Magda Jianu Carte Teste Sem 2 Teste!

Argument

Cartea de faţă se adresează atât elevilor care susţin examen de admitere la facultate la disciplina limba română, cât şi ( sic!) elevilor de gimnaziu, care participă la olimpiadele de la această disciplină; de asemenea, prin conţinutul vast şi prin complexitatea problemelor abordate, lucrarea este utilă şi profesorilor de limba română, pentru care este un auxiliar al activităţilor practice şi o sursă de perfecţionare Testele propuse au fost concepute în concordanţă cu noile studii normative ale Academiei Române( DEX, DOOM 2, GLR I, II, 2005), precum şi cu programele şcolare, urmărind atât nivelul morfologiei şi al sintaxei, cât şi pe cel al foneticii, fonologiei, al semanticii şi lexicologiei. Prin aceste cerinţe, am vizat formarea unor raţionamente adecvate ştiinţelor limbii, care să faciliteze identificarea soluţiilor corecte şi, dacă este cazul, inclusiv motivarea lor obiectivă. Faptele de limbă care ne-au servit ca suport au fost selectate din literatura beletristică mai veche şi mai nouă, dar şi din contexte existente în diferitele stiluri şi variante funcţionale ale limbii române, constituind structuri cu un grad ridicat de dificultate. Speranţa noastră este că această lucrare va contribui la formarea cunoştinţelor gramaticale şi la fixarea celor deja existente, asigurând succesul la examenele de admitere.

Autoarele

Pagina 1 din 107

Testul 1

I. Se dă textul:Să rămân sau să plec cât mai repede dintre oamenii care mă criticaseră aşa de mult, aceasta şi

nu alta era marea mea problemă, însă ceea ce mă nemulţumea şi mai mult era că nimeni dintre ai mei nu venea cu vreo sugestie, necesară oricui ar fi fost în locul meu, adică ar fi vrut să aibă certitudinea că plecarea, numai plecarea e unica soluţie a liniştii spre care tânjeşte aşa de mult, că i se citeşte şi pe faţă graba de a deveni altceva decât ce fusese până atunci, respectiv un biet om supus greşelii şi înconjurat de alţii şi mai păcătoşi ca el.

Cerinţe:a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor.b) Stabiliţi natura morfologică a elementelor de relaţie interpropoziţionale.c) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.d) Selectaţi adverbele din text şi calificaţi-le semantic.e) Demonstraţi, prin intermediul pronumelui personal eu, funcţiile sintactice ale cazului nominativ.f) Identificaţi cinci cuvinte care pot fi omofone.g) Selectaţi neologismele din text şi propuneţi sinonime pentru ele.

Pagina 2 din 107

II. Se dau contextele următoare şi se cere să răspundeţi cerinţelor dintre paranteze:

1. După afaceri peste afaceri, au ajuns la prietenie. (funcţiile sintactice)2. Cât este dolarul la cursul de azii? (valoarea morfologică şi funcţia sintactică)3. Nu vi-i gura aurită (cazul şi funcţia sintactică)4. N-avea cine pleca (modul şi funcţia)5. Am dat apartament contra vilă. (cazul)6. De va fi venind cum ne-am înţeles, lasă-l! (modul şi funcţia sintactică)7. Eu, taică-tău, şi eu, maică-ta, aşteptăm de la tine realizări(funcţia sintactică) 8. Mama ne-a îngrijit copiii de mici. (cazul şi funcţia sintactică)9. Vă ascult, dragă domnule senator! (cazul şi funcţia sintactică)10. Eşti mai ceva decât mi-am inchipuit. (valoarea morfologică)11. Mai doresc nişte tort. (valoarea morfologică)12. Sute de elevi s-au adunat cu părinţii lor. (funcţia sintactică)13. S-au mai recuperat din bijuterii. (funcţia sintactică şi cazul)14. Să-mi faci doar un serviciu. (valoarea morfologică)15. V -aţi gonit prietenii. (funcţia sintactică)16. Facă cine cum i-i voia. (valoarea morfologică şi funcţia sintactică)17. Minte până la demenţă acest băiat. (funcţia sintactică)18. A dormit mult, încercând să uite de problemei. (funcţia sintactică)

III. Precizaţi felul subordonatelor:

1. Mi-e că mă va căuta şi, cum n-are telefon, va sta să mă aştepte, nu mă va găsi.2. “Dragostea nicidecum s-o laşi să se înece în mărăcini, o vei pierde.”3. “Departe oala de căldare ca nu cumva, lovindu-se, să se spargă.”4. “Cine vrea să-i ţie candela mai multă vreme trebui s-o umple cu undelemn, altfel, dispare

lumina.”5. “Până ce apa curată, bea şi tu cât mai îndată, că, de se va tulbura, cu greu alta vei afla.”6. “Mâna mai uşoară să n-o simtă cel ce pe umerii lui o poartă.”7. Mai bine să întrebi, decât să te rătăceşti, deoarece atunci greu este a găsi drumul bun.8. Că e întuneric, că e lumină, fata mea umblă nestingherită, ca şi cum nu s-ar teme de ce-ar putea

să se ivească.9. Ei nu, că prea v-aţi luat-o-n cap cu purtările, de acum înainte voi fi atât de exigentă, că n-o să vă

vină să credeţi c-am fost şi înţelegătoare.10. Da, m-am convins că tu ar fi trebuit să fii acolo şi nu eu, care, uite, mă consideră că sunt cam

străină de ce se ]ntâmplă şi, mai mult, izolată de cine mi-e drag.

IV. Construiţi contexte corespunzătoare cerinţelor:

1. Verbul la modul gerunziu să aibă cinci funcţii sintactice diferite.2. Pronumele relativ să fie atribut cazul în genitiv.3. Atributul verbal să fie exprimat prin verb la modul infinitiv prezent, diateza pasivă.4. Verbul la modul supin să aibă valoare substantivală.5. Pronumele personal în genitiv prepoziţional să aibă cinci funcţii sintactice diferite.6. Atributul substantival să fie în cazul dativ fără prepoziţie.7. Cinci subordonate diferite să aibă ca regent verbul la modul gerunziu.8. Subiectul să fie exprimat prin adverb de mod.9. Interjecţia să fie regentul subordonatei circumstanţiale de mod.10. Cinci cazuri de utilizare a virgulei.

V. Treceţi la genitiv-dativ următoarele cuvinte şi structuri lexicale:

Pagina 3 din 107

decanul cel nou, bunica cea bună, moneda cea veche, năpasta cea sfâşietoare, mămica cea inţelegătoare, lelica cea frumoasă, gâdea cel înspăimântător, iarba cea uscată, papa cel nou, plevuşca cea vioaie, cinstea cea mare, camera cea roşie, badea cel tânăr.

VI. Formaţi pluralul următoarelor cuvinte:

remarcă, podişte, toartă, zăbavă, parbriz, panaceu, coadă, itinerar, ramburs, rastel, marmură, omnibuz, mama-soacră, cleşte, zefir, astru, ghiont, colos, arlechin, episcop, index, creier, stângă, titirez, răsplată, topaz, talisman, ruină, vamă, retez, trofeu, rovină.

VII. Corectaţi greşelile de orice natură din enunţurile:

1. A perseverat datorită ambiţiei sale neobişnuite şi, mai ales, a insistenţei părinţilor.2. Celelalte le spun mâine când or să vină şi vecinii tăi.3. Da-re-ar moartea-n el, că vrea să te părăsească, pasă-mi-te.4. Văzutu-oai pe Ioana cea crescut de când mănâncă ]ntr-una?5. Tu, ca şi sora ta Elena, sunte-ţi bine crescuţi.6. Ce mai spun simpatici tăi amici despre repercursiunile obrăsniciei.7. Să nu mai fi aşa supărat, deoarece proprii tăi colegi îşi vor primi răsplata.8. Fir-al naibi de tren, că nu ţi-ai mai reânoit vagoanele!

VIII. Despărţiţi în silabe cuvintele:

panarabism, obliterant, metastază, obstrucţionism, poziţiona, lantanide, convulsiona, mazdeism, derencefalie, ectosferă, limfadenită, monoftong, obscurantism, persuada, toaster, rectoscopie, transuranic, megacefalie, paronimie, lobectomie, entalpie, lactozurie, ismailit, despecializare, mezenchim, eritropsie, dezabona.

IX. Explicaţi sensul cuvintelor:

vexilologie, patibular, a ricana, impaludare, gerontism, anahoret, cumetrie, fontanelă, trefilare, elizeu, imbricaţie, a prosterna, sardanapalic, rubefiant, sicofant, videur, maniabil, luş, locular, vesperal, şaltăr, noeză, muabil, nursing, superbie .

X. Marcaţi accentul cuvintelor următoare:

ison, congener, crichet, glaspapir, vatman, tombolă, crater, interim, colică, gângav, ostrov, colaps, scrânciob, camfor, oftică, podgorie, mafie, papilă, invers,

Pagina 4 din 107

Testul 2

I. Se dă textul:

Cum nunta lor va fi la anul şi ca să nu mai piardă vremea cu făcutul prăjiturilor acasă, au calculat ei ce-au calculat şi au ajuns la concluzia că, uite, e mult mai bine să le cumpere, avându-se în vedere şi că se spun atâtea lucruri bune despre calitatea dulciurilor de la cofetăria lui şi deci bine ar fi, chiar recomandabil să comande acolo, mai ales că le sunt aduse şi acasă, ceea ce, să recunoaştem, e un mare avantaj pentru cei care nu au timp nici măcar să respire, darmite să mai şi plece după cine ştie ce cumpărături.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre ele.b) Precizaţi câte predicate verbale şi câte predicate nominale există în text.c) Selectaţi substantivele articulate hotărât.d) Identificaţi cuvintele în care e este semivocală.e) Stabiliţi rolul foneticic al lui i din cuvintele: cumpărături, chiar, deci, mai.f) Extrageţi toate atributele neacordate din text.g) Precizaţi care sunt mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului şi selectaţi cuvinte din

textul dat pentru fiecare dintre acestea.

Pagina 5 din 107

II. Precizaţi felul subordonatelor:

1. Mai cu seamă s-ar supăra eroul, chiar dacă, s-ar zice, şi pe bună dreptate se admite, că n-ar avea motiv, nu interesează pe nimeni acest lucru.

2. Mai limpede ni se pare să facem constatarea că, aşa urâte cum erau, le-au perceput ca unice.3. Ceea ce vrea să însemne răspunsul lui este clar o dorinţă de independenţă. 4. Ei bine, voi renunţa cu, să zicem, fară să ni se reproşeze că suntem chiar modeşti, multă, multă

naturaleţe, tocmai ce ar fi trebuit să facă şi alţii înaintea noastră.5. Da, uite că trece vremea şi copiii se fac mari, însă pe noi cine să ne înţeleagă dacă suntem sau

nu chiar aşa mulţumiţi de această trecere ?6. Cum peste vară îşi analizase bine viaţa şi fiindcă nu-i mai convenea să fie sluga lor, considera că

numai el trebuie să pună capăt situaţiei care îl umilise, situaţie de nesuportat.7. Cum vine vorba asta, că, anume, toţi se cade să te ajutăm numai tu n-ai nici o obligaţie?8. Ceea ce, şi dacă n-ar fi fost adevărat, n-aş fi băgat în seamă, m-a uluit atâta, ca să mai pot avea

încredere în tine a fost că ai minţit cu neruşinare.9. Dacă mi-ar plăcea sau nu să te cunosc, asta nu te interesează pe tine, şi nu pentru că n-ai dreptul

să mă vezi că sunt încântată de ce spui despre mine, ci fiindcă am intimităţile mele de gândire.10. Şi dacă aş fi muncit să mă epuizez, sau, cum se spune, să mă spetesc, tot nu i-aş fi mulţumit,

pentru cât erau de pretenţioşi.

III. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate:

1. “La chip frumos, la inimă găunos.”2. “Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă.”3. “Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba.”4. ’’Mai bine una şi în colivie decât în vânt o mie’’.5. ”Din tată usturoi, din mamă ceapă, m-am născut ardei’’.6. ”Viermele de bucate sec lasă pe grăunţe ’’ .7. ”Doi pe unul lesne-l face ca niciunul’’.8. N-am o haină de Doamne-ajută, să nu poţi tu să ieşi din curte de săracă ce eşti.


1. Două substantive epicene să fie complemente directe.2. Numele predicativ să fie exprimat prin verb la gerunziu.3. Elementul predicativ suplimentar să fie exprimat prin substantiv în cazul dativ.4. Subordonata subiectivă să aibă ca regent un verb la infinitiv timpul perfect.5. Interjecţia să fie complement direct.6. Două circumstanţiale concesive subordonate în lanţ.7. O subordonată condiţională introdusă prin unde.8. Pronumele posesiv să fie complement indirect.9. Numeralul distributiv să fie complement circumstanţial de cauză în dativ.10. Complementul circumstanţial condiţional să fie exprimat prin adjectiv posesiv.

V. Subliniaţi varianta corectă:1. Urmare / ca urmare / drept urmare a hotărârii juriului, eşti admis.2. Cei / cele şase milioane de lei s-au dus.3. Unii vom / vor încerca absolutul.4. Alţii vor rămânea / rămâne pe jos.5. Cine are / au de pierdut, eu sau tu?

Pagina 6 din 107

6. Avea o memorie şi o inteligenţă remarcabilă / remarcabile.7. Dat fiind / dată fiind evaziunea fiscală săvârşită, vor fi condamnaţi.8. A curăţat / curăţit pantofii.9. Avem de-a face / avem a face cu o creştere a şomajului.10. Melodia vi-o dedic / v-o dedic vouă.


ozonosferă, naftalină, luminoscop. portelicopter, distanasie, metastabil, nefrolog, obsecvios, ecospecie, ipostază, anabolizant, limnolog, poanson, ortopter, misogam, corectazie, malonest, deltanaut, mignon, xantopsie, transafrican, paternoster, radiestezie, talasemie, straboscopic, mezenter, defectoscop, parodontologie.

IX. Explicaţi sensul cuvintelor:

laudanum, a jugula, soporific, mancurt, shogun, entropizare, dalai-lama, cool, elansat, litigantă, sortilegiu, mansuetudine, apodictic, empatie, degonfla, cresus, efuziv, denegaţie, emusare, criselefantin, lifting, cozeur, dacnomanie, cubiculum, degringola, savoir-vivre.

X. Transcrieţi pronunţia următoarelor substantive proprii:

Botswana, Bangladesh, Kinshasa, Bruxelles, Munchen, Zeiss, Firenze, Sturdza, Byck, Saligni, Quintus, Chile, Schiller, Ceylon, Qatar, Handel, Quinet, Quebec, Waterloo, Rontgen, Stokholm.

Testul 3

I. Se dă textul: Nemaipreafăcând să te sacrifici atâta pentru prietenii care te tot uită şi, în plus, fiind chiar destul de greu să mai faci gesturi caritabile, cred cu toată convingerea că ar fi mult mai înţelept să le răspunzi celor ce apelează la tine că nu mai poţi să-i sprijini, pentru că, altfel, n-ai decât două variante: ori vei accepta cu multă indiferenţă trădările lor inevitabile, ori vei genera un scandal de să te ştie toată lumea, ceea ce n-ar fi decloc o carte de vizită pozitivă pentru tine, ştiut fiind că nu prea face să-ţi iroseşti nervii încercând să restabileşti tu echilibrul moral al lumii, fiindcă nu eşti tu Dumnezeul planetei, eşti un ins normal, care doar atâta vrea – să nu mai fie trădat de prieteni.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile dintre acestea.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Precizaţi valoarea morfologică a cuvântului şi din frază; daţi alte exemple în care să apară toate

valorile morfologice posibile ale acestuia.

e) Stabiliţi rolul morfologic şi, apoi, valoarea fonetică a lui i din cuvintele: să te sacrifici , nervii, planetei, lumii, prieteni .

f) Selectaţi zece cuvinte derivate din text şi reconstituiţi procesele derivative care au avut loc.

Pagina 7 din 107

g) Motivaţi folosirea ultimelor două cratime.


1. Dacă va fi băiat sau fată, asta nu mă interesează, important este că voi avea copii, ceea ce, ştiţi cu toţii care mi-aţi fost aproape, este scopul vieţii personale.

2. Bine cred că ţi-a fost, de vreme ce nu te-ai mai întors nici măcar să-ţi recuperezi averea, necum să rămâi să te stabileşti pe-aici.

3. Da, mi-ar fi convenit să plecăm, şi nu pentru mine, ci ca să-ţi fie ţie bine, dar, uite, e o vârstă când trebuie să le faci pe toate, iar eu n-o mai am, sunt deja aproape de pensie.

4. Măi, băiete, fii tare, căci din două maşini câte ai avut, una precis că se mai poate repara, ca să nu rămâi chiar păgubaş.

5. Ea zice mereu că nu, dar, în sufletul ei, crede că e cam destul şi cu devotamentul acesta faţă de copii, care, lucrul e bine ştiut, te lasă singur unde şi când te aştepţi mai puţin.

6. Vă rog, aduceţi o friptură pentru Elena, e înfometată şi nu mai are răbdare!7. Nu m-ai ajutat, nici eu nu te sprijin, de va fi să rămâi cum n-ai fi vrut vreodată – abandonat de

cine-ţi doreai mai mult să te sprijine.8. Ciuperci mănânc, fiindcă-mi plac, dar ce mă fac, nu agreez vinul pe care mi l-ai servit, nu sunt

băutoare de fel, ce naiba, doar m-am săturat de câţi am avut în familie cu acest viciu.9. Uite, ar fi bine să ajungem la o înţelegere: eu te însoţesc până la gară, iar tu rămâne să-ţi

cumperi bilet, ceea ce nu e greu deloc.10. E drept că mă deprimă ploaia, dar întodeauna a fost pentru mine un moment productiv – am stat

în casă şi am scris.


1. Mediile a trei dintre voi sunt ceva mai mici.2. “De-aceea una-mi este mie /de ar vorbi, de ar tăce.”3. Venea fiecare câte c-un ştergar alb.4. Străbate drumul ăsta şi ţine-o una!5. Icoana e făcătoare de minuni la sărbători.6. Umblatul după câştig îţi ia şi bruma de-o ai.7. Drept încercare , te las să faci numai o tură cu maşina.8. A pierdut trenul, nu din cauza ta, ci a ei.9. Exagera mult, enervându-i pe toţi, şi pe bunici şi pe părinţi.10. Părea a se înnegura în cinci minute.

IV. Flexionaţi la genitiv-dativ următoarele cuvinte:

nişte, toţi, aceleaşi, fiecare, oricare, atâţia, câţi, cine, care, Făt-Frumos, Baia Mare, Anamaria, Ana-Maria, Maria-Magdalena, Aldea, miere, lână, fasole, iarbă, gheaţă, marfă, carne, service, nevastă-mea, popa, tanti, Turda, trei-fraţi-pătaţi, tuşică, Pepelea, bardă, Piatra-Olt, Râmnicul Sărat, urdă, Ursa –Mare, palincă, pavăză.

V. Subliniaţi formele corecte:

1. Opiniile a câţiva/a câtorva dintre voi sunt de reţinut.2. Cu preţul a cât/de cât timp ai reuşit performanţa asta?3. Banii a unei grămezi/a o grămadă dintre voi s-au pierdut.4. Casele a numeroşi/a numeroşilor ţărani sunt elegante.5. Toată munca şi toată grija mea s-a văzut/s-au văzut acum.6. Orice fată şi orice băiat îşi doresc/îşi doreşte ceva nou.7. Carte şi caiet nu s-a cumpărat/nu s-au cumpărat.8. În ceea ce priveşte /privesc rezultatele, suntem satisfăcuţi.

Pagina 8 din 107

9. Ne complacem/complăcem în banalităţile cotidiene.10. O mie una/o mie şi una de articole sunt trecute greşit.

VI. Formaţi pluralul următoarelor cuvinte:

sapropel, levent, norod, tătucă, smarald, şomoiog, toxicologă, ranch, tonă-forţă, searbăd, raid-anchetă, toiag, raţă sălbatică, tapet, smead, urcat, urs polar, virus, vagon-restaurant, zeugmă, paraclis, piază, chipiu, madrigal, hamac, sanctuar, zmeu, gogoaşă, dragon, codobelc, codoaşă, redactor-şef, câine-lup, racursi, renghi, baltag, monegască.

VII. Despărţiţi în silabe cuvintele următoate:

preanastezie, mielită, paleoslav, litispendenţă, mezosferă, mefistofelic, dezabona, abrupt, leptospiroză, eritremie, mentenabilitate, obscuritate, portavion, ipostază, enantem, metazoar, obstrucţionist, practician, electroscop, rahianestezie, amnezică, subiectivism, anolftalmie, venectazie, piemontez, talasemie, subansamblu.

VIII. Explicaţi sensul cuvintelor:

lapalisadă, bloc-start, extra muros, halenă, rebarbativ, autocefal, team, per os, licantropie, injonctiv, disgrafie, faceţios, transvaza, buhai, oţios, lemă, speluncă, mancurtizare, redevabil, prostraţie, romancero, plombagină, redoare.

IX. Transcrieţi pronunţia următoarelor cuvinte:

Andalucia, Honduras, Java, La Paz, Djakarta, Ottawa, Sevilla, Rwanda, Nice, Gestapo, jugendstil, pizzicatto, Tull, foehn , designer, diesel.

Testul 4

I. Se dă textul: Înainte de’89, ca student, nu prea făcea să fii indiferent cu pregătirea ştiinţifică, venea decanul şi te lua la întrebări: ce faci de nu dai pe la cursuri, dacă ştiu părinţii că ajungi dimineaţa în cămin, întorcându-te de la cine ştie ce chefuri, ce faci cu banii pe care îi iei după ce îţi vinzi cartela şi multe altele, care nici nu prea aveau legătură cu şcoala, dar aşa era atunci- eram toţi supravegheaţi, în ideea formării noastre sigure ca modele viitoare pentru societate; însă dat fiind excesul în tot ce însemnau relaţiile umane, comunismul ăsta atât de glorificat a eşuat trist şi a rămas doar o amintire – uneori zâmbim, alteori lăcrimăm când imagini de atunci ne inundă mintea, indiferent de dimensiunea acestora şi pentru cât timp.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile dintre ele.

Pagina 9 din 107

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.

c) Relevaţi funcţiile sintactice ale pronumelui relativ în cazul genitiv.

d) Selectaţi substantivele articulate hotărât.

e) Treceţi verbele din text de la diateza activă la celelalte diateze cunoscute (în contexte specifice).f) Propuneţi sinonime pentru cuvintele: cartelă, a inunda, exces, supravegheaţi.g) Demonstraţi omonimia gramaticală prin intermediul a trei cuvinte din text.h) Selectaţi cuvintele în care există diftongi.

II. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate:

1. Ideea nu e a ei, ci este a noastră, a tuturor.2. Ia -ţi gândul de la mine!3. El va fi ştiind ceva carte.4. Am luat hotărârea din mers, altfel, aş fi renunţat.5. Ajunseseră a se certa pe nimicuri.6. I-a lăsat cu gura căscată răspunzând la toate întrebările, care mai de care mai grele.7. Cuminte , fata a reuşit în viaţă.8. Să facem întâi ceva de mâncare.9. El e cam într-o ureche de când cu eşecul.10. Trebuie făcute sacrificii mari pentru o viaţă liniştită.

III. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

1. Multe din ele sunt cuminţi.

2. Cele mai multe sunt invenţii.

3. Multe nu se aud, dar puţine se văd.

4. Multe idei nu ne plac.

5. Opinia multora e subiectivă.

6. De mult, citeşte mult.

7. Cele mai multe studente fumează.

8. Multe şi mărunte ne trec prin minte.

IV. a) Formaţi participiul şi perfectul simplu de la verbele următoare :

a exclude, a dezice, a conchide, a râde, a zice, a corupe, a merge, a suge, a coace, a ajunge, a da, a sta.

b) Formaţi indicativul prezent de la verbele următoare:

a înşela, a greşi, a aşeza, a şedea, a enumera, a convoca, a provoca, a abroga, a invoca, a înşeua, a se aciua, a şchiopăta.

V. Formaţi genitiv-dativul următoarelor cuvinte:

vorba-lungă, papă-lapte, fluieră-vânt, burtă-verde, calcă-n-străchini, lasă-mă-să-te-las, zgârie-brânză, târâie-brâu, coate-goale, Toma, Oprea, Badea, calul-de-mare, botgros, pasăre-liră, bunăvoinţă, bunăstare, liber-cugetător, radio-jurnal, capra-neagră, Valea-Lungă, Turnu-Severin, rea-

Pagina 10 din 107

voinţă, bună-cuviinţă, Luca, Olga, Praga, Volga, Rodica, pasă, piele, leafă, lipitoare, măicuţă, mămucă, maică, bunică, mama-mare, lene, sete, foame, Zaharia, Costea.

VI. Conjugaţi la modul infinitiv, timpul prezent următoarele verbe:

a bănui, a constitui, a dărui, a tăinui. a înlăntui, a distribui, a drăcui, a ostoi, a fulgui, a îngădui, a vămui, a ronţăi, a mânui, a se nărui, a părui, a turui, a vărui, a mormăi, a se strădui, a destăinui, a zgudui, a bântui, a huidui.

VII. Propuneţi sinonime pentru următoarele cuvinte:

sardanapalic, composta, inicvitate, laceraţie, maniabil, glosar, self-control, paladin, torero, indocil, gumilastic, a congestiona, mirador, indezirabil, plică, emersiune, deşarja, eutrofic, cupură, a angoasa, frisonat, ezoteric, evulsiune, fezabil, deperdiţie, iremisibil, mişmaş.

VIII. Numiţi, explicaţi şi corectaţi greşelile din enunţurile următoare:

1. Vorbeşte ca să vorbească.2. Mi-am luat o undiţă de peşte cu o lansetă foarte scumpă. 3. Şti că boerul, câtu-i de bine, tot a daton bară.4. A ecranizat un nou film de lung-metraj.5. Să se sublinieze cu o linie cuvintele neologice.6. Am împodobit casa cu ornamente deosebite.7. S-a blamat atacul agresiv împotriva Irakului.8. Avea convingerea fermă că nu-l va mai revedea.9. S-a declanşat începerea urmăririi penale.10. Acesta e numai unul dintre aspectele privind inflaţia.

Testul 5

I. Se dă textul:

Ştiut fiind că îl vei căuta la cel mai mic semn de uitare şi că, de unde până atunci eraţi cei mai buni prieteni, deodată precis vă veţi transforma în duşmani pe faţă şi, în mod special, avându-se în atenţie şi temperamentele voastre, noi, ca prieteni adevăraţi, nu conjuncturali cum sunt atâţia, v-am rugat să fiţi ceva mai prudenţi cu replicile dintre voi, părându-ni-se că acestea escaladează, de cele mai multe ori, dimensiuni nepermise într-un mediu special – cu oameni culţi, devotaţi profesiilor, ale căror trecuturi sunt pagini din istorii comune şi atât de bine rânduite, că ar fi păcat acum, la atâţia ani de la debutul acestor relaţii, să le ignorăm, dând satisfacţie altora, care musai vor să vă dezbine.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre ele.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi omofonele din text.

Pagina 11 din 107

d) Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele: atunci, eraţi.

II. Precizaţi felul subordonatelor din frazele următoare:

1. Vă rog, fără ceartă, dacă se poate!2. “Vai de mine, ce de om,

Gândeşti c-o-nflorit un pom.”

3. “Cine n-o juca mireasa,La vară nu-i taie coasa.”

4. Şi ce dacă ai da oricât să mai fi tânăr, asta-i viaţa, merge înainte.5. Se vedea şi prin alte semne că se ajunsese, şi nu era o tăinuială stupidă, la un soi de indiferenţă

pe care, se pare, şi-o doriseră.6. Eroul acesta mi se pare că, după cum spuseseră mitologii care, sigur, erau cei mai în măsură,

ţine de tradiţia creştină.7. Se vede treaba că nu a fost nevoie să fie decât cum şi-au imaginat de ani.8. “Prin lumea cea trufaşă

Ştiu acum că niciodată nu e prea târziu

Să te strig, pădure, şi să-mi faci cămaşă.”

9. “Foaie verde maghiranPupa-ţi-aş coama bălană!,

Fă-mă tânăr, cum eram.”

10. Nu fi, mire, supărat, Că-i frumos ce-ai cumpărat

Nu fi, mire, necăjit,

Că-i frumos ce-ai târguit.”


1. În virtutea hotărârii amândurora, iată ce e de făcut.2. Schimbarea atitudinii împotriva foştilor comandanţi era de mirat.3. Te felicit pentru cele patru fete frumoase ale tale!4. N-a mai văzut nimic înaintea-i, de întuneric ce era. 5. Vagoanele trenului 428, personal sau accelerat, ce-o fi, sunt din import. 6. Vă închipuiţi ce va fi el, acest copil, peste ani.7. Mulţi ne vizitează casa, fapt care, în general, ne bucură.8. Trimiterea de pachete tuturor copiilor săraci de pe glob, în momentele de dinainte de sărbători, e

un act caritabil.9. Te aştept oriunde, iubitul meu fiu!10. Sunt şi dintre ai voştri care vă ajută.


1. Virgula să aibă rol subordonator.2. Pronumele reflexiv să fie atribut pronominal.3. Locuţiunea interjecţională să fie predicatul unei incidente.4. Verbul bitranzitiv să fie regentul a două completive directe (în acelaşi enunţ).5. Complementul circumstanţial consecutiv să fie exprimat prin locuţiune adverbială.6. O propoziţie cu predicat nominal incomplet.7. Subordonata temporală de simultaneitate să aibă ca predicat un verb impersonal.

Pagina 12 din 107

V. Subliniaţi cuvintele compuse:

mujdei, bucălaie, întrebare, acasă, asupra, deci, iară, alde, minusculă, bancrută, trepied, aprozar, peşte, codobelc, vizavi, codobatură, împotriva, înainte, pretutindeni, veşnic, apicultor, azi, contrafacere, anadiploză, hemoptizie, acolo, vârstnic, încotro, ebulioscop, transaminaze.

VI. Marcaţi formele corecte:

1. La mijlocul celei de-a treia zile / zi au avut loc întrecerea.2. Sanctitatea Sa / sa / -Sa impune prin voce şi vârstă.3. Un angajat al Renel / Renel-ului ne-a declarat aceasta.4. Tustrele profesoare / profesoarele ne-au susţinut.5. Întreg oraşul / întregul oraş ne cunoaşte.6. Alde Popescu nu s-a enervat / nu s-au enervat.7. O parte era / erau la mare.8. Numele şi prenumele se va completa / se vor completa cu majuscule.9. Tu, şi mai cu seamă eu, ai fost / am fost aplaudat / aplaudaţi.10. Motivul tristeţii este / sunt veştile tragice.

VII. Propuneţi sinonimele şi antonimele cuvintelor:

sibilinic, improbitate, obturaţie, padelă, remitenţă, prodigios, a infesta, lentigo, sicofant, pantalonadă, debursa, efrenat, diabolizm, emul, frust, consumpţie, a delesta, fumist, dezinfestat, durilon, ebenin, dispnee, furtiv, surmonta, pacienţă, fustigaţie, sortilegiu.

X. Marcaţi accentul următoarelor cuvinte:

Beirut, Bivolaru, Ţurcaşiu, Lemnaru, Ciubotariu, Sechelariu, Văcariu, Murariu, Dohotariu, Russo, Bolliac, Schopenhauer, Vigny, Washington, Olariu, Păcurariu, Vasiliu, Manoliu, Caragiu, Surugiu, Rotariu, Cărbunariu, Procust, Seneca, Nobel, Balaci, Petru Maior.

Testul 6

I. Se dă textul:

Pasiunea mea pentru lectură venea dintr-o copilărie petrecută într-un orăşel banal de provincie, ale cărui singure locuri de relaxare erau biblioteca şi casa de cultură şi unde, fiind totuşi vorba de o viaţă intelectuală acolo, lumea simţea nevoia să se relaxeze prin ceva; în acest fel, nu prea ştiu bine când, cum şi, mai ales, de către cine îmi fusese arătată direcţia bibliotecii, de unde împrumutam cărţi atât de des şi la o vârstă aşa mică, că se zvonise deja că sunt un geniu( ceea ce , evident, era o cumplită exagerare, care, totuşi, pe mine mă măgulea în aşa măsură, că mă făcea şi mai aprig cititor) şi mi se prefigura că voi ajunge cutare, ba cutare, în fine, eram cotat excelent pentru un tânăr care nu oferise încă nicio măsură a valorii lui, fiindcă era prea tânăr.

Pagina 13 din 107

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând prin rescriere felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre acestea.

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Precizaţi mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului; identificaţi, pentru fiecare dintre

acestea, cuvinte relevante din textul dat.d) Realizaţi structura morfematică a cuvintelor: se zvonise, nu oferise, se prefigura. e) Stabiliţi natura fonetică a lui i din cuvintele: fiind, bibliotecii, valorii, lui, direcţia.


1. Să spui că omul ar fi călăuzit de voinţa lui, aceasta ar fi un neadevăr uriaş, tocmai ce contrazic şi dogmele ortodoxe.

2. De cine ar fi trebuit să fim atenţionate, aceia ne-au neglijat, indiferent că i-am rugat frumos ori că le-am solicitat serios acest lucru.

3. Te enervează că mai greşeşti câteodată, asta este, nu poţi fi mereu pe fază, nicidecum hotărât să iei lucrurile în serios (e şi cam greu la vârsta ta, dar aşa e vorba).

4. Am fost aşa precum se spune, adică mereu oportunist, fapt ce mi-a adus o mulţime de neplăceri, între care şi singurătatea.

5. Ce te interesează dacă vine sau nu, important este că ai veşti de la el, ceea ce, să recunoaştem, e mare lucru.

6. “Mi s-a dus bărbatul la moară şi nu ştiu ce să fac: mărita-mă-voi, ori îl voi mai aştepta?”7. “L-ai călcat pe papuc, foc ţi-ai pus în capul tău.”8. “Firmiturile ce-ţi rămân, dă-le şi tu pe la ai tăi câini, că şi ei să mănânce aşteaptă de la stăpân.”9. Şi dacă am greşit, ce, e sfârşitul lumii?10. “Bată-l, Doamne, lua-l-ai, drace,

Pe-al de nu mă lasă-n pace

Să iubesc pe cine-mi place…”


1. Dacă nu mă ajuţi, atunci mă supăr pe tine.2. Prăvălie cu chirie, marfă pe datorie.3. Familia avusese mult de îndurat de pe urma năzdrăvanilor de copii.4. Cu schiopul împreună locuind, te înveţi şi tu a şchiopăta.5. După atâta căldură, o fi ea şi vreo ploaie.6. După bună dimineaţa , şi mulţămita.7. “Cât afară, cât în casă.”8. “Cui îi pare dealul vale

Şi valea deal?”

9. Minutele urmează unele după altele.10. A fost atentă, sesizând imediat greşeala.


1. Verbul monotranzitiv să fie regentul complementului circumstanţial consecutiv.2. Numele predicativ să fie exprimat prin participiu cu valoare pasivă.3. Cuvântul şi să aibă cinci valori morfologice diferite.

4. Patru cuvinte care să ilustreze omonimia gramaticală.5. Pronumele relativ să fie complementul circumstanţial de scop al unei subordonate atributive.6. Subiectul să fie exprimat prin verb la supin.

Pagina 14 din 107

7. Linia de pauză, apostroful şi bara să apară ca semne de ortografie în acelaşi enunţ.8. Substantivul cu valoare adverbială să marcheze superlativul absolut al adjectivului.9. Cuvântul care să apară cu şase valori morfologice diferite.10. Pronumele relativ să fie subiectul completivei de agent.


Târnava, mamiţică, veste, năpastă, mândruţă, bădiţă, bădie, sâmbătă, pituşcă, pradă, ladă, îngheţată, aşchie, lespede, sudalmă, credinţă, lână, gâlceavă, marfă, iarbă, burtă, puică, gaiţă, conştiinţă, giacă, dezarmare, diftină, tristeţe, neiculiţă, ecarisare, dragă, mănătarcă, ikebana, langoare, primulă, rampă, lele, nene, mătuşă, mămăligă, scarlatină.

VI. Demonstraţi în contexte polisemantismul cuvintelor:

a da, a ieşi, a sta, inimă, iarbă, noapte, duh, floare, cai, veste , marea, cap, cot, brad.

VII. Subliniaţi cuvintele care se pot relaţiona cu numerale:

trifduc, contravizită, duocento, contratorpilor, pentagon, contraîncercare, contraserviciu, dipod, triftong, monogam, contrapartidă, eneasilab, bibliotecă, contraanaliză, hiat, dietanol, contraproiect, verso, revedere, contravaloare, nuclează, chiasm, contraanchetă, monopter, bifurcaţie.

VIII. Precizaţi categoria lexico-gramaticală sau rolul morfologic al segmentului subliniat din cuvintele:

băieţii a trei dintre voi; înainte de a merge; contrar a ce s-a auzit; mânca bine; prietena asta a voastră; colegul acela; măturaşi aceeaşi casă; cărţi a zece mii bucata; a doua fată.

IX. Despărţiţi în silabe cuvintele următoare:

metencefal, pernicios, superangular, maledicţie, chietudine, persorbţie, matronimic, iconostas, mezalianţă, transpiră, laringectomie, aluvionar, distorsionat, decatlon, exacerba, aghiotant, biosociologie, chineziterapie, batisferă, extrinsec, teatral, ineluctabil, bronşectazie, exulceraţie, hiperacuzie, miceliu, aberoscop, justificativ, transfigurat, panislamism, paramnezie.

X. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

coterie, foburg, exartroză, diegeză, panseu, a elansa, a pama, ril, necropolă, ogivă, tarot, metempsihoză, turpid, letalitate, servitute, nanocefalie, oraţie, lasitudine, inflicţiune, devot, a eşapa, fiestă, cutumă, fumisterie, a antama, finalism, exereză, tedeum, pempant, rutinat, a obstina.

Testul 7

Pagina 15 din 107

I. Se dă textul:

De unde până mai ieri mi se părea că duc o existenţă normală şi liniştită, de vreme ce îmi mergea bine cu toate – copiii erau ascultători, casa plină cu bunătăţuri, părinţii sănătoşi, iar serviciu – cât cuprinde, deodată am realizat că nu e chiar aşa: mulţumirea mea era nemulţumirea altora care ştiau să-şi fixeze un alt fel de echilibru, adică aveau un etalon de viaţă ridicat care pe mine mă speria, în toată prosperitatea pe care eu o credeam destulă pentru familie; dincolo de asta, îmi şi râdeau ironic în faţă când mă vedeau cât sunt de modestă în aşteptările mele, dar uitau, fireşte, că trebuie să te multumeşti cu cât ai, fiindcă, altfel, pierzi şi ce-ai realizat sau, invers, nu trebuie să râvneşti la ceea ce au alţii – e un păcat biblic -, ci să doreşti să-ţi menţii ce-ai câştigat prin muncă; iată cum îndoielile te pot duce, împotriva ta, la adevărurile clare ale moralei sănătoase.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile dintre acestea.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.

c) Demonstraţi, în contexte, funcţiile sintactice ale pronumelui posesiv în cazul genitiv.d) Selectaţi locuţiunile din text şi încadraţi-le morfologic.e) Daţi formele flexionale ale articolului hotărât.f) Precizaţi valoarea fonetică a lui i din toate cuvintele primelor şase propoziţii.g) Identificaţi cuvintele derivate şi reconstituiţi procesele derivative care au avut loc.

II.Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate:1. ”Seca-ţi-ar pâraiele !”2. Trebuie făcute sacrificii mari pentru asemenea ideal.3. A se lupta călare nu prieşte la fiecare.4. Hoţ pe hoţ anevoie înşală, însă nu şi pe cinstit.5. Ceea ce e curat n-are trebuinţă de spălat.6. Mai bine cap de pisică, decât coadă de leu.7. Decât un an cioară, mai bine o zi şoim.8. Cât e biletul până la Bucureşti ?9. După temelie zidirea să ţi-o zideşti.10. Rătăcirea din urmă, mai rea decât cea dintâi.


1. După vânt pe mare călătoria să ţi-o faci, ca să nu te-neci.2. Ce-ai cu el dacă e chel?3. “Ceea ce la roi nici un folos aduce, nici albinei îi place.”4. ‘’Sărăcuţă minte, unde-ai fost mai înainte, că acum multă eşti, dar nimic nu-mi foloseşti.’’5. ‘’Se plâng cele măritate că au de bărbaţi parte, dar cele văduve ce să zică, când în casă n-au

nimică?”6. ‘’Până ce cioara brează, tot mai venea la noi în casă, după ce s-a coţofenit, a mai veni a

contenit.’’7. ‘’Pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti.’’8. “În vas spurcat orice-ai pune, ca vasul se spurcă.” 9. “Şi de ploscă nu ne place, dar vinul din ea mare chef ne face.”10. “Cu lupii împreună, ca lupii să urli, ca lupii să-nghiţi îndată te înveţi.”

IV. Construiţi contextele corespunzătoare cerinţelor:

1. Locuţiunea pronominală de politeţe să fie nume predicativ în cazul genitiv cu prepoziţie.

Pagina 16 din 107

2. Pronumele nehotărât cu funcţie de subiect să fie elementul de relaţie al subordonatei concesive.3. Omografele cântă şi cântă să apară în acelaşi enunţ.4. Structura de aceea să aibă două valori morfologice diferite.5. Zece cuvinte care să ilustreze regulile morfologice de despărţire în silabe.6. Accentul să aibă rolul de a diferenţia sensurile cuvintelor;7. Complementul circumstanţial de timp să fie exprimat prin pronume relativ în acuzativ.8. Pronumele personal să ilustreze dativul etic, posesiv şi adnominal.9. Interjecţia să fie subiect.10. Trei modalităţi diferite de exprimare a ideii de aproximare.

V. Formaţi pluralul următoarelor cuvinte:

lelică, bardă, învăţătoare, broască ţestoasă, ienupăr, osc, viţică, osmanlâu, copârşeu, curcubeu, hârdău, alizeu, vamă, mujdei, franţuz, poliedru, găoace, andaluz, ic, lepedeu, păstârnac, noimă, linx, druid, găgăuz, sâmbătă, coamă, dud, iadă, bebe, hepatită, secuime, strajă, fugă, pojarnic, itinerar, seminar, poştăriţă, papură, dovleac, nivel, urâciune, zer, liber-schimbist, ortodox, paradox, miar, talisman, fragă, tulpină..

VI. Treceţi la genitiv – dativ cuvintele:

ultima repriză, răcoroasă vară, mare casă, fandosită colegă, dulce amintire, încântătoare imagine, albastră copertă, marea ta zi, dibace fată, dragă colegă, strălucitoare fată, suplă femeie, scumpă domnişoară, friguroasă vară, răcoroasă ploaie, zadarnică încercare, urdă dulce.

VII. Plasaţi substantive la plural după următoarele adjective, cu forme de plural:

alburiu, ageamiu, argintiu, auriu, brumăriu, cafeniu, cenuşiu, fumuriu, hazliu, plumburiu, purpuriu, ruginiu, stacojiu, străveziu şofraniu, trandafiriu, vişiniu, viu zglobiu, zurbagiu, zurliu.

VIII. Subliniaţi cuvintele prefixate cu ne-:

nebun, necaz, negoţ, negocia, nemernic, neom, neon, neruşinat, nesaţ, necurat, netot, nevoinţă, negativ, nemetal, nenufăr, neonatal, neglijabil, necromant, nevertebrat, nevroză, neorealist, nescriptic, neutron, nesăturat, neplătit, nervos, nestropit, neaoş.

IX. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

diseminare, emfatic, flasc, compars, antanagogă, a ricana, tartufism, a lisa, internunţiu, sarcastic, a oripila, nursă, intemperant, lien, ineluctabil, habitual, glosie, redingotă, spoliator, damnaţiune, curatelă, fugos, conifiat, emendaţie, big-store, elf, dipsoman.

Pagina 17 din 107

Testul 8

I.Se dă textul: Cum viaţa politică îi oferise un spectacol trist al lumii pe care el o iubise şi pe care, Doamne, numai tu ştii, îşi dorise s-o vadă altfel de cum anticipau cei mai sumbrii analişti şi dat fiind că nimeni nu îl mai lua acum în calcul în ceea ce priveşte viitorul, a hotărât să plece de aici cu totul, măcar că era un patriot desăvârşit şi că îşi făcuse un rost în oraşul lui natal- o casă cu grădină, o livadă cu meri golden şi cu vişini; toate acestea vor rămâne abandonate, fiind nemaipomenit de trist, chiar tragic să-ţi iei lumea în cap la o anumită vârstă şi să laşi în părăginire ce-ai muncit cu atâta patimă şi asta pentru ce? – că nişte oameni nesăbuiţi şi-au bătut joc de o ţară întreagă şi că dacă ei nu pleacă, atunci trebuie să plece tocmai cei batjocoriţi?

Se presupune că în text există următoarele realităţi gramaticale:

1. Verbe impersonale;

Pagina 18 din 107

2. Trei locuţiuni diferite;3. Patru complemente directe;4. Trei subordonate subiective;5. Două elemente de relaţie, cu funcţie sintactică;6. Şase cuvinte derivate;7. Două cuvinte cu vocale în hiat;Indiferent de răspuns, analizaţi-le pe fiecare dintre acestea.

III. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate

1. Noaptea se lasă peste sat grea ca de plumb.

2. Îmi simt inima tresărind la cea mai mică emoţie.

3. I-a murit moartea.

4. În luna lui mai şi-au sfinţit casa.

5. Ziseră unii una, alţii alta.

6. Ce păcat că sunt supăraţi pe voi.

7. Cu toţii erau împotriva noastră, când direct, când indirect.

8. Mi-e tare milă de cine va trebui să-i fie tovarăş la nevoie.


1. Numeralul multiplicativ să fie adverb şi adjectiv.2. Patru verbe de conjugarea a-III-a să fie la infinitivul lung.3. Locuţiunea verbală la supin să aibă trei funcţii sintactice diferite.4. Complementul direct să fie exprimat prin patru substantive defective de plural.5. Numele predicativ multiplu să fie exprimat prin substantive masculine la numărul singular, cu

desinenţa –ă.8. Cuvântul cum să aibă trei valori morfologice diferite.

V. Conjugaţi verbele următoare la modurile şi timpurile indicate:

A fi crescut – indicativ, mai mult ca perfectul, II sg;

A fi dat în primire- prezumtiv prezent , III pl.

A fi tare – imperativ afirmativ şi negativ, II sg.

A se coace – viitor anterior, III pl.

A fi răspândit – conjunctiv perfect, III sg.

A se da peste cap – prezumtiv prezent, I pl.

A fi pe fază – imperativ afirmativ şi negativ, II sg.

VI. Propuneţi sinonime pentru cuvintele următoare:

elitar, fado, gratula, respiro, zegras, macula, lustral, intimat, ereb, failibil, emendă, a lisa, petent, cecitate, disipa, antren, blasfemie, parcimonie, grosier, estropia, ferin, intemperat, a glosa, exicaţie, lazarone, aplatiza, dejecţie, intradă, funambulesc, blasfemie.

XII. Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele:

Pagina 19 din 107

coxartroză, ciungi, geamparale, detoxifiere, hipoxemie, ceauş, picioruş, copăcei, dovlecei, ghiulea, chiulangiu, blegi, cearşaf, ceafă, giugiulit, vegheat, burghiu, salepgiu, fustanghiu, proxenet, eroxat, făceau, ciugulit, storceai, ciufulici, dulci, fixare, ştergeai, generici, chiorâş, ghiulea, pociump.

Testul 9

I.Se dă textul: Îi venea să urle de durere, simţea cum i se prelinge o dâră din sângele de la picior pe mâna înţepenită sub şold, dar nu scoase un zgomot, de frică să nu strice liniştea pădurii din cauza sa, care pădure îi oferise acum un spectacol unic prin adevărul lui – chiar vânător înfocat, dacă nu ai un destin luminos, tot poţi deveni victima întâmplărilor şi n-are cine te ajuta; la o adică, mai degrabă te ajuţi singur, pentru că, odată rănit de mistreţ, e nevoie să te ascunzi repede( asta dacă mai ai vlagă în tine şi putere să te urci prin vreun copac), spre a evita o posibilă întoarcere a călăului, care te-ar face una cu pământul de ciudă că i-ai încălcat teritoriul şi, mai mult, că ai avut dorinţa de a-l răpune.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre acestea.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi cuvintele compuse din text şi precizaţi categoria lexico – gramaticală a elementelor

componente.d) Identificaţi patru cuvinte conversionate din textul dat.


1. Neputându-mă face să-l iert, am ajuns să promit ca nu-l voi mai deranja.2. Ce te costă să-i promiţi că vei face când şi cum te-a rugat el să faci?3. Rămâne de informat ce oră stabilim pentru ce ne-am propus, adică pentru şedinţă.4. “Cine-a stărnit cătănia

Mânca-i-ar casa pustia

Şi nevasta văduvia.”

5. “Am şparlit-o la baltă cu gând rău asupra mamei, cât îmi era ea de mamă şi de necăjită”.6. “Bici de foc muierea mea:

Una voi eu şi-alta ea.

Când voi dulce, ea amar,

Eu cer apă, ea –mi dă jar.”

7. “La ureche ce se zice în pădure se aude.”8. “Dragostea-i ca mierea, dulce,

De ce-o guşti , nu te-ai mai duce.”

9. “Cine bea ca să uite, ajunge să uite că bea mult.”10. “…drept e şi aceea Ca om cu minte n-am văzut

Pagina 20 din 107

Să nu iubească.”(G. Coşbuc)

III. Construiţi contexte corespunzătoare cerinţelor:

1. Numele predicativ multiplu să fie exprimat prin substantive proprii abreviate.2. Atributul verbal să fie exprimat prin verb la modul infinitiv diateza reflexivă.3. Trei reguli de interdicţie a folosirii virgulei.4. Cuvintele ori şi sau să fie adverbe de mod şi conjuncţii coordonatoare.5. Apoziţia multiplă să fie exprimată prin numerale cardinale.6. Trei variante de realizare a subiectului( subînţeles, inclus, nedeterminat).7. Trei perechi de substantive heteronimice.8. Superlativul absolut al adjectivului să fie realizat sufixal.

IV. Subliniaţi varianta corectă:

1. Casa a costat douăzeci şi unu / una de miliarde lei.2. Ne vedem la ora / orele 17.3. Restul studenţilor au plecat / a plecat.4. Subsemnatul, Ion Popescu, n-am fost prezent / n-a fost prezent la disputa lor.5. Un sfert dintre voi a coborât / au coborât.6. F. C. Braşov a fost zdrobită / zdrobit.7. Tu ai fost vecinul care ne-a reclamat / ne-ai reclamat.8. Prea multă bere şi ţuică s-a consumat / s-au consumat.9. Mi-ar displace / displăcea să-i văd. 10. Caseta e pe contra-copertă / contracopertă.

V. Despărţiţi în silabe cuvintele:

potenţiometru, obstructiv, muştiuc, neurastenic, pneumonie, obnubila, ortoscopic, lipurie, meristem, megastar, crioscop, duroscop, eclampsie, abstracţiune, miasmă, transalpin, redacţional, ortostatic, voltamper, toaster, mezosferă, nimfomanie, dermatofit, meyanin, obscen, monopter, custral, esofagoscop, lombalgie.

VI. Explicaţi sensul cuvintelor:

erzaţ, gibozitate, ecumenic, velocitate, prosopopee, a hanta, extraneu, disecee, majolică, palimpsest, refacţie, maniabil, lasitudine, ruşfet, isoglosă, lonja, emendaţie, a supa, pro domo, bonitate, eremit, breşă, paspartu, redhibţiune.

VII. Transcrieţi pronunţia următoarelor substantive:

Chicago, Pasteur, Gide, Azerbaidjan, Malraux, Mauriac, Tonitza, Tzara, Medgidia, Ljubljana, Lisz, Lukacs, Cambridge, Princetown, Villon, Washington, Beijing,Web, Cervantes.

Pagina 21 din 107

Testul 10

I.Se dă textul:

Pentru mine e clar că orice s-ar întâmpla rău, aşa de rău, să dea peste cap tot ce clădiseşi până atunci în instituţia ta ar putea deranja pe oricine se obişnuise cu starea veche de armonie şi ar putea duce în mod inevitabil la anarhie în toată regula, spre a se descoperi apoi că acesta era momentul în care ar fi fost cazul să dai măsura valorii şi priceperii tale în a conduce eficient şi cu mână de fier, rămânând că te voi sprijini şi eu să reconstruieşti ceea ce ar fi devastat şi ameninţat, în mod ciudat, cu disoluţia.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre ele.

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.

c) Selectaţi adverbele şi adjectivele din text, stabilind gradul de comparaţie; alcătuiţi contexte în care aceleaşi cuvinte să apară la gradul superlativ absolut, construit cu mijloace afective.

d) Treceţi verbele din text de la diateza activă la celelalte diateze, în enunţuri relevante.

e) Identificaţi cuvintele formate prin mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.

b) Motivaţi folosirea semnelor de ortografie şi de punctuaţie.c) Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele: ceea ce, veche, ciudat, priceperii.

II. Stabiliţi felul propoziţilor:

1. După câte a făcut, chiar putea ajunge să fie de batjocura satului.

2. Cum înscrierile se terminaseră şi pentru a mai avea timp de repetat în vederea examenului, s-au grăbit spre casă.

3. Bizuindu-te pe cine te-a trădat o dată, rişti eşecul.4. El e cel mai bun manager din câţi am cunoscut.5. Pentru un examen nu face să verşi lacrimi.6. Ne-a uimit plăcut pe toţi, motiv pentru care nu-l puteam lăsa să fie singur în bucuria lui.7. Necesar pentru voi nu e luxul camerei, ci unde găsiţi spaţii pentru învăţat în linişte.8. Dacă merită să-l mai ajut, o să-ţi comunic.9. Ce puteam zice, când eu nici măcar n-aveam drept la replică?10. Când mi-oi ieşi din fire, să vezi ce-ai să păţeşti.

III. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.

1. Masa, fie de lemn, fie de piatră, tot masă este.Pagina 22 din 107

2. Am asistat la un colocviu deficitar în câteva puncte din ordinea de zi.

1. “Câtu-i ţine ziulica I-aş cânta doina doiniţa.”

4. Părinţilor, recunoştinţa noastră ca fii!

5. El e cel mai bun din grupă.

1. N-avem de ce ne plânge.7. A colaborat ca profesor.

8. A pariat pe calul Săgeată.

9. S-a plictisit de moarte auzind aceleaşi minciuni.

10. Fericită, fată dragă?

V. Formaţi singularul următoarelor cuvinte:

tărâţe, creveţi, uscăţele paiete, perne, orbeţi, sandale, pepite, pive, veci, accize, carale, atale, iade, icuri, franţuji, osanale, zeruri, trigoane, şei, găoci, zefiri, osci, monegasci, terciuri, ciorchini, berbeci, fluturi, râsete, haltere, escuzi.

VI. Formaţi substantive care denumesc persoanele care practică următoarele sporturi (sau probe sportive):

box, ping-pong, tenis, polo, scrimă, schi, golf, fotbal, maraton, triatlon, deltaplanorism, călărie, caiac, canoe.

VII. Precizaţi sensul cuvintelor:

sinecură, palimpset, forfetar, habitaclu, parloar, punitiv, rupestru, pegră, patină, pască, madamă, merindare, sapient, sesam, Schimbarea la Faţă, racursi, a meremetisi, besactea, evghenicos, protipendadă, parturiţie, acribologie.

VIII. Relevaţi în contexte sensul paronimelor:

deflagraţie / deflaţie minută / minut

a colaţiona / a corelaţiona refrigerent / refringent

invertit / intervertit petrolier / petrolifer

bolero / bolerou ambiguitate / ubicuitate

revolut / rezolut emersiune / imersiune

bruto / brută miner / minier

Testul 11

I.Se dă textul:

Pagina 23 din 107

Ceea ce vreau să spun este că natura ne oferă toate modelele de existenţă şi că ea nu este decât o variantă necuvântătoare a omului – se naşte, se maturizează şi moare, aşa cum este şi mersul normal al vieţii individului, numai că, oricâte încercări ar face omul să egaleze raţionamentul de a exista al naturii, niciodată şi nicicum n-ar putea fi asemănător acesteia şi, bietul de el, cade când în melancolii bolnăvicioase, pe tema trecerii timpului, când în penibile manifestări violente faţă destinul care i se revelează cu zgârcenie, clipă de clipă; un echilibru nu poate să existe sau nu trebuie să-şi facă loc în sufletul său, pentru că nici resemnarea nu e o variantă de dorit, ştiut fiind că este în firea omului să se abandoneze unui Deus absconditus, mai comod fiind, când se întâmplă să fie ceva rău, să dai vina pe un factor exterior decât pe neputinţa ta de a-l evita.

Cerinţe:

a) Delimitaţi textul în propoziţii şi precizaţi felul acestora.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi părţile de vorbire neflexibile şi încadraţi-le morfologic.d) Identificaţi patru neologisme din text şi propuneţi sinonime pentru acestea.e) Subliniaţi cuvintele care conţin vocale în hiat.


1. Bată-l prostia, că mult m-a supărat.2. “Corbul, când puii lui se-ntâmplă să iasă cu pene albe, nu crede că sunt ai lui.”3. “Câine bătrân să te păzeşti, din casa ta să nu zgorneşti.”4. “Mi s-a dus bărbatul la moară şi nu ştiu ce să fac: marita-mă-voi, ori îl voi mai aştepta?”5. “Zăpada, cât de mult se grămădeşte, până-n vară se topeşte.”6. “Cine vrea să-şi ucidă câinele, destul e să spună că e turbat.”7. “Ce e ceea ce se vede cu ochii închişi şi, cum deschizi ochii, piere?”8. “La nuntă, la voie bună

Toate ciumele s-adună

Când îi timp de secerat

Toate ciumele-s în pat.”

9. Cât de stramb vrei să şezi,Dar vorba dreaptă s-o aşezi.

10. Ori te poartă cum ţi-e vorba, Ori vorbeşte cum ţi-e portul.

III. Precizaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

1. Vecinii vi s-au potrivit de minune.2. Bunul meu amic, treci pe la mine!3. Vreau nişte smântână degresată.4. Mii de reclamaţii s-au strâns.5. Ce mă tot bate la cap?6. “Măi, mândruţ, de langă vale / ce-ţi tot faci la noi cărare?”7. El e ca pâinea caldă, dar numai pentru rude.8. N-avem de ce ne tocmi.9. La ora cinci şi-a revăzut prietenii.10. Pariază pe mine şi-ţi vei câştiga casa.

IV. Stabiliţi numărul propoziţiilor din contextele:

1. Prăvălie cu chirie, marfă cu datorie.2. Oase seci fără măduvă nici câinii nu le iau în gură.

Pagina 24 din 107

3. A auzit cocoşul cântând, dar nu ştie unde.4. O cafea, vă rog, căci mă simt obosit.5. Nici salcia pom, nici boierul om.6. Stomacul ca moara, când n-are ce măcina atunci se strică.7. Ţi-e scris, ţi-e scris, nu ţi-e scris, nu ţi-e scris şi sănătate bună.8. Banul ca banul - se duce pe-aci-ncolo. 9. Păcatele tinereţilor, pedeapsa pruncilor.10. Sigur, ar fi bine, zic eu, să fi venit şi tu, dar cum, că nu era posibil, dată fiind conjunctura?


arendă, bade, bardă, bădica, minge, năpastă, ordine, iarbă, gâlceavă, gâde, popa, plevuşcă, corabie, coardă, coadă, soartă, remarcă, toartă, ţeapă, vlădică, zăbavă, poiană, podişte, ţărancă, tată, tinereţe, soră, ceată, lelică, mămica, monedă, strajă, vamă, urdă.

VI. Marcaţi cu o linie diftongii şi cu două linii triftongii din cuvintele următoare:

ciur, vegheaţi, pauper, chiulangiu, ciubote, viciu, toptangiu, leoaică, sârboaică, cehoaică, legea lipicioasă, vergeaua, recea, ţeavă, puichii, şoricioaică, treceai, puteai, turuială, cheaună, leoarcă.

VII. Despărţiţi în silabe cuvintele:

exocrin, hemartroză, lactalbumina, monoftalmie, odontoplastie, panalgie, evisceraţie, laparoscopie, mielografie, pielectomie, traheostomie, nefrectomie, oftalmoragie, epistaxis, hemianopsie, laringospasm, nefrotomie, plantălgie, sciatalgie, visceroptoză, hemangiom, dizenterie, irigoscopie, nicturie.

Pagina 25 din 107

Test 12

I.Se dă textul :

Mă cam enervează ce şi cum a povestit când a fost întrebat şi răsîntrebat în ce fel s-a comportat ea la petrecere, pentru că e ştiut că, deseori, se inventează mult pe tema atitudinilor, a vestimentaţiei, ceea ce dă impresia de fabulaţie, de aceea nici nu-ţi prea vine să crezi tot ce se spune, dar, asta e, trebuie să-i ascultăm pe toţi, aşa cum sunt ei – sinceri sau nesinceri-, nemaipunând la socoteală că se pot afla lucruri interesante atunci când un om îi descrie, din punctul lui de vedere, pe alţii.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre ele.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Demonstraţi funcţiile sintactice ale adverbului de mod, prin intermediul unui cuvânt din text.d) Selectaţi cuvintele care conţin vocale în hiat.

II. Precizaţi felul subordonatelor :

1. ”Oare nu mi se cuvine A hotărî rob să-ţi fiu”(Anton Pann)

2. “Cărbunele cenuşă se face când se-ntâmplă multă vreme să-l ţii să se usuce.”3. Dacă moartea ar fi sfârşitul a tot, ei bine, atunci cei mai câştigaţi ar fi ticăloşii, moartea i-ar

elibera de tot ce au făcut şi de tot ce au vrut a face.4. Nu, era adevărat că, deşi nu ne-a fost dat să trăim în capitalism, am dus-o chiar rău, deocamdată

avem exact ce ne trebuie, ceea ce, zicem noi, e destul.5. “Dar, de când mă însurai, Grija casei că-mi luai

Trăiesc viaţă cu amar.

Numai una mă-ndulceşte:

Că nevasta mă iubeşte.”

6. “Badea-i ‘nalt şi subţirel

Parcă-i tras printr-un inel

Să te tot iubeşti cu el!”

7. “De e dus badiul la vie

Trimite ca-n pas să vie !”.

Pagina 26 din 107

8. “Ţie, omule, aşa ţi-i a zice, că nu şezi cu dânşii în casă toată ziulica să-ţi scoată peri albi” (Ion Creangă)

9. Optimismul e furia de a susţine că bine e când îţi merge rău.

10. Bun să fii, fericit că ţi-ai împlinit visul, deoarece ai fost ajutat, cum ştiu, atât cât s-a putut, căci părinţii au fost mereu grijulii cu tine, bunicii atenţi şi fraţii darnici.

III. Explicaţi de ce sunt pleonastice structurile următoare:

1. El pare simpatic la prima vedere.2. Tot la fel ca animalele se comportă şi unii oameni.3. Tatăl meu e un propulsor al progresului în medicină.4. Se afla în imposibilitatea de a nu putea răspunde.5. A adulmecat îndelung mirosul urmei de urs.6. Acesta e un aspect privind educaţia tinerilor.7. S-a gândit mult la supraetajarea construcţiei.8. I-a muştruluit drastic pe studenţi.9. Începe să ne devină chiar drag.10. Reacţia lui a culminat până la violenţă.

IV. Subliniaţi formele considerate corecte din următoarele contexte:

1. Cine are de citit / au de citit, copiii sau părinţii?2. Eu nu sunt o femeie care să creadă / să cred orice.3. Tu ai fost prietenul care a scris / ai scris recomandarea.4. Ca unul care ştie / ştiu adevărul, vă contrazic.5. Subsemnatul n-am organizat / n-a organizat nicio demonstraţie.6. Nu se merită / nu merită să alergi după himere.7. Jumătate dintre studenţi a plecat / au plecat.8. Ei o să mănânce / or să mănânce tot.

V. Propuneţi sinonime pentru cuvintele următoare:

franco, impardonabil, defrauda, crinolină, decubit, tribadism, psihedelic, hit, palustru, ignobil, francatură, benghi, defula, efeminat, a intrica, hieratic, mortifiant, op, pacientă, hlamidă, homicid, palustru, reprehensibil, poţiune, recrudescenţă, impardonabil, a jugula.

VI. Explicaţi sensul paronimelor:

trombă / trompă adopta / adapta

oficial / oficios conjectură / conjunctură

carbonier / carbonifer deferenţă/ diferenţă

gomă / gumă facţiune / fracţiune

zaraf/ taraf justiţial / justiţiar

agil / abil recent / regent

tasă / taxă numeral / numerar

VII. Precizaţi valorile fonetice ale lui i şi e din cuvintele:

ciuperci, geană, teatru, poţi, ieri, tăceai, speech, yală, turci, vecie, neneacă, maicii, niciunde, poimarţi, fiică, talazuri, veţi citi, nurorii, legi, studenţi, leafă, teasc, piuneză, piei, atunci, arzi, alergi, ceainice, văratici, muiaţi, alei, benghii, stridii, iezi.

Pagina 27 din 107

Testul 13

I. Se dă textul: M-a oripilat atitudinea ei, motiv pentru care am spus-o părinţilor, ceea ce a ajuns acum să fie subiectul discuţiilor din familia lor, neştiindu-se că acesta era doar începutul unor îndelungi comentarii maliţioase despre seriozitatea ce avea s-o caracterizeze sau nu mai departe în viaţă, dar mă gândeam dacă nu cumva acesta era rostul ei firesc, adică să creeze în jurul său o atmosferă nebuloasă, care să fie greu de analizat, de aceea am tăcut, considerând că e vremea să-mi văd de ale mele şi să uit că, odată, avusesem o mare preocupare pentru viaţa ei.

Cerinţe:Pagina 28 din 107

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor.b) Stabiliţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate.c) Alcătuiţi contexte în care să relevaţi funcţiile sintactice ale pronumelui relativ care în cazul

dativ.d) Identificaţi cuvintele în care i este semivocală.e) Realizaţi structura morfematică a cuvintelor: se speriase, să urle, evoluasem, foarte îndepărtate,

ne apropiaserăm.f) Precizaţi valorile morfologice ale verbului a fi din text; construiţi contexte în care să relevaţi

alte valori morfologice.


1. De ce se mai iubesc oamenii dacă, în final, toţi trebuie să se despartă?2. Fată eşti tu, sau ce eşti, că parcă prea rău te-ai lenevit, ori aşa mi se pare?3. Şi ce dacă îl deranjează că sunt obraznică, nu-i nimic, mă voi comporta frumos de azi înainte.4. Dacă eu ţi-am dat numai sfaturi, el o să-ţi dea numai bani, tocmai de ce ai nevoie.5. Am ocolit grupul de grevişti din centru, ca să dau la periferie peste alţii.6. Să-l mai sprijini, în timp ce el te urăşte, asta e cu adevărat toleranţă.7. Ce n-aş da să mai am 20 de ani, dar, dacă nu se poate, nu se poate şi basta!8. Li se părea că dacă şi pe ei ar fi încercat acel Popescu să-i păcălească, asta ar fi fost sfârşitul

lumii.9. Ce nevoie e să mai ningă pe la noi, când pomii sunt deja înfloriţi şi, sigur, asta le-ar face rău?10. “Frâul, cât de moale îi va fi calului în gură , nu-l încredinţezi în mâna altuia.”

III. Subliniaţi substantivele defective de plural sau de singular:

votcă, veci, nămiază, persiflaj, mai-marele, şapă-foraj, serj, maşină-unealtă, saca, război-fulger, tonă-kilometru, piei-roşii, soc, spărgător de gheaţă, spuză, şorici, pocker.

IV. Formaţi pluralul următoarelor cuvinte:

boschet, asterisc, cocoloş, greş, complex, hulă, iard, gudron, crah, fasung, anapest, excedent, cocoş, gulaş, halima, infuzor, defectoscop, camuflaj, extras, fagot, agrement, matcă, palancă, muscal, presor, nadă, pampas, zăplaz, matostat, piroşcă, oboi, heleşteu, resort, şeptel, reazem, surtuc, radă, vadră, şiră, teu, baros, caiac.

V. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

infuzabil, vertex, poltron, rupestru, obscur, nabab, sapient, grobian, miasmă, lucrativ, timorat, petulant, a rabata, ostracism, sepulcru, amnezic, promadă, a intima, a harnaşa, dolent, eventraţie, fief, coterie, bosă, abjudeca, patibular, devoala, vetust, difamant, content, eufuistic, licit, septentrional, igniţie.

VI. Construiţi contexte în care să relevaţi sensul paronimelor:

tabiet / tabinet upercut / opercut

sten / stern nobil / nubil

locuitor / locutor remitent / emitent

a expira / a expia avers / advers

a incarna / a încarna actual / actuar

reflecţie / refracţie perdant / pedant

VII. Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele:

Pagina 29 din 107

lipici, ceafă, zăpăceli, cionti, vergeaua, scurgeai, mahnicios, cianhidrici, facţie, chiori, torceai, machiavelică, organici, iberici, suspicios, fagi, elogii, ciorbe, calciu, zapcii, elegiaci, demonici, bocciu, fustangiu, chilipirgiu.

Testul 14

I. Se dă textul: Da, nu-mi venea să cred că pierdusem şansa de a intra într-un colectiv select, că trebuia să încerc şi alte variante, că se impunea să fiu mai atent cu tot ce e în jurul meu, că starea de bine se obţine greu şi se pierde uşor; în ritmurile acestui zbucium, mă vedeam nevoit să recurg la tot arsenalul de procedee prin care să-mi reconfigurez profesia, mai precis să-mi caut un loc care să-l suplinească cât de cât pe cel ratat, să-mi întreb sufletul ce-ar fi el dispus să facă mai departe, în afară de această inginerie care nu-mi adusese vreo împlinire deosebită, dar nicidecum nu mă vedeam economist sau profesor sau judecător, pentru că structura mea era de om al tehnicii şi nimic din ce era exterior acesteia nu mă atrăgea, deşi aveam uneori nostalgii de felul acesta.

Se presupune că în text există următoarele realizări lexicale, morfologice şi sintactice (la nivelul propoziţiei şi al frazei):

1. Subordonate subiective şi concesive.

Pagina 30 din 107

2. Propoziţii eliptice de predicat.3. Predicate nominale incomplete.4. Complemente circumstanţiale de mod care să determine adjective.5. Pronume personale în cazul genitiv.6. Locuţiuni adverbiale.7. Propoziţii cu subiect nedeterminat.8. Cuvinte formate prin compunere.9. Pronume reflexive cu funcţie sintactică.10. Cuvinte derivate.

În cazul în care aceste există, se cere, pentru fiecare situaţie (1,2,3…) selecţia şi analiza acestora.

II. Recunoaşteţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

1. Astfel de copii, adică serioşi, reuşesc la examen.2. Ce te-ar interesa să-i cumperi?3. S-au adunat cam multe pentru o viaţă de om.4. Un singur lucru m-ar nelinişti – lipsa banilor.5. Dat fiind că ai rămas păgubit, să nu-ţi mai împrumuţi lucrurile.6. Impresionatele-i averi stăteau acum uitate.7. Dansează până la transpiraţie, fapt explicabil de cine trăieşte bucuria reuşitei.8. Se vorbeşte englezeşte în toată lumea.

III. Treceţi la genitiv- dativ următoarele structuri:

oglinda cea fantastică, ploaia cea torenţială, valiza cea verde, ograda cea nemăturată, trei soliste, tustrei băieţii, mulţi vecini simpatici, colivia aceea cea aurie, cealaltă variantă, o colegă a mea, un coleg de-ai mei, câte şapte pitici, vocea aceea cea de neuitat, al treilea copil născut, puterea cea oarbă, fiecare căpşună din grădina, coperta cea strălucitoare, vorbele cele rele, lucrurile acelea cele uitate, amândoi colegii, patru discipline fundamentale, stropitoarea cea veche.

IV. Ordonaţi alfabetic următoarele cuvinte:

fabricat, adio, baliză, mecanică, administrator, abraziv, calciu, calorie, balenă, baltă, duplex, binom, brut, miner, colier, daci, verde, plămân, apret, educat, grevă, lipit, olimpic, papură, saci, rude, contur, udat, dur, harnic, pleavă, rupt, evlavie, gros, tractor, video, talent, zornăit, fată, umblu, hectar, zguduie, teatru.

V. Demonstraţi, în contexte, omonimia morfologică a cuvintelor:

mult, puţin, atât, care, crez, mai, ce, unde, cum, când, ori, sau, al, lui, nişte, una, tot, şi, de, până, fie, ai.

VI. Stabiliţi semnificaţia următoarelor abrevieri:

n.a., Î.P.S., A.N.E.F.S, F.B.I., f.f., I.D.D., n.s., î.e.n., A.S.E., U.C.B., C.N.S.H., COMAT, BIRD, MINDBANK.

VII. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

baliză, atenansa, a desfide, cuţovlah, foburg, gitan, enclitic,deck, colegatar, amnisie, ignar, hidalgo, ecosez, placid, impietate, a fana, colontitlu, delebil, sector, pronie, safism, recrimina, scorer, cuirasa, dantelură, sibila, petulant, incumba, graffiti, dever, abracadabrant, cofraj, pestifer.

VIII. Subliniaţi cuvintele prefixate cu in-:

Pagina 31 din 107

infirm, infertilitate, inflamat, inflexibil, infinit, infim, infecţios, infanterie, inexplicabil, injector, ingresiune, inhiba, influentă, infrastructură, ingratitudine, inhumaţie, insolent, insondabil, insonoritate, insaţiabil, insalubru, inoperabil, insectă, insinuator, insultător, insurecţie, instinctual, insubordonat, integrabil, instala, instigare, intendent.

IX. Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele:

siliciu, dibaci, iberici, geamuri, trunchi, zgârcit, organici, chiuvetă, geamgiu, veci, cineast, giudeţ, chiar, ogheal, niciunde, niciodată, mergeai, strachini, cisternă, copii, alivenci, ciudaţi, ceaun, vergea, colăcei, covrigei, brotăcei.

Testul 15

I. Se dă textul:

Posibil să se fi supărat că l-am aşteptat când i-am promis, dar, cum el era nepunctual şi eu grăbit, am plecat fără să mă mai gândesc că s-ar putea ca, de data aceasta, să fie şi el corect, nemaiadăugând aici realitatea că mă cam plictisise să tot fiu la cheremul lui, adică să-l duc şi să-l aduc zilnic la şi de la şcoală, când avea părinţi care puteau face asta, dar nu, nu-i purtau de grijă, văzuseră că mă implic eu şi au rămas liniştiţi.

Cerinţe:

Pagina 32 din 107

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre acestea.

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Precizaţi valorile morfologice ale cuvântului şi din text; construiţi contexte în care să relevaţi

alte două valori morfologice diferite.d) Stabiliţi, pentru fiecare propoziţie, tipul de subiect.

e) Conjugaţi la modul imperătiv, afirmativ şi negativ verbele: a fi corect, a-i purta de grijă, a rămâne liniştiţi.

f) Formaţi, prin sufixare, derivate augmentative şi diminutivale de la două cuvinte din text.

g) Identificaţi cuvintele care conţin vocale în hiat şi diftongi.


1. “Decât toată vara cioară, mai bine să fii o zi soim.”2. “Viespea, după ce miere nu face, apoi şi împunge.”3. “Dacă eşti cinstit, n-ai teamă

De duşmani, de-ar fi Ciclop,

Fă cât poţi şi las’ să râdă.

Cei ce sar viaţa-n hop.”

4. “ Colacul nu-i al cui se meneşte, ci-i al cui îl mănâncă.”5. “Când nimeni nimic nu va vorbi de tine, mai bine să te-neci.”6. “Ciocoiul e ca răchita: de ce-l tai, de ce răsare.”7. “Când ar fi după corbi, toţi caii ar fi morţi.”8. “Cine şade, coada-i şade,

Cine mişcă, tot mai pişcă.”

9. Cât de înalt mi se părea că este până acum, de azi l-am văzut că e mai scund decât mine.10. Fantezist cum e, te poţi trezi cu surprize de la el.

III. Identificaţi funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

1. “Dar şi mierla din pădure

Are pe unul, anume

Pe cucul cu pene sure.”

2. E jignit de moarte, el, colegul tău.3. Războiul l-a făcut erou, lucru de necontestat.4. Hoţul fusese atent, temându-se să nu fie prins.5. Mi-e cu totul indiferent ce-l frământă.6. Eu, mama-totuna.7. “Suflete, prund de păcate Eşti nimic şi eşti de toate”(L. Blaga)

8. Unul din voi, poate tu, poate ea, va pleca nefericit.9. Judecând după maşină , îl cred miliardar.10. În ce sens e invidioasă pe voi doi?


1. Între ora 10-12 / orele 10-12.2. Sighetul Marmaţiei / Sighetu Marmaţiei.3. Contractantul, Ion Popescu, n-am făcut parte/ n-a făcut parte.

Pagina 33 din 107

4. Maşina nu ţine la relanti / ralanti.5. Odorheiul Secuiesc / Odorheiu Secuiesc.6. Drămuie / drămuieşte bine banii.7. Mă învăluieşte / învăluie cu minciuni.8. Mă plictisesc monologurile / monoloagele.

V. Precizaţi sensul expresiilor şi al cuvintelor următoare:

tauromanie, self-made-man, calcio-vecchio, teddy-bear, by-pass, cover-girl, tale guale, bull-finch, credit-bail, venă cavă, slow-fox, hard back, gold schnit, crooner, swing, daune compensatorii, hard-top, compact disc, casus belli, cruzeiro, dragster, sgraffito, instalaţie gonio, sotto-voce, fellow, concerto-grosso, guest-star, short track, antecedent penal.

VI. Stabiliţi semnificaţia următoarelor pseudoprefixe şi construiţi cuvinte cu acestea:

tetra-, euri-, filo-, topo-, exo-, tele-, adeno-, silvo-, cali-, fago-, vice-, coxo-, creno-, fero-, cripto-, dacrio-, cromato-, giga-, acro-, carcino-, chemo-, haplo-, geronto-, deca-, dextro-, carto-.

VII. Găsiţi sinonimele cuvintelor următoare:

exsihaţie, tartufism, speluncă, lavaj, şerpaş, igniţie, ambroziac, a fana, cuvertă, expuncţiune, tombal, confiat, transigenţă, abuziv, glotologie, delabra, convoluţie, improb, robinsonadă, demimondă, cast, afereză, camarilă, fuzibil, glisor, angoasa, exocarp, ereb, admonestare, chestor, efelide, amorf.


anabolism, ignipunctură, ligantropie, obsecraţie, anastomoză, retoscop, hidrostatic, gatopard, amfetanină, disartrie, filarmonic, unicuspid, iconoscop, anaciditate, camufla, termostat, bastard, lobectomie, transsudaţie, capodoperă, triplusaltist, indicanurie, igniţie, catamneză, bonomie.

IX. Formaţi numele de locuitori de la următoarele state sau localităţi:

Medgidia, Buzău, Mangalia, Portugalia, Madrid, Africa de Sud, Papua, Noua Guinee, Roman, Techirghiol, Sofia, Cairo, Tokio, Madagascar, Râmnicu Vâlcea, Corabia, Arad, Beiuş, Ucraina, Lăpuş, Caransebeş, Rovinari, Bumbeşti-Jiu, Breaza, Câmpia Turzii, Sighişoara, Laos, Vatican, Brazilia, Oţelu-Roşu.

Testul 16

I.Se dă textul: Dacă ar fi, prin absurd, să uităm (e omeneşte, nu?) câte vacanţe au trecut aiurea, câte zile întunecate de nebuloasa atâtor întrebări care păreau să n-aibă un răspuns imediat, nu din cauza noastră, adică a neputinţei personale de înţelegere şi raţionament, ci a diversităţii răspunsurilor la acestea, pentru care, sigur, ar fi trebuit poate două vieţi, nu una, în vederea cercetării în cele mai mici amănunte, dacă ar fi să omitem şi pactul pe care l-am făcut, între eu si sine, că nu vom pierde o zi, o secundă chiar, fără să ne imformăm că, uite, viaţa e scurtă şi nu merită s-o iroseşti la şuete interminabile sau cufundat în varietăţi gastronomice teoretice, atunci am putea spune că a trecut timpul peste noi, ca peste bolnavii aflaţi în comă, deveniţi obiecte de muzeu la care se uită, cu părere de rău, uneori înlăcrimate, rudele sau apropiaţii, că am trăit din inerţie, ca plantele sau ca vieţuitoarele, ceea ce, evident, nu-i adevărat, căci viaţa noastră a fost un chin frumos, de ale cărui roade se vor bucura, oricum, copiii noştri.

Pagina 34 din 107

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţilor şi relaţiile sintactice dintre ele.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi elementele de relaţie care au funcţii sintactice; precizaţi aceste funcţii.d) Stabiliţi funcţia sintactică a cuvintelor însoţite de prepoziţii genitivale.e) Identificaţi cuvintele în care există vocale în hiat.f) Extrageţi cuvintele compuse din text şi încadraţi morfologic elementele de structură.g) Definiţi omofonia şi ilustraţi cu exemple din text.

II. Identificaţi felul propoziţiilor subordonate:

1. “Cine vrea să-şi ucidă câinele, destul să spună că e turbat.”2. “Dacă ar face şi trântorii roi, se înţelege pe dinafară că am avea mare îmbelşugare.”3. “Şi furnica de e furnică, tot are mânie, cât e de mică.”4. “Nu de ce lemn e plosca să-ţi pese, ci de ce e în ploscă.”5. “Ceaţa de pe ochi cât poţi să ţi-o ridici, ca mai bine să cunoşti ceea ce vrei să vezi.”6. “Cine la târg după târg vine, se-ntoarce cu marfa acasă.”7. “Când aveam în ce, n-aveam cu ce, acum că am cu ce, n-am în ce.”8. “Leacul fie sau nu fie, plata babei va să vie.”9. “Zăpada cât de mult se grămădeşte, până-n vară se topeşte.”10. “Unde lipseşte păunul, cioara se pare pasărea cea mai frumoasă.”


1. Biata fată , ce şi-a căutat câinele!2. Domnule profesor, nu pot răspunde mai nimic.3. Din pricina-i am răscolit mări şi ţări, tot pământul.4. I-i dulce vorba, după sufletul său.5. El părea certat şi abătut din cauza voastră.6. S-a hotărât plecarea peste patru zile, la ora cinci dimineaţa, cu trenul amintit de voi.7. Era refractar oricărui privilegiu venit de la cine ştie cine.8. Salut fierbinte căştilor albastre din deşertul de pe continentul negru.9. “Mândră, mândruliţa mea

Care m-am iubit cu ea .”

10. Bursele se primesc la întâi.


1. Adjectivul de întărire să însoţească substantive feminine la singular şi la toate cazurile.2. Accentul să diferenţieze forme gramaticale.3. Verbul la infinitiv perfect, diateza pasivă să aibă patru funcţii sintactice diferite.4. Complementul circumstanţial de scop să fie exprimat prin patru părţi de vorbire diferite.5. Subordonata cauzală să aibă ca regent verbul a fi predicativ.6. Pronumele nehotărât să fie atributul pronominal care introduce o subordonată concesivă.7. Prepoziţia pe să însoţească părţi de vorbire cu funcţii sintactice diferite.8. Complementul circ. condiţional să fie exprimat prin adverbul atunci.

V. Formaţi genitiv-dativul urmatoarelor cuvinte:

melopee, popreală, urâciune, morişcă, zăpuşeală, sfârşeală, remaieză, părloagă, amforă, cetină, balastieră, ciondăneală, argăseală, mogâldeaţă, onomastică, zeamă, paradă, orgă, poleială, restrişte,

Pagina 35 din 107

mierlă, sâcâială, mărgelusă, răpită, stricteţe, mucezeală, chiciură, angajare, chelfăneala, căpăţână, plebe, mască, tindă, înscăunare, supleţe, poţiune, pârguială, descreiere.

VI. Treceţi la plural următoarele cuvinte:

juncă, fofează, cargobot, dirijabil, jambon, cârmă, ceardaş, fus, chimir, făgaş, ariergardă, cinzeacă, iazmă, cotigă, coniţă, calcul, arc, imaş, legămant, jiletcă, lance, jiclor, capitel, lighean, canal, litoral, clasă, finisor, filieră, balalaică, reticul, tapet, rogojină, satâr, scrupul, stanţă, pag, serai, putinei, curatelă, demaror.

VII. Explicaţi sensul pseudoprefixelor şi pseudosufixelor următoare şi construiţi cuvinte relevante:

-pter, gloto-, olig-, -pat, -arhie, hidro-, dia-, -log, dipso-, endo-, aritm, -craţie, idio-, doliho-, icono-, con-, -scopie, -algie, acro-, -man.

Testul 17

I.Se dă textul: Bucuria pe care, de atâtea ori, mi-o sugera orice posibilă împlinire ce-o presimţeam cu luni înainte, mă făcea să mă simt excelent: eram convinsă că mă îndreptam spre o împlinire, mai mult personală, respectiv de suflet, nu profesională, cum îmi convenea mie mai mult, şi aveam sentimentul că toate luminile lumii mă înconjoară şi credeam sută la sută că mă apropii de victoriile aşteptate de-o viaţă, ceea ce mă făcea şi mai atentă, fiind, cu alte cuvinte, “aptă” să primesc toată energia pozitivă, tot ce emana voioşie, armonie etc; şi, de asemenea, aveam în suflet un Dumnezeu al meu, nu contra mea, care ştiam că mă fereşte sau atenuează durerea neîmplinirilor mele, un

Pagina 36 din 107

Dumnezeu care mi-a fost atât de aproape, că parcă ar fi făcut echipă cu mine, lucru care se vede acum, când, iată, sunt aproape de marea realizare a vieţii mele.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.

c) Demonstraţi în contexte funcţile sintactice ale pronumelui posesiv în cazul genitiv.

d) Identificaţi locuţiunile din text şi încadraţi-le morfologic.

e) Realizaţi structura morfematică a cuvintelor: să mă simt, ştiam, mă îndreptam, spuneam, atenuează, am trecut.

f) Subliniaţi cuvintele care conţin diftongi.

II. Subliniaţi predicatele nominale din contextele:

1. După un an de munca, Alex e obosit.

Alex e obosit de atâta invaţat.

2. Dialogul este avansat pentru acest moment al negocierilor.

Dialogul e avansat cu mult tact spre miezul problemei.

3. De când sunteţi cununaţi în biserică, vă merge bine.

De când sunteţi cununaţi, nu v-aţi certat deloc.

4. Castraveţii sunt muraţi, deci îi folosim.

Castraveţii sunt muraţi în septembrie, prin efortul gospodinelor.

5. Pădurea e agitată de atâta vânt.

Pădurea e agitată la vocile răzbunătoare ale haiducilor.

III. Stabiliţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din contextele:

1. Schimb casă cu trei camere pe maşină.

2. Pierdut câîne-lup. Se oferă recompensă.

3. A scuturat praful pe mine.

4. Smecheri, copiii tăi!

5. De greu, greu m-am descurcat, dar acum sunt ajutată.

6. Tace dinadins, ca să-ţi facă zile fripte.7. Calculează până la epuizare, gândind ca aşa o să înveţe temeinic.8. Voi, tu şi soră-ta, plecaţi în Anglia.9. Era foarte cu anevoie de urnit, iar de pus la muncă, nu mai vorbim.10. “Şi numai iaca îl şi vede viind repede, dar nu aşa cum se dusese’’.


1. Apă şi sirop nu mai este / nu mai sunt.

2. Scrisoare şi pachet nu s-au primit / nu s-a primit.

3. Toată familia şi toată clasa era veselă / erau vesele / veseli.

4. Orice băiat şi orice fată vor / vrea să fie înţeles.

5. Prea multă pâine şi carne s-au consumat / s-a consumat.

Pagina 37 din 107

6. Solicitatul şi împărţitul burselor s-au terminat / s-a terminat.

7. Mult căutata / mult-căutata soluţie mi-a venit în cap.8. Astă-seară / astă seară ne servim cu brioşe.9. Detergentul este bine-mirositor / binemirositor.10. Nuci şi mere nu sunt / nu este anul acesta.

V. Subliniaţi substantivele defective de plural sau de singular:

samurai, mass-media, volei, strigoi, piaţă, piei-roşii, secui, papară, şorici, rapt, ciment, tărâţe, osana, nescafe, apret, catalige, sus-numit, condoleanţe, vană, astru, berechet, găgăuţă, product.

VI. Explicaţi de ce sunt pleonastice structurile:

reprodus cu fidelitate, încorsetare rigidă, formarea unui cuvânt nou, geam de sticlă, după aceea a urmat, a profera ameninţări, scurt speeach, undiţă de peste, relaţii interumane, coparticipant, coproducţie, a se iubi pe sine, pasaj de trecere, intercalări între paranteze, a înfiinţa o noua scoală.

VIII. Marcaţi accentul cuvintelor următoare:

tubercul, vestibul, mijloc, capsulă, hatman, asfixie, calcar, catgut, vatman, ison, cocteil, vector, ostrov, colaps, camfor, congener, gângav, crichet, invers, halteră, impurer, papilă, scrânciob, colică, glaspapir, interim, mafie, sunet, oftică, podgorie, tombolă, crater, amiciţie, fantoşă, halteră, apreturi, catgut, asfixie, halima, schilav.

Testul 20

I.Se dă textul: Că trăia acum marea bucurie a omului ajuns mare prin perseverenţă, asta ca să nu mai vorbim de extraordinarele şi nesfârşitele sale realizări, şi că tot ce-i trecea prin minte a fost că mereu a muncit şi că, iată, acum se vede rezultatul, ştia şi simţea, dar că îl va aştepta o bucurie şi mai mare, odată cu sosirea fostului său coleg de bancă, pe care nu-l mai văzuse de ani buni era prea de tot, părând chiar că astrele ţin numai cu el, că tot ce trebuia să fie bucurie a lumii întregi era numai a sa, când, de fapt, totul era discret şi natural înscris în destinul personal.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul subordonatelor.Pagina 38 din 107

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Demonstraţi, în exemple potrivite, omonimia a trei cuvinte din frază.d) Identificaţi două neologisme şi două arhaisme existente în textul dat.e) Selectaţi cuvintele care conţin diftongi ascendenţi.


1. “Ce-i în mână / Nu-i minciună.”2. Vai de voi dacă îl credeţi că e sărac sau neajutat, e clar, v-a păcălit, oricât de vigilenţi aţi fost

până acum.3. Să-mi relatezi totul, aşa cum crezi că s-a întâmplat, că de nu, rău va fi de tine, aici nu mai ai ce

căuta.4. “Dorul de la bădiţa, / de l-aş putea apuca, / eu cu drag l-aş semăna.”5. “Doamne, cât ar fi de bine ca să fiu o fluieriţă să ţin tot de guriţă.”6. “Pe unde merge dorul, / Nu poţi ara cu plugul, / Că s-agaţă plugu-n dor, / Boii trag de se omor.”7. “Măi bădiţă, măr gutui, / pune-te-aş la căpătâi / dimineaţa când mă scol, / să te sărut mai cu

dor.”8. “Ajungă-te, badeo, ajungă, / ajungă-te-un dor şi-un drag, / nici să mori, nici să te scoli, / pân’

mă chemi de două ori, / să te spăl cu apă rece, că ştiu bine că ţi-o trece.”9. “Decât să las pe bădiţa, / mai bine să-mi pierd catrinţa, / căci catrinţă iar îmi fac / bade nu mai

am pe plac.”10. “Cucule, de pe pădure, / Du-te la maica de spune, / Că unde m-a dat nu-i bine: / Patul mi-i de

mărăcine / Şi cuptorul de ciuline.”

V. Formaţi genitiv-dativul cuvintelor următoare:

această curea verde, doi copii inteligenţi, o vecină a mea, badea cel frumos, lelica cea bălaie, nuga cea delicioasă, cada cea curată, iada cea maro, napasta cea blestemată, taica cel bănos, maica cea sfioasă, tiganca cea roşcată, vara aceasta cea ploioasă, mândra cea iubăreaţă, stănoaga cea părăsită, leasa cea pustie.

VI. Încadraţi morfologic următoarele locuţiuni:

pe măsură ce, de câte ori, în cazul, înainte de, pe lângă că, după ce că, în stare, pe de lături, în jurul, pe măsură, ţinere de minte, o dată cu , de dinainte de, o dată ce, ori de câte ori, mai întâi, şapte la a treia, Maria Sa, nu se ştie al cui, ce fel de, de îndată ce, împreună cu, în privinţa, pe de-a-ndoaselea, cu tot cu, laolaltă cu, la fel de, în primul rând, doi virgulă cinci, Inalt Preasfinţitul, Excelenţa Sa.

VII. Ordonaţi alfabetic următoarele cuvinte:

Cipru, salon, oboi, nul, student, poloniu, templier, xenofil, sarcofag, obscen, decantă, chimism, galic, obsecvios, studia, ploua, tempo, xenofob, galonat, obscur, nulă, studios, poluant, temporizat, sarcom, acefal, bizar, nulipară, studio, poluare, templu, xernofobie, sarcocel, bizom.

VIII. Propuneţi sinonime pentru cuvintele următoare:

furibund, blam, sibilin, hieratic, mortifiant, impacienta, palustru, antagonism, panseu, pardon, elan, franc, hipnogen, ozonizare, amnistiat, rictus, recto, inexorabil, paliativ, revendicat, celest, fitil, bigot, turpid, caduc, nutreţ, impostor, sufix, palustru, eufemistic, locvace, draconic, fortifiant, antevorbitor, verdict, blam, refulare, taciturn.

Pagina 39 din 107

Testul 21

I.Se dă textul:

Mi se pare că tocmai acum nu e vremea să stai, dat fiind că se cam apropie examenul şi că te-ai menajat destul un an întreg ca să-ţi permiţi să te odihneşti după pofta inimii tale şi să te mai credem că eşti obosit, de aceea te rog insistent să fii cum se cuvine să fie un băiat aflat în pragul admiterii - singurul examen din viaţa lui care îi va da informaţii despre propria valoare intelectuală şi după care poate urma fie bucurie, fie tristeţe; e posibil să câştigi, dar e la fel de posibil să pierzi, ceea ce ar fi o nefericire în primul rând pentru familia ta.

Pagina 40 din 107

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Construiţi cinci subordonate diferite, introduse prin pronumele relativ care cu funcţia sintactică

de atribut.d) Precizaţi valoarea morfologică a lui i final din cuvintele: stai, permiţi, inimii, să fii, să câştigi . e) Alcătuiţi contexte în care cuvintele graţie, ce, ei primii, unul, de să apară cu valori morfologice

diferite de cele din text.f) Selectaţi toate cuvintele care se despart în silabe după regulile morfologice.g) Moţivaţi folosirea în text a liniei de pauză.

II. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate:

1. Întâi şi întâi , trebuie să-l admiţi ca prieten.2. Această poveste, rod al unor minţi bolnave, n-a trecut drept adevărată aici, la voi.3. Telefonul a fost ascultat şi supraascultat prin ordinul dat de Parchetul General.4. Mi-e o frică nebună de examenul de gramatică.5. Are un păr lung de o jumatate de metru de la ceafă în jos.6. Nu-mi arde de întrevederi în seara aceasta.7. Rezovă-ţi singur problemele, ca pedeapsă pentru obrăznicie.8. Locuirea în acelaşi salon cu tuberculoşii nevindecaţi, cu tot tratamentul modern, e periculoasă.9. Ne face una cu pământul pentru ce-am spus despre el.10. N-am nici o problemă de rezolvat, de aceea stau.


1. “Şi furnica de e furnică, tot are mânie, cât e de mică.”2. “Unde vezi mătănii multe, departe, să nu te muşte.”3. Orice plăcere cu drojdiile ei, ca vinul cel nou, de aceea să nu cumva s-o clăteşti, că numai îndată

se tulbură.”4. “Jugul cum ţi l-ai pus de gât trebuie să-l suferi.”5. “Pe scară străină să nu te urci, că îndată te încurci.”6. “Dacă nu e ploaie, fie şi ninsoare.”7. “Pe burtă şi pe spate, mă bate cât se poate, dar eu, în loc să plâng, le cânt necurmat.”8. “Bondocul, oriunde se va urca, tot bondoc rămâne.”9. “Bobocii pe gâşte vor să le înveţe să înoate.”10. “Cine doarme pe pământ n-are frică să cadă când se întoace.”

IV. Formaţi pluralul următoarelor cuvinte:

matahală, helesteu, dopaj, ilot, medalistică, blazon, faeton, sceptru, giroscop, vicarduct, mignonă, histrion, contracost, sfeclă-de-zahăr, nou venit, mama-mare, tirbuşon, contrast, mit, harbuz, cratiţă, bord, hoţoaică, batiscaf, liliac, copcă, silinţă, linoleum, jumară, virus, puică, talaz, radiojurnal, canal, cablu, dulap, coală, stanţă, anatemă, mătuşică, cumnăţică, grindă, copil-minune, mic-burghez.

VII. Explicaţi sensul pseudoprefixelor şi al pseudosufixelor următoare:

-emie, oo-, -gam, ont-, nivo-, holo-, scler-, scinti-, port-, plast-, -pter, rahi-, -ree, -septic, -ragie, tauto-, radic-, -manţie.

VIII. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

preexistenţă, a conduce, îndulcit, înfierat, a tăgădui, a monitoriza, item, dăunător, axiomatic, ulceraţie, astral, glosar, praxis, mincinos, ofidian, diatribă, encomiastic, ribicondă, sechestru, dialect, star, filistin, plafon, a înşeua, inefabil, oblong, prodigalitate, cuminecătură, supeu,

Pagina 41 din 107

mirobolant, cabalistic, dizeur, proteu, racursi, cicerone, a adultera, a deseca, fatal, agresiv, blestem, conex, frugal, a invedera, traumă, ostentaţie, feţiş.

IX. Alcătuiţi contexte în care să relevaţi sensul paronimelor:

emitere / remitere colaţionare / corelaţionare

minut / minută volută / valută

instigare / instilare abilitate / agilitate

emisie / emisiune continuu / contiguu

ambiguitate / ubicuitate temporalitate / temporaritate

abjudecat / adjudecat

X. Despărţiţi în silabe cuvintele următoare:

superangular, anastrofă, Paulina, metonimie, persorbţie, obstinaţie, jurisdicţie, helioscop, transfuzie, niciodinioară, traheoscopie, răsălaltaieri, cinemascop, dietanolamină, indianist, psihastenic, lituaniană, cronoscop, suborbital, toponim, hidremie, geognostic, pentagonal, paronimie, resorbiţie, trausaminaze, gastronomie, pielografie, apostrofă, îndeaproape, xeroftalmie, hemianestezie, obscen, magnetoscop, contagioase, toastere.

XI. Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele:

ceaţă, sugiuc, chiondorâş, gigea, dezghiocare, poceală, copci, ageamiu, chiul, cochet, gealaţi, niciodinioară, prelungeai, tulceancă, ciudat, alegeai, chiorăi, ciot, clinici, gheizer, mărgean, brânci, chior, fazici, cinci, clipoceau, copacei, piciul, ciucuri, genţi, Spancioc, oxiton, lacheu, brotăcei, poteci, anchior, palavragiu, zarzavagiu, prezici, elogii, căciuli, ghiolduri, ceilalţi, gioarsă, chinezici.

Testul 22

I. Se dă textul:

Pe cât l-am ajutat eu de mult, pe atât a fost el de indiferent faţă de mine, dar, unde s-ar duce, de mine dă până la urmă şi ce i-oi spune eu se va auzi cu siguranţă peste tot ca să-şi mai poată permite să mai denatureze adevărul şi să mai spună că e ce e doar datorită lui şi că nimeni şi niciodată n-a avut vreun rost în destinul său; în felul acesta, nici nu se va mai ridica vreodată contra mea, pentru că, se ştie, pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti. “

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând, prin rescriere, felul propoziţiilor şi relaţiile sintactice dintre ele.

Pagina 42 din 107

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Selectaţi omofonele din text şi alcătuiţi enunţuri relevante în acest sens.d) Demonstraţi în contexte funcţiile sintactice ale pronumelui reflexiv în cazul dativ.e) Precizaţi, pentru fiecare prepoziţie în parte, specializarea cazuală.f) Subliniaţi cuvintele care conţin vocale în hiat.

II. Se dau problemele şi soluţiile următoare şi se cere ca, pentru valoarea lor de adevăr, să se marcheze cu plus, iar pentru valoarea lor de fals să se propună alte soluţii:

1. “Cine o dată s-a-mbătat, anevoie se dezbată.”(cuvintele sunt, fiecare, omografe)2. “Ferice de cel înalt, ca dă gura peste gard”(cuvântul subliniat este adverb, cu funcţia de nume

predicativ)3. Toată lumea are cap, dar mai cap al cui se vede că gândeşte.(cuvintele subliniate sunt, pe rând,

atribut şi complement indirect)4. Scapă-l de necaz, ca să-şi bată joc de tine(subordonata este circumstanţială concesivă)5. Precum te văd, aşa te cred.(cuvintele sunt, sintactic, complemente circumstanţiale de mod)6. Untdelemnul, ce păcat că-n oala noastră s-a vărsat. (subordonata este subiectivă)7. Vorba făra glume pare ca bucata fără sare. (cuvintele subliniate sunt, în ordine, complement

circumstanţial de mod şi complement indirect)8. A nu cădea nu se poate, dar cinste îţi face când cazi să te scoli.(ultima propoziţie este

subiectivă)9. Ar fi lăudabil mai ales de către popor să te sacrifici(primul predicat este verbal, la diateza

pasivă).10. Adună de toate, fie şi nefolositoare. (cuvântul subliniat este verb copulativ)


1. “Ca să poţi judeca bine, orice carte în mână-ţi vine, n-o lăsa până ce n-o vei citi până la sfarşit.”2. “La duhovnic de câte ori te spovedeşti, tot aceleaşi cuvinte îţi grăieşte şi, cum le auzi, mai lesne

te îndrepţi.”3. Cu toate acestea, eu le-am dat voie câte or vrea să uite şi, iată, le-au uitat cam pe jumatate.4. “Tot copacul ce va să fie bun de cârlig, de timpuriu începe a se strâmba.”5. Dacă e de plâns, plâns să fie.6. “Nu de ce lemn, ci ce e în ploscă să te intereseze.”7. “Cât de frumos şi măreţ crinul în grădină creşte, dar, cum cade jos, îndată se veştejeşte.”8. Biata de ea, bună, rea cum este tot se vede că s-a îngrijit de mine.9. “Când cu baba m-am luat,

Opt ibovnice au oftat.”

10. Precis că aşa a fost să fie de la Dumnezeu.

I V. Realizaţi structura morfematică a cuvintelor următoare:

ar fi fost necunoscut, propriii copii, vom fi mergând, copseserăţi, ar fi fiind ascultaţi, închipuindu-şi, despăduriţi , să se fi implicat, m-am înduplecat, vom fi fost întâmpinaţi, învechi-s-ar.

V. Formaţi genitiv- dativul cuvintelor:

beatitudine, iotă, taclale, strachină, răceală, tăicuţă, inaugurare, pătlagină, pregetare, verdeaţă, seama, urbe, plaja, disecare, horire, jale, grecoaică, expatriere, mojicime, scrijeleală, silă, tihnăi, diacustică, novocaină, bauxită, eroare, pleiadă, terţă, vargă, geantă, putină, bute, ulucă, ciocoaică, voiajare, cuvioşie, legiuire, enoriaşă.

VI. Înlocuiţi substantivele subliniate cu pronumele personale corespunzătoare (forme neaccentuate), după modelul:

Pagina 43 din 107

Spune-i adevărul ! / Spune-i-l !

Nu vede zăpezile / Nu le vede.

Spusu-i-aţi şi ei povestea ?

Băut-aţi vinul ?

Servit-aţi prăjiturile ?

Le-a repetat întrebarea?

V-aţi pregătit discursul ?

Aţi crezut vecinele?

Datu-i-aţi şi lui adresa ?

Mâncat-au supa ?

VII. Subliniaţi adjectivele care nu au grad de comparaţie:

onest, sublim, muţi, energic, tuberculos, limitat, rubicond, copt, melancolic, inflexibil, roşiatică, motrice, feroce, circular, variat, genial, perpendicular, teatral, vital, abisal, fantezist, lăudabil, alergen, potrivnic, solitar, timorat, sagace, tomnatic, întreg, galanton.

VIII. Propuneţi antonime pentru cuvintele următoare:

contopire, adâncit, tihnă, vivace, imprecaţie, cosmic, armonie, ilar, orgie, trivializare, epuizat, hieratic, contorsionat, opac, insatiabil, maleabil, demn, oportun, fiabil, livid, perspectivă, ademenit, diurn, conglutinat, persiflare, acrit, vedetă, excludere, temporar, ascensiune, deriziune, mizericordie, promovat, dispreţ, exordul, culpabil, demonic.

Testul 23

I. Se dă textul:

În timpul cât s-au certat, n-am văzut nici măcar un vecin care să intervină( fenomen comun pentru România, unde, să te şi omoare unul în stradă, tot nu te ajută nimeni), de aceea poliţiştii şi cei care se ocupă cu liniştea publică ar trebui să analizeze această atitudine pe larg, ca să poată găsi soluţiile de rezolvare rapidă şi a unor asemenea cazuri; dar pentru că acesta e un lucru de durată, acum ei trebuie să se gândească cum ar fi oportun să se procedeze, spre a reduce numărul victimelor sau spre a eradica infracţiunile violente.

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor.

Pagina 44 din 107

b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Precizaţi diateza verbelor din text.d) Stabiliţi valoarea morfologică şi fonetică a lui i final din cuvintele: nimeni, cei, trebui, găsi.e) Identificaţi cuvintele care şi-au schimbat, în text, valoarea morfologică.f) Selectaţi toate cuvintele derivate, reconstituind procesele care au avut loc.

II. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

1.”Şi-am să-mi beau dobânzile

‘Cu nea Badiu cârciumaru’.”

2.”Departe, măre, departe

Suntu-mi trei feciori de popă

Câte şi trei citesc la carte.”

3.”Doar să-mi crească şi el mare

Să-l văd cu junii junind.”

4.”Ea îmi cere preţul ei:

nouă cară cu secară

nouă buţi cu bani mărunţi.”

5.”Mi-aş alege doi din voi,

doi din voi, cei dinapoi.”

6.”Cine ţie ţi-a făcut

Stat înalt ca de voinic?”

7.”Merii-şi clătina!Cu mere de-argint, / Cum mi-s pe pământ.”

8. “Eu cosiţa ţi-oi tăia-o

Sus în vârf ţi-o ridica-o

De ţi-or bate-o vânturile

Ca pe feciori gândurile.”

9. “Ia, un grec neguţător de vite cumpărător

cumpără cirezi de boi

Şi vine-n gazdă la noi.”

10. “Ce-i mai dulce decât dulceŞi pe talger nu se duce?”

III. Treceţi la plural cuvintele următoare:

mol, oberliht, surmenaj, mitral, oază, stres, dividend, condrom, azalee, bufeu, monarh, suprataxă, dispnee, clupa, argilă, cotitate, decantor, galon, sol, incunabul, furnal, gală, dejecţie, arlechin, cav, decagon, stringent, mixer, megafon, sanctitate, solubru, postulat, supleant, înscris, imund, hominid, dragor, colet, benă, auroră.

IV. Propuneţi antonime pentru cuvintele:

corijabil, trupeş, coroziune, sfidător, deprimat, corupt, exuberanţă, tonic, accidental, rigid, inefabil, fastuos, obscenitate, saturaţie, pecuniar, invectivă, oblong, pastoral, stricteţe, privat, prohibitiv, repugnat, prădat, umorist, calomnie, voluntar, postum, lasciv, inestetic, inopinat.

Pagina 45 din 107

V. Precizaţi câte litere şi câte sunete au cuvintele:

gheişă, cumincioară, hangioaică, mahalagioaică, ulicioară, zgârciob, cealaltă, stricăciuni, chiuloasă, răceală, ciorbe, segeau, epici, dragii, ceartă, copci, vrânceancă, prejudiciu, plângea, critici, negi, ghiol, geamantan, picior, cafegiu, brichete, dulceaţă, ciocoi, cionţi, lipici, trohaici, mâhnicios, pofticios, organici, trunchiul, ritologii.

Test 24

I. Se dă textul:

Îţi spun ca unui prieten ce te consider că, dacă nici tu nu reuşeşti în afacerea asta, atunci toţi vor da faliment şi dacă tot ţi-e aşa de frică, o mai începi cumva şi pe cealaltă, că de-asta n-am mai vorbit până acum, fapt care mă face puţin curios, dat fiind că aş vrea să anticip cum vei evolua, ca să ştiu şi eu dacă ce-am spus despre tine până acum, respectiv că eşti capabil să asiguri fonduri de salarii pentru o sută de angajaţi se susţine în continuare.

Pagina 46 din 107

Cerinţe:

a) Analizaţi sintactic fraza, precizând felul propoziţiilor.b) Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.c) Enumeraţi verbele copulative; construiţi contexte în care să relevaţi şi calitatea lor de

predicative.d) Reliefaţi funcţiile sintactice ale cazului genitiv prin intermediul pronumelui nehotărat oricine.e) Selectaţi cuvintele compuse din text şi precizaţi valoarea morfologică a elementelor de

structură.f) Identificaţi neologismele din fraza dată şi propuneţi sinonime pentru acestea.

II. Construiţi contexte conform cerinţelor:

1. Cuvântul multumită să aibă patru valori morfologice diferite.2. Trei cazuri de interdicţie a folosirii virgulei.3. Patru substantive în dativul adnominal.4. Adjectivul posesiv să fie complement circumstanţial concesiv.5. Locuţiunea adverbiala prin urmare să apară, într-un enunţ diferit, cu valoare conjuncţională

coordonatoare.6. Verbul la modul gerunziu, diateza pasivă să fie regentul unei subordonate subiective.7. Locuţiunea pronominală de politeţe să fie element predicativ suplimentar în acuzativ.8. Numeralul cardinal să fie complement circumstanţial de timp în genitiv.9. Subordonata apozitivă să fie introdusă prin pronumele relativ cine.10. Patru cuvinte compuse prin abreviere totală să apară în cazul genitiv.

II. Daţi o definiţie tip dicţionar cuvintelor:

galicism, haplologie, incoercibil, memorandum, pesticid, sinoptic, vrac, scheci, melifer, infinitezimal, nictalopie, petrodolar, simoză, folio, atavic, sinereză, extravilan, erg, dominican, bulimie, anorexie, diluviu, elongaţie, farmacopee, subliminal, pergola, sialog, portărel, semicalc, prandial, siestă, pilotă.

III. Formaţi pluralul următoarelor cuvinte:

vertij, actuar, paleoaritmetică, bisturiu, vanitate, abracadabrant, decadă, ţechin, icuşar, birjă, poştalion, breaslă, acuitate, cord, feroce, prolix, nefast, cucuruz, şogor, plajă, craiasă, pietricică, umeraş, dojană, cuibar, opis, stringent, dulceaţă, gheaţă, bunicică, odaliscă, pansea, zapuşeală, mogâldeaţă, pleasnă, tindă, sâcâială, poleială, muscal, balcâz, coacăz, cneaz, titirez, difuz, matroz, bulz, frescă.

IV. Propuneţi sinonime pentru cuvintele:

velur, scabros, fricativ, emetic, clastic, busculadă, apocrif, corosiv, butir, elocinţă, febril, stoca, depanat, eschivat, blamare, companion, a stipendia, proferare, spoliator, stratagemă, intenţional, înfumurare, stanţă, giratoriu, ameţeală, imersiune, estompare, alergător, eparhie, bancrută, silenţios, disociere, venerat, osândit, pregnant, tenace, inaugurare, ascuţit, limitat, fluctuant, ignorant, alogen.

V. Ordonaţi alfabetic următoarele cuvinte:

galaxie, gafă, galerie, harpă, iucognito, zero, jovial, neurolog, pescador, surplus, inconsecvent, jongla, menuet, harpon, zaruri, nimbus, prsuasiv, survola, tapisa, havană, zicală, inepţie, jurnalistica, neuron, perverti, quasag, suscită, tapet, tic, neutralitate, pertracta, radiant, ţară, veleitar, tapir, suspensie, radiator, pestă, neutral.

Pagina 47 din 107

VI. Explicaţi sensul următoarelor expresii latineşti:

de qua re agitur, de plano, de precario, fraus creditorum, mala fides, nec mancipi, pacta adiecta, pacta nuda, status familiae, status civitatis, terminus a quo, vis maior, corpus delicti, contractus re, bona fides, bona damnorum, alieni iuris, actum litteris, actio venditi, actio prosocio, delegatio debiti, ex officio, animus obliganti, apud acta.

VI. Precizaţi valorile fonetice ale lui o, e, i, u, din cuvintele:

guşti, marchez, newyorkez, giulgiu, cianură, chiar, gheţărie, vanadiu, patrioti, brazi, ocheane, peri, poartă, dojeni, austrieci, albii, mătănii, căsuţei, orgoliu, ciupiţi, chiuvetă, pustnici, acri, lincşi, ceaun, Gheorghe, ureche, chiolhan, cocean, baie.

Pagina 48 din 107

TEST 1

1. În enunţurile: Caut domnişoară pentru c ăsătorie . Fata, chiar supărată, tot a venit. Nu vrea să vină nici în ruptul capului. Reduceţi viteza până la evitarea pericolului, cerinţele subliniate sunt:a) c.c. de scop, atribut, c.c. concesiv, c.c consecutiv; b) atribut, c.c. concesiv, c.c. de mod, c.c. de mod; c) c.c. de scop, c.c. concesiv, c.c. de mod, c.c. de scop.

2. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) ma-ga-zio-ner, kuw-ait, mi-ni-on, fu-hrer; b)ma-nual, lam-en-ta, im-pi-e-gat, eu-ta-na-si-e; c) pai-de-ia, ma-chi-eur, mau-so-leu, ke-tchup.

3.Conţine dublete literare acceptate seria:a) folk/folck, gerberă/jetberă, mortadella/mortadela;b) offline/off-line, muschetar/muşchetar, dicţie/dicţiune;c) nerod/nărod, machiează-machieuză, judo/giudo.

4. Dintre formele de plural foarfeci, găinaţi, hertzi, ghişee, făraşe, atenee, sunt corecte:a) toate; b) 3; c) 4.

5. Nu au plural cuvintele: a) brio, azur, fler, forfotă; b) clacă, carnaj, arierat, cercevea; c) aberoscop, foehn, cleşte, echinocţiu.

6.Este corectă numai prima formă din fiecare pereche din seria:a) descuama/descoama, îngurgita/ingurgita, înhumaţie/inhumaţie;b) încovoiat/înconvoiat, descongestiona/decongestiona, deconspira/desconspira;c) despoiat/despuiat, faşă/feşă, get-peget/get-beget.

7. În fraza Este interesant că atunci când ne dedăm, zilnic, acestui exerciţiu de contemplare, când în călătoria noastră inspectăm fiecare bucăţică din ce ne iese în cale, de la fiecare părticică a drumului şi până la formaţiunile nemaiîntâlnite care ne taie respiraţia şi ne fac să scoatem la tot pasul mici ţipete de admiraţie, suntem îmbrăcaţi identic, aproape într-o uniformă de lucru pe care fiecare a creat-o ad-hoc, pornind de la ideea că trupul trebuie să ne fie liber şi mişcările lejere, pentru a putea păşi mai lesne pe acest alt tărâm(G.Liiceanu), există, între alte realităţi gramaticale:a) 2SB, 4AT, 2CT, 1CI, 1CD, 7 verbe tranzitive şi 4 predicate nominale;b) 3SB, 5AT, 2CT, 1CD, 8 cuvinte compuse şi 2 cuvinte în dativ;c) 3SB, 5AT, 2CT, 1CM, 9 adverbe şi 7 adjective pronominale.

8. Construcţia ad-hoc înseamnă:a) întâmplător; b) fortuit, c) cu un scop anume.

9. Subiectele propoziţiilor din fraza de mai sus sunt, în ordinea predicatelor:a) nedeterminat, inclus, inclus, exprimat, exprimat, subînţeles, inclus, inclus, exprimat, nedeterminat, exprimat, exprimat;b) nedeterminat, inclus, inclus, exprimat, exprimat, neexprimat, inclus, inclus, exprimat, exprimat, subînteles, exprimat;c) nedeterminat, inclus, inclus, subînţeles, exprimat, subînţeles, inclus, inclus, exprimat, exprimat, subînţeles.

Pagina 49 din 107

10. Numărul complementelor necircumstanţiale din aceeaşi frază este:a) 11; b) 9; c) 10.

11.Numărul elementelor de relaţie subordonatoare din aceeaşi frază, care au şi funcţie sintatică, este:a)3; b) 4; c) *5.

12. În enunţul Că te-ai declarat nemulţumit de noi, împotriva convenţiei că vei fi rezervat în privinţa afirmaţiilor pe această temă, e îngrijorător, dar nu de mirare, dat fiind că se auzise demult despre tine că eşti imprevizibil şi că, în contexte ca acesta de faţă, te manifeşti schizoid, subordonatele sunt, în ordina predicatelor:a) SB, AT, SB, SB, SB; b) SB, AT, PR, SB,SB, SB; c) SB, AT, SB, CD, CD, CD.

13. Numărul cuvintelor în cazul acuzativ din acelaşi enunţ este;a) 9; b) 11; c) 8.

14. În aceeaşi frază, există, printre alte realităţi gramaticale:a) 1 c.c. de cauză, 2 c. indirecte, 4 hiaturi;b) 1 c.circ. de timp, 2 c.circ. de mod, 2 semivocale nescrise, dar pronunţate; c) 4 atribute, 1 complement circ. concesiv şi 1 triftong.

15. Verbul a fi din acelaşi enunţ are valorile:a) copulativ şi predicativ; b) copulativ, auxiliar; c) copulativ, predicativ, auxiliar 16. Abrevierile c/val, m/n, GMT înseamnă:a) contravaloare, motonavă, Greenwich Mean Time;b) ca valoare, născut-mort, Greenwich Meridian Time;c) contravaloare, masculine/neutru, Greenwich Mirror Time.

17. Abrevierea ph înseamnă:a) fosfor; b) puterea hidrogenului; c)filosofie

18. Nuanţele cromatice de bleu, crem se exprimă prin adjectivele care se ortografiază:a) albastru-deschis, alb-gălbui;b) albastru deschis, alb gălbui;c) şi a şi b.

19. Structurile subliniate Valorează ceva, Întrebarea nu costă nimic., Cîte kilograme are porcul ? sunt:a) c.d., c.d., c.d.; b) c.c. de mod, c.c. de mod, c.c. de mod; c) c.d., c.d., c.c. de mod.

20. În enunţurile Pasiunea şi obligaţia nu-i acelaşi lucru. Pasiunea şi obligaţia sunt două lucruri diferite, cuvintele subliniate sunt, în ordine:a) n.p., subiect, subiect, n.p.; b) subiect, n.p., n.p., subiect; c) subiect, apoziţie, subiect, n.p.

21. Nu sunt urmate de punct:a) simbolurile elementelor chimice, abrevierile punctelor cardinale;b) prescurtările lunilor anului, substantivele care denumesc profesii;c) abrevierile bolilor (ex. HIV, SIDA), abrevierile locuţiunilor adverbiale.

22. Sunt scrise corect tpate cuvintele din seria:

Pagina 50 din 107

a) dizident, dezhumat, preerie, premize;b) prooroc, a dizerta, islaz, chermeză;c) concluziv, Desdemona, răszice, răzjudeca.

23. Formele de plural ale cuvintelor cămin-spital, coană-mare, jude, babysitter sunt:a) cămine-spital, coane-mari, juzi, babysitteri/e;b) cămin-spitale, coane-mare, nu are, babysittere;c) cămine-spitale, coane-mari, jude, babysitteri.

24. În enununţul Deşi superior lui Vasile, Ion nu poate spune asta în public, dar se contrează mereu unul cu altul, mai ales că e cazul să se facă odată o ierarhizare ca lumea: cine e primul şi cine e al doilea, fapt ce ar stinge pe vecie ceea ce se numeşte conflict mocni , propoziţiile sunt în ordine predicatelor:a) PP, PP,APOZ, CI, APOZ, APOZ, AT, CD;b) CV, PP,PP, CZ, AT,APOZ, APOZ, APOZ, CD;c) CV, PP,PP, CZ, CI, APOZ, APOZ, AT, CD.

25. Cuvintele superior, lui Vasile, cazul, conflict din acelaşi text sunt:a) n.p., c.c. de mod, subiect, n.p.;b) c.c. concesiv, c.indirect, subiect, subiect;c) atribut, c.indirect, n.predicativ, n.predicativ.

26. Pronumele nehotărâte unul cu altul sunt:a) subiect/N (unul), c.indirect/Ac (cu altul);b) subiect dezvoltat/N+Ac;c) c.c. de mod / sub. dezvoltat /N+Ac.

27. Acelaşi text conţine:a) 2 pronume fără funcţie sintatică, 2 atribute, 1 hiat;b) 10 cuvinte în nominativ, 2 verbe copulative, 2 substantive mobile; c) 6 cuvinte în acuzativ, 3 verbe transitive, 2 cuvinte compuse.

28. Numărul verbelor care conţin sufixe gramaticale este:a) 2; b) 3; c) 4.

29. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:a) pau-per, ghei-şă, e-u-nuc, lău-da-ţi-o, Ju-an;b) de-zbă-ra, de-ta-i-list, în-a-in-te, ma-ga-zi-o-ner, me-nuet;c) neu-tru, gla-u-com, eu-ca-lipt, li-gnit, în-şfă-ca.

30. Propoziţiile din fraza Ea nu mai era, acum, la doi ani de la despărţire, ce fusese pentru mine, de aceea nu mai avea importanţă ce ne spuneam, de unde se deduce că orice înstrăinarea aduce cu ea şi inevitabila răcire sunt, în ordinea predicatelor acestora:a) PP, PR, PP, SB, APOZ, SB; b) PP, PR, CZ, SB, APOZ, SB; c) PP, PR, PP, SB, PP, SB.31. Cuvintele ce, de aceea din acelaşi text sunt:a) subiect/ p. relativ N, c.c. de cauză/ p. demonstrativ Ac; b) nume predicativ/ p. relativ Ac, c.c. de cauză loc. adv. Ac; c) nume predicativ/ p. relativ N, c.c. de cauză/ loc. adv. 32. Semivocala i apare, în textul dat, de.a) 7 ori; b) 3 ori; c) 5 ori.33. Numărul infinitivelor lungi din acelaşi text este:

Pagina 51 din 107

a) nu există ; b) 2; c) 3.34. Numărul derivatelor din acelaşi enunţ este:a) 4; b) 6 ; c) 5 .35. În enunţul Toţi prietenii promit că vor face mai multe decât sunt în stare şi, totuşi, ascund forţe pe care niciodată nu le folosesc; promiţând că pot face mai bine decât mulţi, nu înfăptuiesc nici o sutimein câte ar putea înfăptui unul singur, propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor.a) PP, CD, CI, PP, AT, CD, CV, CI; b) PP, CD, AT, PP, AT, CD, PP, AT; c) PP, CD, CCM, PP, AT, CD, PP, CCM.36. Cuvintele toţi, în stare, totuşi, unul sunt:a) atribut adjectival/ adj. nehot. N, nume predicativ/ loc. adjectivală N, c.c. concesiv/ adverb, subiect/ numeral cardinal cu val. substantivală N; b) subiect/ pronume nehotărât N, nume predicativ/ loc. adjectivală Ac, c.c concesiv/ adverb Ac, subiect/ numeral cardinal cu valoare substantivală N, c) atribut adjectival/ adjectiv nehotărât N, nume predicativ/ substantiv Ac cu valoare adjectivală, c.c. de mod/ adverb de mod, subiect/ pronume nehotărât.37. Verbele la moduri nepersonale din acelaşi text sunt, în ordinea apariţiei lor:a) c.cdţ, c.d., c.i.; b) c.c. concesiv, c.d., c.d.; c) c.c. de timp, c.d., c.d. 38. În structurile Se face toamnă. Mi se face toamnă în suflet, Merită cumpărată această carte, cuvintele subliniate sunt : a) subiecte; b) primele două subiecte, al treilea c.d.; c) primele două nume predicative, al treilea c.c. de mod.39. Cuvintele subliniate din enunţurile Domnişoarele, ce drăguţe sunt!, Domnişoarele, la cursuri! Domnişoare, la cursuri! sunt:a) primul subiect, celelalte două cuvinte incidente; b) toate sunt cuvinte incidente, c) primele două nume predicative, al treilea cuvânt incident.40. Cuvântul subliniat din enunţul Primarul este şi el om este:a) subiect reluat; b) apoziţie; c) nume predicativ.

41. În enunţul Dacă te deranjează că e indiferentă, e de rău, dar îi venim noi de hac, chiar de-ar fi să ne certăm pentru asta, propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:a) PP, SB, INC, PP, CV, SB; b) SB, SB, PP, PP, CV, SB; c) CDT, SB, PP, PP, CV, SB.42. Numărul diftongilor din acelaşi text este:a) 5; b) 7; c) 643. Cuvintele subliniate din enunţul Nu mizaţi pe mine, că eu plec după pâine şi odată trecută strada nu mă mai întorc sunt:a) c.d./ pronume personal Ac, c.i./ substantiv Ac, c.c. de loc/ substantiv Ac; b) c.i./ substantiv Ac, c.i./ substantiv ac, c.d./ substantiv Ac; c) c.i/ pronume personal Ac, c.c. de scop/ subst. Ac, c.d/ substantiv Ac.44. În enunţul ’’ Ion’’ a fost, este şi va fi studiat de toţi elevii, predicatele sunt:a) toate verbale; b) toate nominale; c) primele două nominale( se subînţelege câte un nume predicativ), al treilea verbal la diateza pasivă.45. În contextul Eşti de mult timp doctoriţă sau ai ajuns acum, predicatele sunt:a) ambele verbale; b) ambele nominale; c) primul verbal, al doilea nominal incomplet.46. În enunţul Rămas singur, numai astfel te-ai fi putut face savant, dat fiind că ai timp de lucru suficient ca să-ţi pui la punct toată materia, cuvintele subliniate şi penultima propoziţie sunt:a) nume predicativ/ adverb Ac, nume predicativ/ adjectiv N, SB; b) nume predicativ/ adjectiv N, nume predicativ/ substantiv N, CD; c) nume predicativ/ adjectiv N, nume predicativ/ adjectiv N, SB.47. Sinonimul cuvântului boxer este:a) scrimer; b) luptător; c) pugilist.

Pagina 52 din 107

48. În enunţul Tu eşti obraznică, dacă nu chiar inumană există: a) un nume predicativ multiplu şi două adverbe; b)o apoziţie şi trei adverbe; c)un element predicativ suplimentar şi un adverb.49. În enunţul Maria, de câte ori se citeşte la voi pe săptămână? subiectul este: a) nedeterminat; b)exprimat; c)subînţeles50. Sunt corect acordate subiectele cu predicatele în varianta :a) Inginerii şi inginerele sunt cel mai bine plătiţi; b) Inginerii şi inginerele sunt cel mai bine plătite; c) Inginerii şi inginerele sunt cei mai bine plătiţi.

Răspunsuri

1a,2c,3b,4a,5a,6b,7c,8c,9a,10b,11c,12a,13b,14c,15b,16a,17b,18a,19b,20a,21a,22c,23a,24b,25a,26b,27c,28b,29a,30a,31c,32a,33c,34b,35c,36a,37b,38a,39a,40a,41b,42c,43a,44b,45c,46c,47c,48a,49a,50a

Pagina 53 din 107

TEST 2

1. Litera K se citeştea) ca; b) capa; c) şi a şi b.

2. Expresia latinească mixtum compositum se pronunţă:a) mixtum compositium; b) mixtum compositum; c) mixtum compositum.

3. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:a) pi-u-ne-ză, reu-ma-tism, sur-ghiu-ni, du-ra-cid, vreo-da-tă;b) pre-scu-ră, at-mo-sfe-ră, lin-gu-al, un-gu-ent, cu-ar-ţos;c) Mass-tricht, lie-duri, i-on, ma-es-to-so, ma-chi-eu-ză.

4. Se accentuează pe ultima silabă toate cuvintele din seria:a) omerta, pauper, edem, sever;b) ocniţă, libero, altoi, confetti;c) manager, mijloc, gigolo, ilaie. .

5. Dintre structurile a aduce un prinos, notorietate publică, a se surmena total, edilii oraşului, surpriză neaşteptată sunt pleonasme:a) 2; b) toate; c) 3.

6. În enunţul Dacă ai venit, fii cuminte şi ascultă, că nu-i uşor de înţeles ce urmează să ni se spună şi nu-ţi arde acum de cerut explicaţii suplimentare, cînd, iată, timp nu e şi nici chef, propoziţiile sunt în ordinea predicatelor:a) CZ, PP, PP, CZ,CD,SB,CZ,CZ,INC;b) CDŢ, PP,PP, CI,CD, CD, CI, CT, INC;c) CZ,PP,PP,CZ,CD,SB,CZ,INC, CZ.

7. Cuvintele de înţeles şi chef sunt:a) n.p./verb la supin, diateza pasivă, n.p./subst.N;b) subiect/verb la supim, diateza activă, subiect/subst.N;c) subiect/verb la supim, diateza pasivă, n.pred./subst.N.

8. Numărul verbelor tranzitive din acelaşi enunţ este:a) 4; b)* 3; c) 2.

9. Conţine numai grafii corecte seria:a) Calea Floreasca, băile Săcelu, şoseaua Mihai Bravu, parcul Cişmigiu;b) Piaţa 1 Mai, Vârful Omu, Pasul Tihuţa, Lacul Bălcescu;c) Bulevardul Elisabelta, Intrarea Popa Tau, şoseaua Iancului, Peninsula Florida.10. Adjectivele derivate de la numele proprii Camil Petrescu, Geo Bogza, Nichita Stănescu sunt:a) camil petrescian, geo bogzian, nichita stănescian;b) camilpetrercian, geobogzean, nichitastănescean;c) camilpetrercian, geobogzian, nichitastănescian.

11. Cuvântul apotropaic înseamnă:a) care te fereşte de rău; b) pedeapsă prin secetă (dată de Dumnezeu); c) figură de zeu care apare pe monede.

12. Expresia latinească mutatis mutandis înseamnă:

Pagina 54 din 107

a) marea mutare; b) schimbând ceea ce trebuie schimat; c) schimbând ceea ce tocmai am schimbat.13. În enunţul Ea e în concediu de maternitate., verbul este:a) copulativ; b) predicativ; c) semiauxiliar.14. În aceeaşi propoziţie, există:a) 3 diftongi şi 1 atribut;b) 2 diftongi şi 1 atribut; c) 2 diftongi, 1 triftong şi 1 atribut.15. Dintre cuvintele pirostrie, obstetrică, contor, prenadez, pritoci sunt corecte:a) toate; b) 2; c)3.16. În enunţul Spune fel de fel de bancuri, de unde le-o mai fi scoţând, există:a) un atribut adj/ loc-adj Ac, verb la prezumtiv prezent; b) un atribut substamtival/ subs. Ac, un verb la viitor popular, c) un atribut adj./ loc. Adj. N, un verb la condiţional –optativ17. Dintre enunţurile Cine tot vorbeşte lucrul nu-i sporeşte, Dreptul la învăţătură e garantat prin Constituţie, Doi înmulţit cu trei fac şase, Beijingul se află în Orient , există verbe la prezentul etern în:a) două dintre ele; b) toate; c) niciunul.18. Termenul acquis înseamnă:a) politica economică a statelor europene;b) documentele care atestă colaborarea dintre statele europene;c) drepturile şi obligaţiile statelor UE şi actele normative care le stipulează.19. Pronumele din enunţul Pieri-le-ar neamul! este.a) atribut în dativul posesiv; b) c.i. în dativ; c) cu valoare neutrală în dativ.20. În enunţul Cât de grasă e şi bolnavă!există:a) două propoziţii şi 2 nume predicative; b) o propoziţie şi un nume predicativ multiplu, c) o propoziţie şi un nume predicativ simplu( cât).21. Grafia MCVIIIXLIX se citeşte:a)o mie opt sute şaizeci şi nouă;b) o mie opt sute patruzeci şi nouă;c) o mie nouă sute nouă.22. În enunţurile: Unde-ai stat, că m-am îngrijorat?, N-am venit bine la mare, că m-au şi sunat., Vai, că mare s-a mai făcut., Nu-l vizitez, că m-ar şi plăti., propoziţiile introduse prin că sunt:a) CCZ, CT, INC, CV;b) CNS, CNS, INC, CV;c) CI, CV, CZ, CDŢ.

23. Modul imperativ afirmativ al verbelor a readuce, a se desfăta, a se revanşa, a se desface este:a) readu, desfată-te, revanşază-te, desfă-te;b) readă, desfată-te, revanşează-te, desface-te-ai;c) readu, desfătează-te, revanşează-te, desfă-te.

24.Definiţia corectă a termenului escudo este:a) siguranţă absolută în comportare;b) denumire a unităţii băneşti din Portugalia;c) care plăteşte taxe de frecvenţă sau de internat.

25. Numeralul ordinal, de genul masculin, format de la cardinalul 2008 este:a) al două mii optulea;b) al două mii optălea;c) al două miilea opt.

26. În enunţul Te-am avertizat mereu de pericolul la care te expui: nu fuma, nu bea peste măsură, odihneşte-te, ţi-am spus, dar nu m-ai ascultat, propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:

Pagina 55 din 107

a) PP, AT, APOZ, APOZ, APOZ, INC, PP;b) PP, AT, AT, AT, PP, INC, PP;c) PP, AT , APOZ, APOZ, APOZ, PP, PP.

27.Verbele din text sunt de conjugările;a) I (3 verbe), II (1 verb), III (2 verbe), IV (1 verb);b) I (2 verbe), II (2 verbe), III (2 verbe), IV ( 1 verb);c) I ( 4 verbe), III ( 2 verbe), IV (1 verb).

28. În enunţurile A trecut el aşa un răstimp., Au plecat ei şi studenţi mai slabi., Să se tot fi făcut ei 10 ani de la terminarea liceului., subiectele sunt:a) exprimate (el, ei, ei);b) dublu exprimate (el, ei, ei, reluate prin un răstimp, studenţi, 10 ani);c) dezvoltate (el … un răstimp, ei ... studenţi, ei ... 10 ani).

29. Cuvintele subliniate din enunţurile Ei toţi trei erau de acord, Copii eram noi amândoi, Noi câteşitrei am rezolvat., sunt:a) apoziţii/numerale colective cu valoare adjectivală;b) atribute adj./adj. provenite din numeralele colective<c) subiecte reluate/numerale distribuite (toţi trei, câteşitrei) şi colective (amândoi).

30. În enunţul Nepreastricându-mi să-mi iau o vacanţă, dat fiind că n-am prea avut în ultima vreme, dar, în special, trecându-mi prin minte că ar fi bine să-mi vizitez prietenii, m-am urcat în maşină şi dusă am fost, rozându-mă, totuşi,că nu-mi va mai rămâne timp şi pentru citit., propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:a) CD, SB, SB, SB, PP, PP, CD;b) SB, CD, CD, SB, PP, PP, SB;c) SB, SB, SB, SB, PP, PP, SB.

31. În acelaşi enunţ există:a) 8 verbe intranzitive, 3 atribute şi 5 virgule cu rol subordonativ;b)7 verbe intranzitive, 3 atribute şi 7 virgule cu rol subordonativ;c) 6 verbe intranzitive, 2 atribute şi 6 virgule cu rol subordonativ.

32. Din expansiunea ultimului verb la gerunziu rezultă:a) o cauzală;b)o concesivă;c) o consecutivă.

33. Numărul adverbelor din acelaşi text este:a) 4;b) 5;c) 6.

34. Cuvintele subliniate din structurile apusul tinereţii, mersul pe bicicletă, repetatul lecţiilor sunt:a) verbe la supin cu valoare substantivală;b) verbe la participiu cu valoare substantivală;c) substantive provenite din participiu.

35. Conţine verbe la supin enunţul:a) Casa e de vândut pe bani mulţi.b) Puiul e de fript pentru masa de prânz.

Pagina 56 din 107

c) Maşinile sunt greu de condus.

36. În enunţul Doctoriţa trimisă pediatru la spitalul cel nou, odată plecată din gardă, s-a adresat unor doamne foste asistente acolo, rămase momentan fără serviciu, întrebându-le dacă cele două saloane de la etaj sunt pentru primit bolnavii., cuvintele subliniate sunt:a) atr. adj./adj. participial N, atr. adj./ adj. participial N, n.p./subst. N, n.p./subst Ac., n.p./verb la supin;b) atr. adj./adj. participial N, c.c. de timp/ adj. participial, n.p./subst. N, n.p./subst Ac., n.p./subst.;c) atr. adj./adj. participial N, c.c. de timp/ adj. participial, apoz./subst.N, c.c. de mod/subst. Ac, c.c. de scop/subst. Ac.

37. Textul dat conţine:a) 3 substantive mobile, 2 substantive epicene şi 1 subst. heteronimic;b) 4 substantive mobile, 1 substantiv epicen, niciun substantiv heteronimic;c) 2 substantive mobile, 2 substantive epicene şi 2 subst. heteronimice.

38. În cuvintele serviciu, bolnavii, i este, în ordine:a) vocală, fără valoare fonetică, vocală, semivocală;b) vocală, semivocală, semivocală, vocală;c) vocală, fără valoare fonetică, semivocală, vocală.

39. Dintre structurile a tustrelor fetele, ploii cea torenţială, vlădicului celui înţelept, marii tale zi, sunt corecte:a) una;b) două;c) niciuna.

40. În contextul Am cunoscut o vecină de-ale noastre, dar nu mi s-a prea părut mai bună ca fata aceleia de-am cunoscut-o atunci. există:a) 5 pronume şi 5 cuvinte în Ac.;b) 6 pronume şi 6 cuvinte în Ac.;c) 6 pronume şi 5 cuvinte în Ac..

41. Adjectivul nelăudabilă poate fi descompus în:a) 4 morfeme;b) 5 morfeme;c) 3 morfeme.

42. Precizaţi câte derivate create în limba română conţine textul: Eşti un netot dacă te-ai răzgândit şi te-ai descălţat aşa repede ca un nebun, deşi nu ţi se făcuse de deochi pentru necuratul bănuit a te fi bântuit.:a) 7;b) 5;c) 3.

43. Varianta în care termenul juridic este corect utilizat este:a) Recuzarea judecătorului a fost obiectivă, deci s-a admis.b) Aplicarea dispoziţiei fiind sine die, ne întâlnim mâine pentru aceasta.c) Tabloul l-am dobândit prin abjudecarea organizată special.

Pagina 57 din 107

44. Identificaţi câte din următoarele substantive proprii sunt incorect scrise: Nietzche, Shopenhauer, Quinet, Kirkegard, Schiller:a) 2;b) 1;c) 3.

45. Sunt defective de singular toate cuvintekle din seria: a) Zăbăuci, minioni, maţe-fripte, sucilă, coate-goale, frânge-linte, plurale tantum,

nota bene, SIDA, Te Deum, joule, Pentagon ; b) addenda, citrice, devize, funeralii, graffiti, grâne, musli, potroace, tipizate, caudine, cornflakes, Vede, vintre, varice, vântoase; c) flămânzilă, Diesel, Satana, ţiitoare, educatoare, învăţătoare, nume, prenume, renume, târlici, zbenghi, viers, sădilă, pofida, poloboc, soare-apune.

46. Conţine forme corecte seria:a) paradisiac, filozof, Pantagruelic, spăşit, nepusă-masă, gură spartă, vărsat de vânt; b) pankist, zănatec, general maior, d’a capo –al –fine, Alteţa-sa, Isus- Hristos; c) negru-de-fum, malpraxis, pop-corn, post-restant, patinaj-viteză, antitabagic, afrodiziac

47. Numărul termenilor flexibili din textul: O casă arătând ca o farmacie e tocmai un spaţiu de dorit de către oricine. este:a) 10; b) 6; c) 8.

48. Numărul propoziţiilor secundare din fraza A plecat, dar nu ştiu cu ce, fiindcă, oricum, nu mi-ar fi spus, în schimb ne-a lăsat o scrisoare, anunţându-ne că nu se mai întoarce aici în veci, este:a) 4; b) 3; c) 5.

49. Dintre adverbele evident, fireşte, pesemne, sigur, real, cât pe ce, pot fi predicate verbale:a) 4; b) 3; c) 2.

50. În enunţul Unde dai şi unde crapă, subiectele propoziţiilor sunt:a) inclus, subînţeles;b) inclus, nedeterminat;c) altă interpretare.

Răspunsuri

1c,2a,3c,4a,5b,6c,7b,8b,9a,10c,11a,12b,13b,14a,15a,16a,17b,18c,19a,20b,21b,22a,23c,24b,25a,26a,27a,28b,29b,30c,31c,32b,33c,34a,35c,36b,37b,38a,39c,40b,41b,42c,43a,44c,45b,46c,47a,48a,49c,50c.

Pagina 58 din 107

TEST 3

Încercuiţi varianta considerată corectă ca soluţie la următoarele probleme de sintaxă a propoziţiei

1. Mii de albine s-au aşezat pe florile din grădină:a) subiect/subst- Ac art/ subst-Ac;b) atr / subst Ac atr / subst Ac;c) apoziţie / subs. Ac c.c.L./subs. Ac;d) altă interpretare

2. Ştii că ne-am însurat băiatul ?a) atr./ pr. reflexiv D posesiv;b) atr. / pr. pers. D posesiv;c) c.i. / pr. reflex. D;d) fără funcţie / pr. reflexiv morfem de diateza reflexivă.

3. Din cauza aceasta n-a venit. Din cauza acesteia n-a venit.a) atr.adj / adj. dem.Ac.; c.cz./pr.dem. G loc. prep;b) c.cz/pr dem. G în ambele propoziţii;c) atr.adj/adj.dem G; atr.pron/pron.dem.G;d) altă interpretare

4. Casa cui spuneai că te-a încântat ?a) c.ind / pr. Rel G;b) atr.adj./adj. interj. G;c) atr.pron / pron interogativ G;d) atr. pron / pron interogativ D.

5. Ce le ai cu gramatica !a) c.d. / pr. rel Ac, c.d/pr.pers. Ac;b) cu valoare neutră ambele:c) c.de mod / adv, de mod, c.d / pr. pers. Ac;d) altă interpretare

6. Părerea celor patru băieţi e bună. Părerea celor patru e bună.a) at.adj / adj. numeral G, atr. subst. / subst. G;b) atribute adjectivale provenite din numerale în G în ambele;c) atr.subst. / subst G.,atr adj. / adj. numeral G:d) altă interpretare.

7. I-i neagră inima de supărare.a) c.i. pr.pers. D, vb. cop. / p.n.;b) c.i./pron. pers. D, vb. pred. / p.v.;c) atr.pron. / pron. pers. D posesiv, vb cop / p.n.;d) altă intepretare.

8. Plecarea un timp de acasă duce la înstrăinare.a) ct./ subst Ac;b) atr. / subst. N;c) ct. / subst. N;

Pagina 59 din 107

d) atr. / subst Ac.

9. Am povestit cui mi-era simpatic . a) c.i. / pr. rel. D, n.p. / adv. De mod;b) subiect / pr. rel. D, np / adj. N;c) c.i. / adv. rel. D, np. / pr. relativ Ac;d) altă interpretare

10. E greu ce-ai cumpărat.a) n.p./adj.de mod, subiect / pr.rel. N;b) n.p./adj.N c.d. / pr. rel. Ac;c) n.p. / adv, de mod, c.d. / pr. relativ Ac.;d) altă interpretare.

Încercuiţi varianta considerată corectă ca soluţie la următoarele probleme de sintaxă a frazei.

11. Să-i dai bună ziua, în timp ce el te urăşte ?a) CZ; b) CV; c) CNS; d) CT.

12. Culmea e că tocmai te-ai săturat de învăţat.a) PR; b) SB; c) CD; d) AT.

13. Dacă eşti prost, cum te pot eu vorbi de bine.a) CDŢ; b)CM; c) CZ; d) CV.

14. Se poartă bine cu mine, ştiind că am un cuvânt greu de spus.a) CZ; b) SB; c) CD; d) CNS.

15. Părerea ta e necesar să fie luată în seamă.a) SB; b) CI; c) CD; d) altă interpretare.

16. Fie ca să intri la locurile fără taxă !a) PR; b) SB; c) CS; d) CD

17. În enunţul Ce pot admite mai puţin oamenii săraci e să vadă la vecini cum ar fi fost ei, dacă ar fi fost să aibă doar o şansă mai bună, deşi acum nici unul n-ar mai trebui să se gândească la aşa ceva, e prea târziu, propoziţiile sunt în ordine predicatelor:a) SB, PP, SB, CM, CDŢ, PR, CV, SB, PP;b) CD, PP, PR, CD, CDŢ, SB, CV, SB, CZ;c) PP, PR, SB, CM, CDŢ, SB, SB, CV, PP;d) SB, PP, PR, CD, CDŢ, SB, CV, SB, CZ.

18. Subiectele propoziţiilor din aceiaşi frază sunt:a) exprimat, nedeterminat, subînţeles, exprimat, nedeterminat, subînţeles, nedeterminat, exprimat, nedeterminat;b) exprimat, subînţeles, subînţeles, exprimat, subînţeles, subînţeles, nedeterminat, exprimat, subînţeles;c) exprimat, subînţeles, subînţeles, exprimat, nedeterminat, subînţeles, subînţeles, exprimat, nedeterminat;d) altă variantă.

19. În aceeaşi frază există:a) 2 comp. directe, 2 subst. neatriculate;

Pagina 60 din 107

b) 3 comp.directe, 2 subst. nearticulate;c) 3 comp. directe, 1 subst. nearticulat;d) 2 comp. directe, 2 subst. Nearticulate.

20. În contextul Din punct de vedere al contribuţiei, ştim că e nevoie de o sumă mare, dar hotărârea luată acum va fi unanim acceptată până la urmă de către toţi care girează intreprinderi sau care vor fi investiţi ca giranţi, numărul greşelilor de orice natură este:a) 7; b) 4; c) 3; d) 5.

21. Sinonimele cuvintelor mundan, pozeur, rebarbativ, ruşfet sunt:a) lumesc, infatuat, antipatic, mită:b) terestru fotograf, somnifer, vişiniu;c) enorm, cameraman, ermetic, spălătorie;d) nu au sinonime lexicale, numai frazeologice.

22. Cuvântul discurs înseamnă:a) oral; b) dialogat; c) care trece de la o idee la alta; d) narativ.

23. Cuvintele subliniate din contextul Trecut lacul cu barca, a mulţumit tuturor barcaragiilor pescari sunt:a) c.c. de loc/ subst. Ac; c.i./subst D;b) c.c. de loc/subst Ac; at/ subst. D;c) c.d./ subst. Ac; apoziţional/subst. N;d) c.d./subst. Ac.; apoziţional/ subst. Ac.

24. Funcţiile sintatice ale cuvintelor subliniate din enunţul Al căruia dintre copii nu are sub 100 de kilograme, greutate tipică obezităţii ? sunt:a) subiect/pr.interog G; c.c. de mod/subst. În Ac.; apoziţie/subst.N, c.indirect/subst. D;b)subiect/pr.interog.G, c. direct/substantive în Ac.; apozişie/subst.N.; c.ind./subst D.;c) at./pr.interog. G.; c.i./substantive în Ac.;subiect/subst. N.; at/subst. D;d) altă interpretare25. În contextul Păsuitul o vreme prea îndelungată al copiilor în privinţa temelor pentru vacanţă nu face bine dezvoltării lor intelectuale, numărul atributelor neacordate este:a)5; b) 6; c) 4; d) 3.26. În cunoscutele formule de salut şi de răspuns Sărut mâna, tanti Maria, Să creşti mare, dragul meu băiat, cuvintele subliniate sunt:a) fără funcţie/subst.V; c.c. de mod/adj.Ac.; at. Adj./adj.posesiv G;b) apoziţie/subst. V; n.p./adj.N.;at.adj./adj.posesiv V.;c) apoziţie/subst.N; n.p./adj.N.; at.adj./adj.posesiv G.;d) altă interpretare. 27. Numele proprii Leana, Ioana, Floarea, Puica, formează G-D astfel:a) Lenii, Ioanei, Florii, Puicăi;b) Leanei, Ioanei, Floarei, Puicăi/Puichii;c) Leanei, Floarii, Ioaneii, Puichii;d) Lenii, Ioanei, Floarii, Puichii.

28. Conţin vocale în hiat toate cuvintele din seria:a) băiat, specioasă, caiet;b) copioase, piuneză, creiţar;c) copiii, geamgiul, foii;d) cleioasă, crăiesc, vioaie.

Pagina 61 din 107

29. Unitatea frazeologică latinească nota bene înseamnă:a) ia aminte; b) notă bună; c) de bun augur; d) notat corect.

30. Sensurile arhaismelor vistavoi, volnic, zalhana sunt:a) ordonanţă, liber, abator;b) paznic, viitor, alvită;c) însoţitor, demn, cofetărie;d) slugă, dornic, restaurant.

31. În contextul Trebuie să ştiţi, feţii mei, că eu sunt fecior vestitului Strâmbă-Lemne, care lua stejarul cât de gros, îl îndoia cu mâinile şi-l făcea obadă de roată, numărul părţilor principale de propoziţie este: a) 7; b) 6; c) 8; d) 9.

32. Cuvintele subliniate din acelaşi text sunt:a) atribut/ subst. D, c.c. de mod/ad. De mod+prepoziţie;b) c.i/ subst. D , adv+prepoziţie/marcă de grad;c) apoziţie/ subst. N, at./adv+prepoziţie;d) altă interpretare.

33. În enunţul De-a fi aşa, apoi toate lucrurile nu sunt ceea ce se văd, ci altceva au fost odată, altceva sunt acum şi altceva au să fie. (Creangă), există:a) 4 subordonate; b) 2 subordonate; c) 3 principale; d) 3 subordonate.

34. Dintre virgulele existente în text, au rol subordonator:a) toate; b) una; c) trei; d) două.

35. Numărul subiectelor nedeterminate din acelaşi context este:a) două; b) patru; c) trei; d) unul.

36. Adverbele din text, sunt de următoarele feluri:a) mod şi timp; b) numai de timp; c) numai de mod; d) *altă interpretare.

37.Nu există un atribut pronominal în enunţul:a) Nu-i plăcut să-şi închipuie căldura.b) E plăcut că v-au plecat prietenii.c) Ştii că ne-am luat casă cu etaj ? d) Nu prea ţi-ai învăţat teoria pentru testare !

38. Complementul nu poate avea regent:a) verbul; b) articolul; c) interjecţia; d) adverbul.

39. În enunţul Fie-mi admis acum să vă spun care anume a vorbit înaintea mea, cuvintele subliniate sunt:a) p.n./vv.cop. la imperativ+ adj.N; f.funcţia/adv. de mod apoziţional; c.c. de timp/pr.posesiv G;b) p.v./vb. predictiv la modul imperativ; at.adverbial/adv.de mod; c.c. de timp/pr. posesiv Ac.;c) p.v./vb.predicativ la modul conjunctiv; subiect/ pronume nehot.; c.c. de timp/adj.posesiv în Ac.;

Pagina 62 din 107

d) p.n./vb.cop.la conjunctiv+ adj.N.; f.funcşie/adv. de mod apozitiv; c.c. de timp/pronume personal în genitiv.

40. În versurile contextului Foaie verde iasomie / Măria neichii, Mărie / Cât de dragă mi-ai fost mie!, există, între alte funcţii sintactice:a) o apoziţie şi un atribut datival;b) un c.c. de mod şi un atribut genitival;c) trei apoziţii şi un atribut genitival;d) o apoziţie şi un nume predicativ exprimat prin adjectiv la superlativ absolut.

41. Sensul cuvântului apagogic este: a) raţionament indirect prin reducere la absurd;b) zonă cu arpagic intens irigată; c) tribunal în Atena unde se judecau crimele de război; d) tip de învăţământ dirijat de voluntari.

42. În enunţul Nu vorbi vorbe-necurate/Neînţelese, -întunecate/şi-atît pripite să fie,/cât lipite să se ţie,/dând drumul gurii naintea,/să-ţi întreacă limba,mintea (A.Pann), subordonatele sunt:a) modale; b) consecutive; c) atributive; d) concesive.

43. Dintre verbele din text sunt trazitive:a) trei; b) două; c) unu; d) niciunul.

44. În contextul Îţi spun ca unui frate ce te consider că, dacă nici tu nu iei examenul, atunci nu mai intră nimeni, şi dacă tot ţi-e aşa de frică, mai dai cumva şi la Cluj ?, propoziţiile sunt, în ordine predicatelor:a) PP+APOZ+CD+ CZ+CZ+PP;b) PP+AT+CZ+CD+CV+CD;c) PP+APOZ+CV+CD+CV+PP;d) PP+AT+CDŢ+CD+CZ+ PP.

45. Numărul subiectelor exprimate din acelaşi context este:a) patru;b) două;c) trei;d) nici unul.46. Formează pluralul în –i toate cuvintele din seria:a) dumicat, hotdog, soc, duzină, măgăoaie, pomadă, grăunte, găinaţ; b) zăbavă, ceremonial, story, perestroika, ciuleandra, pântece, crichet, triton; c) icrişoară, ipohondru, poncif, tihnă, ojă, atlaz, ulcea, proră; d) nicio variantă.

47. Au două forme de plural nediferenţiate semnatic toate cuvintele din seria:a) ansamblu(ansambluri- ansamble), guturai(guturaiuri-guturaie), tunel(tuneluri-tunele),

ţintirim(ţintirimuri-ţintirime), cerebel(cerebele-cerebeluri), voiaj(voiajuri-voiaje); b) cartier( cartiere-cartieruri), penel( penele-peneluri), velur( velururi-velure), păstură( păsturi-păsture), vas( vase-vasuri), timpan( timpane-timpanuri); c) mosc( mosci-moscuri), soc( socuri-soci), faşă( feşe- faşe), pălincuţă( pălincuţe -pălincele), roşeală( roşeluri-roşele), ulcea( ulcele-ulcici), d) nicio variantă.

48. Indicaţi în care serie nu apar locuţiuni pronominale:a) cine ştie cîţi;b) Excelenţa sa;

Pagina 63 din 107

c) te miri ce;d) ori despre care.

49. În fraza Vezi să nu poţi şi tu ca simigiul şi de unde, cu drept cuvânt, te aşteptai să fi răsplătit.....să nu capeţi de la mine decât un encomion fluturatic (Odobescu), subordonata introdusă prin de unde are ca echivalent: a) un c.c. de cauză;b) un c.c. concesiv;c) un c.c. de loc;d) un c.c. condiţional.

50. În acelaşi text, verbele sunt la următoarele diateze:a) activă;b) activă, reflexivă, pasivă;c) activă, reflexivă;d) activă, pasivă.

Răspunsuri1b,2a,3d,4c,5d,6a,7c,8d,9b,10b,11a,12b,13c,14c,15a,16b,17d,18a,19c,20a,21a,22c,23c,24d,25a,26b,28b,29c,30a,31c,32a,33b,34b,35d,36d,37a,38b,39c,40b,41a,42b,43a,44d,45c,46a,47a,48d,49b,50b.

Pagina 64 din 107

TEST 4

1. În care dintre următoarele serii apar numai cuvinte compuse prin contopire:a) dumnezeire, hipocaloric, antevorbitor;b) dezdoit, paratrăsnet, silvicultor;c) căci, înapoi, mujdei;d) toxemie, duracid, stăluminat.

2. Conţine termeni argotici seria:a) cal putere, plante farmaceutice, procopseală;b) caftit, diliu, a gini;c) holding, logistică, oneros;d) clonare, sinergie, sifon.

3. Pentru sensul de scrieri cu caracter variat se foloseşte cuvântul:a) ad-libitum; b) post-partum; c) miscellanea; d) sine die.

4. În enunţul Conferirea de diplome celor mai bătrâni din oraş cu ocazia zilelor acestora şi, în special, invitarea lor la spetacolele sau mesele festive din timpul verii e un act de mare generozitate, numărul atributelor sunt: a) 8; b) 10; c) 12; d) 13.

5. Raporturile sintactice de coordonare din acelaşi enunţ sunt de tip:a) copulativ şi disjunctiv;b) copulativ şi adversativ;c) copulativ;d) conclusiv şi copulativ.

6. Au perechi omonime cuvintele:a) moale, fier, sar;b) teamă, zici, sport;c) leucă, ciută, lopată;d) stol, vale, puşcă.

7. Nu sunt derivate cu sufixele moţionale cuvintele din seria:a) profesoară, scriitoare, directoare;b) cardiologă, reporteră, actriţă;c) lingvistică, poetă, poştăriţă;d) primăriţă, notăriţă, lebediţă.

8. Cuvîntul bucălaie înseamnă:a) creaţă; b) grăsuţă; c) vorbăreaţă; d) cu botul/extremităţile negru/negre.

9. Sunt corecte formele numeralelor din seria:a) al douăzecilea, al sutălea, al trei miilea;b) al douîzecelea, al sutelea, al trei miielea;c) al douăzeci de miilea, al milionălea, al miliardelea;d) al optălea, a miliona, al cincizecelea.

Pagina 65 din 107

10. În enunşul Frumosul băiat din casa cu perdele roşii mă aştepta seara în faţa singurului bloc din cel mai mare cartier de vile al oraşului, numărul substantivelor articulate hotărât este:a) 4; b) 2; c) 3; d) 1.

11. Există cuvinte care sunt numai pronume personale în seria:a) mă, îţi, vă;b) mine, îl, lui;c) ne, m-,îmi;d) v-, ti-, mi-.

12.În enunţul Scobori, Doamne, pe pământ / De vezi lumea ce-a făcut: /Dezlegat-a doi drăguţi / Şi legat-a doi urâţi, există printre alte subordonate, şi:a) 1 C.i.;b) 2 APOZ; c) 1 CDŢ;d) 1 CZ.

13. Subiectele propoziţiilor din acelaşi context sunt, în ordinea predicatelor:a) inclus, inclus, exprimat, sunînţeles, subînţeles;b) exprimat, inclus, subînţeles, subînţeles, subînţeles;c) inclus, inclus, inclus, subînţeles, subînţeles;d) exprimat, subînţeles, exprimat, subînţeles, subînţeles.

14. În acelaşi text, numărul cuvintelor care conţin diftongi este:a) 2; b) 4; c) 3; d) 2.

15. În enunţul E adevărat că i-am zis ceva îngrozitor şi acum nenorocirea este că e cam greu să mai separi ceea ce a fost ură, dar nu şi imposibil de făcut, propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:a) PP+SB+SB+ SB+ SB+ CD+ SB;b) PP+ SB+ PP+ SB+ SB+ CD+ SB;c) PP+ SB+ PP+ PR+ SB+ CD+PR;d) PP+ SB+ SB+ PR+ SB+ SB+SB.

16. Numărul predicatelor nominale din acelaţi context este:a) 6; b) 5; c) 4; d) 3.

17. Numărul cuvintelor formate prin mijloace interne de imbogăţire a vocabularului, din acelaşi enunţ, este:a) 8; b) 6; c) 7; d) 5.

18. Sensul cuvântului ostinato este: a) motiv melodic sau ritmic repetat stăruitor; b) stare de repulsie generată de minciunile religioase;c) curent filosofic italian; d) dans cavaleresc italian( numai de bărbaţi).

19. În enunţul Toţi băieţii şi-au făcut planuri, de dinainte de sfârşitul şcolii, pentru cum vor petrece frumoasele nopţi de vară, - i apare ca desinenţă de plural, în poziţie finală, în:a) 3 cuvinte;b) 5 cuvinte;c) 4 cuvinte;

Pagina 66 din 107

d) 2 cuvinte.

20. În enunşul Lucrările de amenajare încheiate, a primit banii promişi, cuvintele subliniate sunt:a) subiect, atribut;b) c.direct, n.pr.;c) c.direct, p.verbal la diateza pasiva (incomplet);d) subiect, c.c. de timp.

21. Numărul greşelilor de orice natură din enunţul Măi Costică, fi şi tu mai sigur pe tine, numai oscila într-una, că nu-mi va priii statul pe-aici, mai ales că în cursul zilei de azi am şi de citit şi parcă mă văd că, de oboseală, voi traversa strada prin locuri fără semaforizare luminoasă ceea ce-mi spune că sunt prea tare obosit de atâtea emoţii, este:a) 7; b) 5; c) 6; d) 8.

22. Cuvintele subliniate din enunţul Ce mi-i spune tu, nu mă interesează, sunt:a) c.d./pr. relativ Ac.; c.i./pr.pers. D, verb auxiliar;b) c.d./pr.nehot.Ac., c.i./pr.pers.D, verb auxiliar;c) subiect/pr.rel.N, f.funcţie/pr.pers.D. etc, verb auxiliar;d) c.c./pr.rel.Ac., f.funcţie/pr.pers. D etc, verb copulativ.

23. În enunţul Îmi făcuse foarte bine că v-am cunoscut aşa cum sunteţi, de fapt, ca să-mi pară grozav acum că mă despart de voi pentru întotdeauna, propoziţiile sunt in ordinea predicatelor:a) PP+SB+ CM+ CNS+ SB;b) PP+ SB+ PR.SUPL.+ CNS+ SB;c) PP+ SB+ CM+ CS+ SB;d) PP+ CI+ CM+ CS+ SB.

24. În contextul Câine de om ce-mi eşti, cum de ne-ai găsit iară ?, cuvintele subliniate sunt:a) subiect, c.i.; AT;b) n.p., c.i.; APOZ;c) n.p., f.funcţie/pr.pers.D etic; INC;d) n.p., f.funcţie/pron.pers.D.etic; APOZ.

25. În contextul Măcar să-mi dea şi însutit faţă de ce-mi promisese că tot nu sunt încântat de ce fac acolo, dat fiind că în jurul meu, mereu s-ar găsi cine să-mi spună că precis am un viitor promiţător, există:a) 4 locuţiuni; b) 6 locuţiuni; c) 3 locuţiuni; d) 2 locuţiuni.

26. În enunţurile E prea frumoasă pentru a fi uitată în perspectivă. Am abandonat-o, pentru a fi uitată apoi de tot. Se teme de a fi uitate de lume. Nu-i place a fi uitată de lume , verbele la infinitiv sunt:a) c.de scop, c.de scop, c.de cauză, c.direct;b) c.c. consecutiv, c.c. consecutiv, c.indirect, subiect;c) c.c. consecutiv, c.c. de scop, c.c. de cauză, subiect;d) c.c. de mod, c.c. de scop, c.indirect, subiect.

27. Sensul cuvântului subasment este: a) partea de jos a unei construcţii;b) aranjament pentru baza statuilor;c) sub limita de înălţime permisă; d) contracţie la frig a muşchilor piciorului.

Pagina 67 din 107

28. Dintre combinaţiile lexicale arbitrii ageamii, cenuşii codri, ai noştri miniştrii, zurliii copii, sunt corecte:a) toate; b) nici una; c) două; d) trei.

29. Dintre combinaţiile lexicale ditamai omul, cogeamite băiatul, amândoi vecinii, tustrele prietenele, sunt corecte:a)* toate; b) nici una; c) primele două; d) ultima.

30. Pentru sensul de atenţie binevoitoare, corespondent este cuvântul:a) tarantelă; b) trocar; c) îndemn; d) solicitudine.

Încercuiţi varianta considerată corectă ca analiză sintatică şi morfologică a cuvintelor subliniate din următoarele enunţuri.

31. Vasile, cine este el ? Cine este el, Vasile cumva ?a) cuv. incid./subst. V.; apoz/subst. N.;b) apoz, în V.pentru ambele situaţii;c) cuvinte incidente în V. Pentru ambele situaţii;d) n.p./subst.N, apoz./subst. N.

32. Sfătuirea fetei de către dirigintă a avut un efect miraculos.a) c.i./subst. D; c.agent/subst. Ac.;b) atr./subst. D.; c.de agent/subst. Ac.;c) atr./substG.; atr/subst. Ac.;d) altă interpretare.

33. Erau la zece mii de oameni la miting.a) subiect/subst. Ac.;b) subiect/subs. N.;c) atr./num.card.Ac;d) altă interpretare.

34. Între colegi e cel mai atent.a) c.i./subst. Ac.;b) c.c.mod/subs. Ac.;c) c.concesiv/subst.Ac.;d) altă interpretare.

35. Tot îţi place tie Braşovul-mai Braşov ca Lipsca nu găseşti (Caragiale). a) subiect/subst. in Ac. +adv de întărire;b) apoz/subst. in N+adv de întărire;c) c.d./subst. în Ac+atr. Adverbial “mai”;d) altă interpretare.

36. Tu eşti contra mea iar el pro.a) n.p./pr.pers. G; n.p./adv. de mod;b) n.p./pr.poz.în G; n.p./adj.N;c) n.p./pr.pers.G; n.p./adj.N;d) altă interpretare.

37. El e tată numai cu numele.a) atr./subst. Ac.;

Pagina 68 din 107

b) c.mod/subst. Ac.;c) atr./loc.adj.N.;d) altă interpretare.

38. Ne-am prins fraţi, dar numai de botez.a) c.m./subst.Ac; c.i./subst Ac.;b) c.d./subst.Ac.; atr./subst. Ac.;c) n.p./subst.N; c.timp/subst Ac.;d) altă interpretare.

39. M-am măritat după Vasile, al de mi l-a găsit tata în satul nostru.a) c.i./subst Ac.; atr.adj/adj. dem. Ac.; conj.subord./f.funcţie;b) c.mod/subst. Ac; atr.adj./adj.dem.N; conj.subord./f.funcţie;c) c.i./subst.Ac; apoz./pr.dem.N; c.d/pr.relativ Ac;d) altă interpretare.

Încercuiţi varianta considerată corectă ca analiză sintatică a frazelor următoare.

40. Mă seacă la stomac dacă fumez de dimineaţă.a) CDT; b) CT; c) SB; d) CZ.

41. Eu de-am avut un singur ban l-am împărţit cu tine (Coşbuc)a) CT; b) CZ; c) CV; d) CDŢ.

42. Omul, dacă se facuse ziuă, merse în sat după lapte.a) CDŢ; b) CT; c) CZ; d) altă interpretare.

43. Să fii conştiincios, asta e mulţumirea mea !a) APOZ; b) SB; c) CD; d) CV.

44. Obosită cum eşti după examen, n-ai chef de filme.a) CM; b) CZ; c) CT; d) CV.

45. Dau şi la Bucureşti, chiar fiind ce-o fi.a) CV; b) PR; c) SB; d) CNS.

46. Nu te uit câte zile oi avea !a) CT; b) CV; c) CM; d) altă interpretare.

Răspundeţi următoarelor probleme combinate de morfologie, sintaxă a propoziţiei şi a frazei, fonetică şi lexicologie, ortografie.

47. În textul Socotesc că putem zice, fără să ne îndoim, / Că e prea bun pentru fabuli veacul în care trăim; / Măcar că se află oameni care nu pricep de loc / Cum a putut să vorbească un sălbatic dobitoc / Şi care vin să te întrebe dacă e adevărat / Că în vremea veche câinii au vorbit asa curat ? există:a) 4 CD + 3 AT+ 1 SB;b) 1 CV+ 1 CM+ 2 CD;c) 1 CS+ 5 CD+ CV;d) 1 CS+ 1 SB+ 2 AT.

48. Sinonimele cuvintelor detersie, elizeic, inclement sunt:a) detentă, teratologic, înţelegător;

Pagina 69 din 107

b) murdărie, terestru;c) eliberare, mortal, milos;d) curăţare, ceresc, nemilos.

49. Cuvântul tercot este format prin.a)*compunere;b) derivare regresivă;c) conversiune;d) mijloc extern.

50. Sunt numai pronume (deci niciodată adjective pronominale) formele: a) altcăruiva, cutărescu, acela;b) nici unul, care, vreuna;c) oricui, altcuiva, nimic;d) aceluiaşi, care mai de care, ce fel de.

Răspunsuri1c,2b,3c,4d,5a,6a,7d,8d,9a,10a,11b,12b,13a,14b,15c,16b,17b,18a,19d,20d,21d,22b,23a,24c,25a,26b,27a,28c,29a,30d,31a,32c,33b,34b,35c,36d,37c,38d,39c,40c,41c,42b,43b,44a,45c,46c,47c,48d,49a,50c.

Pagina 70 din 107

TEST 5

1. Au două forme de singular ambele corecte cuvintele:a) vinars/ ginars, jerseu/ jerse, panglicar/ pănglicar, galanton/ galantom, prior/ prier, mătălică/ mătăluţă; b) leva/levă, zi/ziuă, surcea/surcică, minciunea/minciunică, mărgea/mărgică, pătlăgea/pătlăgică; c) sfară/ sfoară, samuray/ samurai, lornion/ lornon, scuamă/ scvamă, training/ trening, uşer/ uşier

2. Sunt compuse din două pronume personale formele:a) însumi, însuţi;b) însene, însevă; c) însămi, însăţi;d) însele, înselor.

3. Există patru pronume în varianta:a) La ideile tale nu s-a găsit nici un răspuns dintre cele dorite.b) După spusele lui, nu i-ar fii trebuit nimic din ce văzuse.c) După toate câte aţi făcut, ar fi bine să vă adaptaţi.d) M-ar enerva la culme toate aceste atitudini ale tale.

4. Cuvintele subliniate din contextul Dacă i-ar mai tăcea odată gura aia, că m-am temut că nu al cui stabiliserăm să fie va fi până la urma premiul, sunt:a) atr. pronominal/pron.pers, D posesiv; c.d./ pronume, reflexiv Ac; subiect/pronume, relativ G;b) complement indirect, pronume personal D; complement indirect/pronume reflexiv Ac; n.p. al lui să fie/pr. rel G;c) atr. pron/pron. pers, D posesiv; pr.reflexiv.f/funcţie; n.predicativ al lui va fi/pronume relativ Gd) atr.pron/pron.posesiv; pr. relativ.f/funcţie; n.pred. a lui să fie/pronume relativ G.

5. În enunţul Cei de faţă sunt cei mai cei dintre cei lăudaţi şi dintre cei din grupă, există: a) 2 pronume + 2 articole demonstrative+1 adj;b) 3 pronume+1 articol demonstrativ+1 adjectiv;c) 1 pronume + 3 articole demonstrative+1 adjectiv;d) altă interpretare.

6. În enunţul În niscavai limbi străine /Care tu nu le ştii bine/Să nu vorbeşti te fereşte/Că este prea nebuneşte, există între altele: a) 2 arhaisme+1 anacolut+6 cuvinte în Ac;b) 1 arhaism +1 tautologie + 1 anacolut + 5 cuvinte în Ac;c) 1 tautologie + 5 cuvinte în Ac + 2 adverbe;d) 1 anacolut + 5 cuvinte în Ac + 2 adjective.

7. Azi nu prea-i cum fura.a) c.d./vb. inf.;b) predicat verbal/loc.adj.Ac.;

Pagina 71 din 107

c) subiect/vb. inf.;d) altă interpretare.

8. M-a lăsat cu ochii-n soare.a) ccm/loc.adj.N.;b) eps/loc.adj.Ac.;c) c.c.m/loc.adv.;d) altă interpretare.

9. Mi-a pus nişte ciorbă acră, de neatins de ea.a) atr.nehot/fără funcţie; atr. Verbal/vb.supin;b) atribut adjectival/adj.nehot.; c.consecutiv/vb.supin;c) atr.adj./adj.pron.nehotărât; c.c.mod/vb. supin;d) altă interpretare.

10. Am o tâmpită de frază în test, asta ca să iau notă mică din nou.a) atr.adj/adj.Ac; c.scop/pr.demonstrativ Ac;b) c.d./subst.Ac, subiect/pr. demonstrative N.;c) c.d./subst.Ac, apoziţional/pr.demonstrativ N.;d) atr.adj./adj.Ac, apoziţie/pr.demonstrativ N.

11. În fraza După felul cum vorbeşte pare că s-a mai civilizat, dar e prea îndrăzneţ pentru cât e de pregătit, aşa că dacă ar mai tăcea ar fi bine pentru el, nefiindu-i încă dat să poarte singur un punct de vedere, există:a) 2PP+1AT+ 2CSN+1 PR+ 2 SB;b) 2PP +AT +2CSN + 2 PR +1 SB;c) 3 PP + 1AT + 1PR + 1CSN +1SB;d) 3PP+ 1AT +1PR + 1CM+ 2SB.

12. În enunţul Pe cât l-am sfătuit eu de sincer, pe atât a fost el de ipocrit, dar, unde s-ar duce, de mine dă până la urmă şi ce i-oi spune se va auzi cu siguranţă peste tot ca să mai poată rămâne indiferent, există:a) 3PP+1 SB+1 CM+1 CNS+1 CV;b) 2 PP+1 SB+2 CV+ 1 CNS;c) 3 PP+1 CNS+ 2 CV+ 1 SV;d) altă interpretare.

13. În contextul Cum e şcoala, aşa şi vlăstarele, dar fiind greu de anticipat ce va ajunge fiecare, ar fi înţelept să se spună mai altfel: cum va fi şcoala, şi vlăstarele crescute aici, există următoarele propoziţii (în succesiunea predicatelor exprimate sau subînţeles):a) PR+PP+CD+CD+PP+SB+PR+APOZ;b) CM+PP+CD+PP+SB+ PR+ APOZ;c) CM+PP+ SB+ PP+ SB+ PR+ APOZ;d) altă interpretare

14. În acelaşi enunţ există:a) 5 nume pred. şi 4 subiecte;b) 6 nume pred. şi 3 subiecte;c) 4 nume pred. şi 4 subiecte;d) altă interpretare.

15. În acelaşi enunţ există:a) nici un verb tranzitiv şi un verb predicativ;

Pagina 72 din 107

b) 2 verbe tranzitive şi două verbe predicative;c) 1 verb tranzitiv şi două verbe predicative;d) 2 verbe tranzitive şi 4 verbe predicative.

Încercuiţi varianta considerată corectă ca soluţie la următoatele probleme de sintaxă a propoziţiei:

16.Transmiterea mai des de date despre tine rudelor poate fi făcută prin internet:a) c.i./subs. D; c.d./verb cop.; n.p./participiu;b) at./subst G.; c.d./verb cop.+ participiu;c) at./subst.D.; c.d./verb la infinitiv;d) c.i./subst.D.; c.d./verb cop.; n.p./adj.participal N.

17. Imi duc pantalonii la croitoreasă, indiferent de tarif:a) c.i./pr.reflexiv D.; c.i./subst.Ac.;b) at/pr.pers. D. posesiv; c.i./subst. Ac.;c) at./pr.reflex. D.posesiv; c.c.concesiv/subst. Ac.;d) c.i./pr.pers.D.; c.i./subst. Ac.

18. Fata cui era de aşteptat să vină ?a) c.i./pr.interog.D.; n.p./verb la supin;b) at./pr.interog.D; n.p./verb la supin;c) at./pron.interog.G; n.p./verb la supin;d) at./adj.interog.G; subiect/verb la supin.

19. Eu mă prefac vardist. Eu mă prefac într-un vardist:a) n.p./subst. N.; c.c. de mod/subst. Ac.;b) ambele numere predicative în N, respectiv Ac.;c) ambele c.c. de mod în Ac;d) altă înterpretare.

20. Astăzi nu-i nevoie de ambiţie pentru a te realiza, ci de bani:a) subiect/subst.N; c.cconsecutiv/verb la inf.;b) n.p./subst N; c.c. de scop/verb la inf.;c) subiect/subst N; c.c. cosecutiv/verb la infinitiv;d) n.p./subst N; c.c. consecutiv/verb la inf.

21. Un oarecare Ion Popescu mi se lăudase cu trecutul său:a) at./adj.pron.nehot.; c.i./pr.pers.D;b) at./adj.pron.nehot.; f.funcţie/pron.personal în D etic;c) subiect/subst.; f.funcţie/pron.pers. D. etic;d) apoziţie/pr.nehot.; at./pron.pers. D posesiv.

22. La două zile mi-a dispărut calul pe care-l cumpărasem de prăsilă:a) c.i./pr.pers. D.; eps./subst. Ac.;b) at./pron.pers. D posesiv; c.c. de scop/subst. Ac.;c) at./pron.reflexiv. D posesiv; c.c. de scop/subst Ac.;d) c.i./pr. pers. D; c.i./subst. Ac.

23. De grasă ce eşti nu te mai încape nimic.a) n.p./adj. Ac.; c.c. de mod/pr. rel. Ac.;b) c.c. de cauză/adj. Ac.; n.p./adv.relativ;c) c.c. de cauză/adj. relativ.; n.p./pr.relativ;

Pagina 73 din 107

d) m.p./adj.Ac; n.p./adv.rel.

24. M-ai certat pe nedrept, fapt care m-a jignit mult.a) apoz./subst.N.; subiect/pr.rel.N.;b) apoz./subst.Ac.; subiect/pr.rel. N.;c) subiect/subst. N; at/adj.rel.;d) subiect/subst. N; subiect reluat/pr.rel.N.

Înceruiţi varianta considerată corectă ca soluţie la următoarele probleme de sintaxă a frazei (se cere felul subordonatei):

25. Nu înveţi, nu mai mergi cu maşina. a) CDŢ; b) CZ; c) CNS; d) CT.

26. Câţi băieţi m-ar curta, numai unul mi-e drag.a) SB; b) CD; c) CV; d) APOZ.

27. Biletul e normal să fie luat cu o zi înainte.a) CI; b) SB; c) CS; d) PR.

28. Mută cum era, n-a găsit gara.a) CZ; b) CV; c) PR; d) CM.

29. Ar fi destul de cu anevoie de cărat într-o Dacie ce ai tu pe listă.a) CD; b) SB; c) CI; d) CNS.

30. Astăzi fiind să-mi sărbătoresc onomastica vă dau şi vouă bere.a) PR; b) CZ; c) CI; d) SB.

31. Precis n-o să să mai ajungă să trăiască în Germania.a) CI; b) PR; c) SB; d) CS.

32. Eşti prea plin de bani pentru cât munceşti.a) CM; b) CNS; c) CI; d) altă interpretare.

33. Uituco ce eşti, de ce nu mi-ai luat şi pătrunjel ?a) Incidentă;b) Apozitivă;c) Atributivă;d) altă interpretare.

34. Du-te de te spânzură !a) CL; b) CS; c) CNS; d) CV.

Încercuiţi varianta considerată corectă ca soluţie la următoarele probleme de vocabular, fonetică, ortografie şi punctuaţie.

35. În enunţul Te-am văzut de două, trei ori, dar nu mi-ai prea plăcut, din cauza do’nşoarei de alături., există: a) 5 semne de otografie şi 3 de punctuaţie;b) 4 semne de ortografie şi 3 de punctuaţie;c) 3 semne de ortografie şi 5 de punctuaţie;

Pagina 74 din 107

d) 2 semne de ortografie şi 6 de punctuaţie.

36. Cunoscuta expresie latinească casus belli înseamnă:a) caz captivant;b) situaţie plăcută;c) motiv de război;d) în urma unui conflict armat.37. În versul Ci tu rămâi în floare ca luna lui April (Eminescu), cuvintele subliniate sunt:a) n.p./loc.adj.N.; at.subst./subst.G.;b) n.p./subst.Ac.; at.subst./subst.G.;c) n.p./loc.adj.Ac.; at.subst./subst.G.;d) c.c.de mod/loc.adj.Ac.; apoz./subst.G.38. În familia lexicală a cuvântului floare nu intră:a) floribrend; b) floricol; c) floricultura; d) florid.

39. În familia lexicală a cuvântului a evolua nu intră:a) evolută; b) evoluat; c) evoluţionism; d) evoluţie.

40. Cuvîntul trialog înseamnă:a) operă dramatică alcătuită din trei acte;b) trei porunci divine;c) trei replici succesive ale aceluiaşi vorbitor;d) conversaţie între trei persoane.

41. Sunt derivate parasintetic toate cuvintele din seria:a) anatoxină, anexiune, andosatar;b) comprima, compromis, computeriza;c) potopire, opunere, diacronie;d) telecomandă, hemoglobină, autocamion.

42. În enunţul Averea o faci numai după ce ai puterea şi aceasta doar o clipă îţi bate voios la uşă, numărul cuvintelor conversionate este:a) 4; b) 2; c) 5; d) 3.

43. În enunţul Astăzi am întrebat destul ca să pot promite că mâine, într- o activitate la fel de intensă, dar, ascultând sfaturi mai vechi, voi mai soluţiona o speţă până la prânz, există:a) 2 verbe bitranzitive; b) 1 verb bitranzitiv; c) 3 verbe bitranzitive; d) nici unul.

44. Structura morfologică a cuvântului fuseserăm conţine:a) 3 morfeme concrete;b) 6 morfeme concrete;c) 4 morfeme concrete;d) 5 morfeme concrete.

45. Dintre cuvintele ierbivor, paradisiac, al o sutelea, patiser, marochinier, sunt corecte:a) niciuna; b) toate; c) ultimele două; d) primele două şi ultimul.

46. Structurile copie după original, copie de pe original sunt:a) prima corectă; b) ambele corecte; c) ultima corectă; d) ambele incorecte.

47. Seria de exemple neomogenă din punctul de vedere al sufixului utilizat este:a) viespar, ţepar, mijlocar;b) primar, lopătar, valutar;

Pagina 75 din 107

c) ştrengar, fugar, pistolar;d) vascular, bugetar, ocular.

48. Identificaţi contextul care conţine un anacolut, un pleonasm şi doi diftongi.a) Cui crezi că i-am vorbit acela nu mă bagă în seamă de oarece vreme.b) Despre cine am vorbit aceluia să-i cerem sfaturi despre cum va începe să devină timpul.c) Al cui spuneai că a venit acela m-a deranjat când dormeam un somn profund.d) Datorită cui a plâns, din cauza aceluia vei suferi mereu în continuare.

49. Cuvintele subliniate din enunţul Popescu e mai greu de ţinut în frâu decât Ionescu sunt: a) c.c. de mod/adv.la comp.de superioritate; c.c. mod/aubst. Ac.;b) n.p./adj.N.; c.i./subst.Ac.;c) eps/adj. la comp.de superioritate; c.c.mod/subst. Ac;d) altă interpretare.

50. În contextul Popescule dragă, nu-i de unde cheltui dacă nu munceşti, cuvintele subliniate sunt:a) cuv.incident/adj.V; c.d./vb. inf.;b) at.adj-/adj.V; subiect/vb.inf.;c) apoziţie / subst.V; subiect/vb.inf.;d) altă interpretare.

Răspunsuri1b,2d,3b,4c,5a,6a,7c,8d,9c,10b,11d,12a,13b,14d,15c,16c,17c,18c,19a,20b,21b,22b,23b,24c,25a,26c,27b,28d,29a,30d,31b,32a,33a,34b,35b,36c,37c,.38d,39a,40d,41c,42c,43a,44d,45a,46b,47a,48b,49a,50b.

Pagina 76 din 107

TEST 6

1. În enunţul La mare nu-i prea bine, că nu-i soare, cum era altădată, de aceea-i de dorit de către oricine să fie într-o companie plăcută, există, între altele:a) 3 verbe cop., 2 verbe pred., 4 subiecte nedeterminate, 1 sub. exprimat;b) 2 verbe cop., 2 verbe pred., 1 verb auxiliar, 2 sub.nedeterminate, 2 sub. exprimate;c) 3 verbe cop., 3 verbe pred., 3 sub. nedeterminate, 1 sub. exprimat, 1 sub inclus;d) altă interpretare.

2. În enunţul Pentru a mai deşteaptă dintre cei prezenţi, am pregătit o singură întrebare din matematicile speciale, existentă în vechile studii de specialitate, numărul articolelor de orice tip este: a) 4; b) 3; c) 2; d) 5.

3. Numărul complementelor circumstanţiale din contextul: Spre seară, împotriva-ţi, voi pleca alături de prieteni spre a ne distra la disperare (e ultima zi din vacanţă doar) la discoteca de la 3 Axe, este:a) 5; b) 6; c) 4; d) 7.

4. Numărul atributelor din enunţul A-ţi fi prea frică de examen e cam neobişnuit pentru unul ca tine este:a) 1; b) 3; c) 2; d) nici unul.

5. Cuvântul cum introduce o temporală şi nu are funcţie sintactică în enunţul:a) Cum a venit în casă, l-au şi întrebat de examen.b) Cum a venit în casă, aşa a şi plecat.c) Cum a intrat pe geam în casă, l-au arestat pentru violare de domiciliu.d) Cum a venit în casă se ştia prea bine.

6. Pentru funcţia de nume predicativ din enunţul: Tu ai rămas......completarea coectă este cu:a) datorită neatenţiei; b) în ciuda-mi; c) mulţumită părinţilor; d) contra repetenţiei.

7. Cuvintele recto şi verso se abreviază:a) r°, v°; b) r., v.,, c) rct., vs.; d) nicio variantă.

8. Pluralul cuvintelor nou-nouţ, singur-singurel, ţap-negru, sergent- major este:a) noi-nouţi, singuri-singurei, ţapi-negri, sergenţi-majori; b) nou-nouţi, singuri-singurei,

ţapi-negri, sergenţi-majori; c) nou-nouţi, singur-singurei, ţapi-negri, sergent-majori; d) nicio variantă.

9. Se flexionează la plural numai ultimul termen în cazul compuselor:a) an-lumină, factor-prim, rezultat- final, eternul-feminin; b) prim-secretar, sex-simbol,

stop-cadru, kilogram-metru; c) ediţie- de- colecţie, cerc de prieteni, efect de sera, factor coagulant; d) nicio variantă.

10. În fraza Pentru tine, e clar că, orice s-ar întâmpla rău ca să dea peste cap echilibrul ştiut al fiinţei tale va duce, în mod inevitabil, la anarhie în toată familia, spre a descoperi, în final, că acesta era momentul de răscruce pomenit de cine îţi ghicise cândva în palmă, propoziţiile sunt, în ordine predicatelor: a) PP, SB CNS, SB, CD, C.AG;b) PP, CV, CNS, SB, SB, C.AG;c) PP, SB, CS, SB, SB, C.I.;d) PP, CV, CM, SB, CD, C.AG.

Pagina 77 din 107

11. În acelaşi enunţ, subiectele propoziţiilor sunt, aşa cum se identifică acesta, în ordinea predicatelor, următoarele:a) nedet.,nedet.,subînţeles, nedet., exprimat, subînţeles;b) nedet., exprimat, nedet., subînţeles, exprimat, nedet.;c) subînţeles, nedet., subînţeles, nedet., exprimat, nedet.;d) nedet.,exprimat, subînţeles, subînţeles, exprimat, exprimat.

12. Sinonimele cuvintelor transvaza, stirpe, apodictic, ecumenic sunt:a) pritoci, origine, categoric, universal;b) traversa, extirpare, proverbial, preoţesc;c) plantă, stârpire, loial, parohial;d) mută, rasă, dumnezeiesc, fastuos.

13. Conţine substantive mobile seria:a) lenjereasă, machior, prepelicar, învăţător;b) cusător, tricoter, scrimeur, director;c) trapezist, masor, executor (judecătoresc), inspector,d) altă interpretare.

14. Cuvântul a este, succesiv, articol posesiv, prepoziţie, pronume demonstrativ, adjectiv demonstrativ, în contextul:a) Pentru a mea, am nevoie de părerea a două dintre specialiste: a de fizică şi experta a pe probleme de orientare şcolară.b) De-a ca tine am văzut a nu ştiu câta oară, dar fată ca a din filmul ăsta, de-a mirarea să mai poţi afla.c) A doua de aici nu-i a noastră, ea pare, eventual, a mai bună dintre specialiste, membră a mai multe comisii.d) altă interpretare.15. În contextul: Habar n-ai ce nervoasă sunt pe tine, neatento !, cuvintele subliniate sunt:a) adverb-compl.circ de mod; pronume pers.-compl.indirect;b) adjectiv relativ-atr.adj.; pronume pers.-compl.direct;c) pron.relativ-compl.circ. de mod; pron. reflexiv-compl.direct. d) altă interpretare

16. În enunţul: Faci pe deşteptul, dar nu prea eşti pus la punct cu problemele de gramatică şi nici în stare să te concentrezi, există:a) două eps-uri şi două atribute;b) două atribute şi un nume predicativ;c) un eps şi două nume predicative.d) altă interpretare.17. În acelaşi context există:a) 5 cuvinte în acuzativ;b) 4 cuvinte în acuzativ;c) 6 cuvinte în acuzativ.d) altă interpretare.18. Sunetul i care apare în acelaşi enunţ are următoarele valori:a) vocală (3), literă ajutătoare (1), i scurt (3);b) i scurt (2), literă ajutătoare (3), vocală (2);c) literă ajutătoare (2), i scurt (3), vocală (2).d) altă interpretare.19. În enunţul Lasă-mă Doamne, să zac În braţele cui mi-e drag există:a) 1 subiect inclus, 1 subiect exprimat, 1 subiect subînţeles;

Pagina 78 din 107

b) 2 subiecte exprimate şi unul inclus;c) 2 subiecte incluse şi 1 subiect exprimat.d) altă interpretare.20. În enunţul: E un prost şi jumătate, d-aia tace peşte când e de vină pentru răspunsul dat, există:a) 5 cuvinte conversionate;b) 3 cuvinte conversionate;c) 4 cuvinte conversionate.d) altă interpretare.21. Este corect utilizată forma pron.relativ în enunţul:a) Profa de română, cea din liceu, ale cărei opinii....b) Profa de română, cea din liceu, a cărei opinii.....c) Profa de română, cea din liceu, ale căror opinii.....d) nicio variantă.22. Nu însoţesc niciodată numele predicativ toate prepoziţiile din seria:a) prin intermediul, graţie, contrar, îndărătul, înapoia;b) conform, asemenea, în locul, în faţa/spatele;c) din cauza/pricina, cu ajutorul, datorită, mulţumită.d) nicio variantă.23. În enunţul Unde-i unul nu-i putere la nevoi şi la durere. există:a) un substantiv provenit din numerar şi trei cuvinte derivate;b) un numeral şi două cuvinte derivate;c) un pron.nehot. şi trei cuvinte derivate.d) altă interpretare.24. Cuvintele subliniate din contextul: Ce mi-ar da, până deseară nu vin, ce, să mă pună la învăţat sau la ce i se năzare? sunt:a) c.d.(pron.nehot), subiect (pron.interog.), subiect (pron.rel.);b) c.d. (pron.rel), nume pred. (pron.rel), c.i. (pron.rel.); d) altă interpretare.c) c.d. (adv.rel.), cuvînt incident (pron.interog.), c.de scop (pron. nehot).25. În contextul: Cu tot regretul, al cui trebuia să vină, iată că n-a venit, cuvintele subliniate sunt:a) c.concesiv, subiect;b) c.consecutiv, atribut;c) c.de mod, eps. d) altă interpretare.26. În contextul: Ei au plecat şapte, dar, adunaţi cu trei, câţi erau în cabană, s-au făcut zece, cuvintele subliniate sunt:a) c.i., c.i., subiect, nume pred.;b) c.de mod, atribut, c.c.m, c.c.m;c) c.i., c.c. de mod, atribut, subiect;c)altă interpretare.27. În enunţul: Băiatul cel deştept a primit patru cărţi a zece lei fiecare, există:a) 3 substantive, 3 articole, 3 adjective, 2 verbe;b) 4 substantive, 3 articole, 2 numerale, 2 verbe;d) 3 substantive, 2 articole, 4 adjective, 1 verb, 1 prepoziţie.28. În contextul: Tu, dar în special Elena a fost neatentă, subiectul este:a) tu, Elena (multiplu);b) tu, Elena (subiectele a două propoziţii);c) Elena (simplu), tu e cuvânt incident; d) altă interpretare.29. Cuvintele subliniate din enunţul: Pentru cei 12 ani ai săi de şoferie e cam pe dinafară, sunt:a) pron.pers/atr.pron.; loc.adv./nume pred.;b) pron.posesiv/c.ind, eps/loc.adv.;c) adj.posesiv/atr.adj.; loc.adj./nume pred,

Pagina 79 din 107

d) altă interpretare

30. Sensul cuvântului trieniu este:a) interval de trei ani;b) o dată la trei ani;c) pentru trei ani;d) altă interpretare

31. În contextul: Pariem pe-un pepsi că n-ai prea fost atent ?, există:a) 4 funcţii sintactice;b) 6 funcţii sintactice;c) 5 functii sintactice;d) altă interpretare

32. Numeralele din enunţul: Patru în opt intră de două ori, sunt în ordine:a) subiect, c.indirect, eps;b) subiect, c.de loc, c.de mod;c) c.de mod, c.de relaţie, nume predicativ;d) altă interpretare

33. Pentru sensul poftă de mâncare, se foloseşte termenul:a) voracitate;b) abulie;c) bulimie;d) altă interpretare

34. Termenul stripping înseamnă:a) metodă de înlăturare pe cale chirurgicală a varicelor; b) zbor acrobatic al elicopterelor;c) etalare a bustului;d) altă interpretare.35. Termenul exitus înseamnă:a) moarte;b) ieşire,c) acces; d) altă interpretare

36. Sunt scrise corect următoarele topice:a) Curtea de Argeş, Popeşti-Leordeni, Câmpulung-Moldovenesc;b) Ocna Mureş, Târgu-Secuiesc, Bucureştii-Noi;c) Lehliu-Gară, Cuza-Vodă, Bistriţa-Năsăud;d) nicio variantă.

37. Este corectă varianta:a) biletele pentru staţiunile de odihnă, centrala funcţionează pe gaze;b) biletele pentru staţiunile de odihnă, centrala funcţionează cu gaze;c) biletele în staţiunile de odihnă, centrala funcţionează pe gaze;d) nicio variantă.

38. Nu este corectă varianta:a) Şi-a prezentat punctul de vedere, sărbătoreşte 100 de ani de viaţă;b) Agricultura nu este un domeniu lucrativ, interese mercantile evidente;c) Avem câteva alternative, din cauza vitezei a acroşat un pieton.

Pagina 80 din 107

39.Abrevierile P.S.,L.S., s.s. înseamnă:a) Presfinţitul, loc pentru semnătură, subsemnatul;b) post-scriptum, locul sigiliului/ştampilei, cu semnătura sa;c) plan strategic şi secret, liga studenţilor, superbisim.d) altă interpretare40. Este corectă explicaţia cuvântului în seria:a) grant = sumă acordată în guvern unei persoane / organizaţii într-un anumit scop;b) staff = grup de personalităţi politice/biroul executiv al unui partid;c) yesman = persoană care este agentă pentru o funcţie.d) nicio variantă.41. Sunt sinonimele primului termen cuvintele din seria:a) febrigen, însufleţit, încordat;b) loft, stofă, palton;c) armadă, escadră, flotă.d) nicio variantă.42. Sunt defective de singular cuvintele:a) scripte, târlici, pandecte;b) putregai, chiştoace, lături;c) orhidee, hemoroizi, osanale.d) altă interpretare.43. Sunt, în unele contexte, şi semne de ortografie şi semne de punctuaţie:a) virgula, cratima, punctul;b) linia de pauză, cratima, virgula;c) punctul, linia de pauză, virgula.d) altă interpretare.44. Sunt compuse toate cuvintele din seria:a) U.E., antepus, codobelc;b) bucălaie, d-sa, O.M.S.;c) crioterapie, vasoconstricţie, autogară.d) altă interpretare.45. Fac parte din vocabularul fundamental/ fondul principal lexical cuvintele:a) copac, matematică, regiune, dâmb;b) colostru, casap, hidartroză;c) legumicol, vară, sărutare.d) altă interpretare.46. Este corect enunţul:a) S-au înscris 300 candidaţi, care, după probele orale, au rămas 100.b) S-au înscris aproape 300 candidaţi, dintre care, după probele orale au rămas 100. c) S-au înscris 300 de candidaţi, dintre care, după probele orale, au rămas 100.d) altă interpretare47. Conţine două pleonasme şi o cacofonie enunţul:a) Venitul vostru financiar nedeclarat nu vă creează remuşcări sufleteşti timide? b) Vă precizez zelos că demersurile întreprinse nu s-au soldat deloc prost !c) Bande de persoane certate cu legea trec nestânjenite prin piaţa oraşului.d) altă interpretare48. Sunt 4 omonime morfologice în enunţul:a) Poate că au plecat numai doi dintre colegi.b) Nici măcar o secundă nu cred minciuna asta mare.c) Se cam evită răspunsul la întrebarea dată unora.d) altă interpretare.

49. Cuvântul tip-top înseamnă:

Pagina 81 din 107

a) concurs pentru copii;b) prezentare de modă / competiţie a tinerilor talentaţi;c) pus la punct,d) altă interpretare.

50. Al doilea verb din enunţul Cui face, facă-i-se este la modul:a) imperativ; b) indicativ; c) conjunctiv; d) altă interpretare.

Răspunsuri1d,2a,3b,4c,5a,6d,7a,8a,9b,10a,11d,12a,13b,14a,15a,16c,17b,18c,19c,20a,21a,22c,23b,24a,25a,26c,27c,28a,29c,30a,31a,32b,33a,34a,35a,36c,37b,38c,39b,40a,41c,42a,43a,44b,45c,46c,47b,48b,49c,50c.

Pagina 82 din 107

TEST 7

1. Precizaţi câte greşeli de orice natură există în fraza: Nu te du la proprii fii mai bine fi singur eventual doar cu cei doi membrii ai comisiei prezentă aici.a) 7; b) 8; c) 6.

2. În enunţul: La aflarea veştii , el a fost cam trist, consolat apoi, dar, în continuare, nervos şi mirat de această revoluţie defavorabilă, există: a) 2 predicate nominale şi 1 predicat verbal;b) 3 predicate nominale şi 1 predicat verbal;c) 2 predicate nominale şi 2 predicate verbale.

3. Cuvintele subliniate din enunţul Nu se cheamă vitejie / A nu te teme de moarte sunt:a) nume pred, subiect; b) eps, nume predicativ; c) subiect, complement direct.

4. În contextul Aud vorbindu-se despre ce rămâne de făcut azi, pentru a vă mobiliza spre a lua examenul din vară, cuvintele subliniate sunt:a) subiect, complement indirect, subiect, compl. de scop, complement de scop;b) complement direct, subiect, nume predicativ, complement de scop, complement de scop;c) complement indirect, subiect, complement de scop, complement de scop.

5. În propoziţia Aud ceva zbătându-se, subiectul este:a) inclus şi nedeterminat;b) exprimat (ceva);c) inclus.

6. În contextul N-am observat care când a greşit şi nu ştiu de ce, există:a) 3 propoziţii; b) 5 propoziţii; c) 4 propoziţii.

7. Neologismele agreement şi part-time înseamnă:a) acord financiar, angajat cu ora;b) înţelegere mutuală, angajat cu jumătate de normă;c) convenţie, angajat în timpul liber.

8. Sunt accentuate pe ultima silabă cuvintele : a) invers,butelie,corrida,suburbie,viager; b) perfidie,viking,candid,Streinu,Miron; c) racursi, caracter, spiţer, editori, sever.9. Sunt despărţite corect în silabe cuvintele : a) a-us-tri-ac,i-gno-ra-re/ig-no-ra-re, pi-o-ni-er,o-iş-te, des-cua-ma; b) fi-i-ca, mi-e-lom,te-u-toni,scu-ar,mon-e-gasc; c) pi-a-ne,trans-fu-zi-e,po-an-son,le-uc-e-mie,toas-ta-re.

10. Conţin triftongi toate cuvintele din seria : a) soricioaică,străpungeau,te-au dus b) treceai,te-ai dus,chiulangeală c) le-au dus,moftangioaică,leoarcă

11. Conţin diftongi cuvintele din seria : a) ciudă,elefant,geamăt,leu; b) este,era,el,ele; c) fii,ceai,pui,luciu.

Pagina 83 din 107

12. Sunt dublete accentuale cuvintele din seria : a) vestibul, profesor,suburbie,picnic; b) hering,ostrov,Dobrogea,paroh,podgorie; c) veveriţă,cobai,penurie,moto,poimâine.

13. Numărul sunetelor nu este egal cu cel al literelor în toate cuvintele din seria: a) totdeauna,altminteri,ea,tocmeală,Cambodgia; b) altfel,Medgidia,erau,Bruxelles,somptuos; c) khmer,lebărvurşti,pinar,exemplu,workshop.

14. Nu sunt dublete accentuale toate cuvintele din seria: a) intim, calcar, bengali, anost; b) bariton, aripă, bantu, meşteriţă; c) ’lector, halima, gărgăriţă, lasciv.

15. Sunt accentuate pe penultima silabă toate cuvintele din seria:a) letopiseţ, mârşav, gingaş, raster, otova; b) ramburs, panseu, mirişte, oximoron, scrutin; c) adică, Vasiliu, adagio, fairplay, factice .

16. Sunt corecte toate structurile din seria:a) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, psaltirea Voroneţeană, proclamaţia de la Timişoara;b) Regulamentul organic, Psaltirea şcheiană, Codicele voroneţean;c) Tatăl Nostru, Rondul de Noapte, Cuminţenia Pământului.

17. Dintre structurile uşi largi deschise, rude putrede de bogate, prea groşi îmbrăcaţi, suntem ferm convişi, sunt corecte:a) niciuna;b) toate;c) una.

18. În enunţul Era foarte tânără: să tot fi avut vreo douăzeci de ani, ceea ce, dacă raportam la vârsta mea, însemna să mă consider eu foarte bătrân, eu, fost cercetător, actualmente proaspăt pensionar, ajuns acum să trăiesc din amintiri, propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:a) PP, PP, APOZ, SB, PR, PR;b) PP, APOZ, CDŢ, APOZ, PR, PR;c) PP, PP, CDŢ,APOZ, PR, PR.

19. Cuvintele subliniate din acelaşi text sunt, în ordine:a) apoziţie/pron. pers. N, n. pred./subst. N, apoz/subst. N, atribut/adj. participial N;b) subiect repetat/pron. pers. N, n. pred./subst. N, n. pred./subst. N., atribut adj./adj. participial N;c) subiect/pron. pers. N., atribut/subst. N., atribut/subst. N., c. c. de mod/verb la participiu.


21. În acelaşi enunţ există:a) 6 diftongi şi 4 adjective în Ac.;b) 2 triftongi şi 4 verbe nepredicative;c) 5 hiaturi şi 5 substantive în Ac.

Pagina 84 din 107

22. Precizaţi pentru câte din structurile următoare poate exista în româna contemporană un sinonoim lexical: retribuţie tarifară, calcul renal, bal mascat, copil din flori, petrol lampant, aurul negru:a) pentru toate;b) pentru trei;c) pentru două.

23. În enunţul Era greu de spus de ce îi era rău, adică de dat la iveală că asta poate fi ceea ce nu se vede că este, subordonatele sunt, în ordinea elementelor de relaţie:a) CD, SB, SB, SB;b) SB, APOZ, PR, CD;c) CD, CD, PR, SB.

24. Verbele la supin şi pronumele relativ compus din acelaşi enunţ sunt, în ordine:a) nume predicative, apoziţie, subiect;b) subiect, apoziţie, nume predicativ;c) subiect, apoziţie, subiect.

25. Acelaşi enunţ conţine:a) 3 verbe transitive şi un verb la diateza reflexiv-pasivă;b) 5 verbe intranzitive şi un verb la diateza pasivă;c) 3 verbe impersonale şi 5 verbe la diateza activă.

26. Numărul diftongilor din acelaşi enunţ este:a) 6;b) 7;c) 9.

27. Dintre structurile rezecţie apicolă/apicală, militarii de pe un dragon/dragor, smoc/smog al gazelor industriale, sunt corecte numai combinaţiile cu:a) primul paronim;b) al doilea paronim;c) oricare dintre paronime.

28. Precizaţi pentru câte dintre cerinţele următoare poate exista, în româna literară, un sinonim şi un antonim: filantropic, a antama, eufemism, fiabilitate, citotest:a) pentru 3;b) pentru 4;c) pentru 5.

29. În enunţul Măi neicuţă Constantine, te-aş iubi, dar n-arăţi bine, cuvintele subliniate sunt:a) apoziţie/subst. V., n. pred./adv. de mod;b) atribut/subst. V., c.c. de mod/adv. de mod;c) cuvânt incident/subst. V., n. pred./adv. de mod.

30. Sinonimele cuvintelor milionime de miligrame şi miliardime de miligram sunt:a) picogram, nanogram;b) nanogram, picogram;c) macrogram, nanogram.

31. Dintre cuvintele gropar, cidru, cognomen, alocuţiune, necrofor, unicat, celest, privat, poreclă, colportor, ambidextru, intrigant se pot obţine:a) 4 perechi de sinonime;

Pagina 85 din 107

b) 3 perechi de sinonime;c) 5 perechi de sinonime.

32. În contextele Băutura e ce e, mâncarea e fudulie, Ce este aceea din care/Să tot iei se face şi mai mare, verbul a fi are:a) 3 realizări copulative;b) 4 realizări copulative;c) 2 realizări copulative.

33. Litera e nu notează o vocală în toate cuvintele din seria:a) vergea, gheizer, panaceu, chei;b) vecie, brotăcei, vietăţi, beţi;c) geamuri, ceapă, spărgeai, cheamă.

34. Sunt derivate regresiv toate cuvintele din seria:a) miros, gust, blestem, gând, sărut;b) brutar, lăutar, pantofar, cofetar, tejghetar;c) culcuş, urcuş, alunecuş, fierar, lăptar.

35. Sufixul - aş formează substantive nume de agent în seria:a) puşcaş, ţintaş, cercetaş;b) spălătoraş, sifonaş, mulgătoraş;c) pungaş, borfaş, hăitaş.

36. Dintre cuvintele bilateral, neatent, hemoglobină, izomorfism, analfabet, eufonie, sunt construite cu pseudoprefixe:a) 5;b) 4;c) toate.

37. Contextele Plecarea era din cauza … trei dintre voi, A greşit datorită ... trei dintre voi se completează cu:a) a, la;b) la, a;c) celor, celor.

38. Complementul circumstanţial concesiv se exprimă prin pronume posesiv în genitiv în varianta:a) În ciuda mea, tot va pleca;b) În ciuda alor mei, tot va pleca;c) În ciuda lui, tot va pleca.

39. În contextele Mamă, ce de copii! Ioana, pleacă, domnule, mai repede!, cuvintele subliniate sunt, în ordine:a) ambele sunt subst. în V. fără funcţie sintactică;b) primul este cuvânt incident în V., al doilea e apoziţie în V.;c) ambele sunt substantive cu valoare interjecţională, cuvinte incident.

40. Conţine forme verbale corecte seria:a) ar tăcea, va zăcea, aţi apărea;b) se afişează, va transpare, se va întrevede;c) aş decade, ataşează, aranjează.

Pagina 86 din 107

41. Nu există o subordonată subiectivă în varianta:a) Nu e nicio fericire să pleci din ţară;b) Din reclamaţie, rezultă că lumea e nemulţumită.;c) E prea uşor de rezolvat ce ni s-a dat.

42. Conţin vocale în hiat toate cuvintele din seria:a) vioară, grăiesc, creiţar:b) gălăgioase, caiete, tăiat;c) fiii, tinichigiul, foii.

43. Nu sunt derivate cu sufixe de agent substantivele din seria:a) călător, fumător, geamgiu, sifonagiu;b) pilangiu, gurist, pomanagiu, scadalagiu;c) berar, făinar, dricar, milionar.

44. În enunţul Dacă a fost cuminte, băgat mereu în seamă, atent cu colegii şi, mai ales, respectat, asta e un merit pentru el şi atunci ar putea candida şi chiar ocupa orice post de la voi, există:a) 6 propoziţii;b) 7 propoziţii;c) 4 propoziţii.

45. În acelaşi text există:a) 4 nume predicative, 2 complemente indirecte şi 2 atribute;b) 2 nume predicative, 1 complement direct şi 2 complemente indirecte;c) 3 nume predicative, 3 complemente directe şi 2 atribute.

46. Felul subordonatelor din aceeaşi frază este, în ordinea predicatelor:a) CDŢ, CDŢ, CDŢ;b) SB, SB;c) SB, SB, SB, SB.

47. Dintre substantivele: tăiţei, smântână, cuişoare, osanale, unt, pilaf, şandramale, catalige, miere, cub, sunt defective în raport cu numărul: a) 6;b) 7;c) 5.

48. În fraza Adevărul este că, diferiţi fiind, ne-am trăit unul pe altul ca spectacol şi că fiecare dintre noi a fost, presupun, capabil să preia de la celălalt, fără ca neapărat să recunoască, sugestia pentru o componentă a existenţei care îi lipsea (G. Liiceanu), există, între alte realităţi gramaticale:a) 3 verbe nepredicative, 3 atribute, 4 subiecte exprimate;b) 1 verb nepredicativ, 2 complemente indirecte, 2 subiecte incluse;c) 2 verbe nepredicative, 2 complemente circumstanţiale, 2 subiecte subînţelese.

49. În acelaşi text există:a) 5 cuvinte în N., 2 predicatiuve;b) 6 cuvinte în Ac. şi o incidentă;c) 1 cuvânt în G. şi 2 completive indirecte.

50. Numărul verbelor tranzitive şi al hiaturilor din acelaşi enunţ este:a) 3, 4;b) 4, 5;

Pagina 87 din 107

c) 2, 4.

Răspunsuri1b,2c,3a,4b,5c,6b,7a,8c,9a,10c,11b,12a,13b,14c,15c,16b,17a,18b,19a,20c,21b,22a,23c,24b,25a,26c,27b,28b,29a,30b,31a,32b,33c,34a,35a,36b,37a,38b,39c,40a,41c,42c,43b,44a,45c,46c,47a,48a,49a,50b.

Pagina 88 din 107

TEST 8

1. Dintre compusele bine – crescut, bine – cunoscut, binemeritat, bine – venit, gură – cască, calcă – n – străchini sunt scrise corect:a) 3; b) niciunele; c) toate.

2. Numărul predicatelor nominale din contextul E de necrezut că-ţi este pe plac cine nu te-a băgat în seamă nici când ţi-a fost frig, nici când ţi-a fost cald este:a) 3;b) 4;c) 2.

3. Cuvântul mi este, succesiv, pronume personal în dativul etic şi pronume personal în dativul posesiv în enunţul:a) Nu care cumva să mi te legi de nuvela-mi.b) Nu care cumva să mi te-arăţi împrejuru-mi.c) Nu care cumva să mi te-apuci de băut din pricina-mi.

4. Enunţul Chiar ar mai fi vrut nişte peşte conţine:a) 2 cuvinte cu funcţie sintactică;b) 3 cuvinte cu funcţie sintactică;c) 4 cuvinte cu funcţie sintactică.

5. Precizaţi câte subiecte există în enunţul: Fiindu-i sete, înainte de a ajunge eu acasă, el a băut tot ce era în frigider:a) 3;b) 2;c) 4.

6. Enunţul Cele din spate, de fapt, cele mai puţin atente dintre noi au fost răsplătite conţine:a) 4 funcţii sintactice;b) 5 funcţii sintactice;c) 6 funcţii sintactice.

7. Arhaismele spătar şi polcovnic înseamnă:a) comandantul cavaleriei, vechi colonel;b) purtătorul sabiei domneşti, dansator de polci;c) rezemătoare, căpitan.

8. Sunt heteronimice:a) substantivele care formează echivalentul de gen prin cuvinte diferite (bou-vacă, frate-soră, capră-ţap);b) substantivele care formează echivalentul de gen cu sufixe moţionale (curcan, elevă, lupoaică);c) substantivele care nu au echivalent de gen (cămilă, elefant, şobolan).

Pagina 89 din 107

9. Contextul care conţine toate elementele necesare pentru individualizarea numerarului un este:a) Măcar vreun om să fi fost acolo.b) Niciun om nu era acolo.c) Măcar un om să fie acolo.

10. Enunţul în care sintagma latinească este corect utilizată este:a) toate curriculumurile vitae să fie depuse aici;b) toate curriculum-urile vitae să fie depuse aici;c) toate curricula vitae să fie depuse aici.

11. Varianta corectă de completare a spaţiului liber din enunţul Am conlucrat … pentru elaborarea legii este:a) împreună;b) alături; c) - .

12. Sunetul i are trei valori fonetice în seria:a) ceri, tăciune, cianură;b) ochi, vietate, rindea;c) cinteză, vechi, ghindă.

13. Există numai predicate verbale în seria:a) e luni, e rece, e lăudabil;b) e pedepsit, e frig, e marţi;c) e cald, e protejat, e posibil.

14. Cuvintele subliniate din enunţul Citind romanul pe nerăsuflate nu înseamnă că i-a fost dor de lectură sunt:a) c. condiţional/verb la gerunziu, n. pred./subst. N;b) subiect/verb la gerunziu, subiect/subst. N.;c) n. pred./verb la gerunziu, subiect/subst.N.

15. Varianta în care acordul este corect realizat este:a) cei câteva miliarde de dolari;b) cele câteva miliarde de dolari;c) ambele.

16. Sunt bitranzitive toate verbele:a) a certa, a întreba, a chema;b) a solicita, a cere, a sfătui;c) a asculta, a întreba, a chestiona.

17. Dintre enunţurile: Opinia vi-o spun mâine (1), Urmare a hotărârii tale ... (2), Părerile a cât mai multor profesori ... (3), Avea o ţinută şi o atitudine remarcabile (4), sunt corecte:a) 4;b) 3 şi 4;c) 1, 2, 4.

18. Cuvântul a juisa înseamnă:a) a face suc din citrice; b) a se ţine de promisiune;c) a se bucura de plăcerile vieţii.

Pagina 90 din 107

19. Există triftongi în toate cuvintele din seria:a) le-ai cules, ciocoaică, turcoaică, vegheai;b) hoţoaică, te-am lăsat, le-ai zis, strigoaică;c) chioară, ştergeai, ce-ai vrut, ne-au spus.

20. În enunţul Că trece viaţa şi, inevitabil, începi să nu mai fi ce-ai fost – om falnic şi iute oricând – şi ajungi să te raportezi la alţii, şi mai bătrâni, asta e marea tragedie a individului predestinat de către cine ştie cine la ofilire, felul propoziţiilor este, în ordinea predicatelor:a) SB, INC, SB, CD, PR, SB, PR, PP, CAg;b) SB, INC, SB, CD, PR, SB, PR, PP;c) SB, SB, CD, PR, PP, PR, PP, CAg.

21. Cuvintele subliniate din aceeaşi frază sunt:a) n.p./adverb de mod, n.p./pron. rel. N, atr. adj./adj. Ac.;b) cuvânt incident/adv. de mod, n.p./pron. rel. Ac., atr. adj./adj. N;c) c.c. de mod/adv. de mod., subiect/pron. rel. N., apoz./adj. N.

22. În acelaşi enunţ există, între alte realităţi gramaticale:a) o parte de propoziţie dezvoltată şi o locuţiune;b) un predicat nominal incomplete şi două locuţiuni;c) cinci subiecte exprimate şi trei complemente circumstanţiale.23. Numărul cuvintelor în cazul acuzativ din acelaşi enunţ este:a) 7;b) 6;c) 5.

24. În cuvintele oricând, ajungi, bătrâni, iute, i este, în ordine:a) scurt, fără valoare fonetică, scurt, vocală;b) vocală, scurt, scurt, semivocală;c) scurt, fără valoare fonetică, scurt, semivocală.

25. În enunţul Ce-i o oră de mers cu maşina când ai cu cine vorbi?, cuvintele subliniate sunt:a) n.p./pron. interog. N., subiect/numeral cu val. adj. şi subst. N, atribut/verb la supin, fără funcţie/conj. subordonatoare;b) subiect/pron. interog. N, n.p./subst. N. artculat nehotărât, atribut/verb la supin, c.c. de timp/adverb relativ Ac.;c) n.p./pron. interog. N., subiect/numeral cu val. adj. şi subst. N., atribut/subst. provenit din verb la supin, Ac., c.c. de timp/adv. relativ.

26. În fraza Toată lumea are cap, dar mai cap al cui se vede că gândeşte există:a) 2 atribute, un nume predicative şi două subiecte exprimate;b) un atribut, un verb impersonal şi un subiect exprimat;c) 2 atribute, un pronume fără funcţie sintactică, un subiect subînţeles.

27. Este corect realizat acordul subiectului cu predicatul în varianta:a) Carte şi caiet nu mai sunt.b) Vine Vasile, Ion şi Maria.c) Alde tata n-a plecat.

28. Seria în care e este numai vocală este:a) poceală, tulceancă, cheală, colăcei, acefal, obscen;b) gealaţi, genţi, elogii, gigea, ceaţă, mărgean;

Pagina 91 din 107

c) lacheu, poteci, ceilalţi, copăcei, cochet, gheizer.

29. Verbul a fi este regentul concomitent al unei subiective şi al unei predicative în varianta:a) Când jigneşti pe cineva e ca şi cum ţi-ai arăta eul negativ.b) Dacă vine mereu la mine e fiindcă mă iubeşte.c) Că s-a supărat pe mine e datorită cui mă vorbise de rău.

30. Sunt prefixate cu an – toate cuvintele din seria:a) anaerob, anorganic, anarchism, analfabet;b) anabioză, anorexie, anestezie, anilină;c) anacreontic, ansamblu, antropolog, antetren.31. În enunţul Măritată nu-i prea bine/, Fată-ai şedea, da-i ruşine cuvintele subliniate sunt:a) c.c. de mod/subst. Ac., n.pred./subst. N;b) n.p./subst. N., subiect/subst. N.;c) n.p./subst. N., n.p./subst. N.

32. În contextul Un singur cuvânt să aud şi vă poftesc afară pe toţi, şi pe candidaţi şi pe părinţi , există:a) 10 părţi de propoziţie;b) 9 părţi de propoziţie;c) 8 părţi de propoziţie.

33. Cuvântul poftim din enunţul “Poftim? Ce-ai spus, că n-am înţeles bine?” este:a) verb, cu structura radical+desinenţă de pers. I pl.;b) interjecţie, cu structura radical + desinenţă de pers. I pl.;c) cuvânt interogativ, cu structura radical + sufix grammatical+desinenţă de pers. I pl.

34. Conţine toate structurile pleonastice seria:a) după aceea a urmat, formarea unui cuvânt nou, piaţă de flori;b) undiţă de peşte, coparticipant, pasaj de trecere;c) reprodus cu fidelitate, încorsetare rigidă, teatru de păpuşi.

35. Sunt defective de număr toate substantivele din seria:a) handbal, secui, şorici, piei – roşii;b) apret, berechet, condoleanţe, găgăuţă;c) papară, rapt, brioşe, detergent.

36. În fraza Leacul fie sau nu fie, plata babei va să vie, propoziţiile sunt:a) Leacul fie = CV, sau nu fie = CV, va = PP, să vie plata babei = SB;b) Leacul fie = PP, sau nu fie = PP, plata babei va = CV, să vie = SB;c) Leacul fie = CV, sau nu fie = CV, plata babei va să vie = PP.

37. În fraza Cine şade, coada-i şade/ Cine mişcă, tot mai pişcă există:a) o tautologie şi o subiectivă;b) un anacolut şi o completivă indirectă;c) două repetiţii şi două subiective.

38. Conţine doar omonime morfologice seria:a) sau, una, tot, până, stai;b) care, crez, când, ori, de;c) mult, puţin, oină, atât, ce.

39. În enunţul Dat fiind că ai rămas păgubit, să nu-ţi mai împrumuţi

Pagina 92 din 107

lucrurile, cuvintele subliniate şi subordonate sunt:a) fără funcţie/loc. conj. subordonatoare, n.p./adjectiv N, atribut în dativul posesiv/pronume reflexive, CCZ;b) c.c. de cauză/verb la gerunziu, diateza pasivă, n.p./verb la participiu, atribut în dativul posesiv/pronume personal în D., SB;c) c.c. de cauză/verb la gerunziu, diateza pasivă, n.p./adj. provenit din verb la participiu, atribut în dativul posesiv/pronume reflexiv în D., SB.

40. Dintre enunţurile Subsemnatul n-am solicitat asta (1), Ei or să plece (2), Ca unul care ştie totul, el m-a avertizat din timp (3), Voi aţi fost oamenii care au insistat pe lângă mine (4), sunt incorecte:a) 1, 2, 4;b) 3, 4;c) 2, 3.

41. Conţin diftongi toate cuvintele din seria:a) ciubote, viciu, legea, ţeavă, acelea , bucurau;b) zarzavagiu, papucei, strângeau, el, gineceu, cei;c) curgea, putea, parloar, tuaregi, portărei, litiu.

42. Dintre structurile dragelor noastre prietene, dulcei amintiri, culoare şi parfum deosebit, ultimele cărţi, sunt corecte:a) prima;b) prima şi a doua;c) niciuna.

43. Conţine numai predicate nominale seria:a) e căldură, e laudativ, e ianuarie;b) e frig, e lăudat, e marţi;c) e cald, e lăudabil, e posibil.

44. Expresia five o’clock înseamnă:a) ceai servit după – amiaza, însoţit uneori de o mică petrecere;b) ceaiul servit la ora 5 (17), însoţit de o mică gustare;c) întâlnire fixată la aceeaşi oră la care se serveşte ceaiul la englezi.

45. În enunţurile Ieri aveam două milioane, azi n-am un leu, Un’te duci tu, mielule?, Într-un fel îmi convine, în alt fel mă deranjează., Scrie un roman., un este, în ordine:a) numeral cardinal, adverb interogativ, articol nehotărât, numeral cardinal;b) numeral cardinal, adverb de loc, adjectiv provenit din numeral, articol nehotărât;c) adjectiv provenit din numeral, adverb interogativ, adjectiv nehotărât, articol nehotărât.

46. Sinonimele cuvântului mansuetudine sunt:a) blândeţe, bunătate;b) rapiditate, iuţeală;c) mezanin, intermediar.

47. Este corectă varianta:a) locuiesc pe bulevardul Iuliu Maniu, în blocul 10 şi am absolvit Şcoala Gimnazială Nr. 146;b) locuiesc pe Bulevardul Iuliu Maniu, în Blocul 10 şi am absolvit Şcoala gimnazială nr. 146;c) locuiesc pe Bulevardul Iuliu Maniu, în bloc 10 şi am absolvit Şcoala Gimnazială Nr. 146.

Pagina 93 din 107

48. Indicaţi seria în care toate cuvintele au sufix moţional:a) broscoi, gărgăriţă, veveriţă, poştăriţă;b) lopătar, tigroaică, libaneză, pictoriţă;c) elevă, cioroi, ciocârlan, prinţesă.

49. Sunt corecte formele cuvintelor din seria:a) oblojeală, gogoşerie, făianţărie, mânjeală;b) oblojală, gogoşărie, faienţărie, mânjală;c) oblojeală, gogoşerie, faianţerie, mânjeală.

50. Cuvintele subliniate din enunţul Fiind galben de frică, i-am spălat faţa, încercând să-l pun pe picioare sunt, în ordine:a) n.p./adj. N, c.c.z./subst. Ac., c.consecutiv/verb gerunziu;b) n.p./adj. Ac., c.i./subst. Ac., c.c. de timp/verb la gerunziu;c) n.p./adj. N, c.c.z./subst. Ac., c.c. de scop/verb la gerunziu.

Răspunsuri1c,2a,3a,4b,5c,6b,7a,8a,9c,10c,11c,12a,13b,14b,15a,16c,17a,18c,19b,20b,21a,22a,23c,24c,25a,26a,27b,28c,29a,30a,31b,32b,33a,34b,35a,36a,37b,38b,39c,40a,41b,42c,43c,44a,45c,46a,47a,48c,49a,50c.

Pagina 94 din 107

TEST 9

1. În contextul Cititul timp îndelungat iarna te face dependent de textul scris, deşi, de citit, s-a citit şi înaintea ta de către sute de generaţii de curioşi, cuvintele subliniate sunt, în ordine:a) subiect/verb la supin substantivizat, atribut/subst. Ac., atribut/adj. participial, c. ind./verb la supin, c.c. de timp/adj. posesiv Ac.;b) subiect/verb la participiu substantivizat, atribut/subst. N., atribut/adj. participial, c. ind./verb la supin, c.c. de timp/adj. posesiv G.;c) ) subiect/verb la participiu substantivizat, atribut/subst. N., atribut/adj. participial, c. i./verb la supin, c.c. de timp/pronume posesiv G.

2. În structurile Casa e de vândut, Aripioarele sunt de fript, E periculos de aruncat, Curcanul e de tăiat de Paşti, cuvintele subliniate sunt:a) verbe la supin;b) primele două sunt substantive, ultimele trei sunt verbe la supin;c) primele trei sunt adjective, ultimele două sunt verbe la participiu.

3. Conţine forme scrise corect varianta:a) test grilă, wattmetru, wattsecundă, zi – muncă;b) test grilă, watt - metru, watt - secundă, zi muncă;c) test - grilă, wattmetru, watt - secundă, zi – muncă.

4. Structurile scârţ Mariţo, tronc Marghioalo, măi să fie, nu zău sunt:a) locuţiuni interjecţionale;b) construcţii incidente;c) îmbinări stabile de cuvinte.

5. Adjectivele subliniate din construcţiile mult iubite şi mult stimate coleg, cuvânt mult folosit, profă super OK sunt la gradele:a) superlativ absolut;b) pozitiv;c) comparativ de superioritate.

6. Sunt invariabile toate adjectivele din seria:a) rapace, forte, factice, eficace, locvace;b) gigea, sadea, pane, mişto,, sătul;c) cloş, tenace, sagace, treaz, mofluz.

7. Sinonimele arhaismului volintir sunt:a) doritor, supus dorinţelor;b) coviltir, acoperişul căruţei;c) zavergiu, soldat voluntar.8. Sensul cuvântului şuco este:a) priză cu contact la pământ;b) ştecăr mobil,c) arătos, aranjat.9. Dintre cuvintele: scofală, ţeapă, vervă, vogă, judo, au plural:a) trei;b) niciunul;c) două.

Pagina 95 din 107

10. Sunt corecte formele cuvintelor din seria.a)al patru milioanelea, al un milionulea, al un miliardulea, al trei sutelea;b) al patru milionulea, al un milionălea, al un miliardulea, al trei sutălea;c ) al patru milioanălea, al un milionulea, al un iliardelea, al trei sutelea.

11. Au două forme, una scurtă şi una lungă, substantivele din seria:

a)ablaţie/ ablaţiune, direcţie-direcţiune, dicţie-dicţiune, transmisie-transmisiune, abstracţie- abstracţiune; b) afghan/ afgan, cafeină/ cofeină, surcică/ surcea, viţea/ viţică, alică/ alice; c) corijenţă/ corigenţă, zizanie/ zâzanie, cărticică/ cărticea, găurică/ găurea, mărgea/ mărgică, viorea/ viorică.

12. În contextul Hazlii-i socrii n-au agreeat propunerea lui fiindcă li-i s-a părut că n-ar prea place rudelor, numărul greşelilor de orice natură este:a) 6;b) 5;c) 4.

13. În enunţul Se pare însă că acest element era într-adevăr primejdios şi că avea legături – nu se poate şti – chiar cu oameni duşmănoşi, condamnaţi de societatea noastră, care au găsit mijlocul să strecoare prin intermediul lui ideologia lor nefastă. (M. Sorescu, Trei dinţi din faţă), există:a) două subiective, două atributive şi 4 atribute adjectivale;b) două subiective, o incidentă şi 5 atribute adjectivale;c) două atributive, o principală şi 5 atribute adjectivale.

14. În acelaşi context există:a) 9 diftongi, 2 subiecte exprimate şi 3 locuţiuni;b) 4 vocale în hiat, 2 nume predicative şi 1 complement de agent;c) 10 diftongi, 3 complemente directe şi 2 adverbe.

15. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:a) pa-i-de-ia, tua-reg, viet-na-mez, ma-u-so-leu;b) pai-de-ia, tu-a-reg, vi-et-na-mez, mau-so-leu;c) şi a) şi b). 16. In enuntul După alte vreo trei luni ajungem şi în Bucovina există:a) 3 atribute adjectivale şi 2 semivocale; b) 2 atribute adjecticale şi 3 semivocale; c) 2 atribute adjectivale şi 2 semivocale.17. Cuvântul subliniat din contextul Cursul numai studenţii vi-l cumpără sunt:a) c.i; b) atr.; c) fără funcţie.

18. Identificaţi enunţul corect:a) Scrierea pe baza principiilor ortografice e impusă prin studii de specialitate; b) Textul e corect din punct de vedere ortografic.; c) Mereu ţinem cont de principiile ortografice în vigoare. 19. Recunoaşteţi seria alcătuită numai din grafii şi pronunţări incorecte:a) cogeamite lunganul, tustrele fetele, ditamai omul; b) cogeamite lungan, tustrele fete, ditamai om; c) cogeamite lunganul, tustrei fetele, ditai om.

20. Arătaţi care dintre cele trei forme este corectă sau literară:a) cu preţul câtei rugăminţi; b) cu preţul câtei rugăminţi; c) cu preţul a câtă rugăminte.

Pagina 96 din 107

21. Recunoaşteţi contextul în care verbul e corect utilizat:a) Oamenii se îndeasă spre ieşire.; b) Oamenii se îndesesc spre ieşire.; c) Oamenii se îndeşesc spre ieşire.

22. Identificaţi enunţul în care adjectivul salutar este greşit folosit:

a) Răspunsul venit din America este salutar, de aceea răspundem la fel de amical.; b) Răspunsul venit din America, faţă de nevoia noastră de petrol, este salutar.; c) În timpul şedinţei, a fost anunţat principiul salutar pentru criza dolarului.

23.Accentul dublu are rol distinctiv în cazul cuvintelor din seria:a) longin, intim, aripă, harpagon, contralto, striperiţă, fiasco; b) afin, ţarină,

mozaic, senior, imobil, august, mister; c) avidă, suturare, panaceu, pancreas, lucteină, pipiţă, cariofag.

24.Conţine neologisme neadaptate fonetic seria:a) bacon, charter, bypass, airbag, driver, diesel, jacuzzi;b) en gross, springtaim,

paspartu, iceberg, leader, leitmotiv, motto; c) splin, marcheting, forceps, tişleifer, kastagnete, luping, rollen.

25.Au două forme de singular, ambele corecte, cuvintele:b) proră/provă, şasla/ceasla, ilaritate/hilaritate, daravelă/daraveră,

poliloghie/polologhie, şinşila/cincila, filozoafă/filosoafă; b) marker/ marcher, mumificare/ mumifiere, chibiţ/ kibitz, comando/ comandou, carioca/ carioka, jidancă/ jidană; c) piedestal/ pedestal, lăuză/ lehuză, remuneraţie/ renumeraţie, pirostrie/ pirostie, ţurţur/ ţurţure, prapur/ prapure.

23.Nu au plural cuvintele:

a) tutti-frutti, shopping center, prenadez, uzufruct, termopan, malpraxis, plen, confort, haz, griş, astm; b) interimar, duo, fasung, debut, limax, eschimos, plâns, joben, clavecin, trend, portbebe, c) profil, safari, mălai, conac, plonjeu, viitor, goblen, litoral, desert, flagel, apetit.

27. Conţine numai adjective invariabile seria:a) violet, hidraulic, sepulcral, vernil, patriotic, sebaceu, postum; b) vanilinat, sterp, fosforescent, patrunghiular, optim, perpetuu, valoric; c) perspicace, propice, pursânge, underground, unisex, antidoping, nonprofit,

28. În enunţul L-am întrebat dacă îşi poate imagina ce-ar însemna să-l tot aud că e inginer în Canada şi încă renumit, există:a) 6 propoziţii şi 5 verbe tranzitive; b) 5 propoziţii şi 3 conjuncţii subordonatoare; c) 6 propoziţii şi 2 adverbe fără funcţie sintactică.29. Cuvintele îşi, ce, renumit, din acelaşi enunţ, sunt:a) fără funcţie/ p. reflexiv D, nume predicativ/ p. relativ N, n. predicativ/ adj. N; b) c.i./ p. reflexiv D, subiect/ p. relativ N, atribut/ adjectiv N, c) fără funcţie/ p. reflexiv D, nume predicativ/ p. relativ N, atribut/ adjectiv N.30. În enunţurile I-am povestit ce face mama. Nu am aflat ce face. Ce tot faci acolo? Scrie ce scrie şi oboseşte. Ce iute se scurge vremea!, ce este în ordine:a) p. interogativ, p. interogativ, p. interogativ, adverb relativ, adverb interogativ; b) p. interogativ, p. relativ, p. interogativ, adverb relativ, adverb de mod; c) p. relativ, p. relativ, p. interogativ, adverb de mod, adverb de mod.31. În enunţul De azi, că ţi-ai văzut proiectul îndeplinit, poţi fi sigur că vei avea un viitor material minunat, ceea ce era de anticipat pentru persoane ca tine, care, că-i

Pagina 97 din 107

frig, că-i cald, ei tot la bani se gândesc şi la cum să-i înmulţească, propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:a) CV, PP; CI; CNS; CT; CT; AT; CI; b) CZ, PP; CI; APOZ; CV; CV; AT; CI; c) CT, PP, CI, APOZ, CV, CV, AT , CI.32. Cuvintele ţi-, ceea ce, cald sunt:a) atribut/ p. reflexiv D posesiv, subiect/ p. relativ compus N, n. predicativ/ adjectiv N; b) fără funcţie/ p. reflexiv D, c.d/ p. relativ compus Ac, nume predicativ/ adverb Ac; c) c.i./ p. reflexiv D, subiect/ p. relativ compus Ac, nume predicativ/adverb .33. Numărul numelor predicative din acelaşi enunţ este:a) 2; b) 1, c) 3.34. Dintre verbele din acelaşi text, sunt tranzitive:a) 5; b) 4, c) 3.35. Numărul triftongilor centraţi din enunţul dat este:a) 1; b) 2; c) nu există decât triftongi ascendenţi.

36. Nu sunt niciodată adjective pronominale următoarele pronume : a) relativ-interogativul cine şi negativele simple; b) personale şi demonstrative de identitate c) reflexive şi posesive

37. Nu devin niciodată adjective numeralele : a) adverbiale şi fracţionare; b) multiplicative şi distributive c) cardinalele peste o sută şi ordinalele. 38. Nu pot apărea ca multiple sau dezvoltate următoarele părţi de propoziţie : a) complementul direct şi atributul; b) numai c.c. de mod; c) numai predicatul. 39. Formele neaccentuate ale pronumelor reflexive şi personale există numai în cazurile : a) genitiv şi acuzativ b)*dativ şi acuzativ c) genitiv şi acuzativ

40.Se formează cu modul infinitiv al verbului de conjugat timpurile : a) viitor simplu şi prezentul conditional; b) perfectul prezumtiv şi viitorul anterior c) prezentul conjunctiv şi prezentul conditional.41.Sunt părţi de vorbire neflexibile cu rol de instrument gramatical : a) articolele şi interjectia; b) prepoziţiile şi conjuncţiile; c) prepoziţiile,articolele şi adverbele mărci de grad

42. Cuvintele subliniate din enunţul Acestea fiind spuse, am ratat din cauza ta sunt: a) subiect/pronume demonstrativ N,complement de cauză/pronume personal G. ; b) complement direct/pronume demonstrativ Ac, complement de cauză/pronume posesiv G. ; c) subiect/pronume demonstrativ N, complement de cauză/adjectiv posesiv Ac. 43. În contextul Ochii strălucesc la privirea lui, termenul subliniat este: a) complement de timp/substantiv Ac. ; b) complement de cauză/substantiv Ac. ;

Pagina 98 din 107

c) complement de agent/substantiv Ac. 44. Cuvintele subliniate din contextul Mobila era de un crem cu reflexe muştar, semănând cu o marmură sunt: a) nume predicativ/substantiv Ac,atribut/substantiv Ac,atribut/gerunziu. b) nume predicativ/adjectiv Ac,atribut/substantiv Ac,complement circ. consecutiv/gerunziu. c) complement de mod/substantiv Ac,nume predicativ/substantiv Ac,complement circ. de mod/gerunziu. 45. În enunţul Farfuria căzându-ţi din mână se sparge , cuvântul subliniat este: a) complement de cauză/gerunziu. b) complement de timp/gerunziu. c) atribut/gerunziu. 46. In contextul Vreau nevastă,dar una pe gustul meu, termenul subliniat este: a) complement direct/pronume nehotărât.; b) nume predicativ/numeral cardinal.; c) subiect/pronume nehotărât. 47. Cuvântul subliniat din enunţul Acum nu-i destul de rece, dar e tot toamnă este: a) subiect/substantiv N, subiect/substantiv N; b) nume predicativ/adjectiv Ac, nume predicativ/substantiv N.; c) nume predicativ/adjectiv N, subiect/substantiv N. 48. Termenul subliniat din enunţul Dunărea vine mare după ploi este: a) complement circ. de mod/adjectiv Ac, complement circ. de cauză/substantiv Ac. b) nume predicativ/adjectiv N, complement circ. de timp/substantiv Ac. c) complement circ. de mod/adjectiv N, complement de timp/substantiv Ac.

49. În enunţul Indiferenţa ta faţă de problemele copiilor din comunele sărace din Dobrogea îi enerva pe filantropi , cuvintele subliniate sunt: a) atribut/substantiv Ac,complement circ. de loc/substantiv Ac,complement direct/substantiv Ac. b) atribut/substantiv Ac,atribut/substantiv Ac, complement indirect/substantiv Ac. c) atribut/substantiv Ac, atribut/substantiv Ac,complement circ. de cauză/substantiv Ac.

50. În contextul Mâine e Boboteaza. Din străbuni,e cea mai friguroasă zi din an cuvintele subliniate sunt: a) subiect/substantiv N,complement indirect/substantiv Ac, complement circ. de mod/substantiv Ac. b) nume predicativ/substantiv N, complement circ. de timp/substantiv Ac,complement circ. de timp/substantiv Ac. c) subiect/substantiv N, complement circ. de timp/substantiv Ac,atribut/substantiv Ac.

Răspunsuri

Pagina 99 din 107

1a,2b,3c,4a,5a,6a,7c,8a,9b,10a,11a,12a,13b,14c,15b,16a,17b,18c,19a,20c,21b,22c,23b,24a,25a,26a,27c,28c,29a,30b,31c,32a,33c,34a,35b,36a,37a,38c,39b,40a,41b,42c,43a,44a,45c,46a,47c,48b,49b,50c.

Pagina 100 din 107

TEST 10

1. În enunţul Era foarte tânără: să tot fi avut vreo douăzeci de ani, ceea ce, dacă raportam la vârsta mea, însemna să mă consider eu foarte bătrân, eu, fost cercetător, actualmente proaspăt pensionar, ajuns acum să trăiesc din amintiri, propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:a) PP, PP, APOZ, SB, PR, PR;b) PP, APOZ, CDŢ, APOZ, PR, PR;c) PP, PP, CDŢ,APOZ, PR, PR.

2. Cuvintele subliniate din acelaşi text sunt, în ordine:a) apoziţie/pron. pers. N, n. pred./subst. N, apoz/subst. N, atribut/adj. participial N;b) subiect repetat/pron. pers. N, n. pred./subst. N, n. pred./subst. N., atribut adj./adj. participial N;c) subiect/pron. pers. N., atribut/subst. N., atribut/subst. N., c. c. de mod/verb la participiu.


4. În acelaşi enunţ există:a) 6 diftongi şi 4 adjective în Ac.;b) 2 triftongi şi 4 verbe nepredicative;c) 5 hiaturi şi 5 substantive în Ac.

5. Precizaţi pentru câte din structurile următoare poate exista în româna contemporană un sinonoim lexical: retribuţie tarifară, calcul renal, bal mascat, copil din flori, petrol lampant, aurul negru:a) pentru toate;b) pentru trei;c) pentru două.

6. În enunţul Era greu de spus de ce îi era rău, adică de dat la iveală că asta poate fi ceea ce nu se vede că este, subordonatele sunt, în ordinea elementelor de relaţie:a) CD, SB, SB, SB;b) SB, APOZ, PR, CD;c) CD, CD, PR, SB.

7. Verbele la supin şi pronumele relativ compus din acelaşi enunţ sunt, în ordine:a) nume predicative, apoziţie, subiect;b) subiect, apoziţie, nume predicativ;c) subiect, apoziţie, subiect.

8. Acelaşi enunţ conţine:

Pagina 101 din 107

a) 3 verbe transitive şi un verb la diateza reflexiv-pasivă;b) 5 verbe intranzitive şi un verb la diateza pasivă;c) 3 verbe impersonale şi 5 verbe la diateza activă.

9. Numărul diftongilor din acelaşi enunţ este:a) 6;b) 7;c) 9.

10. Dintre structurile rezecţie apicolă/apicală, militarii de pe un dragon/dragor, smoc/smog al gazelor industriale, sunt corecte numai combinaţiile cu:a) primul paronim;b) al doilea paronim;c) oricare dintre paronime.

11. Precizaţi pentru câte dintre cerinţele următoare poate exista, în româna literară, un sinonim şi un antonim: filantropic, a antama, eufemism, fiabilitate, citotest:a) pentru 3;b) pentru 4;c) pentru 5.

12. În enunţul Măi neicuţă Constantine, te-aş iubi, dar n-arăţi bine, cuvintele subliniate sunt:a) apoziţie/subst. V., n. pred./adv. de mod;b) atribut/subst. V., c.c. de mod/adv. de mod;c) cuvânt incident/subst. V., n. pred./adv. de mod.

13. În contextul Dar de ce de oboseală doborât el citeşte şi, având toate împotrivă munceşte la disperare ?, cuvintele subliniate sunt:a) c.agent/subst. Ac; c.concesiv/vb.participiu; c.concesiv/vb. la gerunziu; c.consecutiv / subst. Ac;b) c. de cauză/subst.Ac; eps/vb. la participiu; c.timp/vb. gerunziu; c.mod/subst. Ac;c) c.i./subst. Ac; c.mod/vb.participiu; c.timp/vb.gerunziu; c.mod/loc.adverbială;d altă interpretare.

14. Propoziţiile din contextul Să te mai ajut, în timp ce tu mă minţi grosolan, asta chiar ar fi dovadă că sunt o credulă, sunt (în ordinea predicatelor): a) PP+ CT+ APOZ+ PR.SUPL.; b) SB+ CV+ PP+ AT;c) APOZ+ CZ+ PP+ CI;d) altă interpretare.

15. În contextul Nemaiconvenindu-mi să plec cu el, şi nu pentru mine, ci ca să liniştesc oraşul, l-am lăsat să mă aştepte, bucurându-mă apoi să-l văd nervos pe cine era prin preajmă, există: a) 2 CD, 2 CI, 1 CZ;b) 1 CD, 1 CZ, 1 PR.SUPL, 2 CI;c) 2 SB, 1 CI, 1 CS, 1 PR.SUPL;d) 3 CI, 1 CS, 1 PR. SUPL.

16. Ce este el de meserie, de nu mai face faţă la atâta cheltuit ?a) sb./pr.rel.N; n.pred./subst Ac; c.ind./vb. la supin;b) e.p.s./pr.rel. N; c.c. de mod/subst. Ac;c.ind./verb la supin;c) n.pred./pr.rel.N; e.p.s./subst. Ac; c.ind./subst.Ac.;

Pagina 102 din 107

d) altă interpretare.

17. E o tipă cam supărăcioasă pe cine o minte.a) c.d./pr.rel.Ac; b) c.ind./pr.rel.Ac; c) subiect/pr.rel.Ac.; d) altă interpretare.

18. De ce creşte, îşi ajută colegii aflaţi în mari nevoi.a) c.c. de timp/pr.rel.Ac; pr.reflexiv fără funcţie;b) c.c. de mod/adv.relativ; c.ind./pr.reflexiv D;c) loc.conj.subord. fără funcţie; at.pron./pr.reflexiv în dativul posesiv;d) altă interpretare. 19. I-auzi câinii cum sunt de fioroşi când e întuneric în sat !a) interjecţie fără funcţie; c.c. de mod (cu prep.de)/adv.rel; sub./subst. N;b) p.v./interjecţie; n.p./adv.rel; sub./subst. N;c) at.pron./pron.pers.D etic; n.p./adv.rel.; n.p./subst.Ac;d) altă interpretare.20. Sunt defective de singular cuvintele:a) scripte, târlici, pandecte;b) putregai, chiştoace, lături;c) orhidee, hemoroizi, osanale.

21. Sunt, în unele contexte, şi semne de ortografie şi semne de punctuaţie:a) virgula, cratima, punctul;b) linia de pauză, cratima, virgula;c) punctul, linia de pauză, virgula.

22. Sunt compuse toate cuvintele din seria:a) U.E., antepus, codobelc;b) bucălaie, d-sa, O.M.S.;c) crioterapie, vasoconstricţie, autogară.

23. Fac parte din vocabularul fundamental/ fondul principal lexical cuvintele:a) copac, matematică, regiune, dâmb;b) colostru, casap, hidartroză;c) legumicol, vară, sărutare.

24. Este corect enunţul:a) S-au înscris 300 candidaţi, care, după probele orale, au rămas 100.b) S-au înscris aproape 300 candidaţi, dintre care, după probele orale au rămas 100. c) S-au înscris 300 de candidaţi, dintre care, după probele orale, au rămas 100.

25. Conţine două pleonasme şi o cacofonie enunţul:a) Venitul vostru financiar nedeclarat nu vă creează remuşcări sufleteşti timide? b) Vă precizez zelos că demersurile întreprinse nu s-au soldat deloc prost !c) Bande de persoane certate cu legea trec nestânjenite prin piaţa oraşului.

26. În enunţul Mi-a reproşat de toate: că sunt aşa şi pe dincolo, că am rămas ca vai de mama mea, într-un cuvânt, că aşa un om ca mine nici că a mai văzut, există: a) 5 propoziţii: PP, APOZ, APOZ, APOZ; AT; b) 4 propoziţii: PP; APOZ; APOZ; APOZ; c) 4 propoziţii: PP; APOZ; APOZ; INC. d) 5 propoziţii: PP: CD, CD, CD, INC.

Pagina 103 din 107

27. Predicatele din a doua şi a treia propoziţie din aceeaşi frază sunt: a) p.n.-sunt / vb.cop., aşa şi pe dincolo / loc adv.; p.n.-am rămas / vb.cop., ca vai de mama mea / loc.adj.N; b) p.n.-sunt / vb.cop., aşa şi pe dincolo / loc.adjN; p.n.-am rămas / vb.cop., ca vai de mama mea / loc.adj.N; c) p.v.-sunt aşa şi pe dincolo / loc.verbală; p.v.-am rămas ca vai de mama mea / loc.verbală;d) p.v.-sunt aşa şi pe dincolo / loc. verbală; p.n.-am rămas / vb.cop., ca vai de mama mea / loc.adj.N;

28. Numărul adverbelor din acelaşi enunţ este: a) 6; b) 5; c) 3; d) 4;

29. Adverbele mai şi foarte din enunţul Am intrat şi eu deunăzi într-o cârciumă mai cârciumă decât toate cârciumile văzute de mine până atunci, fiindu-mi foarte sete,dar mai precis mai poftă de o bere la halbă, sunt:a) morfeme de grad, conversionând substantivele în adjective; b) atr.adverbiale; c) c.c.de mod; d) altă interăretare.

30.Numărul subiectelor exprimate,din aceeaşi frază, este: a) 3;b) 1;c) 4;d) 2.

31. Dintre enunţurile: “Fiecare dintre candidaţi vor prezenta legitimaţia.” (1), ”Avea o ţinută şi o atitudine remarcabile.” (2), ”Alţii vom pleca la mări.” (3) nu sunt corecte:a) 1 şi 2; b) 1; c) toate.

32. Dintre enunţurile: “Dăm premiu elevului celui mai pregătit.” (1), ”Ne-am bucurat de coparticiparea englezilor şi a francezilor.” (2), ”Hagi a degajat balonul în poarta lui x.” (3) sunt incorecte: a) 2 şi 3;b) 1 şi 3;c) 1.

33. Dintre enunţurile: “Să fi pregătit oricând.” (1), ”Ne înţelegeam şi pe muţeşte.” (2), ”A îndesit drumurile pe la voi.” (3) sunt incorecte:a) toate; b) 1 şi 2; c) 3.

34. Dintre enunţurile: “Dat fiind obligaţiile voastre, noi ne retragem.” (1), ”Muşchii se contractează la frig.” (2), ”Eminescu îl precedă pe Creangă.” (3) sunt corecte:a) toate; b) 3; c) 1 şi 2.

Pagina 104 din 107

35. În enunţul: Frumoasă mi s-a părut maică –sa că a fost în tinereţea ei, dar muncită prea mult, devotată copiilor şi, uneori, chiar nebăgată în seamă deşi nu pot şti sau înţelege de ce, deoarece ea pe toţi când a trebuit i-a ajutat, există:a) 7 propoziţii; b) 11 propoziţii; c) 8 propoziţii.

36. Predicatele propoziţiilor din aceeaşi frază sunt:a) 6 verbale şi 1 nominal;b) 10 verbale şi 1 nominal;c) 6 verbale şi 2 nominale.

37. În contextul: Staţionarea maşinilor în faţa blocului din centrul oraşului, fie în timpul zilei, fie în timpul nopţii, cu autorizaţie de parcare în acel loc şi , mai ales, fără autorizaţie, se pedepseşte. al patrulea, ultimul şi penultimul substantiv sunt:a) c. c. de loc, c. c. de mod, c. c. de loc;b) atribut, eps, c. c. de loc;c) toate atribute.

38. Sunt bitranzitive toate verbele din seria:

a) a întreba, a declara, a mărturisi, a promite, a spune, a retroceda;b) a valida, a auzi, a termina, a conchide, a spăla, a audia;c) a întreba, a chestiona, a asculta, a auzi, a audia, a interoga.

39. Litera i redă trei sunete diferite în seria:a) toţi, iarbă, violet;b) auzi, întreci, poţi;c) fiecare, contuzie, piatră.

40. În fraza: Nimeni nu trebuie să se afle că este implicat în ce am discutat înainte de a veni autorităţile, subiectele sunt ( în ordinea predicatelor):a) nedeterminat, exprimat, subânţeles, exprimat, inclus;b) nedeterminat, nedeterminat, exprimat, inclus;c) exprimat, nedeterminat, subânţeles, inclus.

41. În contextul Plecarea ta din cauza noastră, rapidă şi neanunţată, i-a uluit pe mulţi colegi dintre cei apropiaţi, numărul atributelor adjectivale este:a) 4 b) 5 c) 642. A doua propoziţie din enunţul : Păcatul ar fi să renunţe la examen. Este:a) SB b) PR c) DI43. Sunt sinonime toate cuvintele din seria :a) escamotat, contrafăcut, falsificat ; b) suburbie, mahala, sat; c) pistrui, efelide, negi44. În fraza Spuneţi-mi cum că faţa o mască e de ceară/ Şi mai mult o să crească iubirea mea amară!/ Că-n lupanar văzut-o –aţi jucând, bătând din palme/ Şi o să-mi par-un înger , în gândul lui cu psalme!/ Spuneţi de ea tot răul, de vreţi să-nnebunesc/ Că-i heteră, un monstru, că-i Satan – o iubesc( M. Eminescu, Pierdută pentru mine...), propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor:a) CV, CD, PP, CV, PP, PP, CDT, CD, CV, CV, PP; b) PP, CD, PP, CD, PP, PP, CDT, CD, CV, CV, PP; c) CV, CD, PP, CD, PP, CV, CDT, CD, CV, CV, PP.45. Numărul atributelor adjectivale este.a) 5; b) 4; c) 346. Dintre verbele din text, sunt tranzitive.a) 9; b) 8; c) 7.

Pagina 105 din 107

47. Numărul cuvintelor în cazul nominativ este:a) 11; b) 9; c) 12.48. Cuvintele jucând, bătând, -nnebunesc, iubesc sunt formate cu:a) desinenţe; b) sufixe lexicale; c) sufixe gramaticale.

49. În enunţul Aleargă unul după altul şi tot nu se cunosc, cuvintele subliniate sunt:a) subiect dezvoltat/ pronume nehotărât în N şi Ac, c.c. concesiv/ adverb; b) c.c. de mod dezvoltat/ pronume nehotărât în N şi Ac, fără funcţie sintactică/ adverb de mod; c) subiect/ pronume nehotărât în N(unul), c.i./ pronume nehotărât AC( după altul), fără funcţie sintactică/ adverb de întărire. 50.Se flexionează la plural ambele elemente componente ale cuvintelor:

a) inspector-şef, locotenent-colonel, stat-major, salată-creaţă; b) piatră- de temelie, lingou-de-aur, fantoma-de la-operă, şerveţel –umed; c) leucemie mieloblastică, pod de lemn, epoca de piatră, lovitură de cuţit

Răspunsuri1b,2a,3c,4b,5a,6c,7b,8a,9c,10b,11b,12a,13a,14b,15c,16c,17c,18c,19d,20a,21a,22b,23c,24c,25b,26b,27b,28c,29b,30a,31b,32a,33b,34a,35a,36a,37c,38c,39a,40b,41b,42a,43a,44c,45c,46a,47b,48c,49a,50a.

Pagina 106 din 107

Bibliografie selectivă

1. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Academiei, 1986, Bucureşti

2. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, 2005, Bucureşti

3. Dicţionar român de neologisme, Editura Floarea Darurilor Editura Rotech Pro, 2000, Bucureşti.

4. Gramatica limbii române, vol. I, II, Editura Academiei Române, 2005, Bucureşti.

5. Jianu, Maria- Magdalena, Jianu, Alexandru, Gramatica limbii române. Modele practice, Editura Academica Brâncuşi, 2003

6. Jianu, Maria- Magdalena, Jianu, Alexandru, Gramatica limbii române în 1000 de teste –grilă, 2005.

Pagina 107 din 107

Magda Jianu Carte Teste Sem 2 Teste!

Documents

Transcript of Magda Jianu Carte Teste Sem 2 Teste!