(Filosofia) Conceptul Despre Lume

7/23/2019 (Filosofia) Conceptul Despre Lume

1/22

Concepia despre lume1)Concepia despre lume.Caracterul ei social istoric. Structura concepie despre lume.2)Tipuri istorice de concepii despre lume: mitul, religia i flosofa.3)Obiectul flosofa. Caracterul lui istoric, unciile flosofei.

Concepie! sistem de idei irar"i#at i integrat.Sunt anumite $ntreb%ri ale concepiei despre lume:1.Ce pre#inta uni&ersul' (ste el fnit sau infnit $n spaiu i timp'2.Ce loc ocupa omul in acest uni&ers'3.Ce pre#int% creaia umana, acti&itatea uman%'.Ce pre#int% istoria umanitaii'*.Ce este ericirea uman%'

Concepia despre lume este un sistem de idei i repre#ent%ri desprenatura, societate, om i locul omului $n aceast% lume. (+ista tabloul tiinifc al lumii care ne &orbete doar desprenatur% i structura naturii i este concepia despre lume carecompletea#% tabloul despre lume cu fina uman%. Concepia despre lume include un element precedial: omul irelaia omului cu aceast% lume.

O--/0(S-

Concepiile despre lume nu sunt una i aceeai $ntotdeauna, ele sesc"imb%, se transorm% $ndependen% de de#&oltarea societ%iitiinei, a culturii, $n general a economiei i te"nicii. Concepiile primiti&e includ $n sine un ir de fine abuloase,fine supranaturale, prin care se $ncearc% de a r%spunde la

$ntreb%rile importante despre &iaa uman%, $ns% o dat% cude#&oltarea tiinei aceste ideii sunt $nl%turate i sunt incluse dateletiinifce despre natur%, societate i om.

Concepia despre lume depinde de structura societ%ii, ni&elul eide de#&oltare. a un anumit ni&el de de#&oltare a dieritor %riaceste concepte corespund anumitor &ariet%i. Sunt concepii desprelume indi&iduale care depinde de indi&idul dat: de cultura lui,educaia i caracterul).(lementele concepiei despre lume:-cunotine

-sentimente

-emoii-aspiraii-proiecte-valori


2/22

-convingerii

Concepia despre lume include in sine dou% blocuri:a)0ntelectualb)(moional45si"ologic i de comportare

a) Blocul Intelectual! este $ndreptat spre acumulareacunotinelor, anali#a i sinte#a acestora, &erifcarea lor, selectareacunotinelor ade&arate i e+cluderea cunotinelor alse.b)Blocul Emoional-Psihologic i de comportare! este indreptatspre ormare unui mod de &ia% de a f a omului. 6n acest bloc seinclud sentimentele, emoiile, aspiraiele, proiectele, &alorile icon&ingerile.

6n concepia despre lume distingem dou% mamente importante:

a)5erceperea lumiib)i#iunea asupra lumii

a)Perceperea lumii! este ormat% de emoiile i sentimenteleumane. (le pot f po#iti&e i negati&e.b)Viziunea asupra lumiieste creat% de raiune, de cunoatereaade&%rului i transormarea cunotinelor in con&ingirii. Cunotinelele acumulam din doua p%ri: prin credin% i dogmatic% i prin

atitudine critic%.

Concepia despre lume are dou% ni&eluri:a)Cotidian obinuit)b)Teoretic

a)Nivelul cotidian! este ormat de societate, de e+perienasocial%. 6n el se includ: cunotinele tiinifce, religioasecunotinele

contradictoriei). 7cest ni&el nu este organi#at logic, nu este asiguratprin argumentarea tiinifc%, dar este oarte bogat.b)Nivelul teoretic! se ormea#% pe ba#a tiinei, a argument%riilogice, undamentul lui find flosofa.

Tipuri istorici de concepii despre lume mituri!

religia i "loso"a#

Concepiile despre lume e&oluea#%. 5rima concepie desprelume este cea mitologic%. 7ceasta se ormea#a pe ba#a legendelor,miturilor, istorisirilor despre eroi i a finelor abuloase.


3/22

Concepia despre lume $ncearc% sa raspund% la $ntrebarile:4 Cum a aparut lumea'4 Ce pre#int% #eii'4 Cum au au ap%rut &alorile umane'4 Care &a f s$ritul lumii'

iturile se di&i#ea#% in patru categorii:a) Cosmobonicecum a aparut lumea)b) Teogonice cum au ap%rut #eii, care sunt domeniile lor de

administrare)c) Etiologiceapariia &alorilor spirituale, meseriilor, tiinelor)d) Eshatologice apocaliptice)

0mportana miturilor.$iturile! prima $ncercare a omului de a cunoate lumea, a

r%spunde la $ntrebarile eseniale care sunt puse de &ia%. (le setransmit din generaie $n generaie.6n mituri se crea#% &alorile spirituale ale unui neam. itul include

$n sine: $nceputul tiinei, esteticii i religiei.

Religia.Concepia religioas% despre lume) ! se deosebete demitologie, de aceea c% se ba#ea#% pe religie credin%). eligia di&i#ea#% lume $n doua pari: lumea orelor

supranaturale i lumea material%. umea supranatural% este &enic%. (a se amestec% $n lumeanatural%, diri8ea#% cu aceasta. umea natural% este teporar% i dependent. (sena ei estec%utat% i$n lumea supranatural%.

Sunt un ir de i#&oare de concepie religioas%.a) Gnoseological cunoaterii)b) Politicc) Psihologic

eligia separ% esena de lucru. 6n psi"ologia uman% suntelemente care susin religia teama, rica). eligia este i ea $nde#&oltare i sc"imbare. (a nu $n totdeauna a ost ceea ce esteast%#i $n religie. Sunt orme primiti&e i orme contemporane.ormele primiti&e:

a%&nenismulb) Toteismulcredina $n e+istent unui totem care ocrotete un

neam i de la care neamu $i ea inceputul)c) 'etiismulCredina, puterea magic% a unor obiecte)d) $agia credina $n posibilitatea de a utili#a puterile orelor

supranaturale, puterile spiritelor)


4/22

e%Politeismul) (roteismulcredina $n #ei)g) $onoteismulcredina intr4un singur 9umne#eu).

unciile religiei:a) Cognitiv ! religia este o orma de e+plicare a lumii, $n condiiile

lipsei unei cunoateri tiinifce.b)Acionar! religia este o orm% de e+tensie a capacitailor umanelimitate de aciune.

c) De reducere a anietii.d) !ocial! uncia religiei de a afrma superioritatea moral% a

societ%ii asupra membrilor ei. enin$nd astel solidaritateaacestora.

e) Compleatorie! imposibilitatea de a protesta $n lumea noastr%.

Filosofa! prietenia cu $nelepciunea aceast% noiune este introdus%de 5itagora. ;


5/22

constinta.0nsa sint flosof care considera ca flosofa este preocupatade realitate in general si acestia au creat sisteme flosofce caredescriu realitatea ca o integritate.7stel de flosof sint:7ristotel,Toma9uino si ?egel.9aca am e+ecuta prin ?egel,atuncia aceasta are flosofaspiritului,naturii,logica,dreptului,estetica si etica. *istematizarea punctelor de vedere asupra o)iectului de"loso"e#

4'iloso"a este o in&atatura despre e+istent ingeneral.epre#entanti:Scolile flosofce din C"ina si0ndia,7ristotel,flosofa e&ului mediu,neotomismul si e+istentialismul.4'iloso"aeste o in&atatura despre cunoastere morala,om ingeneral.7cestea sint:flosofa antropologica,po#iti&ismul partea 142.4ilosofa este o in&atatura despre tot ce e+ista,dar nu despre o seraspecifca a realitatii.epre#entanti:?egel si [email protected] este o in&atatura despreideal,&alori,datorie.epre#entanti:5laton,scoli neoplatoniere,-nserl. Obiectul flosofei este realitatea in general,e+istent care sestudia#a prin principia si care studia#a legile generale ale e+istentei. +omeniile de cercetare ale "loso"ei#

1)ontologiametaf#ica)4acest domeniu cercetea#a primele principiaale realiatii sau ultimile cau#e ale lucrurilor.2)constiinta-cercetea#a structura constiintei umane,puterea ei decunoastere,posibilitatile umane de a modela constiinta.3)gnosiologia-cercetea#a procesul cunoasterii umane,ni&elurilecunoasterii. a)flosofa stintei4cercetea#a metodele cercetariistiintifce.)a,iologia-cercetea#a &alorile umane,sructura lor,cultura.

Partile "loso"ei#4$eta"%ica4primele principii ale lumii.-&ogica4legile gindirii si structura gindirii,ormele ei.4Estetica4stiinta despre rumos.-Etica4stiinta etica,normele de comportare ale omului. 'unctiile "loso"ei1.Functia gnosiologica4flosofa ca si alte stiinte are metodele siprocedeile sale prin intermediul carora cunoaste realitatea.0n general

flosofa este o stiinta critica.2.Functia metodologica4e+plica ca in flosofe e+ista anumitemetode de cercetare deosebit de metodele stiintelorconcrete.ilosofa nu oloseste metodele concrete de cercetare,in


6/22

anumite ca#uri acestea c"iar apar in flosofe si sint utili#ate in altestiinte:metodele anali#ei,sinte#ei,deuctiei si a inductiei.3.Functia conceptuala4flosofa crea#a un sir de conceptii desprelume..Functia de pronostie4poate progno#a intimplarile.unctia conceptuala4pentru a e+plica unctia conceptuala trebuie sacunoastem ca in flosofe e+ista o intrebare care senumeste:intrebarea esentiala a flosofei,care ne arata cum se separaconceptiile despre lume,dup ace criteriu.7ceasta este intrebareadespre raportul constiintei si a eistentei'7ceasta intrebare are doua parti:1)ce ste primar : constiinta , gindireasau materia 'eiesind dinraspunsul flosoului la prima parte a intrebarii esentialea flosofei acestea se separa in idealisti si materialisti.4$aterialistii presupun ca material este primara,adica ea a e+istat intotdeauna.9e de#&oltarea materiei,de miscarea ei depindeconstiinta,adica pentru materialism constiinta estesecundara,dependent,deci ea este produsa de materie,adica defecare daca cind &orbesc despre constiinta trebuie trebuie sa cautamcare este sratul material care4l produce.4Idealismul-in&ers,considera ca constiinta este primara,ca ea poatee+ista inaara substanti&ului material.(l se imparte in doua parti: a)obiectiv b)subiectiv

a)Idealismul o)iectiv-presupune e+istent unei ratiunisupreme,adica a unui spirit material care produce legile carora sesupune e+istent materiala.0dealismul obiecti& este apropiat dereligie?egel,5laton).

b)Idealismul su)iectiv-presupune ca primare sint sen#atiile

umane,anume ele produc aceasta lume si ca lumea aceasta este ototalitate de sen#atii.epre#entanti:(manuel,Aant,Ber@el. Partea a doua a intrebarii esentiale a flosofei5oate f cunoscuta sau nu aceasta lume'area ma8oritate a flosoflorconsidera ca lumea poate f cunoscuta,ca constiinta umana re=ectaade&arat aceasta lume.O parte a flosoflor,si anume idealistii subiecti&iconsidera ca noi nu pitem cunoaste,de aceea ei se numesc 7gnostici.

Tema:Filosofa orientala antica.1)ilosofa in C"ina antica.Scoli flosofce din C"ina antica.2)ilosofa in 0ndia antica.Scoli flosofce in 0ndia antica.


7/22

'iloso"a Chinezaapare in sec.al 004lea in.erei noastre si seba#ea#a pe un sir de idei social4politice,religiose si flosofce.0n ce pri&esteideile sociale,ele tin de orma statului C"ine#.7cesta este un statdespotic,in care imperatorul are in miii puterea suprema.0n economie iiapartin toate paminturile,in religie este primul preot si in stat primuladministrator.9in punct de &edere a religiei,este considerat fulceruluiani),locutiitorii ,lui au aceiasi putere doar localii.0deile religioase si flosofce le gasim in cartile &ec"i ale C"inei,pe careera dator sa le cunoasca orice carturar.7cestea sunt:Carteaistoriilor,Cartea cintecelor,Cartea sc"imbarilor.0n aceste cart este lansataideie cum ca cerul este puterea suprema in uni&ersTeani4cerul).O alta ideie este ideia despre e+istenta unei legi uni&ersal 9aoTao),carediri8ea#a toate lucrurile in uni&ers.Oamenii trebuie sa cunoasca aceastalege si trebuie sa se supuna ei.(+ista doua particule de energie ni siang care participa la crearea lucrurilor,la crearea uni&ersului ingeneral.7ceste particule nu e+ista de sinestatator,e+ista doar impreuna.ni-intunericul,emininul,noaptea.ang4lumina,masculinul,acti&ul,#iua,soarele.0naara de acestea au aparut un sir de idei morale,idei desprecomportarea umana: respectul ata de oameni,ata de parinti,ata deratele mai mare.5e ba#a acestor idei au aparut un sir de scoli.Cele mai importante sunt:1.Conucianismul2.Daosismul.3.Moismul..Legismul(a-tea).

1.Con.ucianismulapare in sec.0 in.erei noastre si este ondata de catre

marele c"ine# Con4u4t#eConucius).0deile principale ale acestei scoli,suntlegate de ormarea unui stat puternic,a unei personalitati alese si amoralitatii umane.Conucius considera ca statul este tot ca o amilie,daruna mai mare.elatiile in stat,trebuie sa fe aran8ate ca si in amiliei.7cestpunct de &edere este considerat conser&ator,pentru ca Conucius sustineideile ar"aice despre stat.9upa parerea lui, inperatorul este tataltuturor,de aceea el are unctie deosebita si trebuie sa aiba gri8a de toti sitrebuie sa fe e+emplu pentru toti.Supusii sint copiii lui,ei il respecta si ii

urmea#a comportamentul,daca comportamentul este bun, atunci oameniise supundar daca nu atunci ei sint impotri&a lui.0n loc de aceasta aparelegatura barbat nobil.7cesta are anumite calitati:intelept,nu estepartinitornu tine cu o prte a societatii,tine cu toti).0naara oamenilor alesi


8/22

in societate sint oameni alesi.7cestia au gri8a numai de sine,adica de oparte a intregului.7lte calitati ale omului ales:este umanist,respectaoamenii,omul ales cunoaste calea de mi8loc.(ste o regula de aur incomportare:D/u a nimanui ceeea ce nu4ti doresti tieD.Conucius a sustinut ritualurile.Conucianismul cu &reme s4a transormatin religie,si este religie ofciala in C"ina.(Cel ce invata si nu gindestenimic nu dobindestepe cel ce nu invata si

doar gindestemare pericol il pindeste*'

2.$oismul4scoala din sec. in.erei noastre,de catre o4t#e.0deia principala aceste scoli tine de incercare de a pune ba#a unor relatii sanatoase insocietate.(l sustine ca relatiile dintre oameni trebuie sa se ba#e#e peiubirea generala.7rgumentea#a aceasta te#a a sa in urmatorulmod:cerul,care este orta suprema,nu ace deosebire intre oameni,el nusepara oamenii in bogati si saraci,destepti si nai&i, in state mari simici.Cerul ata de toti se atirna la el,pe toti ii iubeste la el.Omul intelepttrebuie sa urme#e calea cerului.0n societate lucrurile stau altel.ulte dintre problemele sociale se re#ol&aprin &iolenta.9ar &iolenta spune ca nu re#ol&a probleme,ea le agra&ea#a.

3)+aosismulao4t#e)4ea considera ca e+ista o lege suprema inuni&ers.7ceasta este legea 9aoTao).(a supune toate lucrurile,inteleptultrebuie sa o cunoasca.7ceasta lege este ormata din doua parti,in care oparte se maniesta,este data in organe sen#oriale,alta parte nu semaniesta,este ascunsa de aceste organe,dar anume ea este principal.(atrebuie de cunoscut,pentru ca din ea apar lucrurile,si in ea seintorc.5artea care se maniesta este 9ao cu nume,acestea sint obiectelef#ice.5artea care nu este data in organe sen#oriale este 9ao aranume.9aca am &rea sa intelegem 9ao ara nume,asta ar insemna

&iduladincul,neintelesul).

#/egismul4sec 0 in.erei noastre.0mpeuna cu conucianismul incearca sere#ol&e problema ormarii unui stat puternic.Spre deosebire deConucianism care considera ca omul este de natura buna,si ca el poate fsc"imbat prin educatie,legismul sustine ca omul de natura este rau,nupoate f sc"imbat in educatie,mai mult ca atit,morala strica omul.7tunci

cum poate f diri8at omul in stat'5rin legi,in ata legilor toti sint egali,insalegile sint aspre,si omul pentru orice greseala,trebuie sa fe pedepsitcrunt.(i sustin ideia ormarii unui stat despot.Omul este diri8at prinrecompense,pentru apte bune se mutumeste,pentru rele se pedepseste.


9/22

7cesti ginditori au ost impotri&a stiintei si flosofei.7u cerut sa fe arsecartile,pedepsiti oamenii de stiinta.

4'iloso"a Indiana4apare in sec.004lea in.erei noastre,dar esteo flosofe mai mult religioasa.undamentele ei le gasim in structurasociala a 0ndiei antice 0 in &i#ualele culturale.0ndia antica este alcatuitadion patri sociale sau clasecaste)9intre caste,2ineriare si 2superioare :1)+rahmnilora preotilor)4pun ba#a primei flosofi si religiei care senumeste bra"manismul.2),satrii4ra#boinicii,politicienii.3)aisi4oamenii simpliclasele inerioare)4meseriasii,negustorii,taranii.)!udrilor4casta oamenilor ara dreptsomerii).

isualele cultural se gasesc in cartea sfnta a indienilorDedeDcunostinte)

0deile flosofce in carteaD-panisadeD4ideia despre gene#a lumii.7ici sespune ca de la inceput uni&ersul a&ea o stare despre care nu se poate despus nici ca e+ista nici ca nu e+ista.Starea amora,integra.Cu timpul acestintreg se di&i#ea#a in parti contrar opuse:cer4pamint,lumina !intuneric,&iata !moarte.0deia despre substanta lumii.Substanta lumii Bragma este o energiecosmica.7ceasta sustine &iataBra"man49umne#eu).iata se transmiteprin respiratie.Bragmarespiratie), identic cu su=etul.0ndienii sustin casu=etul este &esnic,nu moare dar se reincarnea#a in alt corp.5rocesul dereincarmare 8oaca locul principal in 0ndia.0n legatura cu aceasta au aparutun sir de idei care e+plica legatura su=etului cu 9umne#eu.1)carma4legea uni&ersal,rasplateste su=etul cu o &iata noua.2)samsara4suerinta.

3)nirvana4iesirea din aceasta suerinta.

4Filosofa !reciei si Romei "ntice..)/iloso"a cosmologica01)/iloso"a clasica02)/iloso"a elenista0

.)/iloso"a cosmologica#Eindirea flosofca a Ereciei trece prin trei etape:

a)presocraticacosmologica)b)clasicac)antropologicaelenista)


10/22

0n etapa presocratica principalii repre#entanti ai flosofei grecesti sint:4scoala din $ilet 3TalesAnaimandru)'-scoala din Eleea3Parmenide)'-scoala democritica'

1.5roblema importanta care este anali#ata de aceasta flosofe este

problema principiului lumii:4Care este materialul din care sint alcatuitelucrurile in uni&ers'7ceasta problema este importanta pentru ca se poateraspunde a intrebarea:4de unde apar lucrurile'7ceasta problema mai este numita problema substantei.-nul dintre ginditorii scolii #alesconsidera ca substanta uni&ersal esteapa.(l spunea:4din apa apar lucrurile si in apa se di#ol&a.0n genereelemental lumii au ost considerate:apa, apeironul,aerul si ocul.O altaproblema importanta care este anali#ata la aceasta etapa este problema

miscarii.49ece are loc miscareas"imbarea,transormarea lucrurilor)'ilosoul $eroclitcare anali#ea#a aceasta problema sustine ca miscareaisi are i#&orul sau in contradictie,ca fecaare lucru este compus din particontradictorii si anume lupta lor adduce la sc"imbarea acestei lumi,laatransormarea lucrurilor.(l spunea:4/u poti intra de doua ori in apeleaceluiasi riu.O alta problema importanta este a e+istentei si nee+istentei.7ceastaproblema este anali#ata de scoala din %leea.epre#entantii scolii sustinca e+istent poate f inteleasa doar de ratiune,si ca organele sen#oriale nupot cunoaste e+istent,ele pot produce doar pareriopinii).Democriteste cel care a descoperit structura lucrurilor.(l a sustinut calucrurile sint alcatuite din atomi si &id.(ste primul giditor care orbestedespre e+istent atomilor.

Etapa clasica:0n aceasta etapa repre#entantii sint:1.&ofstii.'.&ocrate.

.Platon.)."ristotel.&ofstii sint in&atatori de intelepciune. 0deile lor principiale sint legate deprocesul de cunoastere.5roblema ade&arului si argumentariiade&arului.7cestia considera ca e+ista numai un singur ade&ar,ca fecareopinie este ade&arata.49e ce nu e+ista ade&ar'umea lucrurilor este in &esnica miscare,sc"imbare si indi&idual carecunoaste tot este in miscare,de aceea nu poate e+ista un singur ade&ar.(i

au incercat sa argumente#e aceasta po#itie,creind logica care senumeste,pro si contra.5rin ea se incearca se se argumente#e orice po#itieca ade&arata daca este necesar sau alsa daca este necesar.


11/22

0mpotri&a acestor idei a &enit &ocrate.(l sustine ca in stiinta poatee+ista doar un singur ade&ar,si ade&arul se gaseste inconceptnotiune).Conceptele descriu esenta lucrurilor,adicaade&arul.9upa parerea lui Socrate,ade&arul nu este in lucru,ci in ratiuneaumana.Socrate spunea:4Cunoastete pe tine insuti.Platoneste un idealist.(l spune ca e+ista doua lumi:1)lumea lucrurilor sen#oriale2)lumea ideilor.7ceste lumi sint deosebite.0deile sint &esnice.(le nu se sc"imba,sintmodele,orme pentru lucruri,lucrurile in&ers,sint temporare,nu aue+istenta &esnica.9espre lucruri,e+ista si nu e+ista in acelasi timp.7cesteasint umbre au copii ale lucrurilor."ristotel3F4322)i.e.n.(l crea#a sistemul sau flosofc,care initial este

indreptat impotri&a teoriei ideii lui Platon.0deile lui Platon dor dublea#alumea,deapt, in uni&ers nu e+ista altce&a decit lucruri sen#oriale.9esprelucruri,despre natura lor se poate a=a prin cunoasterea cau#elor./otiunea de cau#a este anali#ata de "ristotelsi este undamentalapentru cunoasterea stiintifca.(l sustine ca sunt tipuri de cause:1)cau#a materiala.2)cau#a ormala3)cau#a efcienta)cau#a fnala.

5rimele doua cau#e e+plica structura lucrurilor.-ltimele doua cau#ee+plica cum are loc miscarea.Cau#a efcienta,este cau#a procedurii,si cau#a fnala esteDincotro mergede#&oltarea unui lucruD.7ristotel a creat metaf#icastiinta despre primele priciopii ale acesteilumi),este creatorul logiciistiinta despre structura gindirii si legilegindirii).0n logica el studia#a ormele gindirii care sunt:4conceptul sau notiunea-4udecata-rationamentul'0n aara dea asta el a creat f#ica,ude studia#a ormele miscarii.

Epota elenistainclude urmatoarele scoli:1)scoala epicurianasustine ca ericirea umana conta in putinta noastrade a limita placerile si a indrepta ramintarile su=etesti si mai ales rica).2)scoala stoicilorsustine ca ericirea umana conta in libertatea omului).3)scoala scepticilorsustin ca ericirea umana este in retinerea de la

rationament,pentru ca lumea aceasta este contradictorie si cunostintelenoastre sint contadictorii,iar noi nu cunoastem ade&arul).)scoala neoplatonieniireligioasa,care ca considera ericirea umanaconsta in cunosterea lui 9umne#eu).


12/22

Tema :Filosofa medievala si cea renascentista.1)ilosofa medie&al7ureliu 7ugustin,9uino)'2)ilosofa renascentista5anteismul si de#&oltarea stiintelor naturii)'

ilosofa medie&alapare in sec.00 pina 40) si de#&oltarea ei trece prin 3etape:-Etapa apologeica-Etapa patristica-Etapa scolastica#0n general flosofa medie&al este religioasa. (a anali#ea#a premelereligiei,ideile e&reicedin Biblie).7 ceasta flosofe are un loc secundar,eadoar talmaceste problemele religioase.0n multe ca#uri esteconsiderate :Dservitoarea bisericii*'

area ma8oritate ai flosofei sint preotii,Dparinti ai bisericiiD.

Izvoarele "loso"ei medievale1)sunt ideile morale si istorice ale poporului e&reu.2)sunt teorii si conceptii despredin) religie.3)crestinismul.7ceasta flosofe &a f o sinte#a a tuturor acestor idei.

*deile acestei flosofi+

45deia eistentei istoriei salecredinta in e+istenta alesilor lui9umne#eu,e+istent unei legi dupa care trebuie sa se conduca fecareomcompus din cele 1G porunci ale lui 9umne#eu)).-5deia despre revenirea $esiei'-5deia eistentei religiei'-5deia revelatiei'

,iblia este o carte sfnta,a ost inspirata de catre 9umne#eu si ce estescris in ea este purul ade&ar.

HIzvorul 0reco-romancare a inclus un sir de idei ale lui Platon,aneplatonienilor,a lui 7ristotel si a stoicilor.9e laPlatoneste luata ideia despre separarea lumii:materiala si ideala.9e la neoplatonieni este luata ideia erar"i#arii lumii.9upa ei sint treini&eluri ale acestei lumi:.)lumea neorganica1)omul

2)lumea spirituala'Omul ace legatura dintre aceste doua lumi,prin su=et.Su=etul ace partedin lumea spirituala,iar corpul din lumea materiala.


13/22

9e la "ristotel au ost preluate ideile despre orma si continut, prin careorma este considerate spiritualasu=etul),iar continutul estematerial.orma ormelor este considerat 9umne#eu.9e la stroici este preluata ideia despre soarta umana,ca aceasta estepredestinata.

*deile crestine:4ca 0sus ?ristos pedepseste tot ce este rau&iolenta,ra#boaiele,bogatia).4relatiile dintre oameni si relatiile cu 9umne#eu se stabilesc prin iubire.

1Perioada opologicaincearca sa apere ideile crestinismului.7ceastaetapa este impotri&a gindirii rationale si a flosofei grecesti.

HEpoca patristicacrea#a un sistem flosofco4religios.(a incearca sautili#e#e teoriile grecesti pentru e+plicarea canoanelor bisericesti si a

ideilor religiei.0n aceasta perioada se olosesc mai des ideile lui 5laton sineoplatonienilor.-nul dintre cei mai mari flosof ,"ureliu "ugustin.(l este caconi#at ca&."ugustin.0deia principala pe care se ba#ea#a este ericirea umana.(ldemonstrea#a ca omul poate f ericit doar prin credinta in9umne#eu.Omul care nu crede este neericit."ureliu "ugustin:40ubirea ata de sine adusa pin ala dispret ata de sineca finta pacatoasa,este esenta iubirii ata de 9umne#eu.,si iubirea ata

de sine adusa pina la dispret ata de 9umn#eu,este &iciu."."ugustinca si Biblia sustine ca 9mne#eu este creatorul acestei ICineeste 9umne#euu'Diinta 9umne#eiasca dupa 7ugustin nu este materiala,ea este spirit,adicadu".O alta problema care este anali#ata de "."ugustineste problemalibertatii umane si a pacatului.(l sustine ca omul este o fintalibera.9umne#eu ia dat libertatea ca sa aleaga. 7legerea care o ace

omul si este &rednica sau ne&rednicapacatoasa sau nu).9aca alegemsu=etuldu"ul) atunci nu sintem in pacat,dar daca alegem trupulcorpul)sintem in pacat.

HEtapa scolastica0n aceasta epoca apar doua curente flosofce:realismul sinominalismul.(le lupta intre ele in anumite po#itii.Realistii sustin caideile e+ista inaara omului,independent de el,si acestea sint ideile lui9umne#eu dupa care el a creat lumea.-nul dintre ginditorii acesteiepoci ,"nselm,sustine ca ideile de dreptate,ade&ar bunatate si derumusete e+ista real,obiecti&, nu numai in gindirea umana dar si ingindirea lui 9umne#eu.9upa aceste idei este creata lumea.


14/22

0mpotri&a acestei teorii sau ridiat nominalistii,care in&ers considerau caideile sint doar suneteeemere) si ca deapt e+ista doar lucruriindi&iduale,iar lumea a ost create nu din ratiunea lui 9umne#eu,ci din&ointa lui.(i sustineau ca 9umne#eu mai intii a creat lumea si numaidupa aceea a inteles ce pre#inta ea.Scolastica a inaintet o te#a:Ddublul adevarD.7ceasta te#a sustine ca e+ista

doua ade&aruri:.)adevarul religios61)adevarul stiinti"c'0ntre aceste ade&aruri e+ista o anumita relatie.7de&arul religios esteprimar,ade&arul stiintifc este secundar.9aca ade&arul stiintifccorespunde celui religios,atunci totu4i normal, daca nu corespunde acestaeste als.

Tot la aceasta epoca se anali#ea#a relatia dintre ratiune si

credinta.atiunea este umana,este limitata.Credinta descopera ade&aruldumne#eiesc,ea este suprema,de aceea sustine ca cunoastereaade&arata este cunoasterea prin credinta.

2)'iloso"a renascentista141* inaintea erei noastre) a aparut in0talia.7ceasta epoca este impotri&a culturii si flosofei medie&ale.9acaaceasta culturacultura teogenica) cu 9umne#eu,enasterea pune inprim4plan IomulD si este o cultura antropocentica.(a se maniesta in

arta,pictura,sculptura,ar"itectura mu#ica si literatura.7par un sir depersoane remarcabile ca:9ante 7lidee,Bocacio,aaello,i@el 7ngelo.Totiacestia sint considerate umanisti,incep a gindi asupra fnite umane,cepre#inta aceeasta si cum trebuie sa fe.0n prim4plan se ridica rumuseteaumana,intelepciunea si libertatea.

Tema :'iloso"a moderna#.)Generalitati la epoca moderna'1)/iloso"a empirista'

2)/iloso"a rationalista'0)7ceasta epoca durea#a din sec.J04J0J.(a incepe cu un sir de re&olutiisociale,de trecere la epoca capitalista. 5rima re&olutie are loc inOlanda,in sec.J04a.7ceasta este un ra#boi de eliberare nationalaimpotri&a dominatiei Spaniei.00)e&olutie in 7nglia, in sec.J004lea.(ste o re&olutie de lunga durata, dela 1K241KFG.

0n sec.J0004lea &ine o re&olutie din ranta.7ceste re&olutii au permis caaceste tari sa se de#&olte rapid in domeniul industriei si stiintei.


15/22

*e dezvolta urmatoarele domenii ale stiintei4matematicaeste descoperit sistemul de coordonate de catreDescartes,calculul dierential de catre Leibnisi Neton.4astronomiadescoperiri oarte serioase,descoerirea lui opernic,caredemonstrea#a ca centrul sistemului planetar este soarele,cercetarile lui!alileo !alilei,care demonstrea#a ca legile miscarii sint aceleasi in tot

uni&ersul.5ina la el se considera ca obiectele sau lucrurile ceresti au omiscare deosebita de lucrurile de pe 5amint.Cercetarile in domeniul astronomiei demonstrea#a ca orbitele corpuilorceresti nu sint idealeserice) si au orma elipticade elipsa).7ceasta a ostdemonstrata de catre !/epler*o/an.7ceasta sa &ali#at cu ormularealegilor lui Neton,depre miscarea corpurilor si legea atractiei uni&ersale.

0n ba#a acestor sc"imbari din epoca a ost ne&oie sa se cercete#e

metodologia stiintei.7dica,sa se cree#e o stiinta despre metodele decercetare.0n legatura cu asta au aparut doua curente flosofce:-curentul empirist6-curentul rationalist'Empirismulsustine ca cercetarile trebuie incepute de la lucru,prinobser&atii si e+perimente.7ationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint celelogice.7ceste curente luptau intre ele.ationalistii ridicau po#itiileimpristilor si susineau ca cercetarea lucrurilor care sunt in sc"imbare nupot da cunotinte adec&ate,si doar matematica,care cercetea#a in generalpoate a&ea cunostinte adec&ate.(mpiristii sustineau ca cercetareaadec&ata incepe de la lururile indi&iduale,pentru ca cunostintele abstractesunt departe de ade&ar.

9in curentul rationalist ace parte:Descartes0Leibnisi &pinoa.9in curentul empirist ac parte:,acon0$olbes0,er1eb2si $ume.

'3Filosofa empirista.5rimul floso empirist este,econ.7cesta lupta impotri&a gindiriiscolastice,gindirii medie&ale.(l considera ca principalul in de#&oltareaomenirii este stiinta.(l spune:DCunostintele sint putereD.7nume elcercetea#a erorile care sint raspindite in gindirea umana.7ceste erori sintnumite idoli.5rima greseala:idolul tribuluiL 0dolul ca&erneiL 0dolul pieteiL

0dolul teatrului.Cercetarea,spune el,se ace pe calea inductile,se pun e+perimente si peurma datele e+perimentelor se anali#ea#a si se generali#ea#a.(l a


16/22

descoperit un set intreg de metode e+perimentale printer care pot fe&identiate:metoda prelungirii e+perimentului, in&ersareae+perimentului,e+cluderea calitatii principale,utili#area unei legi naturale.9atele primate de a re#ultatul e+perimentului se generali#ea#a prin treitabele:.)tabela pree%entei

1)tabela absentei2)tabela gradelor'

%mpirismuleste de 2 tipuri:-materialist-idealist29intre empiristii materialisti ac parte:$olbes0,econsi Loc1e.9in empiristii idealisti ac parte:,er1ele2 si $ume.

9aca am &orbi despre empirismul pur,epre#entantul principaleste+Loc1e.(l este impotri&a teoriei rationaliste despre idei.Sustine caideile nu sint nascute cum sustine 9escartes, ca idele apar in re#ultatule+perientei.7supra organelor sen#oriale actionea#a lucrurile,anali#asen#atiilor care se capata in re#ultatul acestor actiuni si ne da ideile.Suntdoua tipuri de e+periente:.)eterioara1)interioara'0deile despre lucruri apar in re#ultatul e+perientei e+terioare,iar ideile ce

tin de &iata umana apar in re#ultatul re=ectiei asupra proceselorpsi"ologice si f#iologice.

-Empirismul idealist'-nul dintre principalii in acest current este ,er1el2.(l considera ca lumeanu4i altce&a decit o totalitate de sen#atii.(ste impotri&a conceptelor sinotunilor generale.Critica notiunile de:materie,miscare,spatiu sitimp.Spune ca toate acestea nu sint altce&a decit totalitati de

sen#atii.7nali#ea#a notiunea de materie,si #ice ca nu e+ista materie,4ICeinteleg eu prin materie'...7ceasta este un substrat a lucrurilorD.9ar de apt daca eau in parte un lucru, aceasta nu40 altce&a decitsen#atiile mele.

$ume4este un sceptic,cel care se indoieste de puterea de cunoastere aomului.$ume considera ca sint doua tipuri de stiinte:1)stiinte logice sau rationalematematica si logica)L1)stiintele naturiif#ica)L

Stiintele logice,spune el,dau ade&aruri &eritabile,pentru ca in procesulgindirii nu pot f contradictii.


17/22

Stiintele naturii se ba#ea#a nu pe logica,dar pe apte,dar aptele sintcontradictorii.Trebuie sa demonstre#e ca intre enomen si cau#a este orelatie necesara,dar anume acest lucru nu4l poate demonstra stiinta.Ceeace numim noi relatie necesara intre cau#a si eect,nu40 decit o deprinderea noastra.

3Filosofa rationalista.-nul dintre cei mai mari repre#entanti in acest domeniu esteDescartes.Ca si,aconeste impotri&a gindirii scolastice,dar &a merge pealta calesi &a spune:D4Cercetarea ade&arata este legata de matematica simetodele matematice sint cele mai bune.e#ultatele ei sint &i#ibile,claresi simpleD.R%!4L* D% C%RC%#"R% "L% L4* D%&C"R#%&+0)regula evidentei4nici o ideie care este utili#ata in cercetare nu poate f

indoielnica,ideile trebuie sa fe ade&arate.00)regula analizei4orice problema rebuie di&i#ata in partile ei componentpentru ca problema sa de&ina clara si simpla.000)regula sintezei4re#ultatele capatate in procesul anali#ei trebuie unitepentru ca sa capatam un obiect nou,ideal,construit dupa regulile mintii,casa fe clar.0)regula veri"carii4procesul gindirii trebuie &erifcat pentru ca sa nu a&em omiteri.

Tema'ilso"a contemporana#.)/iloso"a po%itivista1)/iloso"a vietii2)/iloso"a marista8)/iloso"a eistentialist9)/iloso"a neotomista

1)(tapa po#iti&ista4"uguste Comptedemonstreaa ca de#&oltarea

societatii depinde de ni&elul de de#&oltare a gindiriia stiintei).(l spuneca societatea a trecut prin trei etape de de#&oltare a gindirii:4Etapa teologica-Etapa meta"%ica-Etapa po%itiva'

4%tapa teologicaeste caracteri#ata de credinta.Eindirea estereligioasaa,cau#elee tuturor enomenelor sint considerate ortelesupranaturale.9upa Compteacest tip de gindire este gresit,el nu poate

re#ol&a nici o problema.

4%tapa metaficaa gindrii este o etapa de tran#itie.7ceasta anali#ea#aesentele lucrurilor, primele pincipii.9upa Compteea nu se prea


18/22

deosebeste de prima etapa,pentru ca in aceasta etapa ortelesupranaturale sint inlocuite de esente.

4%tapa poitiva4gindirea umana este adec&ata.(a cercetea#ae&enimentele si enomenele reale,cercetea#a cau#ele enomenelor,prinaceasta sis sau de#&oltat stiintele positi&e.

Compteace clasifcarea stiintelor:4matematica4astronomia4f#ica4c"imia4f#iologia4f#ica socialasociologia)4morala.

a ce reduce Compte flosofa'Spune ca flosofa generali#ea#a cunostintele din stiintele positi&e.2)(tapa doua a po#iti&ismuluima"ist),pune problema eliberarii stiintelorde teoriile gresite si de notiunele pustii.7ceasta etapa incepe cu lucrarealui %rnest Mac/,f#icianD0storia mecaniciiD,in care demonstrea#a ca un sirde termini oositi in mecanica si mai ales in mecanica lui Netonnu au

&aloare stiitifcasint pustii).Sunt criticate notiunile de:timpabsolute,spatiu absolute si miscare absoluta.a etapa ma"ista,po#iti&ismul de&ia#a in idealism subiecti&,care sustineca stiinta de apt, nu cercetea#a lucrurile dar cercetea#a datelese#oriale,care sint numiteDprimele elementeD.

4%tapa neopoitivistaRussel si5ittgenstein:7cesti flosof considera ca in stiinta trebuie destudiat limba8ul stiintifccum ormulea#a si se e+prima stiinta).(i

presupun ca unele torii sint ormate gresit,7ceste teorii le numesc Iteoriimetaf#iceD.5entru a gasi greselile in aceste teorii,este necesar decercetat limba8ul stiintifc.0n urma cercetarilor,ei a8ung la conclu#ia:cae+ista doua tipuri de problem stiintifce:-tautologice3analtice)-sintetice'Celelalte propo#itii sint lipsite de sens.0n teorii apar greseli pentru ca elecontin propo#itii ara sens.

9upa parerea lor,propo#itiile dupa structura lor se deosebesc.Sintpropo#itii elementereatomare) si propo#itii compusemolecular).45ropo#itiile compuse intotdeuna pot f impartite in propo#itii atomare sipot f &erifcate.


19/22

Russelsi5ittgensteinin cercetarile lor au ormulat propo#itiileprincipale ale logicii matematice.

'3Filosofa vietii.&/open/auer1MFF41FKG) si Neitsc/e.(ste un current irationalistnu crede in puterea ratiunii umane) si ratiunea

&a f inlocuita prin alte elemente.&/open/auer4este inlocuita de &ointa,iar laNeitsc/e4de instinct.(i nuconsidera ca ratiunea este caracteristica principala a gindirii umane.

S"open"auer incearca sa cree#e un sistem integru despre realitate,princare ar intelege esenta si taina acestei lumi.Critica toate sistemeleflosofce,critica flosofa clasica germane pentru idealism,pentru caaceasta considera ca ratiunea este atotputernica.Critica sistemele

materialiste pentru capacitate,critica religia pentru intelegerea optimistaa lumii.9upa parerea lui aceasta lume in esenta sa este rea,nu poate fcorectata.Spune:D-nii oameni ar f in stare sa omoare pe apropiatul lor doar pentruasi &opsi ci#meleD.umea din toate punctele de &edere este rea,d.p.d.&.estetic lumea seamana cu o caricature,d.p.d.&.intelectual lumea seamancu o casa de nebuni,d.p.d.&. moral lumea seamana cu o casa detolerant,si in general lumea seaman cu o inc"isoare.5unctul lui de &edere este pesimist.(l demonstrea#a ca substanta acesteilumi este &ointa,si ca &ointa este irationala,ea este a&ida si oarba.4Care este esirea din situatie' 4ITrebuie sa ne fe mila de situatia in care au nimerit oamenii,sa a&emcompasiune ata de oameni,sa ne 8ertfm pentru eiD.

Neitsc/e1F41NGG).(l incepe flosofa sa de la flosofa lui&/open/auer.9ar se spune ca &/open/auera gindit negati& despre&iata.iata este o bucurie,dar principaul in &iata nu este &iata lungade

durata),dar este principla clipa care4ti da posibilitate sa tetransormi perectione#i).eligia si flosofa eropeana este decadenta.(asustine ca e+ista doua lumi:4sen#oriala4rationalaCea sen#oriala pe care religia o transorma intro lume cereascalume carenu e+ista). 7de&arat este insa ca e+ista doar o singuralume,sen#oriala.Critica religia si morala,Si considera ca e&reii sint

&ino&ati,findca au raspindit religia,asta insa ii sustine pe cei slabi.(ste &ino&at Socrate pentru ca a sustinut morala,a intarit po#itia ratiuniiin cultura europeana,insa era oarte slaba pentru a intelege


20/22

realitatea.7de&arul il intelege instinctual si nu ratiunea.(l sustine cainstinctual da posibilitate de a transorma aceasta lume.

6ntologia.73Conceptele undamentale ale ontologiei.-Conceptul de eistent si esenta'

-Eisstenta'realitateposibilitate'-Conceptul de realitate in stiinta'-Eistenta si neant'-!ubstanta'-$ateriaastructura materiei'

Obiectul de studiu a ontologiei este e+istenta sau finta.(senta este ceamai abstracta categorie a gindirii,si de aceea are mai multe interpretari,independent de ceea cum este inteleasa de u floso sau altu.(a trebuie sa

raspunda la intrebarea:D4Ce este e+istent ca e+istent'DSensul general al termenului Ia fD proprie oricarei teorii flosofce raminecel acordat de "ristotel:(+istenta este re=ectia ce are in &edere primele principia si cau#e.9eciraportindu4se la o singura natura de pe urma unui c"aracter analog.iintasi unul sint aceasi lucru si de aceeasi natura pentru ca apar impreuna caprincipia si cau#e.Cicero utili#ea#a un alt termen pentru finta:Dsistere+Da iesi inaara).

e=ectia flosofca asupra sensului e+istentei a ost oncomitent si ore=ecti&e asupra esentei e+istentei, caci a e+plica ce este e+istentinseamna a pre#ice esenta.(senta este ceea ce constitui si determina unlucru./otiunea de esenta este numita astel:substanta,natura,ratiune,>uiditate.

5entru prima data problema fnite este pusa la scoala din%leea.Parmenide scrie:D-nul si acelasi este gindul si ceea despre ce

gindul e+istaD.7nume eliatii &or spune ca e+ista doua cai de cunoastere:-sen%oriala-rationala9ar numai una dintre ele este corecta,si anume calea rationala.Caleasen#oriala pentru eliati este o cale gresita.a "ristotel e+istent se di&ersifca si statifca intro serie deeta8e.eerindu4se la e+istent, "ristotel distinge patru modalitati de a f:.)eistent ca accident1)eistent ca potenta

2)eistent ca act8)eistent dupa categorii'Categoriile:ubstanta,cantitatea,po#itia,actiunea,locul,relatia,timpul.


21/22

0ntre modul e+istentei,"risotelinclude si e+istent ca ce&aade&arat,opusa none+istentei,in sens de als.0n e&ul mediu,teoria e+istentei este sstudiata de #oma D8"9uino.(lintemeia#a e+istent prin orta di&ina,prin creator dupa el.(+istentadeplina are doar 9umne#eu.0n el e+istent si esenta sunt identice.ucrurileau atita e+istent cit este determinata de 9umne#eu.

0n epoca moderna,e+istent &a f determinate prin primatul rationaluluiasupra e+istentului,al creati&itatii si acti&itatii subiectului.0n acestcadru,e+istenta si esenta nu mai sint concepute ca ormind o unitate,cafind identice.(senta nu mai este substratul substanta),dar este ormalogica.

0n epoca contemporana,largeste ori#ontul e+istentei spre noi #one,care tin

de creati&itate,&iata si acti&itatea omului,&alorile si cultura sa.Subiectulacti& de&ine centrul de ordonare a lumii si de e+plicare a acesteia.-nuldinstre cei mai mari ginditori ai acestei epoci este Martin$aidergger:Cel ce intemeia#a e+istent este omul.Toate lucrurile sint sidoar unul e+ista.ucrurile au e+istent,omul isi crea#a esenta sa,de aceeael si determina esenta lucrurilor.

(+istenta,realitatea si posibilitatea:-realitatea obiectiva-realitatea subiectiva'ealitatea obiecti&a estea ceea ce e+ista inaara noastra.7ceasta estematerialae+ista in spatiu si timp).ealitatea subiecti&a este dependent de omde subiect),este constiintalui,gindurile lui.9in acest punct de &edere se considera ca e+ista 2substante:.)materiala1)spirituala'

Si aceste lumi e+ista dupa legitati dierite.5entru acest ca#,asa sustineaRene Descartes,Eindirea contemporana nu sustine acest punct de &edere si considera canu e+ista doua lumi dierite.7ceste doua parti este aceeasi lumedoar cauna dintre ele este cea cum o intelege omul.9in punct de &erede aflosofei contemporane,deapt e+ista trei clase de obiecte:4obiecte reale4obiecte nerealefcti&eDimaginatia si ilu#iaD)4obiecte neutralesuprareale,obiectele ormale ale stiintei).

7cesta este punctual de &erede a lui Mircea Florian,floso romin.0n general flosofi sustin necesitatea di&i#arii e+istentei in trei parti:73lumea materiala'3lumea ideala


22/22

3lumea creata de omlumea stiintei)L

7tit f#icienii cit si matematicienii sustin ca e+ista o e+istent a stiintei.aiintii de toate,7ceste pareri au aparut in f#ica,atunci cind sa inceputcercetaarea obiectelor de miscrolumecorpuscule).

eeritor la conceptual nou de realitate f#ica,saau prefgurat mai multepo#itii.5entru %instein,termenul poseda dierite sensuri:-realitatea "%ica drept realitate obiectiva-realitatea "%ica drept imagine adecvata a realitatii obiective-realitatea "%ica drept :undament epiric al stiintei

7celasi punct de &edere il a&em si in matematica.5rintre problemeleincluse in reconstructia teoretica,a ost pusa si problema e+istenteimatematice.0nitial,aceasta a ost inclusa in incercare de defnire a

statutului obbiectului matematicii.0n re#ultat sau de#&oltat trei curentematematice:-logicismul-ormalismul-intutionalismulCele trei perspecti&e de reormare a matematicii au pre#entat trei directiide constructi&e a matematicii,care coespund urmatoarelor directii:-realismul

-conceptualismul-nominalismul'9eci ,realismul considera ca obiectele matematicii au e+istent sine deconstructii teoretice.Conceptualismulconsidera ca entitatile matematice sint creatiisubiecti&e,abstractii pure,ara nici o corespondenta cu realitatea.Nominalismul reduce e+istent matematicii la limba8.

%:istenta si neant.

7ntonimul e+istentei este neantulnee+istenta)./ecesitatea notiunii deneant apare pentru a intemeia e+istent.Sunt un sir de teorii flosofce caresustin ca lumea a aparut din neant nonfinta) si se &a intoarce inapoi inneant.Neantul+-lipsa a eistentei-opunerea eistentei-acesta isi are i%vorul in psihologia umana7ceasta este sustinuta de M.$aidegger.

(Filosofia) Conceptul Despre Lume

Documents

Transcript of (Filosofia) Conceptul Despre Lume