Vi:VICA TESTE.dca Teste

7/21/2019 Vi:VICA TESTE.dca Teste

http://slidepdf.com/reader/full/vivica-testedca-teste 1/24

Anexa 1

Testul figurativ

Deseneaza cat mai multe obiecte folosindu-te de formele geometrice cerc, patrat,

Testul consta in desenarea cat mai multor figuri pornind de la formele geometrice mentionate. Pentrufiecare proba experimentala au fost testati un numar de 23 de copii. iecare copil primeste o foaie o coalaA! pe care sunt desenate un rotund si un patrat. Prescolarii primesc instructiunea de a desena cat mai multeimagini, pornind de la formele geometrice desenate pe coala. "u exista limita de timp pentru aceasta proba.Prescolarii care deseneaza cele mai multe figuri si cu un grad de originalitate mai ridicat se considera ca fiindfoarte creativi.

Rezultatul probei ;

a# Figuri create pornind de un cerc

- izionomii umane$ 1% figuri &copil, om, fata unui om, indian, fetita# '

- Animale $2 figuri &urs, iepure# '

- (i)loace de transport $ 3 figuri &bicicleta, tanc# '

- Plante $1* figuri &pom, floare, mar, palmier# '

- +orpuri ceresti$ figuri &soare, planete, glob# '

- +onstructii $1 figuri &om de zapada# '

- ucarii $ % figuri &robot, minge, balon# '

- Alte categorii $ figuri &tablou, insula, steag, semafor, ceas#.



Diagrama testului / iguri create pornind de un cerc

Astfel, dupa cum se poate observa si din diagrama obtinuta, categoria cu cele mai multe figuricreate pornind de un cerc este cea denumita sintetic fizionomii umane, urmata de categoriile constructii,

plante, jucarii. 0n ceea ce priveste crearea figurilor avand la baza un cerc, interpretand originalitatea, seremarca categoria animalelor , urmata de mijloace de transport, alte categorii si corpuri ceresti. xplicareaacestor rezultate este redata prin faptul ca elevii invata sa - si deseneze familia, prietenii, persona)ele

preferate din lumea povestilor si a desenelor animate. Pe masura ce isi dezvolta capacitatea de explorare amediului incon)urator &fizic sau cogntiv#, i descopera diferite aspecte si fenomene din mediu, care le permitsa isi creeze o reprezentare complexa a realitatii, pe care o traduc grafic intr-o maniera persnala,prin diferitesituatii imaginare si obiecte.

b) Figuri create pornind de un patrat

- izionomii umane$ 12 figuri &om#'

- Animale $ fara figuri'

- (i)loace de transport $ fara figuri '

- Plante $ figuri &copac, floare# '

- +orpuri ceresti$ 1 figura &soare# '

- +onstructii $3! figuri & casa, dulap, scaun, televizor, calculator, fereastra, cusca lui Azor # '

- ucarii $ 1 figuri &robot, alte )ucarii# '

- Alte categorii $11 figuri &steag, numaratoare, cadou, tablou, casa, orn, biscuite, ceas#



Diagrama testului / iguri create dupa un patrat

0n ceea ce priveste crearea unor figuri pornind de un patrat, predomina categoria constructiilor ,urmata de jucarii si alte categorii. Prin originalitate se remarca categoria corpuri ceresti urmata decategoriile fizionomii umane si plante. +reativitatea elevilor , dupa cum se poate observa, este stans legata de

preocuparile pe care le au acestia. 4ealizarea constructiilor din cuburi, lego sau puzzle influenteaza desenele pe care acestia le realizeaza avand ca punct de pornire doar un patrat.



Anexa 3

Testul verbal $5Povestiri incomplete 6

7biectiv$ s8 alc8tuiasc8 o scurt8 poveste, pornind de la un 9nceput dat'

0tem$ +ontinua:i cu cuvintele voastre povestea$

;ra toamn8. <=ntul sufla destul de rece. 7 ploaie m8runt8 9ncepuse s8 cad8 de c=teva zile.

+=mpul p8rea pustiu. >ub o gr8m8)oar8 de coceni, un iepura? 9?i f8cuse culcu?. @i era c8ldu: ?i

bine. 0epura?ul era fericit. @ntr-o diminea:8 ploaia se opri. rigul pi?ca ?i mai tare. 0epura?ul se

trezi din somn. Deodat8 auzi l8tratul unui c=ine



0a-ti o foaie de artie si un pix si sa vedem ce dezvaluie despre tine, acest test de personalitate.Avem patru forme$ un triungi, un patrat, un cerc si o forma neregulata.

Pe foaia ta de artie trebuie sa desenezi cele patru forme plus inca una dintre ele, la alegere.

Asadar, va trebui ca una dintre forme, aceea pe care o vrei tu, sa se repete.

Poti sa desenezi aceste forme exact asa cum doresti. "u conteaza marimea sau culoarea lor si

nici culoarea artiei pe care desenezi nu are importanta.

Daca ai desenat asa cum indica instructiunile si una dintre forme se repeta, atunci e timpul sa afli

ce tip de personalitate dominanta ai.

Acest test are la baza o teorie in psiologie$ tendinta de a atrage anumite forme si structuri in

functie de personalitatea dominanta, de educatie, de cultura.

Daca ai desenat triungiul de doua ori, atunci ai o personalitate Triungi.

Daca ai desenat cercul de doua ori, atunci esti +erc.

Daca ai desenat patratul, atunci ai o personalitate tip Patrat

0ar daca ai desenat orma neregulata atunci aceasta te reprezinta.

Triunghiul

(otto-ul tau$ 6Brmeaza-ma si fa ce iti spunC5

0nca din veci timpuri, triungiul a simbolizat puterea si spiritul dominant.

a vecii egipteni, de exemplu, triungiul avea valente sacre fiindca ei isi ingropau faraoniimorti in morminte cu forma de piramida.

Triungiul semnifica un sistem ieraric ciar si astazi, in zilele noastre. Puterea este mereu

concentrata in varful triungiului.

Persoanele care au preferat aceasta forma sunt foarte ambitioase, probabil au calitati de lideri si

sunt foarte interesate de carierele lor.

<oi sunteti oameni de actiuneC 0ubiti sa vedeti ca lucrurile sunt facute asa cum trebuie si ca

inregistrati succes dupa succes.

Aveti calitati vizionare si stiti sa luati cele mai potrivite decizii, de cele mai multe ori.

Daca si tu ai desenat triungiul de doua ori, atunci esti o fire decisa.

0ti place sa iei otarari ferme, atat in ceea ce te priveste, cat si in ceea ce ii priveste pe ceilalti.

sti o conducatoareEun conducatorC

Aceasta atitudine iti aduce numai de castigat, dar si de pierdut la capitolul relatii interpersonale,

caci oamenii vad o anume latura agresiva de care se feresc.

Dar, precum un magician, esti singura persoana care poate sa faca lucrurile posibile. 7rice tel,

orice provocare, va capata forma dorita, caci ambitia ta nu are margini.

Cercul

(otto$ 6Pastreaza-ti zambetul, voi incerca sa te a)ut5.Daca in desenul tau cercul apare de doua ori, atunci esti o fire optimista.

Dintre cele patru forme, cercul exprima cel mai mult gri)a si empatia fata de ceilalti. >copul tau

in viata este sa aduci calmul si sa mentii pacea, oriunde in )urul tau.



Tu esti persoana care reuseste sa ii tina aproape pe toti ceilalti, cea care pune pret mai tare pe

binele comun decat pe cel propriu.

+ercul a fost inca din veci timpuri, simbolul armoniei.

sti de asemenea, o persoana foarte sensibila, careia ii pasa de sentimentele celorlalti, dar care

poate fi usor ranita de duritatea din )ur.Totusi, datorita spiritului tau optimist, tot ceea ce este negativ nu te doboara, ba ciar iti da forta.

0ti place sa lucrezi in ecipa si sa inregistrezi succese de ecipa.

xprimi bunatate, gri)a si afectiune' esti un foarte bun comunicator, caci stii sa fii un bun

ascultator.

sti persoana pe care se poate baza oricine la necaz, un spri)in de nade)de, acel cineva care stie

sa rosteasca cele mai bune cuvinte la momentul potrivit.

7amenii din )ur te iubesc si te apreciaza, ba ciar, reusesti sa ii inspiri cu bunatatea ta.

Patratul

(otto$ 6>pune-mi pana cand si termin5.

Daca si tu ai desenat patratul de doua ori, atunci inseamna ca ai o personalitate foarte

meticuloasa.

0ti place sa vezi ca totul este bine structurat si organizat. Drept pentru care, poti fi un bun

administrator sau manager.

4eusesti sa ii organizezi cu succes pe cei din )urul tau. 0ti place sa lucrezi cu date, cu statistici si

ai multa rabdare.

"u renunti la ce ai de facut, pana ce acel lucru nu a fost savarsit pana in cel mai mic detaliu, la

perfectie.sti de asemenea o persoana foarte verticala, care isi gideaza viata dupa certe valori etice, pe

care le impune si celorlalti.

De asemenea, pentru tine, )obul este foarte important. Ti-a placut mereu sa te prezinti impecabil

in fata tuturor, iar ei sa nu aiba ce sa iti reproseze.

<rei ca totul sa fie mereu in ordine, 6asa cum trebuie5 si depui toate eforturile ca sa se intample

asta.

Daca insa ceva nu merge conform planului, reactionezi destul de impusiv si nu poti intelege ca,

uneori, lucrurile trebuie sa le iei exact asa cum vin

Forma neregulata

(otto$ 6Franitele nu sunt pentru mineC5

Daca si tu ai desenat forma neregulata de doua ori, inseamna ca esti o persoana caracterizata, din

cap si pana in picioare, de un spirit liber si creativ.

sti o persoana originala, care ia mereu in calcul o multime de posibilitati. Pentru tine viata este

colorata, si in niciun caz rigida.

"u ai idei fixe, ci orizontul larg descis catre tot ceea ce poate fi interesant. 0ti place sa faci

lucrurile altfel. Altfel decat toata lumea.

De multe ori lansezi tot felul de trenduri, mereu vii cu idei noi care sunt foarte apreciate de catrecei care stiu sa intuiasaca valoarea lor.

Altii te pot considera ciar un pic ciudatEa, dar aceasta ciar este problema lorC Ai diverse

talente, iti place sa creezi, sa inventezi.



"u accepti barierele sub nicio forma si preferi mai degraba sa le arati celor din )ur ca exista o

multitudine de perspective.

0ti place sa te distrezi, esti o fire pozitiva si calda. +eea ce iti aduce popularitate si aprecierea

celor din )ur.

+ulorile se cearta+a vor sa stie bine

+are-i mai importanta

>i ma-ntreaba pe mine.

u raspund$

>oarele e galben,

<erde este frunza,

+erul e albastru,

4osie-i buburuza,

7ran) este polenul,

<ioleta-o floare,

0ndigo - fluturasul.

Totul e culoareC

+ulorile indata4asufla usurate

e este clar acum



+at sunt de importante. Asaltul de idei &brainstorming-ul# este modalitatea complex8 de aelabora &crea# 9n cadrul unui anumit grup, 9n mod spontan ?i 9n flux continuu anumite idei,modele, solu:ii, etc., noi, originale, necesare rezolv8rii unor teme sau probleme teoretice sau

practice.

Asaltul de idei este metoda de c8utare ?i crea:ii individuale, precum ?i de confruntare ?i

omologare a ideilor, solu:iilor, etc., descoperite 9n grup. a este at=t o metod8 de studiu, de9nv8:are, c=t ?i o metod8 de investigare ?tiin:ific8 de creativitate. Temele ?i problemele complexe,de o importan:8 cognitiv8 sau practic8 deosebit8 alese pentru necesit8:ile 9nv8:8rii sau pentruinvestiga:ii ?tiin:ifice pot fi abordate ?i rezolvate prin metoda asaltului de idei, 9mbinat8 cu altemetode didactice ?i de cercetare cum sunt$ descoperirea, problematizarea, studiu de caz ,stimularea, cooperarea, dezvoltarea, etc. tapele de desf8?urare sunt$

1. anun:area temei'2. emiterea de c8tre participan:i a ideilor, formulelor, solu:iilor, etc., de abordare

sau rezolvare a temei, f8r8 nici o restric:ie'3. 9nceierea ?edin:ei de asalt de idei, atunci c=nd s-a considerat, de c8tre grupul de

exper:i, c8 s-a emis un num8r relativ suficient de date necesare rezolv8rii problemei puse 9n discu:ie'!. evaluarea datelor ?i stabilirea concluziilor de rezolvare a temei &problemei#.

Ideea engineering &tenica ideilor#., etapele ?i cerin:ele de rezolvare a metodei 6ideeaengineering5 sunt asem8n8toare cu ale asaltului de idei. Deosebirea const8 9n aceea ca grupul deexper:i diri)eaz8 dezbaterea &6masa rotund85#, dup8 o anumit8 tematic8 dinainte stabilit8, de caretrebuie s8 :in8 seama participan:ii. De asemenea, aten:ia participan:ilor este orientat8 de anumite9ntreb8ri-ancet8, la care participan:ii 9?i spun p8rerea, elaboreaz8 idei, solu:ii, variante,etc.Desigur, grupul de exper:i ofer8 posibilitatea ca participan:ii s8-:i manifeste spiritul ideilor,solu:iilor, variantelor, etc., c=t mai originale. Are avanta)ul c8 reduce timpul de desf8?urare a?edin:elor, diminueaz8 eforturile ?i concentreaz8 imagina:ia ?i g=ndirea creatoare a participan:ilor

spre idei c=t mai valoroase ?i eficiente.

0<. AnexeAnexa nr. 14aspunsurile anceteia activitatile de arta plastica mai des folosesc )ocul popular +ulorile. (ai des folosesc acest )oc,fiindca copiilor le place mult, sunt activi 9n cadrul acestui )oc, li se creeaza o buna dispozitie.9n afara activitatilor organizam cu copiii )ocurile populare mobile$ F9ste, lebede, Gagetafermecata.a activitatea de arta plastica copiii sunt activi, se simt liber, nu se bloceaza psiologic,

lucreaza cu multa straduinta si le reuseste foarte bine.7rganizam activitatile dupa curriculum-ul prescolar, 9nsa ducem lipsa de gizi metodici la tema+reativitatea.>electam planul dupa anumite criterii, si anume$dupa particularitatile de v9rsta'



dupa particularitatile psiice ale copiilor.Pentru dezvoltarea capacitatilor creative la arta plastica organizam activitati combinate, creamconditii psiologice optime ca$ 9ncura)area, buna dispozitie, emotii pozitive, stimulamcreativitatea av9nd 9n consideratie particularitatile de v9rsta a fiecarui copil individual.

Anexa nr. 2

ocul popular +ulorile.

Acest )oc are drept scop de a 9nvata culorile, nuantele culorilor.

4eguli de )oc$ copiii trebuie sa numeasca numai acele culori care sunt pe 9mbracamintea,

9ncaltamintea lor. Daca nu are culoarea numita de un copil si tocmai el este 9ntrebat, atunci iese

din )oc. Acel copil ram9ne 9nvingator, care a ramas 9n )oc ultimul.

Desfasurarea )ocului$

Bn copil spune$

- Am o calimara cu trei culori$ albastru, alb, negru'

Dar, tu alb, ai 9n calimara taH



- Da, amC

ocul continua de la acel copil care a zis ca are culoarea alba 9n calimara lui.

Am o calimara cu cinci culori$ rosu, galben, verde, alb, sur'

Dar, tu galben ai 9n calimara taH

Falben, n-amC

9n asa mod )ocul continua.

Anexa nr. 3ocul popular De-a baba-oarba.

Acest )oc are drept scop de a determina unele procedee de reflectare artistico-plastica, a

obiectelor apel9nd la diferite mi)loace$ culoare, forma, compozitie.

4eguli de )oc$ raspunsul sa fie c9t mai argumentat si 9nsotit de desene.


Pe o masa sunt puse diferite obiecte$ mar, pruna, para, morcov, rosie, piersica, nuca, sfecla,

gutuie, ceapa, castravete, ou.

Bnui copil i se leaga ocii cu un fular, el trebuie sa se apropie de masa si sa aleaga un obiect.

7biectul ales de el trebuie sa spuna ce este, dupa pipait. Daca giceste ce obiect a ales, atunci are

dreptul sa deseneze acest obiect. Tot asa fiecare copil alege c9te un obiect, apoi 9l deseneaza.



Anexa nr. !

ocul popular Paparuda.

Acest )oc are drept scop de a determina combinarea culorilor, varietatea si frumusetea formelor,

elementelor decorative, specifice pentru ornamentare.

4egula )ocului$

iecare obiect desenat sa aiba ceva specific, ce-l deosebeste de celelalte obiecte.


+opiii adunati 9n cerc c9nta, sar 9n sus, iar Paparuda-regina trece pe la fiecare imit9nd actiunea

udatul cu ulciorul' 9n acest moment copiii c9nta$

Paparuda-ruda,

<ino de ma uda.

Bda cu ulciorul

>a creasca feciorul,

Bda cu galeata

+a sa creasca fata.

Apoi, dupa ce s-au )ucat, li s-a propus sa deseneze ulcior pentru paparuda.



Anexa nr. ocul popular Dracul sciop.

Acest )oc are drept scop de a cunoaste culorile si antrenarea memoriei verbal-logice.

4eguli de )oc$

Daca culoarea este prinsa de Dracul sciop, atunci ea trece 9n 9mparatia lui, dar daca nu este

prinsa, vine 9napoi la mama si-si scimba culoarea.


+opiii se aran)eaza 9n cerc' un copil este numit mama' alt copil este numit 9dracul sciop9.

+eilalti copii ramasi sunt culorile. iecare copil tine locul unei culori si numai a unei singure

culori &rosu, galben, verde, alb, oran), sur s.a#.

ocul 9ncepe cu$

Goc, boc, bocC

+ine bateH

u, Dracul-sciop.

+e cauta, Dracul-sciopH

+uloriC

+e culoriH

FalbenCCC

+are copil reprezinta culoarea numita de Dracul-sciop, alearga, iar acesta dupa el. Daca

culoarea este prinsa, atunci ia culoarea 9n 9mparatia lui.

ocul se sf9rseste atunci c9nd toate culorile trec 9n 9mparatia Dracului-sciop.

Anexa nr.

ocul popular De-a mesterii populari.



Acest )oc are ca scop 9nsusirea diferitor forme, elemente decorative specifice pentru

ornamentarea obiectelor populare.

4eguli de )oc$

7biectul confectionat, desenat sa aiba un semn ce-l va deosebi de alt obiect.


ducatorul va fi Patronul, iar copii mesterii populari. Patronul va primi lucrarile si le va aprecia.

9n timpul desfasurarii activitatii copiii si 9mbraca sortuletele, m9necutele, iau toate cele necesare

pentru lucru simtindu-se adevarati mesteri populari. Pe parcurs mesterii se apropie din c9nd 9n

c9nd de patron, sfatuindu-se 9n privinta 9nfrumusetarii obiectului popular.a sf9rsit 9patronul apreciaza fiecare copil si fiecare lucrare, primeste lucrarile.

Anexa nr.

+e 9nvata copiii atunci c9nd se )oacaH

- 9nvata sa-si controleze, sa-si coordoneze miscarile.

Pentru a obtine efectul dorit de la o )ucarie copilul este dispus sa repete de zeci de ori o miscare,

reusind 9n final o coordonare perfecta.

- 9si dau seama cum functioneaza lucrurile.

9n cursul experientelor cu diferite tipuri de )ucarii, copilul 9nvata despre cauze si efecte si cum

pot fi acestea stap9nite.



- 9nvata cuvinte si idei noi.

olosind diferite tipuri de )ucarii copilul 9nvata despre greutatea lucrurilor, volumul lor sau

despre calitati ale diverselor materiale din lumea care 9l 9ncon)oara, precum si modalitati de

folosire a lor, activitati ce pot fi desfasurate cu ele, 9si dezvolta creativitatea.

ocul le ofera copiilor posibilitatea sa 9ncerce noi tipuri de comportament pentru o mai completa

9ntelegere a lumii 9ncon)uratoare.

- 9si folosesc imaginatia.

0maginile noi, cartile cu povesti, mai neobisnuite, stimuleaza imaginatia si 9i fac pe copii sa

sesizeze si apoi sa aprecieze frumosul 9n viata 9n formele cele mai diferite, rezolva situatii- problema.

Preocupati sau nu de rezultatul final, copii reusesc prin experimente repetate sa gaseasca cai

inedite de rezolvare a problemelor, 9nvata cum sa coopereze cu altii. 4egulile pe care trebuie sa

le respecte 9n timp, ce se )oaca 9i pregatesc pe copii pentru o integrare familiala si sociala

ulterioara

Anexa nr. %

Proiect didactic

Tema$ Fospodaria

Textul literar$ <everita 4ita de Agnesa 4osca

Tipul activitatii predare-9nvatare

+lasa 0 .

7biective de referinta$

Domeniul cognitiv

- Dezvoltarea imaginatiei. Dezvoltarea priceperilor de a combina reprezentarile si de a le 9mbina

9n situatii de )oc.

Domeniul verbal

- xtinderea baga)ului de cuvinte 9n baza perceperii desenului, a interactiunii dintre oameni si

vietati. Dezvoltarea vorbirii cursive.



Domeniul socio-afectiv

- Dezvoltarea emotiilor pozitive, formarea trasaturilor de caracter, a dorintei de a a)uta pe cei

v9rstnici, de a respecta munca altora.

Domeniul psio-motor

- Dezvoltarea activitatii grafice si a musculaturii fine.

7biective operationale$

>a recunoasca si sa numeasca animalele salbatice

>a giceasca gicitori

>a utilizeze 9n vorbire cele mai frumoase expresii despre veverita>a asculte atent textul <everita 4ita de Agnesa 4osca

>a povesteasca despre felul cum gospodaresc ei

>a participe activ la reproducerea desenului

>a recite poezii cunoscute despre veverita

>a memorizeze proverbe

>a deseneze 9n rama animalele salbatice care traiesc 9n padure si cele domestice

>trategii didactice$ (oment de surpriza, conversatia, povestirea, reproducerea, lectura,

memorizarea proverbelor, lectura imaginii, exercitii de desen, )ocuri.

(ateriale didactice$ Albumul, cariocile, cartea, setul de tablouri$ animale salbatice si cele

domestice.

Desfasurarea activitatii

tapele activitatii

7b

Activitatea educatorului

Activitatea copiilor

valuarea

1. (omentul surpriza

71



72

>e aud batai 9n usa' vine 9n ospetie o veverita. Aduce un colet pentru copii cu gicitori si le

propune copiilor$

Prin copac sare dar nu e pasare &veverita#.

(ititica, sprintenica si cu blana frumusica &veverita#.

Asculta bataia 9n usa, se bucura de surpriza. Ficesc gicitorile.

<erificarea cunostintelor anterioare.

2. +onversatia

72Demonstreaza setul de tablouri. Animalele salbatice si domestice. De ce le numim domestice si

de ce salbaticeH +u ce se ranesc iarna si varaH Bnde traiescH

Privesc, le numesc, raspund la 9ntrebari. Povestesc cu ce se ranesc, iarna, vara, unde traiesc ele,

unde 9si construiesc casa.

Brmarirea vorbirii cursive

3. ectura

7!

>e citeste continutul textului <everita 4ita de Agnesa 4osca.

Asculta atent.

!. 4eprodu-cerea dupa 9ntrebari

7!

7

+um se numeste textulH +um este <everita 4itaH +are sunt celelalte persona)eH <-a placut

povesteaH De ceH

4eproduc textul, desenul, raspunz9nd la 9ntrebari.

Brmarirea pronuntiei corecte.

. ocul$ +ine si unde traieste.



72

Propune )ocul +ine si unde traieste. Pe masa sunt tablourile cu animalele cele salbatice si

domestice, se arata tabloul, se pune 9ntrebarea$ Bnde traiesteH +um se numeste casutaH

Privesc si raspund. +asuta veveritei-scorbura' a ursului-b9rlog' a vulpii-vizuina. ac descrierea

veveritei. &ste mititica, sprintena, roscata, are coada lunga si pufoasa#.

Brmarirea vorbirii cursive.

. Povestirea

7

Propune sa povesteasca despre cum 9si a)uta parintii 9n gospodarie.iecare povesteste ce lucru 9ndeplineste acasa, cum 9si a)uta parintii.

. 4ecitarea

7

Propune sa recite poezii cunoscute.

4ecita expresiv poezia (esterita de . Deleanu.

Am o foarfeca si un ac

>i de toate stiu sa fac.

>tiu sa-mi cos un buzunar,

>tiu ciorapii sa-mi repar. +um vedeti, sunt 9nca mica,

Dar fac totul singurica.

Brmarirea expresivitatii vorbirii

%

7

Povesteste despre arnicie, propune spre audiere poezia Albinutele de F. <ieru.

"-au ragaz sa stea la vorba, Albinutele-surori

Bna-n deal si alta-n vale,

Tot o fuga printre flori.



0ar c9nd vine seara iarasi

>i c9nd iar se str9ng ciopor,

Plin cu miere, fagurasul

umineaza casa lor.

Asculta atent.

I. (emorizarea

7%

Propune spre memorizare proverbul$ +ine-i arnic si munceste are tot ce vrea, lui nimica nu-ilipseste, c9nd e iarna grea.

+e vedeti 9n imagineH Bnde se afla veveritaH +e tine veveritaH +um si ce putem spune despre

veveritaH

(emorizeaza proverbul. Asculta atent, reproduc imaginea, raspund la 9ntrebari

<erificarea cunostintelor

1*. ucrul grafic

Da 9nsarcinarea de a desena animalele care traiesc 9n padure si cele domestice preferate de copii.

ucreaza 9n album, selecteaza culorile corespunzatoare blanii animalelor

Brmarirea creatiei grafice. ucrarile fiecarui copil sunt apreciate si fiecare copil 9ncura)at.

Anexa nr. I

Proiect didactic



Tema$ Pacea si prietenia

Tipul lectiei predare-9nvatare

Frupa pregatitoare - ani

7biective de referinta

Domeniul cognitiv

- Dezvoltarea creativitatii verbale. Priceperea de a face analize si concluzii.

- >timularea dorintei de a 9ntretine o discutie. 9mbogatirea si activizarea vocabularului.

Domeniul socio-afectiv

- ducarea sentimentului de m9ndrie pentru tara, plai natal.Domeniul psio-motor

- Priceperea de a realiza o creatie grafica 9n spatiul liber pe foaie de desen. Dezvoltarea

musculaturii fine.

7biective operationale

>a compatimeasca si sa dea o povata

>a povesteasca cursiv despre prietenii din grupa si de acasa

>a cunoasca proverbe despre prietenie

>a lectureze imagini

>a asculte atent opera literara

>a reproduca dupa 9ntrebari

>a pronunte corect si sa utilizeze 9n vorbire cuvintele putin cunoscute

>a faca concluzii

>a puna 9ntrebari

>a deseneze din imaginatie

>a descrie verbal creatia grafica

>trategii didactice$ (oment de surpriza, conversatia, lectura legendei, recitarea poeziei$ Patria

mea de (. Faitan. +reatii grafice ale copiilor.

(ateriale didactice$ ucarii pentru momentul de surpriza, albumul, continutul legendei, carioce.



Desfasurarea activitatii

tapele activitatii

7b.

Activitatea educatorului

Activitatea copiilor

valuarea

1. (omentul de surpriza

71

72Aduce 9n grupa c9te un persona) )ucarie, care se pl9ng ca nu au prieteni si nici nu stiu cum sa

prieteneasca. +omenteaza dispozitia, starea sufleteasca a persona)elor si 9n acelasi timp propune

copiilor sa le spuna ce 9nseamna prietenie si sa povesteasca despre prietenii lor.

Brmaresc dispozitia persona)elor, le compatimesc. Povestesc cursiv despre prietenii lor din grupa

si de a acasa. +omunica, dau povata )ucariilor cum ar putea ele sa prieteneasca sau cum sa-si

faca prieteni. >e )oaca cu persona)ele-)ucarie.

Brmarirea vorbirii corente

2. ocul didactic$ cine spune mai multe proverbe despre prietenie

Anunta conditia )ocului.

+ine numeste proverbul primeste un cerculet rosu, galben, albastru.

"umesc proverbele despre prietenie. 7mul fara prieteni e ca st9nga fara dreapta. +ine a aflat un

prieten adevarat, acela o comoara a c9stigat. Aurul se 9ncearca 9n foc, iar prietenul la nevoie.

Prietenii nu se cumpara cu bani. >a te feresti de omul cu fata de prieten, si cu palma de dusman.

Bn singur dusman e destul sa dar9me ce au facut o mie de prieteni. a-ti prieteni noi dar nu-i uita

pe cei veci.

3. ucrul 9n album



7.!

Propune copiilor sa lectureze imaginea si sa raspunda la 9ntrebari$

+e este redat pe imagineH

+ine credeti ca a construit cetatileH

+e stiti despre cetatiH

>unt cetati la noi 9n (oldovaH

+ontempleaza imaginea.

"umesc obiectele din imagine. +omunica. Pun 9ntrebari. 4aspund la 9ntrebari.

Brmarirea interesului fata de imagine!. ectura legendei$ +e este mai tare dec9t cetatile.

7.

7.

7.

+iteste legenda.

Asculta atent legenda.

Brmarirea vorbirii coerente si a pronuntiei corecte.

.

7.

7.%

7.I

4eproducerea legendei dupa 9ntrebarile$

1.+e i-a spus voievodul fiului sau 9nainte de moarteH

2.+e a reusit fiul voievodului sa faca 9n anii de domnieH

3.Dar ce n-a reusitH

!.+e sfat i-a dat batr9nul siastru domnitoruluiH

.+e concluzii putem face ascult9nd aceasta legendaH

.+um credeti si-a iubit tara fiul voievoduluiH



.+e este mai tare dec9t cetatileH

%.+e 9nseamna sa-ti iubesti patriaH

4eproduc, raspunz9nd la 9ntrebari. Btilizeaza 9n vorbire cuvintele putin cunoscute. Pun 9ntrebari

ce tin de text. Povestesc cursiv despre tara, plaiul natal. ac concluzii. Prietenia este mai tare

dec9t orice, mai tare dec9t cetatile.

Brmarirea reactiilor afective.

. 4ecitarea poeziei Patria mea de catre educator.

7.1*

4ecita expresiv poezia$Am 9ntrebat pe mama mea.

+e 9nseamna mama PatriaH

Aud mereu acest cuv9nt

casa, cer, este pam9ntH

>i cipul mamei a-nflorit la c9te oare s-a g9ndit.

Priveste tot ce te 9ncon)oara

Patrie, e leagan, TaraC

Asculta atent poezia, pun 9ntrebari, exemple. +um a-nflorit cipul mameiH Dar la ce oare s-a

g9nditH

si spun c9t de mult iubesc tara, plaiul natal, prietenii, tot ce este bun si frumos pe lume.

. +reatiile grafice

7.11

7.2

7.!



Propune copiilor sa deseneze o imagine din creatia proprie$ sa deseneze prietenii sau alte

variante ce tin de tema pusa 9n discutie. Asculta si observa creatiile grafice ale copiilor.

>timuleaza si apreciaza 9mpreuna cu persona)ele )ucarii, creatiile grafice si verbale ale copiilor.

Deseneaza, comunica, se a)uta reciproc. Povestesc cursiv cele descrise. Apreciaza creatiile

colegiilor.

Brmarirea 9ndeplinirii creatiilor grafice. iecare copil este 9ncura)at si fiecare lucrare apreciata.



Testul J0magina:ie creatoareK

>copul$ depist8rea nivelului creativit8:ii elevilor din ciclu primar selectarea subiec:ilor cu

nivelul sc8zut al creativit8:ii.

Testul con:ine 1 desene diferite ?i trei variante de interpret8ri$ A, G, +. iecare variant8 are

num8rul s8u de puncte acumulat. Pentru varianta A se acord8 3 puncte, pentru varianta G - 2

puncte, Pentru varianta + - 1 punct.

"ivelul de creativitate posedat 9l denot8 num8rul de puncte acumulat.

Vi:VICA TESTE.dca Teste

Documents

Transcript of Vi:VICA TESTE.dca Teste