  lanțul  alimentar  și protecția consumatorilor, •  obţinerea unor efective de animale cu valoare genetică și productivitate crescută cu scopul de a crește calitativ și cantitativ populația de animale, Toate aceste acțiuni vor duce  la câștigarea  încrederii  tuturor actorilor  implicați  în sistem dar,  în primul rând, a consumatorilor. 

46 

Page 47: Viziunea USL privind Agricultura

Reforma administrativă  

Ministerul Agriculturii și instituțiile din subordine  • Structura  modernă  a  ministerului  (departamente  corespunzătoare  pentru: 

schimbări climatice, bioenergie, agricultură ecologică, securitate alimentară, piața produselor, piața  creditelor, piața funciară, industria alimentară, etc);  

• Crearea unei  instituții  în cadrul sau  în subordinea Ministerului Agriculturii care să se ocupe de comasarea funciară; 

 • Îmbunătăţirea  informării  fermierilor  privind  măsurile  de  sprijin  (măsuri  de  e‐

guvernare);  

• Revenirea Romsilva în cadrul Ministerului Agriculturii;  

• Evaluarea și redefinirea domeniului de îmbunătățiri funciare.  

 

Page 48: Viziunea USL privind Agricultura

Reforma administrativă 

  Agenții de Plăți  

• Eficientizarea  activității  agențiilor  printr‐o coordonare  corelată  a  acestora  și  comasarea acestora într‐un interval de 4‐5 ani; 

• Asigurarea de personal suficient și bine pregătit; • Implicarea  treptată    a  organizaţiilor  profesionale reprezentative  în derularea plăților,  ca o măsură de responsabilizare a acestora. 

Page 49: Viziunea USL privind Agricultura

Reforma administrativă 

Camerele Agricole  • Depolitizarea Camerelor Agricole; • Transformarea lor în furnizori de consultanță pentru fermieri; 

• Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să își poată asigura autofinanțarea; 

• Îndeplinirea rolului Camerelor Agricole așa cum sunt definite acestea la nivel european.  

Page 50: Viziunea USL privind Agricultura

VIITORUL AGRICULTURII ȘI AL SATULUI ROMÂNESC 

• Readucerea  agriculturii  la  adevăratul  ei  potențial ținand cont de  tradiția românească; 

• Redefinirea rolului turistic al satului românesc; • Pentru USL este prioritară asocierea în agricultură; • Sectoarele  legumicol,  pomicol  și  viticol  vor  fi sprijinite prin politici sectoriale; 

• Dezvoltarea zootehniei și creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole este prioritară.   

50 

Page 51: Viziunea USL privind Agricultura

VIITORUL AGRICULTURII ȘI AL SATULUI ROMÂNESC 

• Promovăm  și  susținem  produsele  ecologice  și tradiționale românești; 

• România  va  avea  o  structură  administrativă funcțională și depolitizată; 

• Agricultorii  români  vor  fi  informați  și  pregătiți profesional; 

• Organizațiile patronale vor juca un rol major în luarea deciziilor în agricultură. 

51 

Page 52: Viziunea USL privind Agricultura

VIITORUL AGRICULTURII ȘI AL SATULUI ROMÂNESC 

• Va crește   rolul  jucat de agricultori astfel  încât aceștia să aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole; 

• Agricultorii  vor  avea  asigurate  atât  infrastructura sistemelor de irigații, cât și energia necesară; 

• România  va  produce  suficient  pentru  consumul populației  și pentru  a deveni din piață de desfacere un jucător pe piața internațională; 

• Banii   pentru agricultură trebuie să ajungă  la agricultori, nu să fie direcționați pe criterii politice.  

52