Teste Oenochimie

49
Specialitatea – Viticulturăşivinificaţie Disciplina - Oenochimie Număruldeîntrebăriîntest – 226 Tema 01 Unde şi când a apărut ştiinţa Chimia Vinului cu concepţie modernă? Franţa 1870; Tema 01 Oenochimia îşi orientează activitatea cheie în domeniul: biochimic; Tema 01 Care activitate a laboratorului la fabrica de vin este mai aproape de realitate? analize – supraveghere; Tema 01 Care din savanţi nu are merite în oenochimie? Cebotarescu I.; Tema 01 Care sunt reglementările principale în domeniul producerii vinurilor? SM 117; Tema 01 Care este lucrarea oenologică a savantului S. Avachianţ? Biochimia vinurilor spumante; Tema 01 Care este regula tehnicii securităţii în laborator la aplicarea acizilor?

description

teste

Transcript of Teste Oenochimie

Specialitatea ViticulturivinificaieDisciplina - OenochimieNumruldentrebrintest 226

Tema 01 Unde i cnd a aprut tiina Chimia Vinului cu concepie modern? Frana 1870; Tema 01 Oenochimia i orienteaz activitatea cheie n domeniul: biochimic; Tema 01 Care activitate a laboratorului la fabrica de vin este mai aproape de realitate? analize supraveghere; Tema 01 Care din savani nu are merite n oenochimie? Cebotarescu I.; Tema 01 Care sunt reglementrile principale n domeniul producerii vinurilor? SM 117; Tema 01 Care este lucrarea oenologic a savantului S. Avachian? Biochimia vinurilor spumante; Tema 01 Care este regula tehnicii securitii n laborator la aplicarea acizilor? acidul n ap; Tema 01 La arsurile pielii cu acizi, crom sau alte substane agresive se va aplica compres: sod 5 %;Tema 01 Care din sarcinile oenochimiei se refer la activitatea ntreprinderii? de analiz fabricare; Tema 01 Dup care Lege a Viei i Vinului activeaz ramura n R.M.? din anul 2006; Tema 01 Specificul compoziional al strugurilor comparativ cu alte materii prime este: e foarte suculent; Tema 01 Controlul calitii strugurilor prin densimetrie prevede: detreminareazaharitii; Tema 01 Refractometria este o metod de control chimic bazat pe: optic; Tema 02 Care din compuii chimici se clasific n glucide? C5H10O5; Tema 02 De indicat hidratul de carbon cu cea mai mare zaharitate; C6H12O6; Tema 02 Care din glucide reduce soluia Feling? glucoza; Tema 02 Din zaharuri indicate unul este fermentat de levuri, care-i? fructoza; Tema 02 Din care grup de glucide face parte arabanul? pentozane; Tema 02 Care din substane se obine la dehidratarea pentozelor? furfurol; Tema 02 Care din pectine micoreaz suculena boabelor n struguri? protopectinul; Tema 02 La fermentarea alcoolic un component al mustului este responsabil de acumularea metanolului, care-i? acidul poligalacturonic; Tema 02 La care grad de maturare a strugurilor se va conine mai mult fructoz? maturarea deplin; Tema 02 La care concentraie a zahrului n must are loc fermentaia mai deplin a fructozei? 4la 18 % (180 g/dm3)Tema 02 Care din glucidele enumerate nu se conine n struguri? glicogenul; Tema 02 Care din glucide nu reduce soluia Feling? pentozane; Tema 02 Care din glucide face parte din polizaharide? amidonul;

Tema 02 Care din componentele glucidelor este fermentat de levuri? fructoza; Tema 02 Care din componentele zahrului n struguri formeaz coloizi? pentozanele; Tema 03 Care din aciditi n vin reprezint valoarea lui real? aciditatea titrabil; Tema 03 Care din acizii numii reprezint aciditatea volatil n vin? acidul acetic; Tema 03 n topul activitii acizilor organici din vin care este cel mai reacionar? tartric; Tema 03 n must i vin sunt prezeni mai muli acizi organici, care din ei este gras? CH3-CH2-COOH; Tema 03 Coninutul acizilor volatili n vin poate varia, dar care este valoarea lui n vinul alb natural de calitate? 3,5;

Tema 09 La care modificare nedorit ne putem atepta la fermentarea mustului pe botin la t > 30C? HOH2C-(CHOH)4-CH2OH; CH3-COOH; CH3-CH2-COOH; HOOC-CHOH-CH2-COOH;

Tema 09 n condiii neprielnice strugurii sunt atacai de Botryotiniafuckeliana care nu-i altceva dect: putregaiul cenuiu; floarea vinului; drojdie slbatic; su de levuri;

Tema 09 Mecanismul bolilor n vin se datoreaz mbogirii cu: enzime catalizatoare; sruri tartrice; CO2; polifenoli;

Tema 09 Care substan chimic este produsul finit la fermentarea malo-lactic? CH3-CHOH-COOH; CH3-COOH; CH3-(CHOH)2-CH3; CH3-(CH2)4-CH2OH;

Tema 09 Care produs intermediar se capt conform procesului kiunke? CH3-CO-COOH; 23CH3-CH2-COOH; CH3-CHO; H3C-(CHOH)2-CH3;

Tema 09 mbolnvirea floarea vinului este un proces chimic cu acumularea: 2H2CO3; CH3-COOH; H2C4H4O6; 3CH3-CHO;

Tema 09 Metabolizarea alcoolului etilic de Acetobacter la mbolnvirea vinului modific compoziia cu acumularea de: CH3-COOH; CH3-CHOH-COOH; CH2OH-CHOH-CH2OH; HOOC-CHOH-CH2-COOH;

Tema 09 Care din substanele chimice se vor acumula n vinul bolnav de borire (Bact. intermedium) cnd se atac polizaharidele, hexozele, pentozele? CH3-CHOH-COOH; CH2OH-CHOH-CH2OH; CH3-OH; CH3-CH2OH;

Tema 09 La boala Pousse i Tourne, provocat de Bacteriumtartarophtorum se acumuleaz acidul propionic, formula cruia este: CH3-CH2-COOH; H2C4H4O6; CH3-CHOH-COOH; CH2OH-(CHOH)4-COOH;

Tema 09 Vinurile tinere slab alcoolice, cu aciditate redus i zahr rezidual se pot mbolnvi de bloire la care se iau msuri tehnologice: pritoc deschis, sulfitare, cleire; sulfitare i filtrare; pasteurizare; refrigerare cu sulfitare;

Tema 09 Degradarea glicerolului duce la acumularea amrelii n vin datorit prezenei: acroleinei; alcoolilor superiori; oxiacizilor policarboxilici; aldehidelor furanice; 24Tema 09 Izul de oareci va fi evideniat postgustativ datorit prezenei substanei: CH3-CO-NH2 (acetoamid); CH3-CO-O-CH2-CH3 (acetoester); CH3-CHNH2-COOH (acid aminopropionat); (CH3)2-CH-CH2-CH2OH (alcool amilic - sivuh);

Tema 09 Limpezirea vinului prin cleire se datoreaz prezenei unor sarcini, de pild substanele organice au: sarcini electrice pozitive; sarcini electrice negative; sarcini electrice extrem de negative; sarcini neutre;

Tema 09 Care din procesele cleirii favorizeaz sedimentarea tananilor? flocularea; agregarea; absorbia; neutralizarea sarcinii;

Tema 09 Care proces chimic predomin la stabilizarea vinului prin pasteurizare? coagularea proteinelor; flocularea polifenolilor; cristalizarea bitartratului; sedimentarea bacteriilor?

Tema 09 La tratarea vinului cu frig are loc sedimentarea pietrei tirighei cu formula: KHC4H4O6-CaC4H4O6; K2C4H4O6-Na2C4H4O6; KNaC4H4O6-H2C4H4O6; ZnC4H4O6-FeC4H4O6;

Tema 10 Care din relaia de mai jos este corect pentru a calcula potenialul vinului Eh? Eh= f[O2] : [Red]; Eh= f[O2] [Red]; Eh= f[O2] + [Red]; Eh= f[pH] + [Red];

Tema 10 Oenologia deosebete 5 stadii n dezvoltarea vinului de la creare pn la degradare. n care din ele procesele biochimice consum mai mult O2? creare-fermentare; formare pe drojdie; maturarea vinului; nvechire; 25Tema 10 Care din stadiile cunoscute n dezvoltarea vinului va fi cea mai scurt? formarea; maturarea; nvechirea; degradarea;

Tema 10 La maturarea vinului au loc un ir de procese fizice i biochimice; de indicat care din ele nu este caracteristic pentru vinul tare special. fermentarea malo-lactic; autoliza drojdiilor; sedimentarea pietrei de vin; degajarea CO2;

Tema 10 Alegei la care proces biochimic din vin se acumuleaz aminoacizii. autoliza; depunerea proteinelor; fermentarea malo-lactic; limpezirea vinului;

Tema 10 Avnd n vedere particularitile tehnologiei de vin evideniai n care din ele formarea lipsete natural demidulce; desert Pastoral; vin spumant; tare Ialoveni;

Tema 10 Care din tipul vinului are o perioad ndelungat de maturare i necesit mai mult oxigen? tip Luceafr; tip Pastoral; tip Spumant; tip natural sec alb;

Tema 10 La formarea i maturarea vinului produsele obinute n procesul biochimic au divers valoare. De evideniat acel care-i responsabil pentru supraoxidare. diacetil: CH3-CO-CO-CH3; acid succinic: HOOC-CH2-CH2-COOH; acid lactic: CH3-CHOH-COOH; alcool propilic: CH3-CH2-CH2OH;

Tema 10 n timpul formrii vinului au loc procese biochimice ce modific esenial calitatea vinului; care produs se obine la reducerea biologic a aciditii? CH3-CHOH-COOH; CH3-CHOH-CHOH-CH3; CH3-COOH; HOOC-CH2-CHOH-COOH; 26Tema 10 n care mostr de vin la maturare va fi antrenat mai rapid n procesele biochimice oxigenul? vin cu tanin 0,5 g/l, Fe3+=15 mg/l, t=20C, SO2=20 mg/l; vin cu tanin 0,1 g/l, Fe3+=10 mg/l, t=10C, SO2=50 mg/l; vin cu tanin 0,1 g/l, Fe3+=20 mg/l, t=10C, SO2=200 mg/l; vin cu tanin 0,5 g/l, Fe3+=5 mg/l, t=5C, SO2=100 mg/l; Tema 10 Reieind din compoziia chimic, care din mostrele de vin este mai puin predispus la supraoxidare? tanin = 0,4 g/l, Fe3+ = 7 mg/l, SO2 = 100 mg/l; tanin = 0,8 g/l, Fe3+ = 10 mg/l, SO2 = 70 mg/l; tanin = 0,8 g/l, Fe3+ = 15 mg/l, SO2 = 70 mg/l; tanin = 0,4 g/l, Fe3+ = 7 mg/l, SO2 = 20 mg/l;

Tema 10 n care butoi cu vin natural sec dar cu coninut divers de metale grele (catalizatori) are loc procesul de oxidare mai intens? 5 mg/l Fe3+; 10 mg/l Fe2+; 10 mg/l Cu2+; 5 mg/l Fe2+;

Tema 10 n care butoi cu vin natural sec se va administra o doz mai mare de H2SO3? 15 mg/l Fe3+; 5 mg/l Fe3+; 10 mg/l Cu2+; 5 mg/l Fe2+;

Tema 10 Care regim tehnologic se va alege la maturarea vinului natural alb sec? t = 10C, O2 = 0, SO2 = 20 mg/l; t = 12C, O2 = 10 mg/l, SO2 = 20 mg/l; t = 15C, O2 = 5 mg/l, SO2 = 10 mg/l; t = 15C, O2 = 0, SO2 = 10 mg/l;

Tema 10 Potenialul oxido-reductiv n vinul alb sec la maturare va fi optimizat la Eh = 280 mV; Eh = 50 mV; Eh = 100 mV; Eh = 370 mV;

Tema 10 Alturi de factorii exteriori (tC, O2, SO2) la maturarea vinului mai influeneaz coninutul sistemelor OR; pectinelor; lipidelor; celulozei;

Tema 10 27Procesele oxido-reductive i biochimice n vinul maturat sunt activate nu numai de tC, doza O2, SO2, Fe, dar i de: pH; C2H5OH; CH3-COOH; cationii K+;

Tema 10 n dinamica biochimic a maturrii vinului majoritatea componentelor sunt antrenate n reacii, deci, selectai procesul n care particip acid i alcool. esterificarea; hidroliz; condensare; dehidratare;

Tema 10 La maturarea vinului se obin produse noi care determin calitatea lui, din ele buchetul se formeaz pe seama CH3-CH2-O-CO-(CH2)2-CH3; HOOC-(CH2)2-COOH; CH3-CHOH-COOH; CH3-COOH;

Tema 10 Prin care reacie chimic se va majora coninutul cationilor n vinul rou? oxidare; hidroliz; melanoidine; esterificare;

Tema 10 Procesele biochimice la maturarea vinului pot fi intensificate prin regim termic, de O2, metode n flux, etc., dar mai ales prin: adaos de tanin; adaos de acid citric; adaos de sirop; adaos de CaCO3;

Tema 10 La stadia de maturare a vinului se acumuleaz componentele preioase pentru calitate, dar care nu este de dorit? HOH2C-(CHOH)4-CH2OH; HOOC-CH2-CH2-COOH; CH3-CH(NH2)-COOH; HOH2C-CHOH-CH2OH;

Tema 10 Care din componentele vinului vor participa n reacia chimic a acetalilor? CH3-CHO; CO2; CH3-CH(NH2)-COOH; 28KHC4H4O6;

Tema 10 n care mostr de vin presiunea hidrogenului conform unui calcul dup ecuaia lui Klark (rH2 = Eh+0,06pH)/0,03 este mai redus i are capacitate reductoare mai mare? Eh=0,3 V, pH=3,0; Eh=0,4 V, pH=3,0; Eh=0,3 V, pH=4,0; Eh=0,4 V, pH=4,0;

Tema 10 Vinul Prometeu este maturat la potenial Eh mare, de aceea se va opera cu factorul: dozarea O2; refrigerarea; sulfitarea; cleirea i demetalizarea;

Tema 10 Procesele f-chimice n tipul de vin Luceafr decurg la potenial Eh=400 mV i necesit doze anumite de O2 total: peste 200 mg/dm3; pn la 150 mg/l; mediu 100 mg/l; pn la 75 mg/dm3;

Tema 10 Care sistem OR este prezent la maturarea vinurilor peliculare Ialoveni? alcool etilic-aldehid acetic; catechine-chinoni; SO32- - SO42-; acidul malic acidul oxalic;

Tema 10 Evideniai culoarea tipic pentru vinul rou nvechit: rubiniu-crmiziu; rubiniu nchis; rou viiniu; de rodie;

Tema 10 Care tip de vin se va matura mai timpuriu? natural alb sec; natural rou sec; tare special Prometeu; special desert rou;

Tema 11 La producerea materiei prime pentru spumante se va aplica tehnologie atenuat n vederea mbogirii cu tanin la: presarea botinei; limpezirea mustului; fermentarea n alb; 29formarea pe drojdie;

Tema 11 n tehnologia spumantelor se alege regim oxido-reductiv special, concret la nivel de: Eh=300 mV; Eh=50 mV; Eh=420 mV; Eh=500 mV;

Tema 11 n mod optimal ct timp se maturizeaz licoarea de expediie pentru spumant i ce zaharitate are? 90 zile, 80 %; 120 zile, 20 %; 60 zile, 60 %; 10 zile, 50 %;

Tema 11 n cazul producerii vinului materie prim pentru spumante ct must se va selecta din 1 t de struguri? 50 dal/ 1 t; 60 dal/ 1 t; 30 dal/ 1 t; 75 dal/ 1 t;

Tema 11 Din factorii ce influeneaz calitatea vinului materie prim pentru spumante la operaia de limpezire a mustului, se va dirija: doza SO2; presiunea; doza gelatinei; viteza sedimentrii;

Tema 11 Alturi de alte tipuri de vin, spumantul n care grup se va clasifica ? neoxidat; slab oxidat; oxidat relativ; hiperoxidat;

Tema 11 Conform formulei spumantului principala form de gaz pentru presiune va fi: CO2 legat; H2CO3; CO2 gaz liber; CO2 gaz lichefiat;

Tema 11 Principalul factor pentru formarea calitii spumantului este: presiunea 5 Bar; taninul 1g/l; Fe3+;

vidul 1 Bar; 30

Tema 11 Pentru a cpta tipul special de spumant e nevoie de fermentat zahr: 22 g/l; 5 g/l; de gazat 3 Bar; de avut 100 g/l zahr;

Tema 11 Pentru spumant este ales principalul soi de struguri Chardonnay pentru c: acumuleaz CO2 legat; se prelucreaz uor; este ieftin i rspndit; este aromat i tradiional;

Tema 11 Timpul ampanizrii vinului difer de muli factori, dar la metoda periodic n acrotofor va dura minimum: 30 zile; 17 zile; 100 zile; 365 zile;

Tema 11 Calitatea spumantului de acrotofor poate fi apropiat de cel clasic prin: majorarea autolizei drojdiilor; cleirea complex; tratare special; refrigerare ndelungat;

Tema 11 Ca rezerv de mbuntire a calitii spumantului la metoda n flux este: dezoxigenarea; tanizarea; refrigerarea; odihna;

Tema 12 La producerea vinurilor pentru distilate Divin se utilizeaz matoda n alb cu selectarea rvaculuidin pricina reducerii coninutului de: pectine; azot; substane minerale; lipide;

Tema 12 Tehnologia atenuat la fabricarea vinului materie prim pentru distilate prevede: presarea pneumatic; maceraia botinei; sulfitarea mustului; aciunea cu enzime; 31Tema 12 La fabricarea vinului pentru distilate Divin se va efectua sulfitarea: zero; plus 30 mg/l; plus 50 mg/l; plus 75 mg/l;

Tema 12 Compoziia chimic a vinului brut pentru distilate este foarte variat; care din componente va trece n condensat la fierbere? esteri compui; substane azotate; substane minerale; substane polifenolice;

Tema 12 La distilarea vinului alcoolul n dependen de rectificare, va conine impuriti chimice; mai puine impuriti dac: KR < 1; KR = 1; KR > 1; KR = 0; Tema 12 Care sunt componentele fraciei frunte la distilarea vinului? metanol; furfurol; acidul acetic; izoamilol;

Tema 12 Analizai temperatura fierberii vinurilor i indicai care este mai tare: 83,7C; 105,2C; 89,0C; 95,5C;

Tema 12 Care substan s-a obinut la maturarea distilatelor dac reacioneaz alcoolul cu acidul? HOOC-CH2-CHOH-OCO-CH2-CH3; H3C-(CHOH)2-CH3; CH3-CO-NH2; CH2OH-CHOH-CH2OH;

Tema 12 Care component a lemnului de stejar este responsabil de mbogirea distilatului cu vanilin? lignina; pentozanele; acizii volatili; celuloza;

Tema 12 Care este termenul minim pentru maturarea distilatelor Divin? 323 ani; 7 ani; 12 ani; 15 ani;

Tema 12 Care mostr de divin este mai calitativ n dependen de coninutul esterilor? 350 mg/l; 50 mg/l; 750 mg/l; 100 mg/l;

Tema 12 Care regim alegei mai optim pentru maturarea distilatelor divin? t=20C, O2= 100 mg/l; t=10C, O2= 40 mg/l; t=50C, O2= 10 mg/l; t=50C, O2= 110 mg/l;