8/19/2019 Viziunea Despre Lume

1/4

VIZIUNEA DESPRE LUME prezinta unitatea de conceptie a autorului asupra existentei, principalelesale ganduri despre viata, despre lume. Aceasta se concretizeaza prin tema, specificul secventelornarative, precum si prin realizarea personajelor. Pentru George Calinescu, conform criticuluiG.Glodeanu: “romanul trebuie sa fie neaparat epic, sa dea impresie de viata, sa fie authentic,obiectiv, sa refuze lirismul.” Astfel autorul porneste de la datele realitatii pentru a infatisa imagineasocietatii romanesti, bucurestene de la inceputul secolului XX.

PRIN TEMA, romanul este unul balzacian si citadin. Caracterul citadin este una dintre trasaturilemodernismului lovinescian. Fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX, prezentatasub aspectele sale esentiale, sub determinismul social-economic, imaginea societatii constituiefundalul pe care se proiecteaza formarea si maturizarea tanarului Felix Sima, care inainte de a-si faceo cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie. Roman al unei familii si istorie a uneimosteniri, cartea se incadreaza in categoria prozei realist-balzaciene, prin motivul mostenirii si alpaternitatii. Tema este sustinuta prin numeroase episoade, secvente si citate intalnite in roman.

Unul dintre episoadele care pune in evidenta tema familiei este cea in care Costache Giurgiuveanu,detinatorul averii pune in aplicare anumite planuri pentru protejarea Otiliei, fiica lui adoptiva,ramasa de la cea de-a doua sotie care decedase. El incepe sa construiasca o casa pentru aceasta dinmaterialele provenite din demolari. Desi el amana adoptarea acesteia, de dragul banilor, instinctualpaternitatii il determina pe avar sa se gandeasca la viitorul si fericirea fiicei lui.

O scena semnificativa pentru reliefarea istoriei unei mosteniri este chiar scena mortii luiGiurgiuveanu, care este provocata, in cele din urma, de ginerele sau, Stanica Ratiu. Urmarind saparvina, acesta ii fura batranului banii de sub saltea, in momentul in care acesta, bolnav fiind nuavea nicio putere.

TITLUL

Initial romanul a fost numit “Parintii Otiliei”, dar din motive editoriale, scriitorul a ales titlul “EnigmaOtiliei”. Cu toate acestea, ambele titluri sunt sustinute la nivelul textului. Primul face referire la ideeapaternitatii, fiecare personaj actionand la un moment dat ca un parinte pentru orfana Otilia. Titlulfinal surprinde insa, misterul prin care se caracterizeaza personajul principa.

NARATIUNEA

Intamplarile romanului sunt prezentate la persoana a treia din perspectiva unui narator obiectiv,

sobru, detasat, neimplicat afectiv in evenimentele povestite. Cu toate acestea, conditiaimpersonalitatii este incalcata de comentariile unui estet. Naratorul ramane insa unul omniscient ,stie mai multe decat personajele sale si omniprezent, stapan absolut asupra evenimentelorprezentate si asupra evolutiei personajelor.

ECHILIBRUL COMPOZITIONAL

La nivel formal, evenimentele sunt prezentate linear, prin inlantuirea cronologica a secventelornarative. Echilibrul compozitional este realizat prin impartirea celor douazeci de capitol pe mai multeplanuri. Acestea urmaresc destinele unor personaje prin acumulare de episoade: destinul Otiliei, al

lui Felix, al membrilor clanului Tulea, al lui Stanica Ratiu.

http://cuvantultinerilor.ro/materiale-bac/limba-romana/enigma-otiliei-tema-si-viziunea-despre-lume/http://cuvantultinerilor.ro/materiale-bac/limba-romana/enigma-otiliei-tema-si-viziunea-despre-lume/http://cuvantultinerilor.ro/materiale-bac/limba-romana/enigma-otiliei-tema-si-viziunea-despre-lume/

8/19/2019 Viziunea Despre Lume

2/4

PLANURILE NARATIVE

Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui ConstacheGiurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan urmareste destinul tanarului Felix Sima,care ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina si locuieste la tutorele sau legal, traind

iubirea adolescentina pentru Otilia. Autorul acorda interes si planurilor secundare pentru sustinereaimaginei ample a societatii citadine.

INCIPITUL romanului contine coordonatele spatiale si temporale, fixand exact actiunea in timp: ”intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909” si spatiu , prin descrierea strazii Antim, a interioarelor casei luimos Costache, sugerand conflictul si trasand principalele planuri narative. Veridicitatea intamplariloreste sustinuta prin detaliile topogene, descrierea strazii intr-o maniera realista, finetea observatiei sinotarea detaliilor semnificative.

FINALUL este unul inchis prin rezolvarea conflictelor si este urmat de un epilog. Simetria incipit-final

se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Giurgiuveanu din perspectiva tanarului Felix, strainulfamiliei Giurgiuveanu, in momente diferite ale existentei sale: adolescent si aproximativ 20 de anidupa razboi

CONFLICTELE:

Varietatea si complexitatea conflictelor este una dintre trasaturile specifice ale romanului. Conflictulse bazeaza aici pe relatiile celor doua familii inrudite, care sugereaza universal social prin tipurileumane illustrate.

O familie este cea a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii si Otilia Marculescu, fiica acestuia

din a doua casatorie. Aici patrunde tanarul Felix Sima, fiul surorii batranului, care vine la Bucuresti sastudieze medicina si locuieste la batran. Un alt intrus al familiei este Leonida Pascalopol, un vechiprieten al batranului, pe care il aducea in familie, afectiunea sa pentru Otilia si dorinta de a avea ofamilie care sa ii umple clipele de singuratate.

O alta familie, vecina si inrudita, care aspira la mostenirea averii batranului, este cea a suroriiacestuia: Aglae . Clanul Tulea este format din Aglae, Simion Tulea, sotul acesteia si cei trei copii: Titi,Olimpia si Aurica. In aceasta familie patrunde si Stanica Ratiu pentru a obtine zestrea Olimpiei si maitarziu averea lui mos Costache.

Istoria unei mosteniri implica doua conflicte succesoriale: primul iscat in jurul averii lui mosCostache, aversiunea Aglaei impotriva Otiliei, iar cel de-al doilea fiind cel care destrama clanul Tulea,interesul lui Stanica pentru averea batranului. Exista si un conflict exterior de ordin erotic intretanarul Felix si maturul Pascalopol, pentru mana Otiliei.

PERSONAJE

Numarul mare de personaje creeaza impresia unei lumi cu toate detaliile realitatii. Majoritateapersonajelor au biografii convingatoare, ce le apropie de cititor si le particularizeaza, insa atentiaramane focalizata asupra personajelor principale. Constructia personajelor se realizeaza conformtehnicii balzaciene, a descrierii mediului si a fizionomiei personajelor pentru deducerea trasaturilorlor de character. Portretul balzacian porneste de la modelul classic: avarul, ipohondrul, gelosul,

8/19/2019 Viziunea Despre Lume

3/4

carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica, adaugand un nou tip uman: arivistul.Romanul realist devine o adevarata comedie umana, plasand in context social personaje tipice: mosCostache- avarul, iubitor de copii, Aglae – baba absoluta fara de cusur in rau, Aurica – fata batrana,Stanica Ratiu – arivistul, Simion-dementul senil, Titi – debilul mintal, Otilia-cocheta, Felix –ambitiosul, Pascalopol – artistul rafinat.

Otilia Marculescu este personajul principal al operei, personaj eponim, present in toate sceneleromanului, in jurul caruia se polarizeaza intreaga actiune a romanului si toate personajele. Ea este unpersonaj memorabil, puternic individualizat prin aura sa de mister si firea ei problematica, avand unportret inconfundabil in galeria personajelor feminine ale literaturii romane.

Ea reprezinta tipul eternului feminine in zugravirea caruia autorul a fost inspirat de o persoanadeosebita intalnita in copilarie: “ori de cate ori imaginatia mea inregistreaza o fiinta feminine, in eagasesc un minim de Otilia”.

Statutul social al Otiliei precum si evolutia sa sunt prezentate pe parcursul romanului, explicandanumite atitudini si comportamente. Otilia este fiica adoptiva a lui Costache Giurgiuveanu, dar areun statut incert din cauza avaritiei acestuia si a respingerii de catre clanul Tulea, pentru carereprezinta o rivala la mostenire. Personalitatea sa in formare, copil si femeie in acelasi timp, cu uncomportament derutant, ii determina pe tanarul Felix si pe maturul Pascalopol, cat sip e autor, dupacum chiar acesta marturiseste, sa o considere un ideal feminin.

Portretul sau prinde contur din lumini si umbre, atat prin caracterizare directa si indirecta, cat si prinintermediul unor tehnici modern de caracterizare: comportamentism si reflectare poliedrica. Primulportret fizic al acesteia il realizeaza in mod direct chiar Felix :”Felix privi spre capatul scarilor ca spre

un cer deschis si vazu […]un cap prelung si tanar de fata, incarcat cu bucle, cazand pan ape umere”.

TRASATURA SPECIFICA PERSONAJ

In complexitatea sa, Otilia detine o serie de calitati , dar este extreme de dificil sa fixam o anumitatrasatura a acesteia deoarece, elementul care ii defineste cel mai bine personalitatea este misterulfeminitatii. Ilustrative in acest sens sunt numeroasele scene ale romanului, in care Otilia aparealaturi de Felix.

Una dintre acestea este reprezentata de scena care prezinta o conversatie acelor doi, legata de oscrisoare pe care Felix i-o trimisese acesteia: “ce copil esti! Ti-am citit scrisoarea, dar am uitat, stii ca

sunt zapacita! De ce sa fugi? Ti-am spus eu ca nu te iubesc?”/”Otilia este adevarat? Ma iubesti?/Ei,ei, nu ti-a nimeni ca te uraste!”

Misterul Otiliei este intuit si foarte bine surprins chiar si de Weiessmann, prietenul lui Felix, care nicimacar nu o vazuse, dar care o cunostea prin prisma a ceea ce ii spusese Felix “Orice femeie careiubeste un barbat, fuge de el, ca sa ramana un amintirea lui ca o aparitie luminoasa. DomnisoaraOtilia trebuie sa fio o fata inteligenta. Dupa cate mi-ai spus, inteleg ca te iubeste.”

RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE

8/19/2019 Viziunea Despre Lume

4/4

Portretul Otiliei prinde contur si prin intermediul relatiilor pe care le stabileste cu celelaltepersonaje. O relatie extrem de importanta in conturarea caracterului acesteia o reprezinta relatiaFelix –Otilia.

Inca de la inceput intre cei doi se va naste o afectiune delicate, determinate de conditia lor comuna

de orfani. Impulsiv si intr-o oarecare masura imatur, Felix percepe dragostea intr-un mod romantic,transformand-o pe Otilia intr-un ideal feminine “Otilia i se infatisa inca de la inceput ca o finalitate,ca un premiu mereu dorit si mereu amanat al meritului lui”.

El are insa nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei il descumpaneste, deoarecenu putea sa isi explice schimbarilei ei brusce de atitudine, trecerile ei de la o stare la alta.

Idila lor nu se implineste insa, deoarece Otilia nu doreste ca prin firea ei capricioasa sa fie o piedicain calea realizarii profesionale ale viitorului doctor Felix. Astfel, ea decide sa paraseasca pentrutotdeuna casa Giurgiuveanu.

INCHEIERE (OPINIE)

In opinia mea, romanul “Enigma Otiliei” se dovedeste prin complexitatea formala, dar mai ales ceaideatica a fi una dintre operele de o valoare inestimabila in literature romana. Dupa cum afirma chiarcritical Gheorghe Glodeanu: “atenta observatie a societatii, zugravirea unor caractere bineindividualizate, gustul detaliului, naratiunea la persoana a treia, fresca Bucurestiului in timpulPrimului Razboi Mondial” sunt trasaturile specifice ale romanului modern de tip balzacian, romanulfiind considerat “Balzacianismul fara Balzac”. Otilia este si va ramane imaginea eternului feminineprin amestecul de spontaneitate, eleganta, cochetarie si mai ales mister. De asemenea, cred ca i sepotriveste si ei caracterizarea pe care Fred Vasilescu (din Patul lui Produst de Camil Petrescu) i-afacut-o Doamnei T.: “niciodata la fel, cum desigur nu e niciodata la fel capriciul ciocarliei in zbor”.